ROMANUL DUPA AL-II-LEA RAZBOI MONDIAL MOROMETII de Marin Preda

Geneza: Tema satului si a taranului il preocupase pe scritor inca din anii de scoala cand o compunere pe aceasta tema la scoala normala starneste entuziasmul profesorului lui de romana care afirma: Iata psihologia taranului roman! Urmeaza cateva proze scurte pe aceeasi tema in volumul Intalnirea din pamanturi (1948): Dimineata de iarna, O adunare linistita, In ceata sau schita Salcamul. Romanul a aparut in doua volume: 1955 si 1967. Constructia discursului narativ. Compozitie I. intreaga actiune se desfasoara in sase nuclee epice fundamentale la care participa aproape toate personajele universului morometian volumul I a. foloseste tehnica decupajului (nuclee si secvente narative). Primele 3 nuclee surprind evenimente desfasurate in vara anului 1937 in satul Silistea Gumesti, din Campia Dunarii, aproape de Bucuresti i. nucleul 1: agitatia satului Silistea Gumesti la inceputul verii, de sambata seara pana duminica noapte, adica de la intoarcerea morometilor de la camp pana la fuga Polinei cu Birica ii. nucleul 2: secerisul, evenimente ce se desfasoara pe durata a doua saptamani iii. nucleul 3: conflictul dintre moromete si fii sai, ce dureaza de la secerisi pana la sfarsitul verii b. primul volum cuprinde 3 parti cu 19, 18, 27 de capitole c. actiunea e concentrate in secvente narrative cele doua momente simetrice ale cinei din casa morometilor si din casa lui birica conversatia lui moromete, de pe stanoaga podistii, cu vecinul sau Balosul taierea salcamului intal;nirile din poiana fierariei lui Ican confruntarile cu perceptorul discutiile cu fiii etc volumul II: Actiunea se petrece intre 1938-1962; evenimentele sunt selectionate prin tehnica rezumativa. i. Nucleul 4: treierisul ii. Nucleul 5: sedinta de partid iii. Nucleul 6: actiunea de strangere a cotelor

Ele suint precedate sau urmate de micro nuclee epice: intalnirea lui Moromete cu fii sai, prietenia cu notarul din Silistea etc. II. Doua planuri narrative In primul plan evolueaza familia morometilor In plan secundar sunt relatate evenimente diverse cum ar fi: boala lui Botoghina, revolta lui Tugurlan, dragostea dintre Polina si Birica III. Simetria compozitionala: Se realieaza prin cele doua referiri la tema timpului in incipitul si finalul primului volum Incipit: in campia Dunarii cu cativa ani inaintea celui de al II-lea Razboi Mondial, se pare ca timpul avea cu oamenii nesfarsita rabdare; viata se scurgea aici fara conflicte mari Final: trei ani mai tarziu izbucnea cel de al II-lea Razboi Mondial. Timpul nu mai avea rabdare. Una din temele fundamentale ale romanului este timpul, la inceput rabdator, in final nemilos, necrutator. Scriitorul isi fundamenteaza romanul din perspectiva raporturilor omului cu timpul si cu istoria sub presiunea unor evenimente necrutatoare: razboiul, scrimbarea de regim politic, disparitia taranimii traditionale, schimbarea din temelii a satului si a valorilor lui.

Subiectul
Expozitiune: actiunea primului volum se petrece cu cativa ani inaintea celui de-al doilea razboi in satul silistea gumesti din campia dunarii. reperele spatio-temporale sunt precise ca in orice roman realist.facem cunostiinta din expozitiune cu familia moromete: ilie si catrina, a doua sotie, paraschiv, nila, achim, baietii din prima casatorie a lui moromete, tita, ilinca si niculae, copii facuti cu catrina. moromete lupta pentru a impiedica destramarea familiei, pe care vrea sa o pastreze sub autoritatea sa. Intriga: anunta inca de la inceput in scena cinei. prezentand personajele, naratorul pune si accent pe tensiunile dintre ele: neintelegerile dintre fratii proveniti din casatorii diferite, dintre baietii cei mari si catrina, etc. Desfasurarea actiunii: e construita printr-o tehnica cu totul originala. preda aduna secvente din viata sociala a satului: necazurile din familiile lui botoghina, tugurlan, birica sau balosul, scene traditionale ale satului- hora, calusul, secerisul, serbarea scolarasi scena din familia morometilor, reunindu-le intr-un tot dominat de personalitatea lui ilie moromete. Punctul culminant: fuga baietilor, destramarea familiei. fii cei mari pleaca la bucuresti. in cel de-al doila volum, toata energia lui moromete se concentreaza in vederea readucerii baietilor acasa. cumpara pamanturile vandute, pleaca la bucuresti pentru a-i convinge etc. destramarea familiei este insa ireversibila: catrina il paraseste, nila moare in razboi, fetele se casatoresc, niculae ajunge activist de partid si apoi inginer horticol. Deznodamant: romanul se incheie cu moartea eroului. la inmormantare, niculae afla de la ilinca, sora lui, ca moromete se stinsese incet, fara a suferi de vreo boala.in final, tatal si fiul se impaca in visul baiatului.

Scene semnificative CINA-Romanul se deschide cu intoarcerea Morometilor de la camp. Copiii se aseaza unul langa altul dupa fire si neam. Baietii cei mari stau langa usa gata de plecare( scena anticipativa). Catrina ramane langa vatra, ocupata cu treburile gospodaresti. Langa ea stau copiii cei mici. Moromete ramanea pe pragul celei de a doua odai.Prin pozitie sugereaza stapanul familiei, autoritatea suprema. Scena sugereaza ierarhiile, relatiile dintre frati, animozitatile existente. Prozatorul foloseste tehnica detaliului si a acumularii progressive. Scena se desfasoara dupa un adevarat ritual, relevand universal familial tipic rural. TAIEREA SALCAMULUI-scena simbolica, cu character anticipativ, primul semn al declinului familiei.Momentul e dramatic, plin de grandoare, motivate prin monologul interior al eroului. Dupa multe ezitari se hotaraste sa taie salcamul. Acesta facea parte din viata familiei si a satului.era un axis mundi, un semn al trainiciei si stabilitatii. Prin moartea lui anticipeaza viitoarele esecuri si deziluzii ale eroului( dublul vegetal al lui Moromete). Scena e privita de sus, detaliile se aduna gradual,pe fondul bocetului ce venea din cimirir, sugerand parka o durere universala. Teme Roman al unei Roman al unei familii Timpul viclean, necrutator si relatia intre individ si istorie libertatea morala in lupta cu fatalitatea istoriei (Eugen Simion) Satul si taranul roman al deruralizarii satului (Nicolae Manolescu)

Conflicte 1. tata (Moromete) fii (Paraschiv, Nila, Achim, Niculae) doua varste doua mentalitai diferite doua moduri diferite de a intelege lumea si evenimentele istorice 2. Moromete-Catrina Temperamente si firi diferite Vocatii existentiale diferite: taranul filosof si femeia resemnata, bigota 3. Moromete Guica Doua firi, doua mentalitati; prin asocietea Moromete Guica preda sugereaza contrastul absolute dintre doua sisteme existentiale ale satului: existenta senina in spirit si traiul marunt, meschin 4. conflictul secundar Moromete-Niculae Monografia satului

1. ca si Rebreanu, reconstituie viata satului monographic: geografie, institutii fundamentale, traditii si obiceiuri 2. descrie centrul satului si De vale. Centru aduna notabilitatile: casa lui Aristide primarul care avea carciuma, moara, presa de ulei; cladirea cea mai impunatoare era Banca Populara, cladita in 1931; urmau casa parahiala, Biserica, scoala, casa notarului, a invatatorului Toderici, primaria, magazinul, fieraria lui Iocan etc 3. categorii sociale: bogati, saraci, tarani, notabilitati 4. sirul muncilor agricole de la inceputul verii pana toamna tarziu, de cand Moromete incepea sa sape pana la seceris, treieris, macinatul granelor si incheierea socotelilor anuale. 5. traditii si obiceiuri laice sau religioase: calusarii, obiceiuri de Rusalii, parastasul, cina traditionala etc Totul se inscrie intr-un cod al vietii taranesti milenare si stereotipe. Personaje In numar mare ca in orice roman realist, o intreaga ierarhie a vietii rurale, tineri si batrani, copii si parinti, saraci si bogati. Personaje principale: Ilie Moromete Secundare: Cocosila, Dumitrul lui Nae, Tugurlan, Balosu, Paraschiv, Nila, Achim, Niculae, Catrina, Ilinca, Tita Episodice: Scamosu, Jupuitu, Traian Pisica Tarani bogati: Balosu, Aristide, Stan Cotelici Tarani de conditie medie, care are fiecare un lot de pamant: Dumitrul lui Nae, Cocosila, Botoghina, Moromete Tarani saraci, care n-au capatat pamant: Tugurlan, Birica sau l-au vandut: Traian Pisica Notabilitatile satului: invatatorii Teodorescu si Toderici, preotul, notarul ca reprezentantii ai institutilor satului traditional: scoala, biserica, primarie etc Complexitatea umanului e sugerata printr-o tipologie a indeletnicirilor: morarul, cizmarul, fierarul, micul negustor sau o tipologie a firilor: contemplativul- Moromete, intolerantul Cocosila, intrigantul-Guica, bigotul-Catrina, natangul-Nila, coltosulParaschiv, ambitiosul-Aristide. Individualizarea personajelor se face prin nume, porecle, detalii fizionomice, de comportament, mers, voce. Caracterizare Ilie Moromete: Cel mai important personaj al lui Preda Modelul este Tudor Calarasu, tatal scriitorului Moromete care a existat in realitate a fost tatal meu

Figura eroului in volumul I: o Taranul traditional ale carui valori sunt familia proprietatea, libertatea morala o Considera familia si satul centrul lumii si dispretuieste tot ce vine dincolo de ele centrul lumii o Parte familias autoritatea suprema, lucru sugerat de prozator prin scena cinei o Este respectat in sat, are prieteni: Cocosila, Dumitru lui Nae o Face politica ca liberal iorgist, e abonat la ziarul Miscarea, urmareste dezbaterile din Parlament o E sfatos, dialogul reprezinta pentru el o necesitate de ordin superior. Petrecerea seri lungi cu prietenul Cocosila discutand politica iar locul preferat era poiana fierariei unde putea gandi liber, se putea bate in idei. o E ironic cu fii, cu Catrina sau cu prietenii, e disimulativ considerand viata un spectacol o E un spirit contemplativ taranul filosof care mediteaza la rosturile lumii o E taranul traditional ultimul dintre tarani, pentru ca se simte aparat de o realitate pe care o crede imuabila. o Agresiunea istoriei ii modifica felul de a fi, treptat eroul se instrineaza de lume si de sine. o Familia i se destrama, e destituit din comitetul bisericesc, imprumuta bani de la aristide, vinde grau la un pret derizoriu pentru a avea bani sa-l trimita pe Niculae la scoala, perceptorul nu-l mai amana, se cearta cu Cocosila, baietii fug din casa parinteasca, ii vinde lui Scamosu o parte din pamantul familiei pentru a plati fonciirea sau rat la banca Timpul nu mai avea rabdare. Figura eroului in volumul II: o Demitizarea eroului se accentueaza o Ajunge sa fie impins in planul al doilea al vietii satului, plasare simbolica ce sugereaza marginalizarea taranimii traditionale Volumul debuteaza cu interogatia In bine sau in rau se schimbase Moromete? Prietenii cei vechi au murit sau l-au parasit; se inconjoara de alti prieteni dar niciunul nu va fi de talia lui Cocosila sin u va avea intransigenta morala a lui Tugurlan Se apuca de negot si castiga bani Il retrage pe Niculae de la scoala Cumpara pamanturile vandute sii pleaca la Bucuresti pentru a-si convinge baietii sa se intoarca: acestia il refuza iar Catrina il paraseste Traieste o iubire tarzie cu Fica, sora mai mica a fostei sotii

Se implica in viata social politica sprijinind candidature lui Tugurlan la functia de presedinte al Sfatului Popular Isi pierde prestigiul de alta data; Decade Se insingureaza, nu accepta ca rostul lui in lume a fost gresit si ca taranul trebuie sa dispara Isi traieste ultimii ani de viata in singuratate si tacere o Cand cade la pat isi exprima crezul de o viata Eu totdeauna am dus o viata independenta. Relatia cu alte personaje 1) Relatia cu Catrina-e vaduva de razboi , a doua sotie a lui Moromote, mama vitrega a lui Paraschivila si Achim; -avea cu Moromete 3 copii: Tita, Ilinca, Niculaie -avea o fata din prima casatorie care locuia la socri -apare in scena cinei ca orice femeie de la tara coplesita de treburile de la camp si din gospodarie -conflictul dintre ei reprezinta un conflict principal al romanului; Moromete vanduse in timpul secetei un pogon de pamant din lotul sotiei promitandu-I sa teraca casa pe numele ei; el amana promisiunea; desi vrea sa se asigure ca ea si fetele ei nu vor fi date afara din casa care e doar pe numele lui Ilie renunta la pretentii pt linistea familiei -relatia cu sotul ei Ilie Moromoete evolueaza pe parcursul romanului - il iubea: uneori ii aparea un suras pe fata la vederea lui era furioasa ca tinea la el asa pacatos cum era - apreciaza verva si ironia sotului ei, se amuza de rafinamentul gandirii lui, accepta jocul si comediile lui - se simte totusi lipsita de caldura afectiva a familiei, gaseste refugiul in credinta - pe parcurs devine si ea o victima a utopiilor lui Moromete; cand familia se destrama se indeparteaza de sotul ei - uneori e cuprinsa de ura oarba si il ameninta pe Moromete ca va fugi la fata ei din prima casatorie - il paraseste la batranete acuzandu-l ca nu l-a lasat pe Niculae la scoala si ca nu le-a inzestrat pe cele 2 fiice: Tita si Ilinca Scene semnificative

Modalitati de caracterizare Caracterizat in miscare prin acumularea detaliilor Directa: capitolul 10, volumul 1 era cu 10 ani mai mare decat catrina, contingent 1911, si avea acum acea varsta intre tinerete si batranete cand numai nenorociri sau bucurii mari pot schimba firea cuiva Indirecta: fapte, ganduri, comportament, gestica, mimica, relatia cu celelalte personaje

Autocaracterizare: prin monolog interior, sau prin stil indirect-liber pana in clipa din urma omul e dator sa tina la rostul lui chit ca rostul asta cine stie ce s-o allege de el eu totdeauna am dus o viata independenta Arta narativa: 1. roman realist obiectiv, naratiune la persoana a 3-a, narrator omniscient si ubicuu, perspective din darat 2. perspective naratorului se completeaza cu cea: a. a reflectorilor (Ilie- vol I, Niculae vol II) b. A informatorilor (personaje martore ale evenimentelor pe care le relateaza ulterior altora) de exemplu: povestirea lui parizianul despre vizita lui Moromete la Bucuresti, la baieti; efectul este limitarea omniscientei 3. Nicolae Manolecu in Arca lui Noe vorbe despre o renuntare partiala la omniscienta, de o contaminare a naratorului de catre personajele sale de la care imprumuta optica si un anume tip de expresivitate verbala. Exista astfel o complicitate narrator-personaj principal; de aceea naratorul poate fi considerat un fel de taran generic apartinand aceleiasi colectivitati si aceluiasi moment istoric ca si eroii cartii 4. procedee narative a. viziune scenica, b. dialog aluziv c. textul si subtextul ironic d. microeseul analitic e. stilul indirect-liber