Tigarile, trabucurile si tutunul de mestecat sunt facute din frunze de tutun uscate, dar

contin si alte ingrediente pentru aroma. Peste 4000 substante chimice cunoscute au fost
identificate in tutun si in fumul de tigara. Dintre acestea, peste 60 sunt cunoscute drept
cancerigene:
• gudron – un lichid vascos ce contine majoritatea substantelor cancerigene
• benzen – un solvent industrial, ce provine din petrolul brut
• arsenic – cunoscut in special drept cauza a cancerului de piele si pulmonar. Se
pare ca arsenicul de pe frunzele de tutun este unul dintre principalii agenti
cancerigeni din tigari
• cadmiu – utilizat pentru fabricarea bateriilor
• formaldehida – utilizat pentru conservarea cadavrelor
• poloniu-210 – element radioactiv
• crom – utilizat pentru fabricarea vopselelor si a aliajelor
• 1,3-butadiena – utilizata pentru fabricarea cauciucului hidrocarburile aromatice
policiclice
• acroleina – folosita in trecut drept arma chimica
Majoritatea substantelor periculoase din fumul de tigara se gasesc in niveluri scazute.
Dar, de-a lungul lunilor si anilor, acestea se acumuleaza, ajungand la cantitati ridicate in
organism. Din acest motiv, riscurile de cancer si alte boli cresc odata cu cantitatea de
tutun consumata zilnic si cu numarul anilor in care persoana fumeaza. Comparativ cu
nefumatorii, nivelul acestor substante in sangele fumatorilor este:
 – de 2 ori mai mult cadmiu
– de 4 ori mai mult poloniu210 radioactiv
– de 10 ori mai mult benzen
– de 10 ori mai mult arsenic
Substantele prezente in fumul de tigara pot fi mai periculoase atunci cand sunt
asociate. Ele pot interactiona intre ele, crescand in mod suplimentar riscul de
cancer. Astfel, unele substante din fumul de tigara afecteaza direct ADN-ul
celular, inclusiv genele care protejeaza impotriva cancerului. Printre aceste
substante se numara benzo(a)piren, poloniu-210, benzen, acroleina si
nitrozaminele. Dar efectul lor este agravat de alte substante. Arsenicul, cadmiul si
nichelul afecteaza capacitatea organismului de a repara ADN-ul deteriorat.

1. Gudron
Gudronul prezent in fumul de tigara este un reziduu negru si vascos, compus din sute
de substante chimice, dintre care mai multe sunt considerate cancerigene. Printre
acestea se numara in special hidrocarburile aromatice policiclice, aminele aromatice si
compusii anorganici.
2. Arsenic
Arsenicul este una dintre cele mai periculoase substante din tigari. Poate cauza cancer
si afecta inima si vasele de sange. Cantitati mici de arsenic se pot acumula in organismul
fumatorilor, iar in decursul anilor, concentratia devine tot mai mare. Pe langa efectele
directe, arsenicul poate agrava si efectele altor substante chimice. Pestele si fructele de
mare sunt o sursa alimentara de arsenic, dar intr-o forma mai putin toxica si mai usor de
indepartat din organism. In schimb, fumul de tigara contine arsenic intr-o forma mai
periculoasa.
3. Nicotina
Nicotina este substanta prezenta in mod natural in frunzele de tutun si este
responsabila de dependenta de tutun. Ea afecteaza sistemul cardiovascular si endocrin.
4. Monoxid de carbon
Monoxidul de carbon (CO) se gaseste in fumul de tutun datorita combustiei
incomplete. El reduce capacitatea globulelor rosii de a transporta oxigenul la tesuturi;
inima, creierul si muschii scheletici necesita cea mai mare cantitate de oxigen si sunt prin
urmare cele mai afectate de efectele monoxidului de carbon.
5. Formaldehida
Agentia de Protectie a Mediului (EPA) din Statele Unite a clasat formaldehida printre
elementele ce pot prezenta un pericol moderat de cancer pulmonar asupra omului.
Formaldehida poate avea efecte severe asupra sanatatii fumatorilor si a persoanelor
expuse la fumul de tutun. Formaldehida este o substanta cu miros iritant, folosita pentru
distrugerea bacteriilor, conservarea cadavrelor si pentru fabricarea altor substante
chimice. Este una dintre substantele prezente in fumul de tigara cu cel mai mare
potential de afectare a plamanilor si cailor respiratorii. Fumul de tutun este una dintre
principalele surse de expunere la formaldehida. Locurile in care se fumeaza prezinta un
nivel de 3 ori mai mare de formaldehida decat in mod normal.
6. Acid cianhidric
Acidul cianhidric este considerat drept unul dintre agentii cei mai toxici ce se gasesc in
fumul de tigara. Numeroase efecte toxice pe termen lung si scurt ale fumului de tigara
pot fi puse pe seama acestei substante. Expunerea frecventa la concentratii mici de acid
cianhidric antreneaza o slabiciune generala, dureri de cap, greturi si varsaturi, crestere a
ritmului respirator si iritarea ochilor si a pielii.

7. Benzen
Considerat drept toxic in anumite tari, benzenul poate avea efecte negative asupra
sanatatii, indiferent de nivelul de expunere. Centrul International de Cercetare a
Cancerului a inclus benzenul pe lista substantelor cancerigene de grupa 1 (rezervata
pentru substantele cu cel mai ridicat grad de risc). Benzenul este un solvent utilizat in
producerea altor substante, printre care benzina. Este dovedit ca benzenul poate cauza
unele forme de cancer, in special leucemie. Fumul de tutun contine o mare cantitate de
benzen si este responsabil in mare parte de expunerea la aceasta toxina. Fumatorul
obisnuit inhaleaza de 10 ori mai mult benzen decat un nefumator. Unele studii arata ca
inhalarea de benzen prin fumatul pasiv de-a lungul vietii poate creste riscurile de cancer.
8. Cadmiu
Cadmiul este un metal utilizat in special pentru fabricarea bateriilor. Cea mai mare
parte a cadmiului din organismul uman provine de la expunerea la fumul de tigara.
Cantitatea de cadmiu din sangele fumatorilor este de doua ori mai mare decat cea din
sangele nefumatorilor. Conform studiilor, cantitatea de cadmiu prezenta in fumul de
tigara poate afecta sanatatea. Cadmiul este o cauza recunoscuta de cancer, dar poate
afecta rinichii si peretii arterelor.
9. Poloniu
Poloniul este o substanta radioactiva rara, ce emite un tip de radiatii foarte daunatoare
(radiatii-alfa). Fumul de tigara contine urme de poloniu, ce se depun in caile respiratorii
si emit radiatii direct catre celulele invecinate. Plamanii unui fumator sunt de 4 ori mai
expusi la poloniu decat cei ai unui nefumator. Un studiu estima ca o persoana care
fumeaza un pachet si jumatate de tigari pe zi, este expusa la o doza de radiatii egala doza
emisa in cazul unei persoane ce efectueaza 300 radiografii toracice cu raze X pe an.
O statistica spune ca, in fiecare an, aproximativ 170.000 de americani sunt diagnosticati cu
cancer pulmonar. Majoritatea dintre ei sunt diagnosticati cand boala este deja in stadiu avansat,
aproape 90 de procente mai traind inca doi ani.
Dar detectarea timpurie a cancerului pulmonar, cand interventia chirurgicala este inca o optiune,
imbunatateste substantial sansa de supravietuire, 70 % dintre pacientii diagnosticati din timp
supravietuind pentru inca 5 ani.
Intre 1993 si 2001, investigatorii au studiat 154.942 de barbati si femei cu varste cuprinse intre
25 si 74 de ani. Printre acestia se aflau fumatori, fosti fumatori, cat si persoane care nu au fumat
niciodata ("Nu exista nici o tehnica folosita la scara larga pentru detectarea timpurie a cancerului
pulmonar", a spus Christine Berg).

Tot mai tanar, tot mai fumator

Desi efectele fumatului se cunosc, tot mai multi tineri incep sa fumeze de la varste fragede, iar
motivele pentru care recurg la acest lucru sunt banale. Tinerii fumeaza pentru a parea mai
moderni decat altii la inceput, din curiozitate, sa se integreze in anumite grupuri, sau pentru ca
aud ca „fumatul calmeaza" si refuza sa creada ca pot muri din cauza tutunului.
Diagnosticul de cancer pulmonar este extrem de traumatizant, fiind relationat cu temeri privind
tratamentul, posibilitatea mortii si spaima de a trai constient de spectrul mortii. Teama de
necunoscut si nesiguranta asupra viitorului pot fi traumatizante. Nu se poate spune ca se stie
cum este, pana nu se ajunge la confruntarea personala cu boala.
„De ce eu?" este o intrebare cumplita cu care se confrunta majoritatea bolnavilor de cancer. Unii
incearca sa-si dea seama cu ce au gresit, iar altii se intreaba ce mai pot face in timpul ramas.
Gandurile negative referitoare la sanatate, pot inrautati starea psihica, conducand adesea la
depresie, anxietate, neincredere si lipsa compliantei la tratament. Este extrem de important ca
persoanele diagnosticate cu cancer sa traiasca in prezent si sa nu se gindeasca posesiv la viitor.