Sunteți pe pagina 1din 25

STUDIUL NIASINII SINCRONE in rcgirrt cle GE,NII[IA'IOR

1.

Maqina

lucrlrii sincropi in general este supusd la incercdri de laborator in scopul determinIrii


Scollul

pierderilor,

randamentulgi, incdlzirii, parametrilor schemei echivalente, pelltl'Ll determinarea tiabilittrlii izola{iei,

pentll stabilirea caracteristicilor


nominal a maqinii.

acesteia, etc. Toate acestea trebuie cunoscute la firnctionarea

in

regim

ln cazul cle firtl scclpul lucrarii este ca studentul sa clobandeasca Llnniltoarele abilitati:

. r . r

sa conccteze si sa utilizeze masina tritazata sincrona

iu regim de generator

sir cletermine valoarea curentului de excitatie neoesar astfel irrcat sa se obtina tensiunea nominala

sa constate ca tensiunea la furrctionarea rotclruIu


i

in gol este dependenta de curentul de excitatie si turatia

sa tr:.rsez-e caracteristica la functionarea in gol a generatorului sincron.

2. Co

nsitlct'a(ii tcr.rrctice.

Ir,lagina sincron[ este constituitd din doud arrndturi concqntrice. mobile r"rna talii de alta..

Statorurl constituie partea imobila a maginii, e[ este forrnat clln miezitl t'erontagnetic realizat din tahlir siliciolsir cirre potrrtzi o infEgurare trifhzatl de curent alteruativ. [{otorLrl este pal'te nrobilI care se prezintl in douir variante cclrrstruc:tive:

-cu poli i;rcc'cati .pcntru turalii rnari(3000-I000 rot/nrin)


-crr poli ;tparcu!i pcntru turalii sub 1500 rot/rnin

Ilotoarelc cu poli inecafi se e.xecut[ clintr-un singur bloc rntrsiv din otel. crestdturile pentru a$ezarea

inflqurlrii

cle excitalie tiincl ti'ezate

in

acest

olel rnasiv. Rotoarcle cu poli aparenti se executl tie cu poli

din o{el masir,. Iie clin tabl6 siliciosi gtan[atI, iar inlirEurarea c'le,e.xcitalie este constluit6 sub lbrrnh de
bobine clisl;usc ciite una de fiecare pol. lvla;;inir sinc,rona poate tirnctiona in reginr cle: generator. nrotor sou conrpensator'.

(,-crrcr:rrttrul sirrcrorr: Se considc'r'h o nragiuf, sincrona trilazrrtti a cirrci intitqurare de excitagie este
alirnerrtatir in crrrent continuu de la o sursiroarecarc, iarr rotonrl rna:;inii este alirlentat de un motorprimar

cr.r

turatia n.respcctiv vitcza

e =2'u Lrughiulard (r0 i,-,1r-r',n sens clat. Iulirsurarca

de excitulie rotoricA produce

un crintp nra_qnctic cu reparti!ie periodicir iu intrflcr,tjx in raport cu inductolul qi cleci are aceeagi vitezd

unghiulard O ca gi rotorul . Se obline astfbl cimpul magnetic invflrtitor cu viteza un-ehiularf, numitd vitezd sin cron6.

f) .care este

Acest c6rnp magnetic invdrtitor fali de stator produce un flux magnetic variabil in tirnp . care inldnfuie
spirele infEgurlrilor statorului. In aceste inthgurlri se vor incluce t.e.nr. Cele trei inf?rqurari sunt iclerrtice qi
sunt decalate

in

spaliLr

cu l20n electricc una tafi de alta. astl'el cd cele trei t.e.m. vor fi dccalate in tinrp cu

I20o una fa[[ de alta fbrmiirtd un sistetn simetric. [-a bornele rnagirrii se obfine un sistem sinretric de tensiuni.

Dac[ infHqurarea statorului este conectatir pe o impedanlir trifazata simetric[. atunci prin int];urdri vor
circula curenti care fornreazzi un sistenr trifazat sirnetric ai care sunt decalati in tirnp in raport cu tensiunile

la bornele irrflgurdrilor corespunzltoare tunc!ie dc inrpedarrla de sarcin[. In acest tcl rna;irrl sirrcronl
debiteazi putere activir pe inrpedanfa conectatd la borne gi deci furrcfioneazl cu generator.

Motorul sincron
scade gi se ajunge

.Presupunem

ci generatorul

sincron debiteazl putere pe o refea electrica de

putere mare , iar cuplu de antrenare devine din ce in ce mai mic, atunci unghiul intern al maginii sincrone

in cazul in care M=0 , (P=0) adicd nu

se mai transmite putere

electricl in relea . Dacd

cuplul de la arbor:ele maginii schirnba de semn , zrtunci unghiul intern al maginii c{evine rregativ. aclicd axa

longitudinala

rotorului ririrdne

in

unna axei cdmpului rnagnetic invdrtitor rezultant. Cuplul

electromagnetic schimbl de semn;i clevine un cuplu activ care se exercitir asLlpra rotorului in sensul de

rotire al cdntpultri magnctic invdrtitor. In acest rcgim nragina atrsoarbe encrgie elcctricii clc la rctea
cedeazd putere mecanica firnctionand in regirn
clc-

$i

motor.

Un regim particular cle furrctionare este rcgirnul de compensator cArrd motorul tirnclioncaza in gol

tiind receptor sau

-slencrator

(le putcre reactivti

dulr[ curn este subexcitat sau supraexcitat.

3. N{od de lucru Tensiunea lit bornele generatortlltti sincrcltt la firnctionarea in gol a acestuia este clepenclentit cle turatia rnasinii de action:rre si curenluI de excitatie. Caracteristica la lttnctionarea in gol a generatorului sincron este similara caracteristicii de rnagnetizare. Der,i pentrtl Lln curent de excitatie de 0 A. o terrsiune indusa este prezenta in nriezul ferrornagnetic al
a

rnasinii. fiirrd curroscuta ca terrsiune rernauenta. Astt'el odata cu crestcre curerttului


cle

excitatie sr- observa o crcsterc rapida a teusiuuii la [rorrrclc masiuii.

Rotorul generatorulLri studiat este actionat cle o alta nrasina electric ace va firnctiorru irr reginr cle nrotor.

Fluxul ma-qnetic va fi prodtrs de infasurarea clc e.rcitatie couectata la o sursa cle cc. tirr canrp rrragneric invartitor este proclus in intlsttrarea rotoricit. ocluta crr invartirea ircesttria. celre va incluce tetrsirrni in
infasurarile statot'ice Ilecale clintre aceste terrsiuni va
genemtoruI procluce tensiunc trifazata.

fi

dclazata cu l20o una lata cte cealalta. Deci

4. Schenl:l clcctric:t utilizatu

re
I

oo
o

A \,

i._
TINO te

G)

5.'I'irbclc' cu rezulti'rte ex;lerinrentale

Se stabileste

tuxttia lotonrlui la 1500 rprn si se nrentine constata la aceasta valoure. Se alimenteaza

circuitul cle excitatie nrodiflcand valoarea curentului prin nrodificureatensiunii de alimentare a acestui
circ,uit. Rezultatele obtinr.rte se noteaza irr tabelul L

Tahclul I
Iexc

tAl
I

0.5

1.5

u2[v

Se stabileste vul()ul'ea cut'errtului cle excitatie la 2 n-toclitlca


ILr

rritia r'otoruIui iar rczLtlt.atcle obtirtute

A si sc nrerrtirre constanta la uceasta valclare. Se ver se no[eaze in tabelu1r ).

Tabclrr I 2

[rpm]

s00

750

000

r500

u2[v]

Intrebari:

Ce

f'enomen cunoasteti ca fiincl determinant

in altrra caracteristicii la lirnctionarca in gol

generatoru lu i sincf on?

Care este valoarea curentului de excitatie pentru care este obtinr.rta valoarea tensiunii nominale la

turatia de I500 rpm

Explicati de ce scacle tensiuneu la bornele generatorrrlui cltiar daca estc crescuta valoarea
curentului de excitatic.

r(

STUDIUL IVL\SII{II SINCROI{E in reginr tle N'IOTOII

l. Scopul lucrlrii Magina sincrond in general


raudenrentului,

este slrpusl la incerclri de laborator

in scopul determindrii

pierderilor,

incilzirii, parametrilor schemei echivalente, peutru

cleterrninarea fiabilit6!ii izolaliei.

pentru stabilirer caracteristicilor acesteia, etc. Toate acestea trebuie cunoscute la func{ionarea in regim nominal tr rna5inii.
In c,azul cle tata scopul lucrarii este ca stuclentuI sa dobarrdeasca urmatoarele abilitati:

r r { . r

sa conecteze si sa utilizeze masina tritazata sincrona in regim de motor

sir rnzlsoare turatia motorului si valoarea curentului de excitatie necesar


crescandtr
sa recunoasca o nrasina sincrona dupa insemnele plaoutei indicatoare sa traseze caracteristica Ia firnctionarea in sarcina a su lrlrseze caracteristica

in conditii de incarcare

motorultti sincron

in V a motorului sincron

?.Coirsirlcra{ii teoretice.
Ivlasina sincronar este tipul de masina electrica rotativa de curent alternativ cal'e, pL-ntru o tensiune la borne de liccvcnta data, functioneaza cu o turatie liguros collstanta. Reginrul cle baza in firnctionarea masinii sincrone este regimul de generctlor electric. la fel cum regimul de nrotor este cel cle baza pentru masina asincrona. Masina sincrona in re_sinr de senerator reprezinta baza

econorniclr a producerii energiei electrice in toate centralele electrice actuale. in acest re-uim de functionare nrasirrile sincrone ating cele rlai mari puteri nomirrale fiind cele mai mari masini electric,e
conslrtrite
c'le

nnr.

Considelatii ecolromice pledeaza pentrLr crcsterea neincetata a puterii norninale a generatoarelor sincrone (scad investitiile slleciljce in lei/kW. creste randamentul). Cele mai mari masini sincrone actuale au atins puteri dc l200lvlW ca turbogeneratoal'e si 700MW ca [ridrogeneratoare. Regimul de molor sincron se lbloseste mai cu seama datorita avanta.jelor lata cle motoarele asincrone (randame'ut mai ridicat. I'actor de putere mergdnd pdna la unitate. cuplu invariabil cu turatia. intrefier mai mare). Lucrul accsta a lbst cu putinta nuurai dupa ce tehnica a putr.rt rezolva cu succes doua deticiente grave ale rnotolului sirrcron: abseuta cuplului cle pornire si posibilitutea de pendulare cu pericolul desprinderii dirr sinc:ronisrn (pierdere$ stabilitatii). ln acest resinr cle tirnctionare masina sincrona se fbloseste in toate actionarile ce necesita o turatie constanta (corrpresoare. urori cu bile. pompe cle irigatii, etc.) inloc:uincl din ce irr ce mai rnult nrotoarele asirrcrone (in special ler puteri mari unde primeaza cons icivrente I e ecorrom ioe: ranclament. firctor cle putere). Un alt regirn de firnctionare parlicular masinii sincrone esle compensatontl sincntn, regim in care axul rnasinii se invirte in gol masina servincl la imbunatatirea factorului cle putere al retelei, compensAnd energia reactiva c,onsunrata in special de motoarele asincrone alinrentate din retea. N4agina sincrond este constituitir din doul armlturi concerltrice. rnobile una fatir de alta..

(kVA sau MVA) si activa (kW sau MW), factonrl de putere uominal, tensiunea si curentul nominal de linie (V; l<V; A; l<A). tensiunea si curentul nominal de excitatie (V; A), randamentul nominal , turatia
nominala (rot/rnin), frecventa nominala (Hz), rrurnarul de faze. Motorul sincron Presupunem cA generatorul sincron debiteaza pLrtere pe o retea electricl de putere mare, iar cr.rplu de antrenare devine din ce in ce rnai mic, atunci unghiul intern al maqinii sincrone scade $i se ajunge in cazul in care M=0 , (P=0) adicl nu se mai transmite putere electricir in regea. DacI cuplul de la

Placuta inclicatoare contine de obicei principalele date nominale ale masiriii: puterea nominala aparenta

arborele rla;inii schimba de semn , atunci unghiul intern al mar;inii devine negativ, adici axa longitudinala a rotorului rlrnine in urma axei cdr:rpului nlagnetic invArtitor rezultant. Cuplul electronragnetic schimbir de semn pi devine un cuplu activ care se exercitti asupra rotorului in sensul de rotire al.ciirnpului magrretic invArtitor. In acest regirn magina absoarbe energie electrica de la refea qi cedeazir putere rlecanic[ ftrncfion0ncl in regim de motor. Un regirn particular de funcliorrare este regimul de comperrsator ciind motorul t'unclioneaza in gol fiind receptor sar.r generatorde putere reactivd dupl cum este subexcitat sau supraexcitat. Carlcteristicilc rnotorului sincron Pentru apleciereu perfbrrlantelor motorului sincron cle obicei se traseaza experimental la bancul de proba
urmatoareIe curacteristici
:

- caracteris tica mccanica:n :f (t"t) - caracteristica unghiulara: M - f (g); - caractcristica in "V": 12: f(te )
Caru clc ris t icu
t

ccu tt ictt

intnrcat rnot<.rrurl sincron nu poate functiona decdt la sincronisnr, c:aracteristica nrecarrioa n =f (U) va fi o d reapta plralcll cLr axa cuphllui .CupluI clectromagnetic"poate creste pana [a valoarea lvlc (cuplul critic)

in clomeniul lr,le ( 0rM) motorul sincron (lr'7-!'oltir o viteza riguros constanta. Perrtru ac:est nrotiv se utilizeaza la actionarea masinilor de lucru carc tr.'[rrri,: sir.ril:a o viteza constanta odata cu cresterea cr.rplului rezistent (de ex. actionarea comprc.sosrelur in industria fiigului). Caracle ris t ic{t i tt,, V" Reprezinta dc-pt'ndenta dintre curentul absorbit de la retea in stator 12 si curentul de e.xcitatie din rotor I in situatin nlr'utincriicoustante a tensiLrnii la [rortte U=coust. si a cuplului rczistcut M = colrst. 3. Nlotl tle lucru
clupa care

niisiru

se opreste. Calacteristica mecanica ne poate arata ca

Sc

l'or nota (l:rlcle cle ;le, placuta lrrrsinii:

IJ-

tPn: ll
a t a . . a a a a . r t a

Ucxc-...

r. r o.

Iexc:...,

..

t,..,

4.I

Schcnlr,r

clcctricu util izittzr

LI
L?

L] i{

\
q
p

q
P

UI

e,,

WI

rr-:E-"{--

?
I I

5.1 Tul-rcrlc cu t'czultate expct'inrcntalc


Se

vor stabili valorile uexc-5V si Iexc-0

.7

5Y
lo ri

Utilizarrcl sctrenrrr electrica cle rnui srrs se stabileste,clrrplul nrasirrii I uva


valori le tLrratiei ntasirriisi ale
Se completeazlr tabelrr
iVI [Nnr l n [rp rrr
I
I

le d in

tab

le

i apo i

se c itesc

cLrrelttur lrr

i statoric.

(J.

0.3

0.5

0.7

I[A]
Se stabilcsc valorile tensiunii
masuratoriIe conrpletand tabeluI urmator:

I I

si curentului de excitatie Ucxc=l0V si [cxc=1.7 A si se repeta

IVI[Nnr
tt It'p nr

0.1

0.4

1.0

1.6

f'

I[A]

Se stabilesc valorile tensiunii


metsLrratori I e cornp letand tabelu
I

si curentu lui de exoitatie [Jcx c:20V si I exc:3.5 A si se refac


u

rm ator:

N'I

[N nr l
rrr
I

0.1

I.0

1.8

3.0

Irp

I[AI

De,v

c,t' i e t i

fe rto me nul ohsevat lct creslere0 curentului clc excitatie

si

ct incctt'c'arii.

Carilctcristica rnecanicil
,

rnotorului sincron

4.2 SchernrI electrica utilizatz,t


LI L:
TJ
T

FI

S1

a1

1r{x,l/ I I L'E
-

66

J_:
: I

t:i, (._,Hj,I-{3)

i
I

r.r-.E,t

t'}of
tr9

I
I

5.?

Tl lrr'le cu re'trr lt:tte ext)erinte'tttlle

Se va porni motorul fara cuplu aplicat la ax si fhra curent de excitatie. Apoi se aduce curentul de

excitatie la valoarea de 44.


Se ef'ectueaza masuratorile si se completeaza tabelul urmator:

NI[Nrnl
0.1

Nlrpml

IIAI

costD

0.4 0.8
L,2

1.6

2.0 2.1
Se
e

tec:tlreaza Llrmatoarele calcu le:

[)rrte.e* r]recanica P,

u" >r ':-'F tl1 siltt P - tl'ln/ 2- )7r /9*55 60

l)rrtereil i.rparenta: $ = (J ir I " .11

[tanclanrentul: ?l =

+ JP,
,
'

Iractortt I cle ptttere:cos0 = Sc co


lY-l

+
^\t

3P,

nt lt l etc LrzLr

ta[reIu I urrnatot':
S

[N rn

1,2[wl

[\/.\]

l't [\\'l

E ta

(n)

0.1

0.4 0.8
L.2
,

1.6

2.0
2.,1
I

Realizati gretic l,['2,n

:l'(M)

si

S, ccls <D, tl

:f(i\'l)

Caracteristicile in \/ nle motorului sinct'on


.1.3 Schcrnu

clcctriclr

PCtlL7 Ll NF1

5 a

u--tr=:I--aI

j
si fara sarciua. Se aduce la turatia de sincronism si apoi

Se porne'ste masina tara curent de excitatie se ponlestc sursa pentrlr e.xcitatie.


Sc'

tirc nlasLtrat.orile si sc cornpleteazrl labelele Ltrntatoare:

NI=0.6

Nnr
I

Iexc IAI

1.5

Irnot tAl
Sr-'

rel)etrr procedura pelttrLt

M -1.2 Nrn si N'l:l.liNnr


Imot-t(lexo) la tlec,ure cuplu constant

Se trilseazlr cilracteristicile

I ttl

rebu

ri:

Cum se porneste motorul sincron?


L.xplic:itti claca n'lotorul sincron are cuplu cie pclrnire'? Ce t'erromen are loc la pornirea acestuia?

[ixplictrti cc

se petrece

cu masina sinorona la valori difepiie ale curentului cle exoitatie.

shrdiul Gm.{ERAT'ORIiLLJI DE CUREI\"T CONTINW cu Exciratic inclepcndcnra


Scopul lucrzrii

Studielea generatorului de cc cll excitatie indepenclenta pentru a stabili modul acestuia de tturctionare DuJra ei'ectuarell lucrarii studentul poate : + Sa porneasca masina de cc ca generator cu e-xcitatie independenta. + Sa recunoasca variabilele ce int'luenteaza tensiLlnea de la bomele generatorului. + Sa stabileasca caracteristicile de furnctionare ale generatorului.
Chestiuni de studiat

.J'- Caracteristica de mers in gol *J- Caracteristica externa + Caractcristica de reglaj


Schgnra c'lec.t_rici de nrontaj petrtm controlul tensiunii [a.bome

L+

l"-rmn'r\-I
E2
E1

Nlotl cle Iucru Se antreneazi'r generatoruI irtcepand de ]a turatia de 3000 rpnr. Se citeste t.c.nr. datorita ntagnetisnrului rernancnt (1.=0). Cu reostatul din circuitul dc excitalie pe pozitia de rezistenta maxitla se coueoteuza int'ttsurarea de excitatie ltr sursa cle alimentare. Se scacle treptat rezistenter si se citcsc valorile t.e.rn si curentul de e.rcitatie.. tieglajul curentului de excitatie se face tot timpul in acelasi sens
.

Rezultatelc obtinute vor completa tabelul de mai jos:

nlrpnl

tic(v)

Icxc -0 ntA

Iexc-5 0 rn,,-\ uc,(V)

[Jc;ry)

Iexc-7

Ornr\

I !c.xc-90 rnr\

lU,;(V)

000

2800 2600 24A0

2200
Se

l'or

tl'asi.I

caracteristicile

Ucff) :f(n) pentru fiecare valoare a curentului de excitatie.

Schcnr:r clcctric:-r de montai nentru "nolaritatc:r tcnsiunii"

L+

I
NIod de lucru: Se antreneaza gerleratorul la 2000 rpm. Se masoara tcnsirurea la bomele
generaturulu i. Dupa acr'u'a se schimba polaritatca

la bonrele circLritului dc cxcitatie si se trlasoara din nor"r tensiunea [u lrorne. Se scltimtra apoi sensul de xrtatie. Se vn sttrbili legatula clintre sensul de
rotatic, polaritatca tcnsiunii in circuitul cle cxcitatie si teusiunca la

borne.

'

Studiul caructcristicii rlc surcin:r a gcncr:rtorului dc Shcttr:r clcctric:t:

cr: cu

cxcitttic indcpcndcnta

L+ L-

N{od dc lucru Se iurtreneaza generatorul la 3000 rprn.Se realizeaza caracteristica de seucina vaiori nle curcntuhri de excitatie 0.5 Iexcitatie nonrintrl si Iexcitatie nominal.

Ug:f(lg) pentru

Iexc=0.5Icxc nominal Ig(A) 03

06

OB

1.2

ug(v)
P2(\\/)

Iexc-lexc norninal Ig(.'\) 03

0.6

OB

1.2

ug(\/)
t P2(\\/) P2:Ug't lg Se incarcu generatoml la sarcina nomirtala(tensiune si cureut nominal). se citesc datele si apoi gencratortrl sc ([L.scarctl treptat ptrna la [:0 flacauclu-se nrai nruite citiri , pentru ridicarea caracteristicii externe. (I. se nrentine constant). Pentru riclictrrca citracteristicii de reglaj se excita qeneratorul in eoI la tensiunea nominala si se incarca lrpoi treptat par)a la I=1,21,,, variind simultan cLlrentul de excitatie. astt'el ca tensiunea la bonie srt riuni'rna constaltta.

Lrtrqbari a)Cilre este scnrniticatia crrracteristicii de mers in gol'.' b)Carc srutt concliliilc aLrtoexcitarii la generiltoarele clc cc? c)ExpIicati aI r.rt'rr cunlcteristiciIor obtinute experimeutal.

,'

}(

N'Iasina electrica de curent continuu cu excitatie paralel


Scopul lucr:rrii Studiul masinii de curent continuu cu excitatie paralel firnctionand atat in regim de generator autoexcitat cat si in regim de motor
t ta t

Generatorul crr excitatie parillel,

:ru

toexcit:rt

Chcstiuni dc studiut: 1. Sensul de rotatie si polaritatea 2. Caracteristici de sarcina

lienonlcnul autocxcitatici 1. Sensul dc rotatie si polaritatea Shern:r clcctricn:

Ia generatot'trl cu c.\cit:rtie

paralel

L+ L-

I
I'ro ccrl u r':r
t: .\

Gz

,, o . o

I:r : Sc Antrcne aza generatorul la 25 00 rpnl Sc' InAsoara tcnsiLuteA la bot'nclc gcnera[orului. Se notcrtza vtrloareit acestei tensiuni cr)rr-spLrnzator acestLli sens cle rotatic Sc ittl'erseaza sensLrl cle rotlrtie al rnotorului cle antreltlrre Se Inilsoara tensir,rnea la bomcle generattlrului. Se note LLZa valoarea Lrcestei tensir"rni coresprrnzator acestui sens de rotatie
p

criru

err t:r

2. Caractcristicilc de .sarcina Interpretarea caracteristicilor de sarcina pentt'u generatorul cu excitatie paralel, autoexcitat Intelegerea relatiilor intre tensiunea generatorului. cnrentul de excitatie si turatia de

antrenare

Schenra electrica pentru d6terminarea caractL'risticilor de sarcina la generatorul cu excitatie

para[[e[. aLltoexcitat

L+ L-

#
a a

I
\2
1

E2

...:L

I'roccd u ru cxpcrinrental:r l. Sc' olrtrcneoza gerleratorurl prin iuterntediul lnotorlllui de antrenare: la 2500 rpm 2. Se veriflca sensul de rotatie cle la prinru parte a lur:rarii cleterminat ia sensul de rotatie si polaritate 3. Fala sarcina la generator se va stabili curentul cle excitatie fcllosind rezistenta variabila dirr circuitul de excitatie 4. Irt procesul de rnasurare se scade sarcina nrasurand c:ilteva valori ale Ug. Ig si P2

Ra tol

Ugtvl

lg[A]

?Ztwl

Se reprezinta caracteristicile

Ug,Ig,P2=f(Ra)

* Nlotorul . .

cle cc cu excitatie

paralel

Chcstiuni dc studiat
Cuplare la reteaua electrica si pornire Caracteristicile cle sarcina

Cuplarc lu rctca, pornirc si c:rractcristica tlc sarcina . Idc-ntitlcarea bornelor rnasinii pentnr tiructionarea acesteia ca motor cu excitatie parallel . Citirea clatelor nominale ale masinii pe cutia de borne . Conectarea motorului la sursa cle cc . Utilizarea rnotorului cu frana . lvlasumrea tensiunii si curentulr.ri absorbit cle nrotor
Schcura clectrica utilizat:t:

L+
L-

'lr q
il,.,?
Y
-L

r\']

l41

u
['r0ccdura cxperinlentul:r
:

l. Motorul se va incarca cu cuplu pornind de la 0.2 pana la I Nrn 2. Se vor masura curentul absorbit si tensiunea 3. Se va completa tabelul urmator
M[Nml
n

[rprn]

[r\l

UIVI

Se vor trasa caracteristicile

M, I. U-f(n)

Intrebari:
Care estc relatia dintre tensiunea la borne si turatia cle antrenare? Cru.e este rclatia dintre cLrrentul de excitatie si trrratia rnotonrlui? Care estc alr"rra caracteristicii rnecanice a rncc cLr excitatie paralel?

Masina electrica de curent continuu cu excitatie mixta


Scopul Iucrarii Srudiul masinii de curent continuu cu excitatie paralel ftlnctionand atat in regim de generator autoexcitat cat si in regim de motor Motoarele cu excitatie mixta prezinta doua infasurari: una serie. iar cealalta derivatie, care functie de rnodul de parcurgere a curerltilor, tluxurile lor pot ti aditionale sau diferentiale. in cazul c,onexiunii aclitionale infasurarea serie este principala si magnetizeaza masina in acelasi sens cu sensul in care magnetizeaza solcnatia produsa cle infasurarea derivatie. Odata cu crestere{.i curentului de sarcina creste si tluxul mergnetic inductor, ceea ce produce scaderea truatiei motonrlui.
o oo o

IVlo to ru

I d e cc

cr.r excita

tie

nr

ixt:t

Chcstiuni dc.studi:rt

. .

Curplare la reteaua electrica si pornire

Caracteristicile de sarcina

Cuplarc la rctcu, pornirc si caractcristica dc sarcinu

" , . " .

Iclentillcarea bomelor masinii pentru functionarea acesteia ca rnotor Citirea clatelor nominale ale masinii pe cutia de borne Conectarea motorului la sursa de cc Utilizarea motonrlui cu frana Masurarea tensiunii si curentului absorbit de motor

cr"r

excitatie mixta

Schernr:r

clectricr utilizrta:

L+

Procctlurl ex;lerinrent:rlr :

4. 5. 6.

iVlotorul se va incarca cu cuplu pornincl de la 0.2 pana [a Sc vor r)rasura curentul absorbit si tensiunea
Se va cornpleta tabelul urntator

I Nnl

M[Nrnl

nIrprn]

II-AI

rJ[v]

Se vrlr trasir caracteristicile n,

I, fJ:f(M)

Masina electrica de curent continuu cu excitatie scric


Scopul lucr:rrii Studiul nrasinii de curent continuu cu excitatie serie t'unctionarnd in regim de motur

* Motorul . .

cle cc cu excitatie seric

Chestiuni cle studiat


Cuplare la reteaua electrica si pomire Caracteristicile dc sarcina

Cuplure lu retcl, pornire si car:rcteristicl rlc sarcina '. Identitlcarea bornelor masinii perltru l'uuctitlnarea ar:csteia oa mt>tor cu cxcitatie parallel Citirca clatclor nominale alc masinii pe cutia dc borne . Conectarea rnotorului la sursa de cc . Utilizarea rnotorului cu fi'ana . MasuLnrea tensiunii si ourentului absorbit de motor
Sch cnr :r

clcctrica utiliz:rta:

L+

d
a I

Procedura experimcntala : Din alurra caracteristicii mecanice, rezulta ca la cupluri mici motorul se ambaleaza. deci trebuie evitata lunctionarea in gol. l. Ivlotonrl se va descarca cuplu pornind de la 1.5 pana la 0.5 Nm 2. Se vor lrasura curentul absorbit si tensiunea 3. Se va conrpleta tabelul urmator

M[Nml

n[rpm]

I[A]

U[V]

Se t,or trutsii urracteristicile n, I,

U:f(ivl)

Intrebari: Care este relatia dintre tensiunea la borne si turatia de antrenare? Care este relatia dintre curentul de excitatie si curentul prin rnasina? Care este alura caracteristicii mecanice a nlcc cu excitatie serie?

Masina electrica

cle cut"ctrt

continuu cu excitatie seric

Scopul lucrarii Studiul masinii de curent continuu cu excitatie serie functionand in regim cie nrot,r

* Motorul clc cc cu excitatic


Chestiuni
cle

scrie

studiat
Cuplare lar reteaua electrica si pornire Caracteristicile de sarcina

'.

Cuplare la retea, pornire si caracteristica cle sarcina ' Identificarea bornelor masinii pentru functionarea acesteia ca motor cu excitatie parallel . Citirea datelor nominale ale masinii pe cutia de bome . Conectarea motorului la strsa cle cc , Utilizarea motomlui cu frana . Masurarea tensiunii si curentuh-ri ahsor-bit cle motor
Schcma clcctrica utilizata:

L+

d
a I

Procedura experimentala : Din alura caracteristicii mecanice, rezulttr ca la cupluri mici rnotorul se ambaleaza. cleci trebuie evitata functionarea in gol. I. Motoml se va descarca cuplu pornind de la 1.5 pana la 0.5 Nm 2. Se vor rnasura curentul absorbit si tensiunea 3. Se va completa tabelul Llrmator

M[Nm]

n[rpm]

I[A]

UIVI

Se vor trasa caracteristicile n. I,

u=f(lvl)

Intrebari:
Care este relatia dintre tensiunea Ia borne si tr"rratia de antrenare? Care este relatia dintre curentul cle excitatie si iurentul prin masina? Care este alura caracteristicii mecanicc a l11cc cu excitatie serie?

Masina c'.lcctrica rle curcnt continrrtr crr excitatie nrixtir


Scopul lucrarii Studiul masinii cle curent currtinun cu excitatie paralel firnctiorrand atat irr rc'sinr rlc scncratrlr autoexcitat cat si irt rcgim de nlotor Motoarele cu excitatie nrixtn prezinta clor,ra infasurari: una serie. iar cealalta rlerivatie. oare fuirctie de moclul de parcurgcrc a cLrrcntilor. lluxurile lor pot fi aditionale sau clil-crcntialc. in cazul oonexiunii aditionale inf'asurnrea serie este principala si magnetizeaza masirta in acelasi sens cu scnsul in care nragnctizcaza solcuatia produsa de infasurarca clcrivatic. Odata cu cresterea curentului cle sarcina creste si fluxul magnetic incluctor, oeeil ce procluce scatclerea turatiei motorului.

* Motorul
I r

dc cc cu excitatie nrixta

Chestiuni dc stutliat
Cuplare la retealla elcctrica si ponlirc Cerracteristicile de sarcilla

Cuplarc Ia rctca, pornirc si caractcristica dc s:trcinn . Identificarca bornelor rnasinii pentnr functionarca acesteia ca motot cu cxcilatie nrixta , Citirea clatelor notninale ale niasinii pe cutia cle borne

, . .

Conectarca ntotorr"rlui la sursa de cc Utilizareu motrlrului cu frana Masurarca tensiunii si curenl.ului absorbit dc tnotor

Schema elcctrica utilizata:

L+

.l

Procedura cxperimentala : 4' Moto.rr se 'u'a incarca cu cupi, po,ri,cr cre ra 0.2 pana la l Nm 5. Se vor masura curentul absorbiisi tensiunea

6.

Se va completa tabelul urmator

Se vor trasa cetretct.rlrl