Sunteți pe pagina 1din 35

Subiectul 16. Macroeconomia ca tiin.

Scopurile, obiectivele i problemele macro-ei Macroe-ia - Studiaz procesele, faptele, actele i comportamentele agenilor economici agregai. Macroeconomia este un domeniu al stiintelor ec-ce, care lucreaza cu marimi agregate,cerceteaza comportamentul economiei in general, cum ar fi venitul total sau gradul de ocupare al fortei de munca, rata inflatiei i/sau oscilaiile conjucturale. Scopurile: - Cresterea ec-ca neinflationista asigurarea unui nivel inalt al productiei totale in termeni reali - Asigurarea ocuparii depline a factorilor de productie ocuparea fortei de munca in proportie de 93-95%,ocuparea capitalului de cca 80-85% - Mentinerea stabilitatii preturilor potrivit nivelului salariului si a preturilor stabilite ca rezultat al confruntarii libere a cererii si ofertei - Asigurarea echilibrului balantei de plati realizarea egalitatii dintre intrarile si iesirile unei tari. Obiectivele: - Determinarea principalelor agragate macroec-ce - Studierea relatiilor dintre principalele agregate ec-ce si punerea in evidenta a unor raporturi stabile intre ele - Analiza principalelor dezechilibre, evidentierea cauzelor acestora si determinarea masurilor p-u atenuarea lor - Studierea modalitatilor de atingere a diferitor obiective ec-ce, care tin in domeniul politicii ec-ce Probleme: - Analiza ciclurilor ec-ce - Intedependenta dintre inflatie si somaj - Asigurarea unei cresteri ec-ce stabile - Interactiunea dintre sectorul real si cel monetar - Analiza balantei comerciale a tarii - Interdependenta pietelor nationale cu diferite sectoare ale economiei - Realizarea unei politici macroec-ce eficiente. Agregatele macroe-ce Agregate macroe-ce o abstractizare, care se utilizeaza pentru descrierea unor aspect concrete ale vietii ec-ce. Tipuri: 1.Cererea globala(agregata) AD 2.Oferta globala AS 3.Nivelul general al preturilor P 4.Venitul national Y 5. Somajul 6. Inflatia 7.Deficitul bugetar 8. Soldul balantei de plati externe. Agregare macroe-c procesul prin care fenomenele i procesele e-ce sunt combinate i sintetizate ntr-o categorie macroe-c.

Funciile i metodele macroe-iei Funciiile macroe-iei: - De cunoastere sudierea,analiza si explicarea proceselor si feomenelor ecce - Practica elaborarea recomandarilor in domeniul politicilor ec-ce in baza analizei variantelor de solutioanare a problemelor macroec-ce - De prognozare stabilirea si aprecierea perspectivelor dezvoltarii ec-ce si conjuncturii ec-ce - Formativ - educativa formarea unor cunostinte si viziuni privind diferite probleme macroec-ce Metodele: - Generale: abstractive stiintifica,unitatea analiza-sinteza, unitatea metoda logica metoda istorica, analiza sistemica functionala, unitatea abordarii normative positive - Specifice: de balanta, agregare, modelare. Agenii e-ci agregai Modelul e-ic: descrierea formalizata a fenomenelor si proceselor ec-ce ins copul determinarii interdependentelor functionale intre ele, a legitatilor raritatii e-ce. Rolul: permit concentrarea asupra principalelor elemente si a interdependentei lor in cadrul sistemului, fara a lua in consideratie elementele neesentiale p-u analiza. Tipuri: - Dupa modul de prezentare: logice, grafice, ec-co matematice, de bilant - Durata procesului analizat: TS, TL - Nr.subiectilor analizati: simple, complexe - Interdependentei elementelor :liniare, neliniare - Grad de extindere: ec-ia deschisa, inchisa. Structura: Variabile exogene Modelul Var.endogene Var. exogene mrimea masei monetare, ch-le guvernamentale, rata de impozitare Var. endogene volumul produciei, nivelul ocuprii i omajului, nivelul inflaiei, mrimea ch-lor planificate Ag.economici agregati: clase de ag.e-ci elementari, care indeplinesc functii similare. Tipuri:Menajele, firmele, statul, strainatatea. Circuitul e-ic Circuitul ec-ic: - Constituie un tablou ordonat si integrator al activitatii complexe din cadrul ag.economici - Este rezultat al agregarii ag.e-ci pe sectoare institutionale - Este un model, care descrie fluxurile de bunuri si servicii ce au loc intre subiectii e-ci, echilibrate prin fluxuri de moneda. Scopul: - Evidentierea pricipalelor fluxuri e-ce - Evidentierea principalelor agregate macroec-ce

Determinarea locului sectoarelor institutionale in derularea tranzactiiilor in economie. Tipuri: - In economia simpla: descriu tranzactiile intre 2 ag.e-ci agregati: menajele si firmele - In economia inchisa: descriu tranzactiile intre 3 ag.e-ci agregati: menajele, firmele, statul - Deschisa: 4 sectoare. Variabile cantitative: - De tip flux un paramentru e-ic , valoarea caruia se masoara intr-o unitate de timp,de regula 1 an : economiile,investitiile, deficitul bugetar - De tip stoc un parametru e-ic, marimea caruia se masoara la un anumit moment:acumulari de capital, datoria publica - Indicatori ce reflecta starea conjuncturii e-ce: Rd, nivelul preturilor, rata inflatiei, rata somajului. Fluxurile descriu tranzactiile in economia nationala, ce au loc intre toate unitatile ec-ce, intre piata factorilor de productie si piata financiara. Tipuri: - Reale - fluxurile de factori de productie, bunuri, servicii - Financiare contrapartidele in bani a fluxurilor reale, veniturile si cheltuielile. Modelul fluxului circular in economia simpla: - Descrie tranzactiile intre 2 ag.ec-ci agregati: menajele si firmele - Volumul de bunuri si servicii oferit de catre firme corespunde nivelului veniturilor menajelor - Fluxurile venituri cheltuieli si resurse productie au loc concomitant in directii opuse si se reinnoiesc permanent - P-u a atinge echilibrul este necesar: Venitul national Y=C+I.In cazul in care exista investitii neplanificate, sistemul e-ic se dezechilibeaza - Respectarea egalitatii dintre investitii si economii pe piata financiara: C+I=C+S=>I=S Modelul fluxului in economia inchisa: Percepe impozite atit de la firme cit si de la menaje Efectueaza transferuri sociale catre categoriilor vulnerabile Apare in calitate de cumparator pe piata bunurilor si serviciilor, unde se realizeaza achizitii guvernamentale Exercita o influenta indirecta asupra economiei, reglind cantitatea de bani in circulatie Daca economiile statului au valoare negativa, atunci se inregistreaza deficit bugetar, p-u acoperirea caruia statul recurge la imprumuturi publice.

Modelul fluxului circular in ec-ia deschisa: - Strainatatea (sectorul extern) interactioneaza cu sistemul e-ic prin: importul de marf si serv,export de marf si serv, intermediul organizatiilor fin-are internationale - Exportul net reprezinta diferenta dintre export si import, care se directioneaza pe piata bunurilor si serviciilor.Daca exportul e mai mic importul, aceasta diferenta se acopera prin intrari de capital - Intrari de capital valoarea obtinuta prin imprumuturi de la intermediarii financiari internationali sau prin vinzarea activelor financiare sau reale cumparatorilor straini.

Iesiri de capital valoarea neta a creditelor oferita debitorilor straini si mijloacele utilizate p-u procurarea activelor financiare sau reale de la vinzatorii straini.

Subiectul 17. Politicile macroeconomice. Definirea, scopurilor politicilor macro-ei Politici macroe-ce - un ansamblu de decizii luate de puterile publice, menite sa atinga obiectivele sigure privind situatia e-ca, prin utilizarea unor diverse instrumente. Scopuri: - Pe TS: extinderea cererii agregate, echilibrul balantei de plati, reducerea deficitului bugetar - Pe TL: asigurarea cresterii e-ce stabile, stabilirea preturilor, reducerea somajului pina la nivelul sau natural.

Clasificarea politicilor macroe-ce Orizontul de timp: politici conjuncturale(au ca scop mentinerea si restabilirea echilibrului general pe TS), politici structurale (au ca obiectiv ameliorarea structurii economiei) Sfera de cuprindere: politici globale (se aplica mai multor aspecte ale activitatii ec-ce), politici specifice (se refera la o anumita latura a activitatii e-ce) Obiectivele urmarite: politici de relansare (stimularea cererii agregate,prin majorarea consumului gospodariilor, investitiilor intreprinderilor), politici de stabilizare (diminuarea inflatiei prin controlul cererii interne si restabilirea unor echilibre) Efectul macroe-ic: politici orientate spre cerere (politica bugetar-fiscala, politica monetar-creditara), politici orientate spre oferta (de perfectionare a sistemului de impozite si taxe).

Subiectul 18. Macroeconomia i principalii indicatori macroeconomici. Sisteme de evaluare a rezultatelor macroe-ce Sistemul productiei materiale SPM: 1. S-a utilizat in tarile cu economie centralizata 2. Are la baza teoria muncii productive si a valorii muncii 3. Sfera productiva ramurile productiei materiale 4. Sunt analizate fluxurile materiale 5. Este compus dintr-un sir de balante 6. Perioada de calcul: lunar,trimestrial, anual 7. Indicatorii utilizati: Produsul social PS, consumul intermediar CI, venitul national VN Sistemul conturilor nationale SCN: 1. Se utilizeaza in tarile cu economie de piata

2. 3. 4. 5. 6. 7.

Are la baza teoria factorilor de productie Sfera productiva producerea bunurilor si prestarea serviciilor Se analizeaza fluxurile financiare Este compus din conturi Perioada de calcul: anual Indicatori utilizati: PIB, PNB, PIN, Produsul national net PNN, VN, Venitul personal VP, venitul personal disponibil VPD

Sistemul productiei materiale sintetizeaza procesele c-ce si masoara rezultatele prin indicatori sintetici. Indicatori: 1. Produsul social PS valoarea bunurilor materiale create in sfera productiva intr-o perioada de timp 2. Produsul social final PSF valoarea bunurilor materiale ce au parcurs toate etapele procesului de productie si sunt destinate consumului. 3. Produsul social total PST val.bunurilor materiale, indiferent de gradul lor de finisare =PSF+CI 4. Consum intermediar CI valoarea bunurilor materiale utilizate in scopul producerii altor bunuri. 5. Venitul national valoarea nou creata in productia materiala in decurs de 1 an, destinata satisfacerii necesitatilor de consum si de dezvoltare. SCN evidentiaza rezultatele activitatii desfasurate intr-o tara, intr-o perioada determinata de timp. Obiectivele: - Reprezentarea cantitativa agregata, simplificata, completa si coerenta a activitatii ec-ce desfasurata intr-o perioada determinata - Descrierea cifrica a activitatii e-ce, a fluxurilor materiale, de venituri si financiare, care au loc in economie intre diferiti ag.e-ci. Utilitatea SCN crearea surselor informationale necesare explicarii comportamentului ag.e-ci agregati, a cauzelor schimbarilor intervenite in marimile agregate si fundamentarea politicilor macroe-ce. Componente SCN : ag.e-ci, operatiuni, conturi Conturi in RM : contul de - bunuri si servicii, de productie, de exploatare, de distribuire primara a eniturilor, de distribuire secundara a veniturilor, de utilizare a venitului disponibil brut, de redistribuire a veniturilor in natura, de utilizare a venitului disponibil ajustat brut, de capital, restului lumii. Diferentierea indicatorilor sintetici in SCN, clasificare: In functie de sfera de cuprindere : ind. De natura bruta (in productia finala se include si consumul de capital fix amortizarea A), ind. De natura neta (se elimina din rezultatele agregate consumul de capital fix) In functie de preturile utilizate : ind. Evaluati la preturile pietei (pretul ce include impozitele indirecte pretul cumparatorului)), ind. Evaluati la preturile factorilor de productie (preturi fara impozite indirecte (pretul producatorului)) In functie de ag.e-ci a caror activitate este luata in calcul ind. Interni (PIB ia in consideratie rezultatul activitatii productive ale ag. interni), ind. Nationali (PNB ia in consideratie rezultatele activitatii productive ale ag.nationali) Metode de calcul a PIB ului

PIB - valoarea de piata a bunurilor si serviciilor destinate consumului final, realizate cu ajutorul factorilor de productie din interiorul unei tari, intr-o anumita perioada de timp, de regula un an. 1. Metoda productiei permite determinarea PIB pe baza fluxului de bunuri si servicii finale produse de ag.e-ci interni in perioada de calcul - PIB reprezinta suma valorilor adaugate brute (VAB) realizate in interioriul unei economii nat. In decursul unei perioade : PIB =

VAB

PIB se determina prin eliminarea din produsul global brut (PGB) a consumului intermediar (CI) : PIB= Produsul global brut PGB CI PGB reflecta valoarea totala a bunurilor si serviciilor prestate si realizate intr-o anumita perioada de timp. 2. Metoda ch-lor (de utilizari) permite determinarea PIB pe baza fluxului de ch. Efectuate de ag.e-ci p-u procurarea bunurilor si serviciilor ce compun productia finala. Rezultatele productiei se determina prin insumarea urmatoarelor elemente de ch. Totale : 1.consumul final ch. De consum personal (C ch. Menajelor p-u procurarea de bunuri si servicii de consum); - consumul final guernamental (G ch-le Guvernului p-u procuraea de bunuri si servicii), 2.formarea bruta de capital (investitii brute Ibr), determina procurarea neta a bunurilor si serviciilor de catre firme, produse in perioada considerata, dar nu si consumate.Cuprinde : formarea bruta de capital fix (FBCF) si variatia stocurilor (VS). I br = FBFC + VS I br = I nete + A I nete investitiile nete, ch-le p-u investitii efectuate in perioada curenta; A amortizarea, deprecierea capitalului. 3.exportul net (Nx); N x = export import 3. Metoda veniturilor (repartitiei) permite determinarea PIB pe baza fluxului de venituri obtinute de ag.e-ci in perioada de calcul. PIB reprezinta suma veniturilor aferente factorilor de productie antrenati in activitatea e-ca dintr-o tara. PIB include : 1. Remunerarea salariatilor (Sal.), formata din salarii, ch-le ocazionate firmei de utilizarea factorului munca, precum impozite, cotizatii la asigurarile sociale (CAS), la fondul de pensii; 2. Excedentul brut de exploatare, cuprinde veniturile din a. De i. (renta, dobanda, profit).Termenul brut indica includerea consumului de capital fix; 3. Subventii (Subv.), care includ sumele varsate pe o unitate de bun sau serviciu produsa sau importata si sumele acordate de buget p-u acoperirea pierderilor. PIB = Salarii+Renta+Dobinda+Profit+Amortizarea+Impozite indirecte Subventii PIB Factori principali : - cantitatea de bunuri si servicii produse; - preturile bunurilor si serviciilor produse Formele principale: - PIB nominal, reprezinta valoarea de piata a bunurilor si serviciilor produse in economie, evaluate in preturi curente

PIB real = Qn * P0 Deflatorul PIB particularitati de baza: - indica asupra majorarii PIB reiesind din cresterea preturilor; - stabileste legatura dintre PIB real si nominal; - se utilizeaza p-u caracterizarea dinamicii preturilor; - se utilizeaza p-u determinarea nivelului si ritmurilor inflatiei Deflatorul PIB=PIB nom/PIB real * 100 % Indicele Paashe Ip=

PIB nom = Qn * Pn PIB real, reprezinta valoarea de piata a bunurilor si serviciilor produse in economie, evaluate in preturi comparabile

Q1P1/Q1P0 Q0P1/Q0P0

Indicele Layspeyres Il =

Indicele Fisher = radical din(Ip*Il) PNB PNB valoarea bunurilor si serviciilor finale produse de firmele nationale in decursul unei perioade determinate. PNB = PIB Vs + Vn Vs veniturile obtinute de ag.e-ci straini in tara Vn veniturile obtinute de eg.e-ci nationali in afara tarii PIN PIN valoarea finala neta a bunurilor si serviciilor create in cadrul economiei nationale, intr-o anumita perioada de timp. PIN = PIB Amortizarea (deprecierea capitalului) Particularitati de baza : - cel mi exact indicator integral al fuctionarii economiei nationale; - nu contine valoarea consumului de capital fix; - cotele de amortizare determina partea investitiilor care au fost utilizate p-u inlocuirea utilajului invechit si uzat. Principalele metode de evaluare : 1. Dupa ch., prin scaderea din PIB a sumei cotelor de amortizare: PIN = PIB A 2. dupa venituri, prin insumarea eniturilor sub forma salariului, inclusiv a primelor de asigurare sociala, a impozitelor indirecte nete (fara subventii), ratelor, dobinzilor, profiturilor intr-lor (care inclus dividendele si profitul nerepartizat al corporatiilor) veniturilor din activitatea individuala de munca si de asemenea a altor forme de enituri din interiorul tarii. PIN = I indirecte + Salariu + Renta + Dobinzi + Profit intrepr. + Profit propriet. PIN pretul pietei = PIB pretul pietei A PIN pretul factorilor = PIN pretul pietei Impozitele indirecte PIN pretul factorilor = Venitul national (VN) PNN

PNN valoarea neta a bunurilor si serviciilor finale produse de ag.e-ci nationali intr-o anumita perioada de timp. PNN= PNB A ; VN; PNN = VN + I ind.nete; PNN la pretul factorilor =

VN VN venitul total obtinut din utilizarea factorilor de productie intr-o anumita perioada de timp. Particularitati de baza : 1. Reprezinta indicatorul integral al veniturilor; 2. Reprezinta prin sine venitul net cistigat al societatii; 3. Se calculeaza prin insumarea diferitor enituri, obtinute de catre ag.e-ci pe parcursul unei anumite perioade de timp; 3.se deosebeste de PIB/PNB prin marimea cotelor de amortizare si a impozitelor indirecte nete; 4. Se deosebeste de PIN/PNN cu marimea impozitelor indirecte nete. Elementele principale : salariul si remunerarea, dobinda, renta, profitul intr-lor si profitul de la proprietate Formele principale 1. VN - Veniturile incasate de proprietarii factorilor de productie in schimbul resurselor furnizate unitatilor productive din economie; 2.VN - Utilizarea veniturilor proenite di activitatea productiva p-u cumpararea de bunuri si servicii p-u economisire. Metode de calcul : a) metoda productiei VN reprezinta valoarea adaugata neta, exprimata in preturile factorilor creata pe parcursul unui an de catre ag.e-ci ai unie tari. VN =

VAN p.f. = PNN p.f. = PNB p.f. Amortizarea

VN= PIN - Imp.ind.nete sau VN = PNN - Imp ind b)metoda repartitiei VN include veniturile impozabile la nivel microe-ic : salarii, profituri, rente, dobinzi nete : VN=Salariu+renta+dobinda+profit Subiectul 19. Instabilitatea macroeconomic i fluctuaiile ciclice. Echilibrul si dezechilibrul macroe-ic Echilibru macroe-ic starea economiei in care toate pietele sunt simultan in echilibru, fara existenta excesului de cerere si oferta,tendinta permanenta de egalare a diferitelor marimi ec-ce independente. Forme: - Modul de manifestare in timp: 1. Static absenta schimbarilor 2. Dinamic modificari permanente a raporturilor dintre fortele ce se confrunta. Pe TS(modificari nesemnificative); TL (schimbari majore) - Sfera de cuprindere: 1. Partial (se poate stabili la nivelul unui singur produs sau la nivelul unei ramuri) 2. General (totalitatea echilibrelor segmentelor pietei nationale) - Modul de exprimare a rezultatelor ec-ce : 1. Material echilibrul fluxurilor reale si ec-ce 2. Valoric echilibrul fluvurilor monetare si ec-ce. - Continutul proceselor ec-ce: 1. Echilibrul banesc 2. E.Financiar 3. E.Bugetar

4. E.Valutar 5. E.Resurselor de munca. Teorii: - Clasica piata este mina invizibila, care prin jocul liber al preturilor asigura echiibrarea cererii si ofertei( A.Smith) - Neoclasica a realizat prima formalizare matematica a echilibrului pietei (L. Walras) - Keynesista echilibrul pe TL se manifesta cind oferta producatorilor va fie gala cu cererea efectiva de bunuri de consum si de investitii. Componentele echilibrului: 1. Cresterea ec-ca 2. Ocuparea deplina a fortei de munca 3. Stabilitatea nivelului general al preturilor 4. Echilibrul balantei de plati externe 5. Echilibrul bugetului de stat 6. Repartitia adecvata si justa a veniturilor in cadrul economiei nationale. Echilibrul macroe-ic caracterizeaza acea situatie generala a economiei unei tari, in care proportiile si corelatiile dintre variabilele macroe-ce permit desfasurarea normal a fluxurilor reale si monetare in economie. Dezechilibrul stare a economiei , care este marcata prin dereglarea raportului dintre cerere agregata si oferta agregata. Situatii: - Starea de presiune(caracterizeaza o piata cu exces de oferta). Trasaturi: 1. concurenta intre vinzatori 2. subutilizarea capacitatilor de productie Cauze: 1. crestersea concomitenta a salariului si a preturilor 2. crestersea ratei inflatiei 3. reducerea puterii de cumparare a banilor 4. cantitatea de bunuri si servicii produsa nu poate fi realizata 5. potentialul real de investire depaseste intenti a de a face investitii. - Starea de absorbtie (piata cu exces de cerere) Trasaturi: 1. Concurenta intre cumparatori 2. Vinzatorul are posibilitatea sa selecteze cumparatorii Componentele dezechilibrului: - Criza ec-ca, somajul, inflatia - Deficitul balantei de plati - Decalaje considerate injuste intre diferite tipuri de venituri. Decalajele venitului national: - Recesionist- cind venitul national realizat Y este mai mic decit venitul national potential Y* Inflationist cind venitul national realizat Y este mai mare decit venitul national potential. Ciclul e-ic si fazele lui Ciclul e-ic cuprinde succesiunea in timp si schimbarea periodica a conditiilor si rezultatelor productiei si cresterii ec-ce, o durata de timp determinata, in cadrul careia activitatea e-ca parcurge anumite faze ce au caracter repetabil si intr-o anumita succesiune, perioada de timp care separa 2 crize e-ce. Fazele:

10

De expansiune: 1. De crstere a variabilelor ec-ce care cuantifica procesul ec-ic 2. Se propaga de la nivel micro la nivel mcro economic De recesiune: 1. De scadere a variabilelor ec-ce prin care se cuantifica procesul macroec-ic 2. De la nivel macro la microec-ic Punctul de contractie 1. Punctul in care factorii ce concureaza la frinarea sau scaderea variabilelor e-ce incep sa domine factorii care incurajeaza economia Punctul de relansare 1. Punctul in care factorii ce concureaza la incurajarea cresterii e-ce devin mai puternici decit cei ce frineaza activitatea economica 2. Acest moment marcheaza sfirsitul fazei de recesiune si inceputul unei noi faze de expansiune e-ca. Tipurile ciclului e-ic Lungi/ seculare (cuprind comportamentul afacerilor in ansamblul unei perioade de 50-60 ani, reflecta tipul dezvoltarii ec-ce in decursul unei perioade indelungate in care se afirma si apoi decade un anumit mod etnic de productie, corespunde revolutiilor tehnologice, inovatiilor tehnologice majore) Medii/decenale (se refera la fluctuatii ec-ce intr-o perioada de timp de 8-12 ani, se deruleaza pe fonul unui ciclu lung) Scurte/conjuncturale. (miscare ciclica de circa 40 de luni care afecteaza ansamblul ramurilor unei economii, fluctuatii ale afacerilor pe TS determinate de diferente de factori, in functie de specificul activitatii, are 2 faze: expansiunea, incetinirea.)

Particularitatile ciclurilor e-ce: - Nu se identifica unele cu altele, fazele se deosebesc intre ele ca intensitate si durata - Criza si recesiunea au rolul de a restabili corelatiile necesare de reluare a fluctuatiilor ec-ce - Fiecare faza creeaza conditiile propriei depasiri si ale trecerii la etapa urmatoare. Cauzele ciclitatii In explicatia ciclului e-ic au aparut ca determinante cause de tip endogenexogen.Adtfel, ciclurile rezulta din conjugarea actiunilor unor factori interni sistemului e-ci, interdependentelor din cadrul sau si a unor circumstante exogene lui. Teorii ale ciclului e-ic 1.exogene : factorii sunt de natura macroe-ca: - cresterea demografica - inventiile si inovatiile - factori naturali- climatici - conflicte militare - aspecte social- politice - fenomene de migratie 2. endogene: factorii sunt de natura microe-ca, exercitind efectele de stimulare a activitatii e-ce.

11

Teorii endogene: 1.Monetarista (originea ciclului e-ic rezida in expansiuna monedei si a creditului M. Friedman) 2.Subconsumului (insuficienta cererii determinate de inegalitati in aparitia veniturilor frineaza oferta si cresterea productiei, care determina sporirea somajului) 3.suprainvestitiei (supraacumularea de capital, face ca piata sa fie inundata de produse noi, dar pe care cererea este incapabila sa le mai absoarba=>apare necesitatea reducerii productiei si costurilor => o capacitatea productive excedentara =>cresterea smajului =>descurajarea investitiilor noi =>deprimarea activitatii ec-ce) 4.Marxista (tendinta de crestere rapida a productiei decit a cererii solvabile, aparitia unor disproportii intre structura ofertei si a crereii , care conduc la formarea unei supraproductii relative.) 5.keynesista (explicarea ciclicitatii in functie de evolutia productivitatii mrginale a capitalului, in interdependenta cu Rd) 6. Evolutiei ciclice pe baza interdependentei multiplicatorului.(P. Samuelson) Criza e-ca Criza o tulburare brusca a echilibrului ec-ic, o manifestare a unor perturbari si dereglari de amploare in desfasurarea activitatii ec-ce si inversarea de la faza ascedenta la cea descendenta a ciclului afacerilor, exprimat prin cresterea stocurilor de produse nevindute si reducerea productiei prin scaderea preturilor, prin somaj si scaderea cursurilor bursiere. Tipuri: -In functie de volumul productiei existente in societate 1.De subproductie (deficit sau insuficienta de bunuri si servicii cauzate de fenomene natural,razboaie, epidemii Y<Y*) 2.De supraproductie (excedent de productie. Y>Y*) -De modul cum se produc: 1.Crize ciclice (determinate de cicluri ec-ce) 2. Crize neciclice (stari de dereglare, care nu se caracterizeaza printr-o anmita periodicitate:partiale, intermediare) - spatiul de desfasurare:locale, regionale, nationale, mondiale. - natura activitatii ec-ce: industriale, agrare, comerciale, valutar-financiare Trasaturi: - In conditii contemporane predomina crize de supraproductie si mai putin de subproductie - Crizele ciclice cuprind in conditiile actuale mai multe ramuri si sectoare in economia nationala si mondiala - Crizele sunt periodice si definesc ciclurile ec-ce.

12

Subiectul 20. Consum, economii i investiii. Consumul, esenta, formele lui Consum partea de venit cheltuita p-u procurarea de bunuri si servicii, destinata satisfacerii necesitatilor menajelor, sau generale ale societatii. Forma: - Consum final (totalitatea cheltuielilor care permit satisfacerea directa a nevoilor umane,individuale, colective): 1. Privat bunurile materiale si serviciile achizitionate de populatie, inclusiv provenite din productia proprie,in scopul satisfacerii necesitatilor 2. Public consumurile institutiilor administratiei centrale si locale de stat,efectuate pentru prestarea serviciilor publice. - Consum intermediar (valoarea bunurilor ec-ce provenite din procese de productie anterioare, consumate in alte procese de productie in scopul crearii de noi bunuri si servicii): 1. Dupa obiectul consumului: material, nematerial 2. Dupa tipul consumului: de mrfuri, autoconsum. Factorii consumului: 1. Obiectivi: - Nivelul si dinamica salariului, veniturilor - Modificarea asteptarilor in ceea ce priveste raportul dintre cheltuieli de consum in prezent si viitor - Anticiparile consumatorilor cu privire la evolutia veniturilor, preturilor - Modificarea politicii fiscale 2. Subiectivi: - Dorinta de a crea o rezerva baneasca p-u situatii neprevazute - Constituirea de rezerve banesti p-u asigurarea batrinetii - Dorinta de a obtine dobinzi Economiile: tipuri si factori Economii surplusul de venit peste cheltuielile de consum Forme : - Personale S pers = Yd - C - Brute ale firmelor S f = A + Profit nedistribuit - Ale statului s stat = T - G+TR Functia economiilor: S = Yd - C

13

S = - Co + s Yd S = - Co + (1 - c) Yd s + c = 1 Investitiile in economie Investitii totalitatea cheltuielilor orientate spre achizitionrea de bunuri de capital, in vederea sporirii avutiei societatii. Forme: - Dupa sursele de formare: 1. De inlocuire 2. Nete - Dupa destinatie: 1. P-u procurarea de masini si utilaje 2. In constructii 3. Pentru cresterea stocurilor de marfuri - Dupa proprietar: 1. Private 2. Publice Factori: - Rd - Venitul asteptat de investitor - Politica statului in domenil investitiilor - Fluctuatiile profitului la investitiile existente - Conjunctura economiei nationale. Functia investitiilor: I = Io - d*r I = Io - d*r + i * Y

Multiplicatorul si acceleratorul Multiplicatorul raportul care se formeaza intre cresterea veniturilor si cresterea ivestitiilor, arata cum se modifica venitul, ca urmare a modificarii cu unitate a investitiilor. m1= Y/ I S=I, S=I, I= Y - C m1= Y / (Y - C) m1= 1/(1 - c) Acceleratorul exprima cresterea investitiilor ca urmare a sporirii veniturilor, releva ca sporirea cererii de bunuri de consum in urma cresterii veniturilor va antrena o crestere a investitiilor, actioneaza numai in faza de expansiune. a= I/Y I= a* Y

14

Subiectul 21. Modelul AD-AS de echilibru macroeconomic. Cererea agregata : componente, factori de influenta Cererea agregata AD totalitatea cheltuielilor efectuate de catre ag.ec-ci agregati p-u achizitionarea de bunuri si servicii create in ec-ia nationala in decursul unei per.de timp. Componente: - Cheltuieli de consum personal ale menajelor C - Cheltuieli de investitii ale firmelor I - Cheltuielile statului privind achizitionarea de bunuri si servicii G - Cheltuieli privind exportul net Nx Formula = C+I+G+Nx Grafic AD se prezinta sub forma unei curbe cu panta negativa, care reflecta interdependenta inversa dintre nivelul achizitionat al PIB real Y si nivelul preturilor P. Factori : - Caracterizeaza modificarea crererii agregate in raport cu pretul - Modificarea marimii crererii agregate in rezultatul mdificarii nivelului preturilor , se reflecta prin deplasarea de-a lungul curbei cererii agregate - Cresterea nivelului preturilor conduce la restringerea consumuui,investitiilor, cheltuielilor guvernului si a expxortului net. Oferta agregata : Oferta agregata AS cantitatea totala de bunuri ec-ce disponibile p-u vinzarea intr-o ec-ie nationala, in functie de nivelul general al preturilor, inr-o anumita perioada. Factori principali: 1. factori de pret 2. factori non-pret: - modificarea tehnologilor, modif. preturilor la resurse, modif.structurala a pietei, modif.impozitelor si taxelor, modif.normelor juridice. Forme: - PNB - PIB Modele principale: - Neoclasic descrie comportamentul economiei pe perioada lunga de timp - Keynesist examineaza functionarea economiei in intervale de timp relativ scurte. Echilibrul pe TL: - Se stabileste in conditiile cind cererea agregata este egala cu ofera agregata pe TS si oferta agregata pe TL Factori de influenta: 1. Socul ofertei agregate deplaseaza curba SRA in sus. Ca rezultat echilibrul pe TS se stabileste in punctul B, la un nivel mai ridicat al preturilor.

15

Subiectul 22. Piaa muncii i omajul. Piata fortei de munca - spatiul economic in care se manifesta un sistem de relatii intre detinatorii de capital, in calitate de cumparatori si posesorii fortei de munca, in calitate de ofertanti, ansamblul relatiilor dintre cererea si oferta de resurse de munca, in corelatie cu factorii care la determin si cu nivelul salariilor. Componente: 1. Ofertantii/ vinzatorii (persoane care ofera marfa specifica munca, respectiv aptitudinile si competenta profesionala, contra unui pret) 2. Solicitantii/cumparatorii (ag.ec-ci si institutiile publice care au nevoie de forta de munca, p-u a-si desfasura acitivitatea, pe care o cumpara la un pret specific - salariu) 3. Intermediarii (persoane juridice specializate in servicii de intermediere intre ofertantii si solicitanti cu competente profesionale- birouri sau oficii de stat p-u plasarea fortei de munca.) Factorii de influenta: - Evoluti aPIB, a productiei industriale, gricole si a serviciilor - Evolutia tranzactiilor comerciale, a circulatiei monetare s a creditului - Restructurarea economiei nationale, aparitia unor noi domenii de activitate - Variatia productivitatii muncii. Trasaturi: - Pe piata muncii se negociaza acel potential de munca care este cerut de factorul de productie capital si care este oferit de cei care sunt dispusi sa foloseasca capacitatea lor de munca - Piata muncii are un grad ridicat de rigiditate si de sensibilitate - Piata muncii este mai organizata si mai reglementata in raport cu celelalte piete - Piata muncii este una contractuala si participativa. Indicatorii pietei muncii: - Pop.activa (toate persoanele care furnizeaza forta de munca disponibila pu productia de bunuri si servicii in timpul perioadei de referinta) P activa= P ocup + N som - Pop.inactiva (toate persoanele, indiferent de virsta, care n-au lucrat cel putin 1 ora si nu erau someri in per..de referinta:elevi, studenti,pensionari, casnice.) - Pop.ocup. (persoanele de 15 ani si peste, care au desfasurat o activ.ec-ca sau sociala producatoare de bunuri sau servicii de cel putin 1 ora in perioada de referinta) - Someri (pers.de 15 ani si peste, care in cursul periadei de referinta nu au loc de munca si nu desfasoara o activitate in scopul obtinerii unor venituri, sunt in cautarea locului de munca.) Somajul o stare negativa a economiei, concretizata intr-un dezechilibru structural si functional al pietei muncii, prin care oferta de munca este mai mare decit cererea de munca din partea ag.ec-ci. Indicatori: 1. Nivelul somajului: - Marime absoluta N som - Marime relativa - rata somajului U= N som/ Pact *100% 2. Intensitatea somajului: - Total- pierderea locurilor de munca si incetarea totala a activitatii

16

Partial diminuarea activitatii depuse de o persoana, prin reducerea duratei de lucru sub cea legala si scaderea corespunzatoare a salariului - Deghizat activitatea desfasurata este aparenta, cu o productivitate foarte redusa si o salarizare pe masura. 3. Durata somajului interval de timp cuprins intre momentul pierderii locului de munca si momentul reluarii activitatii. 4. Structura somajului diferentiarea somajului dupa profesie, domeniul de activitate , virsta, sex, etnie. Cauzele somajului: - Subiective (determinate de vointa individuala a celui care se afla in ipostaza de somer somaj voluntar) - Obiective restructurarea activatii e-ce, insuficienta cresterii e-ce, caracterul ciclic al evolutiei economiei si explozia demografica somajul involuntar. Formele somajului: 1. Clasic/voluntar - Frictional/tranzitoriu cautarea locului d emunca mai favorabil - Institutional indus de indemnizatia de somaj 2. Involuntar/ keynesian: - Structural (determinat de modificarile structurii acti.ec-co - sociale) - Tehnologic (inlocuirea vechilor tehnici si tehnologii) - Ciclic (apare in perioadele de recesiune economica) - Sezonier (intreruperea activitatii dependente de factori naturali) - Tehnic (intreruperea activatatii din lipsa de comezi, materiei prime.) Somaj natural = frictional+structural (5-6 %) Costurile somajului: Individuale (diferenta dintre salariul real pe care salariatul il pierde cind devine somer si indemnizatia de somaj primita) Directe (varsamintele monetare catre fondul destinat protectiei sociale) Indirecte (diferenta dintre venitul national potential si cel efectiv) Social (somajul alimenteaza anumite fenomene cum ar fi: crimele, furturi, narcomania)

Legea lui Okun - cresterea nivelului somajului efectiv cu 1% fata de nivelul sau natural determina si reducere a PIB cu 2-3% fata de nivelul sau potential. (Y-Y*)/Y*= (U-Un) Politici antisomaj: - Active: 1. Stimularea ag.ec-ci prin pirghii e-co-financiare in extinderea activitatii ec-ce 2. Incurajarea investitiilor prin acordarea facilitatilor, in vederea relansarii crsterii e-ce, crearii locurilor de munca 3. Stimularea mobilitatii persoanelor active spre alte locuri de munca - Pasive: 1. Pregatirea, calificarea si reintegrarea somerilor proveniti din diferite ramuri 2. Trecerea la noi forme de angajare 3. Instituirea unui nou sistem de sprijinire a somerilor, care vor sa devina intreprinzatori particulari 4. Prelungirea scolarizarii obligatorii 5. Restrictionarea emigrarii 6. Limitatrea consumului de functii. Subiectul 23. Piaa monetar i mecanismele ei

17

Cerera de bani L cantitatea de active pe care populatia doreste sa o detina sub forma de numerar, cererea de active monetare, de active care indeplinesc functia banilor la un moment dat. Teorii: - Keynesista: (teoria preferintei p-u lichiditate) 1. Mobilul tranzactiilor banii mijlocesc tranzactii curente in economie 2. Mobilul precautiei pastrarea unei sume de bani p-u efectuarea unor plati neprevazute 3. Mobilul Speculatiei banii pot fi detinuti p-u serviciile lor potentiale in calitate de active. Principalul factor de influenta a cererii de bani Rata reala a dobinzii (r) - Neoclasica (teoria cantitativa a banilor) 1. Ecutia lui Irving Fisher M*v=P*Y M- cantitatea de bani in circulatie v- viteza de rotatie a banilor P- nivelul general al preturilor Y nivelul real al productiei Neutralitatea banilor modificarea cantitatii de bani in circulatie va determin modificarea marimilor nominale (P) si nu va influenta asupra marimilor reale (Y) Pentru a asigura stabilitatea preturilor, statul trebuie sa mentina ritmul de crestere al masei monetare la nivelul ritmurilor medii de crestere. Principalul factor de influenta a cererii de bani nivelul venitului Y Oferta de moneda cantitatea de moneda pusa la dispozitia ag.ec-ci de catre sistemul banvar al unei tari. Indicatori: 1. M oferta de moneda M=N+D 2. Bm baza monetara Bm =N+R 3. N- numerarul detinut de populatia non-bancara 4. R numerarul detinut in depozitele de rezerva ale bancilor 5. D nivelul total al depozitelor bancare 6. cd coef.depunerilor cd=N/D 7. rr rata rezervelor bancare = R/D 8. mm multiplicatorul monetar = M/Bm sau (1+cd) / (cd+rr) 9. mb multiplicatorul bancar = 1/rr Multiplicatorul monetar arata de cite ori oferta monetara este mai mare decit baza monetara, este cu atit mai mare cu cit cota obligatorie de rezerve a bancilor este mai mica, este intr-o relatie de inversa proportionalitate cu procentul de numerar pe care doreste sa-l detina populatia (cd) Echilibrul pietei monetare se stabileste in rezultatul confruntarii cererii si oferetei de moneda Piata monetara anasamblul tranzactiilor cu moneda ce rezulta din confruntarea cererii si ofertei de bani in functie de pretul acestora. Efectele modificarii cererii si ofertei de moneda: - cresterea cererii de moneda, are ca efect cresterea ratei dobinzii, scaderea cererii de moneda are ca efect scaderea ratei dobinzii. - Cresterea ofertei de moneda determina scaderea raei dobinzii si cresterea masei monetare tranzactionate pe piata. Scaderea ofereti de moneda determina sporirea ratei dobinzii si cresterea cantitatii de moneda tranzactionata.

18

Subiectul 24. Politica monetar-creditar: scopuri i instrumente. Politica monetar-creditara ansamblul de actiuni exercitate de autoritatile monetare asupra masei monetare si asupra activelor financiare, in vederea orientarii economiei pe TS si TM. Instrumente: - Opratiuni pe piata deschisa vinzarea/cumpararea de banca centrala a hirtiilor de valoare emise de Guvern in scopul micsorarii /majorarii cantitatii de bani in circulatie - Modificarea ratei scontului contribuie la marirea/micsorarea resurselor creditare a bancilor comerciale

19

Modificarea cotei rezervelor obligatorii schimbarea cotei depozitelor obligatorii a bancilor comerciale detinute la Banca centrala - Interventia pe puata valutara stabilizarea cursului valutar prin vinzarea /cumpararea monedei de catre B.Centrala. Tipologia: 1. Politica banilor ieftini: - Un set de masuri care ar face creditul ieftin si usor de obtinut - Se aplica in conditii de somaj si recesiune - P-u sporirea oferetei de bani, bancile centrale vor intreprinde: cumpararea pe piata deschisa a hirtiilor de valoare publice de la banci si populatie, reducerea ratei rezervelor obligatorii, reducerea ratei scontului. 2. Politica banilor scumpi: - Cresterea costurilor si reducerea posibilitatilor de a obtine credit - Se utilizeaza in scopul limitarii proceselor inflationiste - Se poate intreprinde: vinzarea de hirtii de valoare de catre trezorerie pe piata deschisa catre institutiile de depozit si populatie, cresterea ratei rezervelor obligatorii, cresterea ratei scontului. 3. Politica stimulativa: Masa monetara creste=>scade Rd=>cresc investitiile=>creste cererea agregata=>creste PIB 4. Politica restrictiva: invers -

Subiectul 25. Inflaia i procese inflaioniste. Inflatia dezechilibru macroec-ic monetaro-material, care exprima existenta in circulatie a unei mase monetare ce depaseste nevoile reale ale economiei, ceea ce conduce la deprecierea banilor si la cresterea durabila si generalizata a preturilor. Indicatorii inflatiei: 1. Indicele preturilor de consum IPC exprima modificarea medie ponderata a cheltuielilor pe care o familie de talie mijlocie din mediul urban le face pu asigurarea mijloacelor de subzistenta, in concordanta cu nivelul si structura nevoii sociale istoriceste determinate. IPC = (QoPn/QoPo)*100% 2. Indicele general al preturilor IGP = (QnPn/QnPo)*100% 3. Rata inflatiei = (IPn-IPn-1)/IPn-1 *100%

20

4. Indicele puterii de cumparare a banilor = 1/IP Formele cauzale ale inflatiei: 1. Prin cerere: - Apare ca rezultat al cresterii cererii agregate AD - Poate conduce la o crestere e-ca inflationista in conditiile unui inalt grad de ocupare a fortei de munca 2. Prin costuri: - Apare ca rezultat al cresterii costurilor de productie, independent de cererea agregata - Antreneaza scaderea productiei si restringerea locurilor de munca 3. Inflatie combinata: - Apare ca rezultat al actiunii combinate a cerererii agregate si a costurilor (oferta agregata) - Ambele tipuri de inflatie se manifesta in final ca un singur fenomen si anume cresterea generalizata a preturilor. Tipurile inflatiei: - Tiritoare : 1. Crestere generalizata a preturilor cu 3-4 % anual 2. Permite cresterea ec-ca neinflationist,specifica tarilor dezvoltate. - Moderata: 1. Crsterea generalizata a preturilor de 5-10% anual 2. Constituie un criteriu de performanta p-u tarile slab dezvoltate si cele in tranzitie - Galopanta: 1. Cresterea generalizata a preturilor de peste 10 % anual 2. Este specifica tarilor in tranzitie de la economia de comanda la cea de piata - Megainflatie: 1. Inflatia depaseste pragul formei galopante 2. Cresterea preturilor constituie intre 100-500 % anual - Hiperinflatie: cresteri ale preturilor de peste 500% anual. Costurile inflatiei: 1. Anticipate nu depind de comportamentul agentilor e-ci, ci de functionarea economiei nationale, iar consecintele sunt suportate de societatea in ansamblu. 2. Neanticipate produce urmari asupra economiilor, fortei de munca si productiei fara sa fie anticipate: - Influenta asupra consumului, economisirii si investitiilor: descurajeaza economisirea determinind subiectii economici sa cheltuiasca mai mult, are efect negativ asupra investitiilor. - Efecte asupra gestiunii intrerpinderii: are loc devalorizarea capitalurilor, se modifica semnificatia reala a elementelor de bilant, creste gradul de incertitudine a deciziilor de investitii. - Efecte asupra redistribuirii venitului - se manifesta prin contracte de munca pe termen indelungat, prin relatii de imprumut, prin mecanismul fiscalitatii. - Efecte asupra cursului valutar si a balantei de plati inflatia determina reducerea puterii de cumparare a monedei nationale, ceea ce duce la scaderea cursului valutar al ei. Re loc scumpirea importurilor, fapt ce afecteaza negativ balanta de plati. - Consecinte in plan social stari de incertitudine si neliniste in rindul populatiei - Situatii de saracie, diferentieri sociale. Curba lui Philips: pe TS:

21

Este instrument de analiza macroe-ca, introdus in anul 1958 in M.Britanie, pe baza studierii datelor statistice anuale ale somajului si salariilor nominale pe durata unui secol. Caracteristici: - Are o panta negativ, ce se explica prin gradele de exces ale cererii de forta de munca in raport cu forta de munca: a. Excesul este mare-salariul mare- creste somajul este mic b. Excesul este mic-salariul mic- scade- somajul mare. - La rata inflatiei nula, trece prin rata naturala a inflatiei - La nivele inalte ale somajului, curba lui Philips este aproape plata. Ecuatia: = e (U-Un)+-. -nivelul inflatiei e- nivelul anticipat al inflatiei U- rata efectiva a somajului Un rata naturala a somajului E- socurile ofertei B coef.de interdependent dintre inflatie si somaj. Somajul natural poate fi considerat atunci cind: - Exista echilibru pe piata muncii - Locurile de munca libere sunt egale cu nr.somerilor - Rata inflatiei este zero. Curba pe TL: - Rata somajului nu mai depinde de rata inflatiei pe TL, acest fapt se datoreaza anticipatiilor pe care ag.ec-ci le fac asupra preturilor, implicit asupra salariilor - Pe TL salariile nominale cresc ca urmare a inflatiei si nu invers, cum se intimpla pe TS. Mecanismul de formare a curbei: - Variatia ofertei excedentare de forta de munca nu va mai determina variatia salariului nominal, ci variatia salariului real - Ca urmare curba se va deplasa spre dreapta - Cresterea preturilor este deterimata de majorarea cererii pe piata bunurilor, aceasta majorare fiind cauzata de o politica monetara expansionista - Cresterea cererii de bunuri antreneaza o crestere a ofertei de bunuri , ceea ce determina antreprenorii sa mareasca salariile moentare, p-u a atrage forta de munca suplimentara necesara - Salariatii vor interpreta aceasta crestere a salariilor ca pe o majorare de salarii reale ceea ce determina o crestere a oferetei de forta de munca - Ca rezultat cresterea preturilor a generat o crestere a ocuparii, o reducere a somajului. - Pe TL , curba este rigida in raport cu rata inflatiei - Este o dreapta perpendiculara pe axa ratei somajului (x), in dreptul ratei natural a somajului - Pe TL factorul determinant al inflatiei este cresterea ofertei de moneda si nu inflatia prin costuri. Politici antiinflationiste politica macroe-ca orientate spre stabilizarea nivelului general al preturilor,combaterea eficienta a inflatiei, ceea ce ar permite cresterea ec-ca si limitarea somajului Abordarea keynesista: este necesar de a forma o cerere efectiva prin intermediul comenzilor de stat si a creditului ieftin. Aceste masuri ar determina diminuarea declinului e-ic si reducerea somajului. Ca rezultat se

22

majoreaza deficitul bugetar, care poate fi acoperit prin imprumuturi de stat si nu prin emisiune monetara. Abordarea monetarista: - Limitarea cererii agregate pe calea realizarii reformelor monetare - Reducerea deficitului bugetar prin limitarea programelor sociale - Terapia de soc schimbarea banilor intr-o anumita corelatie, fara modificarea nivelului nominal al veniturilor si al preturilor - Terapia graduala dimiuarea treptata a ritmurilor de crestere a masaei monetare, prin reducerea multipla, dar nesemnificativa a acesteia. - Politica reglarii preturilor si veniturilor: inghetarea preturilor si salariilor nominale sau limitarea majorarii salariului prin cresterea productivitatii medii a muncii. - Politica de control a cererii aggregate in sensul reducerii ei: 1. Pol.bugetar-fiscala: reducerea cheltuielilor publice, crsterea presiunii fiscale. 2. Pol.monetar-creditara: manevrarea taxei scontului, operatiunile de open-market, variatia cotei rezervelor obligatorii. - Politica de control a ofertei aggregate in sensul sporirii ei: ieftinirea creditelor , acordarea unor facilitate fiscale, reducerea costurilor de productie. - Politica de lupta cu hiperinflatia: prin intermediul ag.e-ci specializati p-u stabilizarea proceselor macroec-ce si relansarea cresterii ec-ce. - Politica de prevenire a hiperinflatiei: si de mentinere a unei inflatii moderate sub controlul factorilor guvernamentali.

Subiectul 26. Bugetul de stat i politica bugetar-fiscal. Bugetul de stat principalul instrument financiar care cuprinde veniturile mobilizate la dispozitia statului si repartizarea acestora pe categorii de cheltuieli. Principii bugetare: - Unitatii bugetare: toate datele privind veniturile si cheltuielie statului trebuia sa se contina intr-un singur document - Neafectarii veniturilor bugetare: veniturile incasate la buget se depersonalizeaza - Anualitatii bugetul este aprobat, p-u 1 an - Echilibrului bugetar veniturile si cheltuielile trebuie sa fie egale - Publicitatii atit poriectul bugetului cit si bugetul trebuie sa fie aduse la cunostinta specialistlor si a cetatenilor - Universalitatii veniturile si cheltuielile publice trebuie sa fie aduse in buget in sumele lor totale, fara omisiuni si fara compensari reciproce. Elementele: 1. Veniturile bugetare(totalitatea de mijloace banesti necesare realizarii anumitor obiective ec-ce, sociale sau de alta natura): a. Venituri curente - Venituri fiscale (imp.pe venit, TVA, accize) - Incasari nefiscale (taxe si plati administrative, amenzi, sanctiuni)

23

b. Granturi- p-u sustinerea bugetului si p-u poiecte finantate din surse externe c. Transferuri formate din transferurile de la bugetele UAT la bugetul de stat 2. Cheltuieli publice (totalitatea cheltuielilor efectuate in sectorul public prin intermediul institutiilor publice, care se acopera fie d ela bugetul de stat, fie din bugetele proprii.): a. P-u actiuni social-culturale (invatamint, sanatate, sport) b. P-u securitatea sociala (fond de pensii, indemnizatii) c. P-u serviciul de stat si mentinearea ordinii publice apararea , politia, sistemul judiciar d. P-u actiuni ec-ce (agricultura, energetica) Impozitul contributie baneasca obligatorie cu titlu nerambursabil datorata conform legii statului, de catre pers.fizice si juridice pentru veniturile care le obtin sau p-u averea pe care o poseda. Elementele: 1. Subiectul 2. Suportatorul 3. Obiectul 4. Baza de calcul 5. Sursa impozitului 6. Unitatea de impunere 7. Cota impozitului 8. Termenul de plata 9. Asieta 10.Inlesnirea fiscala 11.Sanctiunile Trasaturile impozitului: - Legalitatea - Obligativitatea - Nerestituirea Functiile impozitelor: - Fiscala - Reglementare ec-ca - Sociala Principiile impunerii fiscale: - Prograsivitatea - Unicitatea - Caracterul obligatoriu - Simplicitatea - Mobilitatea. Formele impozitului: 1. Directe (se stabilesc in sarcina unor pers.fizice si juridice in dependenta de veniturile si averea acestora): reale, personale. 2. Indirecte (apar ca o prestatii de servicii, se percep cu prilejul vinzarii unor bunuri sau prestarii unor servicii si sunt incluse in pretul acestora): accize, TVA, taxe vamale, taxa de timbru, drept de autor. Sisteme de impozitare: - Progresiv - Proportional - Regresiv Deficitul bugetar situatie in care incasarile bugetului sunt mai mici decit cheltuielile bugetare.

24

SB=T-G Tipologia deficitului: - Primar: T-(G+TR) - Total : T- (G+N+TR), N- plata p-u deservirea datoriei - Nominal

Real: Deficit Nominal Datoria la inc. Anului* Structural : diferenta dintre veniturile si chelt.bugetare in conditiile ocuparii depline. Ciclic: apare ca urmare a mcsorarii automate a fluxurilor impozitate T, majorarii TR si a G, pe fonul declinului activitatii e-ce Deficit ciclic = Deficit efectiv - Deficit structural

Teorii: - Clasica rolul economic al statului trebuie sa fie limitat - Neoclasica consumatorii sunt rationali, si au acces la piete de capital perfecte, iar deficitele permanente reduc acumularea de capital, in timp ce deficitele temporare au un efect neglijabil asupra variabilelor ec-ce - Keynesista o mare parte din populatie are o inclinati mare spre consum peste venitul curent disponibil. O reducere temporara a impozitelor are un impact imediat si cantitativ semnificativ asupra cererii agregate. Metodele de finantare: 1. Emisiunea monetar-creditara: - Emisiunea monetara: monetizarea deficitului poate determina seniorajul venitul statului de la tiparirea banilor - Emisiunea creditara: facilitarea creditelor B. Centrale acordate intreprinderilor de stat la un nivel redus al Rd 2. Emiterea obligatiunilor de stat: contribuie la crsterea Rd pe piata, ceea ce determna reducerea investitiilor in sectorul privat, micsorarea exportului net si a cheltuielilor de consum 3. Majorarea fluxurilor impozitare: reducerea stabilitatii ec-ce, cresterea efectului de constringere in sectorul privat. Datoria public totalitatea angajamentelor contractate de catre un stat sub forma imprumuturilor pe piata interna sau externa a capitalului de imprumut, in valuta sau in bunuri si servicii. Clasificare: 1. Termenul imprumututlui: lung/scurt 2. Calitatea detinatorilor de titluri: - Bruta: valoarea totala a angajamentelor statului nerambursate la un moment dat, indiferent de calitatea celor care detin inscrisurile - Neta: diferenta dintre valoarea totala a datoriei publice si valoarea totala a titlurilor detinute de catre institutiile publice. 3. Originea imprumutului: interna/ externa Politica bugetr fiscala activitatea de influentare a poceselor ec-ce prin venituri si cheltuieli publice, in vederea realizarii principalelor scopuri macroec-ce si obtinerea echilibrului general Scopuri: - Asigurarea ocuparii complete a fortei de munca - Mentinerea stabilitatii preturilor - Asigurarea unei cresteri e-ce neinflationiste - Realizarea echilibrului balantei de plati Instrumente: - Impozite si taxe T - Transferuri TR - Achizitii guvernamentale G Politici:

25

Stimulativa : creste G, creste TR, scade T (in per. Scurta de timp are drept scop depasirea declinului e-ic) - Restrictiva: invers (pe TS are drept scop limitarea expansiunii ciclice si micsorarea inflatiei prin cerere) - Discretionara (interventia explicita a statului in ajustarea macroe-ca) - Stabilizatorilor automati (interventia implicita) Multiplicatorul chaltuielilor guvernamentale (arata cum se modifica nivelul venitului Y de echilbru ca rezultat al modificarii G cu o unitate) Mg=Y/ G Efectul de transmisie: Gcreste=> AD creste de la Ado la AD1 cu marimea G=>Y creste de la Yo la Y1 cu marimea G... Y>G si Mg>1 Multiplicatorul fiscal arata cum se modifica Y ca rezultat al modificarii impozitelor T cu o unitate. Mf= Y / T Efect (T scade=> (Y-T)creste cu T=> C creste cu (c*T)=>AD creste de la ADo la AD1 cu marimea (c* T)=>Y creste de la Yo la Y1cu (c* T)...Tcreste=>Y scade, Y>T) Multiplicatorul transferurilor arata cum se modifica nivelul venitului de echilibru Y ca rezultat al modificarii TR cu o unitate. Efect (TRcreste=>Y creste, Y>TR, mTR>1) Multiplicatorul bugetului echilibrat influenteaza asupra venitului productiei prin modificarea simultana in proportie egala atit a cheltuielilor, cit si a veniturilor statului. Y= G* (1 / 1 - c+ ( - c) / 1 c )

26

Subiectul 27. Modelul IS LM de echilibru macroeconomic. Curba IS caracterizeaza echilibrul care se stabileste pe piata bunurilor si serviciilor Curba LM echilibrul care se stabileste pe piata moentara Punctul E echilibrul simultan pe piata bunurilor si serviciilor si pe piata monetara. Utilitatea: - Permite de a determina venitul si Rd la care piata bunurilor si serviciilor si pe piata monetara se afla in echilibru - Permite de a analiza efectele socurilor din economie supra echilibrului general - Permite de a analiza efectele deciziilor de politica financiara asupra echilibrului macroec-ic - Permite determinarea curbei ED Variabile: 1. I-investitii 2. L cererea de bani 3. Y nivelul venitului 4. S economii 5. M oferta de bani 6. R rata reala a dobinzii Ecuatiile modelului: - Curbei IS : Y= C++G+Nx - Consum : C= Co+cYd - Impozitelor: T= To+t*Y - Investitiilor: I= Io-d*r+i*Y - Exportul net: Nx = Nxo-m*Y n*r - Curbei LM: L= M/P - Cererii de bani: L= k*Y h*r C consum autonom Yd venit disponibil= Y-T+TR To- impozite autonome t rata marginala de impozitare Io investitii autonome

27

d coef. Sensibilitatii investitiilor la modif.Rd i= I/Y Nxo export net autonom m = Imp/Y Curba IS un plan geometric a punctelor ce caracterizeaza toate combinatiile dintre nivelul venitului Y si rata dobinzii r, la care piata bunurilor si serviciilor se afla in echilibru. Caracteristicile: - Panta curbei IS este intotdeanuna negativa, r variaza in sens invers cu Y - Panta cubei IS este mai lina cind inclinatia marginala spre consum c este mare, m este mica - O panta slab inclinata ne arata ca modificarea lui r are un efect important asupra lui Y si invers - Cresterea G si Nx, diminuarea T deplaseaza curba IS spre dreapta si invers. Curba LM un plan geometric al punctelor ce caracterizeaza toate combinatiile dintre nivelul venitului Y si rata donbizii r la care piata monetara se afla in echilibru. Caracteristici: - Panta curbei LM este intotdeauna pozitiva, r variaza in sens direct cu Y - Curba LM are o panta lina atunci cind sensibilitatea cererii de bani la modificarea ratei dobinzii h este mai mare - O panta slab inclinata ne arata ca modificarea lui Y are un efect important asupra lui r si invers. Echilibrul IS LM: - echilibrul simultan pe piata bunurilor si piata serviciilor. Dezechilibru IS-LM: - Starea de presiune: cererea <oferta - Starea de absorbtie: cererea >oferta Situatii: - Dezechilibre pe piata de bunuri: exces de oferta Y>AD, exce de cerere Y<AD - Pe piata monetara : exces de moneda M>L, exces de cerere M<L Rezolvarea dezechilibrelor: - r creste cind M<L, r scade cind M>L - Y creste cind Y<AD, Y scade Y>AD Influenta politicilor: - Politica bugetar fiscala influenteaza asupra pietei de bunuri, curba IS. G creste, TR creste, T scade, plaseaza curba IS in dreapta sus de la Iso la IS1. Ca rezultat, nivelul venitului Y creste de la Yo la Y1 si rata dobinzii creste de la ro la r1. - Politica monetar-creditara influenteaza piata monetara: Curba LM. M creste, deplaseaza curba LM in dreapta jos de la LMo la LM1. Ca rezultat nivelul venitului creste de la Yo la Y1, si rata dobinzii r se reduce de la ro la r1.

28

Subiectul 28. Creterea economic. Crestere e-ca marimea reala a unui indicator e-ic agregat, precum PNB sau PIB, per total sau pe locuitor, intr-un spatiu e-ic si intr-o anumita perioada de timp. Dezvoltare e-ca un proces multidimensional ce implica schimbari majore in structurile sociale, in atitudinile populare si institutiile nationale , urmarindu-se accelerarea cresterii ec-ce, reducerea inegalitatii si eradicarea saraciei. Indicatori: 1. Cresterea ec-ca absoluta PIB = PIB1-PIBo 2. Cresterea ec-ca relativa: - Ritmul cresterii ec-ce general = PIB1/PIBo*100% - Rata cresterii ec-ce: (PIB1-PIBo)/PIBo * 100% Tipurile cresterii ec-ce: - Tip extensiv contributia preponderenta a laturilor cantitative ale factorilor de productie,respectiv cresterea populatiei ocupate si a capitalului. - Tip intensiv se pune accent pe calitatea factorilor de productie si eficienta utilizarii lor. - Tip intermediar sporul de productie nationala se obtine prin contributii egale a dimensiunilor cantitative si calitative a factorilor de productie. - In raport cu modificarea PIB real fata de nr.populatiei: pozitiva,negativa,zero - In functie de relatia dintre cresterea PIB real si cea a preturilor: neinflationista, inflationista, stagflatia, slumflatia. Factorii cresterii ec-ce: - Directi: resurse umane, naturale, stocul de capital tehnic, tehnologia - Indirecti: dimensiunea cererii agregate, rata economiilor si investitiilor, mediul international, competitivitatea produselor. - Factorii ofertei: disponibilitatea resurselor umane, naturale, a capitalului - Factorii cererii: nivelul preturilor, cheltuielile de consum, investitiile - Factorii repartitiei : gradul de utilizare a resurselor in procesul de productie, eficienta utilizarii resurselor atrase in circuitul economic. Modele ale cresterii ec-ce: 1. Modelul keynesist multiplicatorul exprima efectul propagat al cresterii investitiilor asupra veniturilor, cresc I, cresc veniturile Acceleratorul sintetizeaza consecintele modificari AD, determinate de modificarea venitului asupra investitiilor. Rezultatele modelului: - Rata garantata a cresterii Gw=s/v - Rata naturala a cresterii Gn=n+ - Rata asteptata a cresterii venitului national G= Y/Y - Daca Gw=Gn exista posibilitatea unei cresteri sustinute in conditii de ocupare deplina - Daca Gw=G economia se afla in echilibru - DAca Gw G- instabilitate ec-ca - G>Gw tendinta de boom ec-ic

29

- G<Gw tendinta de recesiune. Modele neoclasice : - Identifica variabilele macroec-ce , pornind de la compartimentele individuale ale unitatilor ec-ce - Explica modul in care acumularea de capital si schimbarile tehnologice influenteaza economia. Modelul Solow: - Se bazeaza pe o functie de productie macroec-ca ce exprima productia Y in functie de capital K si munca L - Factorii de productie sunt substituibili - Capitalul se acumuleaza ca raspuns la rata pofitului - Fiecare factor de productie reflecta randamente de scara constant, deci la o dublare a cantitatii de L si K, se dubleaza productia.

30

Subiectul 29. Economia deschis i balana de pli. Comertul exterior totalitatea tranzactiilor de export si import, ierarhizate pe tari, pe grupe de tari, pe zone sau regiuni, pe categorii de piete sau de bunuri materiale si servicii. Indicatori: - procentul exportului in totalul productiei vindute a unei tari - procentul importului in totalul productiei utilizae intr-o tara - procentul comertului international in PIB - Volumul importului /exportului pe locuitor. Elemente: 1. Export (o vinzare de bunuri ec-ce unui agent ec-ic dintr-o tara, in schimbul unei sume de bani cu circulatie pe plan international) 2. Import (o cumparare de bunuri ec-ce de la un agent ec-ic din alta tara in schimbul unei sume de bani convertibile) 3. Reexport ( scoaterea din tara a bunurilor importate p-u revinzarea lor catre alte state) 4. Tranzit ( evidenta incarcaturilor, care trec pe teritoriul unei tari pe parcursul unei perioade determinate de timp.) Caracteristici: - A evoluat in perioada contemporana intr-un ritm mai mare in comparatie cu dinamica productiei - A inregistrat mutatii calitative, structurale insemnate - Este influentat din ce in ce mai mult de conjunctura economiei internationale - Se caracterizeaza prin derularea sa in proportia cea mai insemnata intre tarile dezvoltate - Cunoaste forme noi de aliante si cooperari internationale. Modelul economiei mici deschise: 1. Volumul produs (PIB=Y) este functie de factorii de productie Y= f(K,L) 2. Consumul este functie de venitul disponibil (Y-T) ,C= C(Y-T) 3. Investitiile sunt functie de rata dobinzii I=I(r) r creste=> I scade 4. Economia este mica si nu influenteaza asupra ratei mondiale a dobinzii. Rata interna a dobinzii (rd) este egala cu rata mondiala a dobinzii (r*), rd=r* Identitatea e-ca de baza: Y= C(Y-T)+I(r)G+Nx => Nx= Y-C (Y-T)- G-I(r) Economiile totale includ economiile private (Sp) si economiile statului (Sg) Sp = Y T C Sg = T G S = Sp + Sg = ( Y T C ) + ( T G ) S=YCG Nx = S I (r) Identitatea macroe-ca in economia deschisa: S I = Nx S - I contul miscarilor de capital al balantei de plati Nx contul curente al balantei de plati

31

Balanta de plati externa document statistic de analiza macroec-ca, in care se inscriu si se compara platile si incasarile in valuta straina, care rezulta din tranzactiile e-co - financiare ale economiei date cu alte state. Forme : - Generala/ globala reflacta tranzactiile unei tari cu toate tarile - Bilaterala tranzactiile unei tari cu ag.e-ci dintr-o singura tara sau dintr-o grupare de tari - Regionala tranzactiile unei tari cu ag.ec-ci dintr-o grupare de tari - Program planificata p-u o anumita perioada de timp - Dupa raportul de intrari si iesiri: 1. Excedentara valoarea intrarilor in valuta straina este mai mare decit valoarea iesirilor in valuta straina 2. Deficitara valoarea intrarilor de valuta este mai mica decit valoarea iesirilor de valuta 3. Echilibrata valoarea intrarilor de valuta = valoarea iesirilor de valuta. Structura: I. Cont curent A. Bunuri si servicii: bunuri, servicii B. Venituri: din investitii directe, din alte investitii C. Transferuri curente: sectorul oficial, alte sectoare II. Cont de capital - Transferuri de capital - Active cumparate, vindute III. Cont financiar - Investitii directe - Investitii de portofoliu - Alte investitii (credite externe, imprumuturi FMI) - Conturi de tranzit - Conturi de clearing - Active de rezerva (aur)DST, valuta IV. Erori si omisiuni. Echilibrul BPE: - este intotdeauna si in mod necesar echilibrata, respectindu-se principiul dublei inregistrari - dezechilibrul exista la nivelul unor parti din balanta de plati Factori de dezechilibrare a BPE : 1. endogeni: - reducerea semnificativa a exporturilor, cauzata de calamitatile naturale sau de evenimentele fortuite - cresterea importurilor ca rezultat al intensificarii cererii interne - scaderea gradului de prelucrare a exporturilor - deteriorarea climatului de afaceri intern - politica comerciala ineficienta - structura pe ramuri a economiei nationale. 2. Exogeni: - Dereglarea preturilor mondiale la produsele cu pondere mare in structura comertului exterior - Politica comerciala a altor state - Lipsa avantajelor competitive - Dereglarea fluxurilor comercile zonale ca urmare a unor conflicte comerciale internationale. Politici de echilibrare a BPE:

32

1. Politici monetare (cresterea Rd are o influenta directa asupra fluxurilor de capital in sensul atragerii lor) 2. Devalorizarea cursului de schimb (incurajarea exporturilor si descurajarea importurilor) 3. Politici bugetare (cresterea veniturilor din impozite si taxe, reducerea cheltuielilor bugetare) 4. Instituirea de bariere tarifare si netarifare la import (au rol de a limita cantitativ importurile) 5. Stimularea si promovarea exporturilor (stimularea: subventii de export, facilitati fiscale; promovare: sustinerea financiara a participarii la expozitii internationale) 6. Finantarea deficitelor din BPE (acoperirea deficitului bugetar prin credit extern acordat din diferite surse (FMI, BERD)) 7. Atragerea de investitii straine directe si de portofoliu (contribuie la reechilibrarea BP prin capital injectat in ecnomie, reduce din presiunile asupra cursului de schimb generat de o balanta comrciala deficitara).

Subiectul 30. Piaa valutar i politica valutar. Piata valutara sistem de relatii financiar-valutare prin care se desfasoara vinzarile si cumpararile de valuta (efectiva si in cont) si de devize (bilete de ordin, cecuri) exprimate in moneda straina. Subiectii: - Subiectii care genereaza cererea si oferta de valuta: investitorii de capital, subiectii pietei muncii, persoane fizice si juridice ca operatori speculatori

33

Subiecti care concentreaza cererea si oferta de valuta, stabilesc cursul de schimb, efectueaza tranzactiile cu valute: banaca de emisie, B. Comerciale, bursa valutara, casele de schimb valutar. Obiectul: - Vinzarea-cumpararea de valute convertibile - Schimbarea unei valute efective pe valuta in cont si invers - Vinzarea cumpararea de efecte de comert exprimare in Euro. Structura pietei valutare: 1. Piata interbancara: - Piata la vedere se concretizeaza in operatiuni de vinzare cumparare de valuta in aceeasi zi asftel in cit momentul tranzactiei coincide cu momentul formarii CV al zilei respective. - Piata la termen este determinata de tranzactiile la termen concretizate in incheierea lor imediata, dar cu livrarea valutelor dupa un termen prestabilit ,in momentul incheierii tranzactiei. 2. Piete derivate: - Piata contractelor standardizate, localizata in cadrul burselor, dotate cu camere de compensatie si care cuprinde piata contractelor futures si options - Piata contractelor nestandardizate (forward)- este un segment al pietei interbancare unde se incheie tranzactiile de tip OTC. Curs valutar pretul unei monede nationale exprimata in intr-o alta moneda nationala care se compara valoric in anumite conditii de spatiu si timp, cantitatea de moneda straina ce se primeste in schimbul unei unitati de moneda nationala sau cantitatea de moneda nationala ce revine la o unitate monetara straina. Curs norminal: pretul relativ al valutelor: 1 leu=0.06 euro Curs real: pretul relativ al marfurilor procurate cu 1 unitate valutara E= En* (Pd / Pf) En cursul nominal Pd pretul marfii pe piata interna Pf pretul marfii pe piata externa Daca cursul real de schimb creste, aceasta inseamna ca preturile marfurilor interne devin relativ mai scumpe si invers.Daca cursul real devine mai jos atunci intr-o perioada mai scurta Nx va creste, Nx este functia inversa a cursului real: Nx= N x (Er) si invers.Daca cursul real deine mai inalt, atunci Nx scade. In punctul de echilibru al cursului real de schimb oferta valutei nationale in calitate de credit dupa hotare echilibreaza cererea de valuta de catre persoanele straine, care cupara exportul net. Factori interni: 1. Determinati de activitatea ec-ca producatoare de bunuri 2. Monetari 3. Social-politici 4. Psihologici Factori externi: 1. Raportul dintre cererea si oferta de bani de pe piata externa 2. Starea BPE 3. Factori e-ci, financiari, sociali, politici. Cursul valutei straine creste , daca:

34

Creste masa monetara interna PIB real scade Scade rata dobinzii in tara Creste nivelul anticipat al inflatiei Se inrautateste starea balantei comerciale si a contului curent

Sisteme de curs valutar: 1.flexibil: Cv se stabileste in rezultatul oscilatiilor cererii si ofertei de valuta, ca pret de echilibru pe piata valutara - cresterea pretului de echilibru scumpirea valutei - reducerea deprecierea valutei 2. fix : CV se stabileste de B. Centrala, care ia asupra sa obligatiunea sa cumpere sau sa vinda orice cantitate de valuta nationala la cursul stabilit. - cresterea petului de echilibru revalorizarea valutei - reducerea pretului de echilibru devalorizarea valutei In sistemul crusului de schimb fix: -BNM stabileste limitele oscilatiilor libere a cursului valutei nationale - Daca cursul se apropie de nivelul maxim, BNM vinde aceasta valuta in schimbul celei straine - daca cursul se apropie de nivelul minim , BNM cumpara aceasta valuta in schimbul celei straine. Modelul Mundell fleming -reprezinta modelul IS-LM de echilibru macroec-ic pentru perioada scurta, in economia deschisa. Y= C(Y-T)+I (r) +Go+Nx(e) ecuatia curbei IS M/P =L (r,Y) - curba LM r=r* - economia este mica deschisa. Particularitati: 1.pozitia curbei IS depinde de cursul de schimb e. Cind e scade, preturile interne sunt mai mici in comparatie cu cele straine. Aceasta stimuleaza exportul Nx (e) creste, si IS se deplaseaza in sus in dreapta. 2. Curbele Is, LM si r=r* se intersecteaza in acelasi punct.

35