Sunteți pe pagina 1din 3

Calatoria butoriana ca modificare inversa -desi pare o exp care lasa urme in subiect , exp.

pers butorian are un efect invers nu-l modifica -desi pare san u iasa din inautenticitate existentiala , pers intra finalmente tot in ea -el pleaca de la un mom de reautenticitate pe parcursul drumului se razgandeste se intoarece la inautenticitate -roman post-modern(exp nu mai sunt capabile sa schimbe personajele) -1926- mai traieste -I. Pasaj dominant-primul roman despre un imobil parizian cu 5 apartamente -tema scrisului si timpului(se situeaza la antipdul proustianismului -Poullion:Pt Proust ceea ce s-a intamplat este indestructibil.Pt Butor dimpotriva. Timpul este dioructiv -el aduce un fel de inovatie: structura retoricii -apeleaza la pers a II-s :cititorul -exp narata si intelesul ei nu apartin doar personajului ci si cititorilor sai; tu-ul nu tine numai de tehn implicarii in lectura ci sugereaza si ca mesajul romanului, caract omului modern - pers central- Delmond Leon- sot , tata a 3 copii, face naveta periodic(Paris-Roma),in cal de functionar , la o firma de masini de scris(Scabelli) -fabula- totalitatea motivelor in legatura logica temporal- causal -fab reconstituirea logica a ce se intampla -nu cal doar entru afaceri, dar si pt a o intalni pe bruna Cecilia care il iubeste -cal narata e una speciala: caci L.D. s-a decis sa realizeze o mare modificare in existenta sa banala , s-a decis sa se desparta de Henriette, sis a duca la implinire dragostea pt Cecilia, aducand-o la Paris - cu ac. dec. existentiala fiinta umana accede de la daszeim la existence(existenta autentica) -decizia in virtutea caruia pers se pune in accord cu autenticitatea existentelor sale -porneste in calatorie pe parcursul careia se vor intampla multe cum ar fi abandonarea deciziei finale -calatoria are ca punct de plecare Gara Lyon , iar ca punct de sosire Stazione Termini-21 de ore -caracter clasicist al romanului constand in unit de timp si de loc (totul se petrece in mintea si in jurul lui) -pasiunea pt Roma antica a pers principal -totul e modern in rest. ( ba chiar post-modern)daca ne gandim ca exp revelatoare al personajului nu mai pare sa fie de tip.. dar finalmente nue, de vreme ce ea nu-l transform ape sub., garatie abandonarii dec. de a-si modifica viata Ce se intampla pe parcurusul calatoriei ? Evenimente exterioare si interioare , cele din Psyche-a personajului , unele legate de exterior , iar altele de interior Prin compozitia , prin statutul celor prezenti in compartiment ne trimite la Melville E vorba de 2 directii ale atentiei privirii personajului : o Atat sper exterios (agatata de ob. si finite le obs. in amanunt , intr-un discurs stenographic ) o Atat spre sine ( amirica mitica si infernala)

o in virtutea celor 2 directii ale privirii , romanul va avea doua nivele : unul realus , stenographic (legat de ext. ) si unul symbolic ( legat de oniric , mitic si de cal. spirituala ) o M. Leiris : realismul mitologic a lui Butor

o Interioritatea : reminiscente , reflectii, constructii imaginare , rationale (amintiri , reverii ) viziuni (cob. in Infern - a carei ultima secventa consta in epifania austila a o rom. este si un roman de initiere spirituala

o trimite la Melville , la corabie - o abreviere a umanitatii ->compartimentul scriitorul sug. universalitatea perspectiveri povestirii o ca aspect initial e marcat si prin vis (pe calea onirica) , care trimite la o coborare in Infern -> o -> pov. primeste marci stranii , nu e o calatorie obisnuita , ci si una in afara spatiului si timpului calendarului (sp. sit. simbolice) o o planul simbolic e legat de Roma gratie aceea ce se intampla pare sa se afle la originea renuntarii deciziei

o acestei decizii ii corespunde o alta decizie a face din ac. razgandire puncul de plecare al unei carti o o o o Butor introduce un plan proustian tematizeaza exp. creatoare initiative de a marturisi neputinta exista un motiv al cartii (are mereun cu el o carte)

o exp. rev. a pers. nu are consecinte asupra propriei sale vietzi , iar acest lucru tine de post-modernitatea existentiei : erodarea capacitatii de a schimba existenta o spre deosebire de Antichitate , cal. e deschisa din psp. p. de scrise , in esenta pt. ca crestinismul pune accent pe mantuire o o o conceptia circulara asupra timpului e inlocuita de linearitate p. de plecare e mai putin marcat epopeea e o specie conservatoire , lucru ce face ca ea sa ramana un arhitext

o dupa I. Em. Petrescu , caracterul arhaic al epopeii rezulta de universal axiologic pe care il cultiva si prin inrudirea schemelor epice cu schemele arhitipale ale mitului o univ. epopeii se construieste pe mitul eroic. Dincolo de modif. eroicul e p. de convergenta a univ. sacrul cu univ. profane al legii cu devenirea istorica o o erpeul epopeic prehomeric este un bastard divin e exemplar . cucereste divinul , accede la o .

2 mari cat. de eroi : - intemeietorul (Eneas) - legislatorul la Homer , eroul numai e bastard divin , nici intemeietor , ci Aristos (mobil) , opus Vulgarului - oi poloi (valori : slava si forma) cu Ulise , divinul intra intr-un process de laicizare in Odisseea umanul e sacralizat val. fundam. e intelepciunea (Sophia) Od. Ul. : prudenta , cultul ordinii Od. e structurat pe schema calat. ca intoarcere acasa (mostos) accentual p. de plecare il gasim in Od. , se va generalize in EM. Od. prezinta intoarcerea l ap. de plecare fix Od. e constr. pe tema mitica a construirii centrului pt. Ulise : centrul sacru nu mai e cetatea indicate de zei , care a devenit taram al suferintei , ci Itaca, univ. pe care U. il stapaneste ca lege m iatacul pe care sungur l-a zidit Ioana EM Petrescu cucerirea centrului devine odata cu Od. p. de sosire al epopeei si el va marca lit. eur. descinzand din epopee in ep. crestina , destinul imperial imp. crestin tine de o durata infinita C. lui R. se leaga de realitatea cuceririi centrului , dar aici e vazut ca inaltire symbol : munte , pe care urca Roland locul mortii : centrul sacru al lumii agonia lui R e vazuta ca o cucerire grea a ea incununeaza destinul lui Roland eroul e un razboinic martir , care se simte chemat sa instaureze legea D-zeului pe care-l serveste

o o o o o o o o o o

o o o o o o o o

S-ar putea să vă placă și