PefMels

ffiapww "&rs#n3s

ffinfcffisil ufisfitrur& tatnfilttffisil frmTmf

q

flcurrcrlR

Qaintele

grsenieSoca

fa Nficarea cd,sdtoriei fe taind tuAftimea

, . lndrumdtor duhovnic*c'

sPoNsoRl:
RXFRACT PROI) SRL - Iiigeras AROMATICS SRL - Fdgara$

Qaintek

Eoca Arsenic

Descrierea CIP a BiblioteciiNalionrle a Romeniei ARSENIE BOCA, prctosinghel Ridicareacisitoriei la inillimea de Taini; indrumitor duhovnicesc / PArintele Arsenie Boca. : Agaton.200: - FAgdral 128p.: 20 cm. - (Ortopraxia) Bibliogr tsBN973-99?39 |4 265.5

fa fificorea cdsdtoriei fe (aind tndftimea

- indrumetor duhovnicesc -

O EdituraAgaton
Selectiacorectura$i organizarea materaalelor: loan Cilmileanu Graflca: Alexandfu Starese

ISBN973-99719-1-,1

Coleclia,,Oftoprcxb" Fegerag, 2002

Legdmant o"
,,Despre Pirintele Arsuit trclttrit sd vind vremea, cdt mai curdnd posibil. stilc ttric tnei mult, sd se v orbe e s c d m a i mu l t: ;i cu s!!u t u hsolut sigur ;i mdrturisesc, cu toatd responsdbililut(t mea de episcop,

m itiutc fa l#l:I1,"^I"lrlii

carvavenitimpul, rdnduit de Dumnczeu, cdnd Pdrintele

Arsenie Boca va fi canonizat" (..Tinere1e. ideal,Bise cd"ASCOR-Sibiu. Ed,.Agaton. Fagdrag. 2002.pag.48)

P.S. Dr. DaniilPartosanul

Adornrirc:tMl|itii l)orrrnului (lcoani pictItrirle I'lrrrrtelr' ,\r'scrric lir Min. Sembata)

Acum 63 de ani (era ln 1939)md allam la lvlanbstirea cand T5rndduirii. Vdd9i acumaceascend de lzvorul Brencoveanu, de apropiindu-se handicapat, o femeieiqi duceain bralecopilul intreba cum o cheamd lnainte de a o Arsenie. PSrintele, Parintele 9i acest Ai zemislit tacmab, drcge. ce se-ti de undeeste,i-a zis.,,Ei, ASaesfe?'.Ala" a zis femeia. de PaSt. copilln noaptea cendca9iSf.Apostol Acu m,candfamilia esteatatdediscreditatd, g.di ma putem aceasta, rusine a despre spunecd ne e li Pavel al nimeni acesl duh gandesc: Pdrintele Arsenie in Oaren-a Esat justitia pedeapsa de de divinS, aminie mustrtrii, carese ne aducd inleleptul Solomonl pentru azi?Cdci spune celecesintempE divind pustieste' powrul se acela vedenie de Vootoc, ,pend nu nai existe cu femeile strdine' lsrael, din cauzacasdtoriilor C6ndpoporul Ezdra a pericol piardd numele, rSddcina, sdmenla sa-si era in !i giau legemant poporul poceinF fdcut un nou rugdciune la chemat ti cu nume, nostru, ca sd rdmend salvare a neamului La fel, singura Nici familiale feaqezarea stinteniei este cu sSm6nte Sicu rdddcina, pe preocupat Arsenie ca sflnlenaa problema P5rintele nub maimult o Arsenie Pdrintelui in numele Deaceea, mi-aglngedui, vielii familialelncercdm reabilitarea se c6treDumnezeu. sAincercdm unlegamant sd nu ldsdm familiale. Avemobligalia vietiinoastre laracalomniatd qiinjosiri Ezdra a ruptlegaturile prinprostitulie familiei. Asa cum ale cu toate clestreine legaturd sd rupem cufemeile straine, $inoiorice toatecele divo4urile, (avortudle, de sarcinj, intreruperile de tamilie (cum prin a fdcut facem bgamant familia) ce au compromis $i se o Pdrinielui Arsenie. Ezdra). aicila morm6ntul lui a fostspre Toatd viala9i scrierea lvlult s-azbdtut P6rintele. sd nu mai hotdrat au fost la el s-au C6tefemei Itintireafamiliei. pantecele Nu e nimeni mamelor lorl tn Celicopiiau rdmas avorteze! la mamelor revenkea ?n moment sd ne strige acest maicompelent PSrintele Arsenie. Domnului decat stinlenia Maicii Nu e a Perintelui. viitoarea canonizare Se vorbeqie Si despre porunca dovedim Pdrintelui, dacd lmplinim noaske, dardacd treaba ne-a convertit ca Pdrintele nostri, civili lnfalamai-marilor 9ibiserice$ti, lndoiald fdrd - qi sfintenie, suntem demnd, de lntr-ovialacreqtind a fost Panntele AGenie mefturie ce cu lndreotetire - ceamaibund noi 2002\ (Cuve A6enie 28 Pdintelui b momentut sfAnl. Pe n'te Sebdu

Un Ioan Botezdtorulal romdnilor

@uveftinainte) PenlruminePdrintele Arsenie esle un loan Botezetorul al romanilor Spun uniic; nusemaidesface mormAntul cdcia9aspune carleal"Se-miEsali trupulin morm'nt. SAnuJ deranjati p6ndla a douaveniel. Sigurce da, smerenia celugereasce agatrebuie sd fie. 9i Sf. loanlacoba ldsalscrissA se roagepentru el ce se va duce in iaddeoarece n-afdcut fapte vrednice de mantuire. Dardupd 20 de ani de la inmormankre ne-am inchinat la moastele lui.Sau Sf. loancel Noude la Neamt. la caren-a marlasatDumnezeu sd pesteel. ASaSi cu Pdrintele calceoamenjpecdtosi Arsenie. Sa a$teptam sal scoatdDumnezeu din mormant. ferd voia noaslaS. ASa cuma descoperit Dumnezeu grecse vinela Sf. arhimandritului loanlacobii sa-ldescopere pentru a-l gesia$acum t-augdsit, tol a9aia la Sf. Arsenie de la Prislop va ventcineva careva spune c6 neaparat lrebuies6-ldescoperim pentru ca i s,a aratal 9i se va aratamultora. pArut l\4i-a riu cd nua fostdezgropat la 7 anide tainmo.manlare.Atunciera o ploaie linigtitd caremi-aInspiEt cuvinteler '/ublti crcdincio$i, dati umbrelele la o pafte c^ci aceasta nu esteo ploaie normale. Acestea suntlacrimilePerintelui, care le-a versatpentu popotul aceata". La inceputuri, am auzilcd Pdfinteb versalacrimi multe cand slujea Darmajincoace, ajunsese la maturitate 9ipredica. plangea, spirituald cdcinicinu nicinu radea, cispunea, cadinpartea lui Dumnezeu, cuventul autorizat: sd nu maifaciculare". ,l\4d, Au venitdoi concubini la Pdrintele sd-lispiteasce, intrebandu-l dacase pot vescLe-a spusPdrintele: tadule la sotia ta,cAai ,,Me, patru copii.Iar tu du-tela solultAuce ai tei cop,7'. Au remasaceia urmiti: De unde$liel?A venilunulsa vadedacePdrintele gtiecd el fumeaza. A ldsatlig6rileintr-unboschet. Parintele ia spus:,Md Dumitre, du-tem6 li ia-litigdrile din boschet, sd nu le uiti" Pecat ce poporul pe Parintele acesta nu a gtid sa-lf.uctiflce fa valoarea "Romiriae singura lui lspuneaPdrintele: Frt in care succesul nu ate succes"l. Ar fi trebuilsd fie folosit la facultdtile de teologE.la seminarir, lamanastiri, in toata lara.Nusafielinutascuns. Azi poporul romenar fi fostaltul.Dar Dumnezeu are rdbdare. (Porumbacul de Sus- 1 dec.2002\
P6i ntele N icolae Boboia

Sfin(eniaiubirii Siiabirea sJinleniei

Cdsdtoria
denedezlegat, este indisolubib, Chiarqiin legea veche, c6sdtoria fa.iseii s-au apropiat despa(rea. acasta, sdi nueraingdduitd $tiind s6-9i lasefefiEiaT ispitindu-L: cuvine oarc ca betuatul de fisus, "Se pecarea lngeduinlei in sensul lisus ii provoace b bge.Ei respund Darlisus,Careera la zidirea cu ,cartea de despd4ire". dat-oMois zidi.ii in carenu merge le-aspusrostul de la inceputul omului. lisus fiindceamAndoi alcdtuiesc o singurdf5pturS. despdrtarea, la rostul ei de la inceputul zidirii. lntareste cdsdtoria lui Moise, de tiunile crealrei dinmotivele lisusnu putea cobori de taini. Deci, dac6ar fi reitd de a ridicat cdsetoria la rangul aceea casatoria ar da roade la vatoare ei adevdratS, detaind, ceicasatoriti lui Dumnezeu. vrednice de tainele pe om la cinstea al Sduln de colaborator Dumnezeu a ridicat Dumnezeu, artrebuisd la rangul la carea instituit-o Iume. Casdtoria, posibilitatea geometric5 colaboreri. acestei realizeze in progresie feptuA,,,atunci Dacain Taina Cununiei cei doi sunto singurd pentruDumnezeu!'E Epturece nezuioste ea7'- ,,od.asle aceastd (Maleahi Hristos estecap 2, '15). La ce atunci un rdspuns categoric (Rom. pentru 8, alfirii? implinirea acestuisuspin barbatuluidacd nu voia eL ci din desefteciunii'nu din 22\. ,,Czcife uB a fost supuse cd fepturase va Nicina celui carc a supus-o- totusicu nedejdea ca sd se bucurede libeftateameriii Ebevidin rcbia de$efteciunii, pentruca dorulslatomical fepturiiagtea a cu friW lui Dumnezeu" (Rom. 8, 19- 21). descoperirea fiilorlui Dumnezeu nerabdare Selbeticia sfinlilof. Fiarele lor la picioarele uitaude selbdticia la odihna omului cea mai mare robie. Cre9terea dinfiarade om este hotarat dc atitudlnea atarnd fiilor lui Dumnezeu" 9i "libertalii din cauza iar mullisuntalesitocmai fale de cesdtorie, casdtorililor de a se na$te copiilor maiinainte atitudinii religioase a parinlilor nu va motive ca sd fie taine.Cendfamilia Casetoria are multe peTaind, destrdbelate. otuma defiare oameniivorfi maifiintemeiate mss.l Giii lnvieii:p. 141-142

(inuta de pArintele Arsenie la despreTaina Spovedaniei, pecate(brruinte Dragdnescu: aceste ale Manastirea 'Cend prin ispigite diavolului asupraomului) suntspovedite canon Si 9i necazuri, ele nu mai au nici o greutate in cantarul iudec:tii particulare. I Dumnezeu iarti dar neispigit nimic nu lase ] Candsuntspovedite numaipe patuldemoarte 9i n-a diavoliivin gi mai remastimp pentrucanonSi indreptare, Cunogtinlele acesteaurmeresc sufletulcunecaz9i urgiemare.Daceinsi omulle-a ideeade responsabilitaie a lnfricoseaza cdsatorililor faF de Legeadivinainscrjsain fire. sub formede 8rspe pement micar cu o lacrima. nu se pierde ci poate aceasta anstjnct. (pecatelor) mai urmdresc mila lui ldmurirea strage Dumnezeu. Cand biruinta diavolilor ideijde Decat.idee care a 9i incepuise fie neclard printaina in mrntea dmane consimtteintrutotultoativiata!i nu e Qtearsd mujtora. lncepemcu aceasta: pdcatulesteo conspiralie omul acela,degi botezat,s-a fdcut fiu ai aceluiade a minliiomului pocdintei, cu diavolul, impotriva (pacatele) LegiiluiDumnezeu. care a ascultat, biruintele aceluia avandtoat:greutatea Cu aceastd definitie de lucru.intelegem judecitiiparticulare"l. dintr-odatdc, numailisusa fostf5rd de Dacat. ftridelegii pe cantarul adicasingurEl a refuzat oriceideediabolic;din mintea. viatasi faptele Sale. I in convieluire nu-i bun nici abuzul, nici refuzul ] Voi,ca tineriincepetori poateispititideideea ai vietii,sunteti cdtinerifiind, de ce sd incepem cu copii dinprimul an;sa ne mai lat; acumo descriere sumarea greselilor de convietuire 9i trdimputinviata$i avemvremegide copii.Cu acestgand,daca- legatde ele,urmerile in fatd 9i ti lor inevitabile, carete a9teapta I primiti9i-lluatide bun,ve deschideti cateacetrep;cat qi citre rc a$eaze qipractica pe teren in brate.lardacdaqastaulucrurile totfelulde necazuri carevtnmatemattc. Casd n-oiuatt rau de la a$aconfirmd, preventivi mesura e singure atunci e ceamaibund, inceputsd v5 preclzati pozitiasufleteascd fati de roadele ratiu_ne posibil:$i la indemana tuturor. binecuvanlate de Bisencd ale cununiei copiii. Er sunt roadele In convietuirea nicirefuzul. cas;toritilor nu-ibun niciabuzul, dragostei, evitarea lor nu e dragoste, placerii Abuzulatinge ci crimi. Cdutarea pesot,refuzulpe dargipesot.Cumaceasta? sotie, numaicu evitarea rostuluifiresc al instinctului, e viciugi pdcatSi ASa-i ficut omulde Dumnezeu: berbatSi femeieintr-unsingur se pedepsesc de Legeacarevedetoatealeomului. Cu cunostintele contemporane de biologie, de endocnnologie trup. Deci,daca nu suntetibinel:murili de la inceput, catrebine, qide neurologie putemintelege claracestlucru. foadeugorv, trezitiingre$eli de convietuire, de undevin aDoi un Sistemul nostrunervos,ca sd serveasclsolicitdrile vietiiin randintregde necazuri de care nu vd poatescdpanimeni.Cu bune conditii,are nevoiede o buni 9i corectefunctionare a diavolul nu scapide greqelile facute. Acestea te urmaresc in alte glandelor noastreendocrine. Glandele acesteasuntingiratein cEsitoriisau in orice altaparte ailua-o. Nutescape nicirugaciunile. numdrde 7-, pe toati verticala staturiinoastre Doui glande Spovedania doartepunein tem; cu vinov5.tiile taletatade hotarele auntin cap,responsabile functionare de comenzile 9icu modulde legii de la cununie,pe care le-ai incalcat,qFti dd iertarealui 8ltuturor celorlalte. Acestea dincapsuntsensibile, adid lucreazi Dumnezeu pentrunestiinte (daci aceastaa fost), sau pentru in consonant; trup9i cu conceptia ta de viati, in carete integrezi (dacd neputinta aceasta este), girebdarea ispdgirii, suflet. 9i-tiddputerea pe glande Pentru o clarificare scurta rosturilor acestor doue daci te indreptica 9i convietuireDumnezeu iarta (daca-iceri dincap,ca si functioneze intr-unfel saualtul,e destulsd dau un prinspovedanie), aceasta darnepedepsit, neispi$it. nimicnu lasi. exemplu a doueconceptii de viati diametral opusei intr-unfel vor ASascrieCarteal[n.ed.:preotul pecatele iart: mdrturisite dardd glande glande lucraaceste de comanda asupra tuturor celorlalte Redemun fragment 9i canon,pentruindreptare. dintr-opredice

Sfaturi pentru tinerii cdsdtoriti

pigubegte pefemei. Refuzul refuzurile Unuldin obisnuite este din subordine candte integrezi in turmalui Epicur[n. ed : Epicur pe stivili.ea numerului l\ilodalitatea acla de copii. spunea ce fericirea princultivarea se dobandegte placeriil 'intemeiat" 9ialtfel eceasta este viciul ,,onaniei" cu femeie.Pagubesc amandoivor conduceiconomia endocrind cand te integrezi in turma lui pagube biologicd ce se resimte in saniiateaamandurora. Hristos. (sunt Mintirea, trigarea, ferirea unulSi acelasi viciu), ducin Sdrimpesteacesteglande de pe venicala omeneasce Si ne modnormalla o nervozitate la o nemullumrre pe fale de altul, 9i putin oprim la celesexuale. Aicii aici!Aiciau fostlesa!oamenii natura care in nevinovalia ei cauta se o remedieze. 9i cum o f:re nici o cunogtinta exacte.Ba li s-au spus multeminciuni si parinti partener. Cdutand fiecare rcmediaze? din alt ca sa nu fiecarea fost lasatin voia lui, cu gregetite 9i ereziilesate.S-o falsifice gresite, convieluirea. in fond e o rezolvare vinovat; fata ludm fugitiv cu putine biochimie endocrine. Sexete(bdrbatgi unitatea de dragoste a Tainei Cununaei. Deci,daceo femeie femeie) secautala maturizare peste unulpe celilalt,trecand orice de gregelte (de cu altcineva, de vini trisarea lor) e ,,ferirea' sotului. bariere, aleoricui. Totugie buni (foarte bunachiar) Siputin; minte careoimpingelagestulcautani q)rect natura. altuia care sefie cu poziNe a faptutui acesta,a continuitdtii 9i cat de cat cuno$tinla In majoritatea cazurilor de necredinte a lemeii e de vine sotul, ca vietii[prinnagtere de prunci]. Constitutional, naturabirbatului are o glandain plusfatede nu gi-a umplutcasa de copii.Deci.cine fuge de copii,tuge de Cendinsditi $i undefuge?in iresponsabililate. prostata. femeie: gland:spunefoarte Aceasta giimportante responsabilitate. multe rdspunderea rodi itiva Gi de a copii, Stepanul vietii ajuta sd ai li lucruri in iconomia vietiiSiin interpretarea corectd a foartemulte qi cesatoriei. $i-tiva asigura cinstea necazuri ivitein familie(pentru clarificare, trebuie spusSrnumele ce le da mancare Deci, nici abuzul nici refuzul, ci o dreap6 socoteali Si o produgilor de biosjnteza ale glandelor: hormonii. Acegtia sunl convietuire corecte cinstiti. $i substante produse de biosinteze, de glande in circuitul li versate internal sangelui, pnntot organismul, cu ajutorul c5ruia circu16 ei avand rolin activitatea giactivarea sistemului nervos, decjatuturor I in constitulia biologici a femeii e pusa obligativitatea organelot nagterii a 34 copii, in ordine naturali I in scopuldea mentine organismulinkeg giin buneconditii de viatd interni Si externe). late din taineleprostateii aceasta sintetizeaze sdruri glutamic, aleacidului Maimultchiar, substante absolut necesare o alta constrangerede caretrebuie tinutseama sistemului nervos, atatal berbatuluicat gialfemeii. toxicaicancerigen. Toxic Darnule prepari 6 foliculina,hormon la nivelul creierului, decat barbatull gifoarte Ajciesteexplicatia, dand continue fundamental biologic6. in temeiul dureride cap intense; cancerigen la nivelul cdrcia (fibroane femeiaesteaamebare de befuaLFeresubstantele uterului uterine). lujen- 8anuluisau Declestele acestuihormon docrine, ea se degenereaznervos, decatde la 3 -4 copiiinsus,cu sarcinile mintal, etc.Aiciincepesi se nu estescdpare in mod inteleage natural, de ce au urmeri cum nefaste abuzul refuzul. aparele normal. Aceasti ordinenatural:a sarciniie 9i 9i Daci aceste pentruiconomia 8ingura peste substante calecareasigurisdnetatea e\tremde valoroase copiilor. Salturile sarcini. vietiiin buneconditii pe plecerea bp;derilede copii,indiferent a sistemului nervos sqntrisipite cu ce metode din ce motive, ating Si de carenu te maasaturi-atunciincep ulteriori, daci maivin. Dar chiardaci nu mai s; aparaurmdrile. Abuzul sanitateacopiilor pegubeste pe b5rbatde necesarul glutamtce pe cei f:culi de substanle a vin altii, Legeadivindpedepse$te 9i retrospectiv (15 sistemului nervos miliarde (n. ed.: pe cei nascutj de neuroni) fenomenele de cronologic in ordinenaturald). Agadat in Qrincep caren(a nervoasi, pendla sl;bireatotala carepotajunge a functiei insdsiconstituliaendoctineafemeiie pusd obligativitatea nagteii mintale. S-auvazutataricazuri pierderii de mai mullicopii. de tampenje mintii Echiar a conditia de mantutre a femeiidupa cum Sia totalea memoriei, fare se fie 9i alteboliin organismRespectivul Fa descoperit Dumnezeu Stantului ADostol Pavel. era suprasolicitat iar el s-a predat Urmarjle sociale se inteleg.
10
ll

acesti late ce se intamplA: iunci ce vom zicede betiviinotorii? ln cazulviciului sau al gre9elilor de convietuire, aparitra dublede masculini au doua cozi,deci cu o capacitate mongtri cancerului care ucidesotiase rlstoame iardgiin respunderea febril ovulul, femeii, caute in organismul ajun9ica atare sotului.Sotul care nu vrea copii nu trebuieluat, e un criminalmiscare, lui peng nelalocul camuflat al sotieisale.Nu e dinturmalui Hristos! Abiade la 3--4 9i la trompe$i acoloilfecundeazi.oulformat extirpat cu trompecu tot.ASase astfelnormal, dartrebuie cregte copiiinsus,facutiinordinea naturaE in careapar, se neutrarlizeaze panela de dezechilibru, sterilitatea. conditie suficient5 InEtaleazl actiuneatoxica 9i cancerigene Practicaconfirmi a foliculinei. in cazul pustiu Femeia, late de bine face bautura. aceasta. Suntmamecu 10-'12 copiifecuti, caretreiesc Aiajungla tazeclinice. ce putere, varsta in destule fird sd le doar; tcesta, s, prefere orice agresiune,numai sterilitatea9i de 80 de ani,sindtoase, dszechilibrulnu. capulsausd fi fost bolnave. dar nimeni tutunului duce la cazuriexcesive, (menopauzd), Toxicitatea Femeile maipetimesc climacteriului aide crizele pe qtie de carenta organice careo are fumitori]nu vreasd de la 50 - 52 de ani.Candviatalor de pandaicia fost coredeSi ldintre fun4ionale... conform neobservatetau chiarde atrofierea cu natura, tulbu.irile acesteia trecaproape ca tulburdri bunicilor aparin nepoti Alcoolismul, betivitatea $i Echilibrul endocrine asiguratde normalitatea convietuirii 9i a pani de epilepsie. Betiae mare neNoase la nivelul perioadaInsuficiente roadelor ficute pandaici.in cazulviciilor de convietuire, pacoste ereditar9i duce care se inscriegeneticin patrimoniul aceasta e adevlrati nebuniein neam, duce din neam dar la degenerarea omului sigur, trcptat, (normalitelii Numaipomenesc de reflectarea sauanormalitltii considerabill neamului. Respunderile cresc de convieluire) in afarapsihicului, lucrucareformeaz;un capitol lt degenerarea mai aparte, cu o matematicimultmai complicati Si cu pedepse greude evitat.De asemenea, nu pomenesc aicidecatin treacit purteriiin genere genetic, ereditar refleclarea in codul deciinfondul propot pomeni a unul. care al urmagilor. Totugi, nu me abtine de dificulte! in educarea copiilor. Cand duceextrem de multe Sigrele (zjcel ce se poate,sau nu vreaaltfel, sotulnu di pacesarcinii stipAnpe legilenaturii) atuncicopiivinpe lumecu sause declare predispozitia precoce Aceasta iiface indiretnici spresexualilate. greu (sunt cu disciplina, unii genetic toarte educabili certali 9i prezintl cromozomul circumstante criminalititii chipurile, 9i Deci in justilie).Fug de la gcoala9i lncepaventurile. atenuante giaceste necazuri. Explicatia totin respunderea sotuluise soldeazd preaimbibat hrani!cu sange biologicd: au crescut in mediul uterin cu testosteron. hormon sexualmasculin-

prin alcool9i tutun I I Degensrarea

pomenescde actiuneatoxici a alcgolului.Daci Totin treacdt o mullime 6 gramede alcool la litrulde sangee capabils,sudeze de spermatozoizi cdte doi, cap la cap,tira se b tulbureviata, t2
l3

Astfel,o insusireprincare omuise aseaminddobitoacelol Chipul cunoscut al nasteriitrupurilor a venitomului $te inmullirea. pricina in fi tost cu putrnt, tocmai din ciderii neascultare, ceciar nepatimag Candinse a un alt chipde inmullire, si nepacrtos. plcetuit,Adam urma sa moareii si se stingi omul din zidire vdzend inse pesteveacurile toate,ca multiau se se oumnezeu Adici dalea pe fat; plivitoa! a unor lucruri. pe care Intoarcidin dobitocie, l-a osendit caleanasterii trupegti. La cesatorie 9i ln afala ei, diDpleune cu umiril pitimire pecat porneala pdcatul avandu-$i din mnsti lpoftAl9i Io!, in cea mai ea.e palte necazuEi fSra in&ept-ate pofte, pofta ln iar fiind date pentruacestscop de nagtere(St pentru de u!I!at, - 9i randuiala cine vr6a si Respuns MaximMeftuisitorul: Scoliile - Respunsuicete Talasie, creadii 9i si nu ajungi la acest6a. date firii, It intrebarea 2t). Astfel,ca intr-o lege de pedeapsa <Eraumulte!i mari pricinilepentnr flreaSi vointaau fost legateintr-oinlintuire rea, clci cu cat se prinna9tere, fireasl diinuiasca in viataaceasta, cu atatse putemic ailea care febulaun leac caacesta,lata, , l. dat la indemana tuturor unora sDre drengeape sinemai multin lantullegiipdcatului, sporindu-se Sa bucunmare.altoraspresuparare mare moartea. I s-a dat deci omului,ca pedeapse, se se lupte cu pruvila cea moartea. ..Ceice ar pdzir cu slintenie de carese atinsese cu voiasa. sfinfi, slint$e-wr ti cei ce ar invapFo. DoruldupiDumnezeu s-aintorcin poftapetima$e dupi trup. Nort,i & sa r.kpunddr,(lnl.6. 10J. intorcandu-se a cezutin Mintea, de la vederealui Dumnezeu, Penntele Arsenie Boca ca de bine,ii fug de hltigulsimturilorcarese lipescde pldcere plecerea este momealacu care 'hotul" durereca de rau. lar din lerusalim la lerihon. tmegeape om se se pogoare I Ciderea de la insugirile ceregti la cele dobitocegti ] Pe drumulacesteipogorari, toateincepetoriile 9i stapaniile puhoi, pe in se sileau se intre, intrecute, celedinvizduhuri,ca un Celcdzutintretalhari afostincredintat Bisericii, caslujitoriiei parteapatimitoare a firii (adicdin pofti 9i in iutime)Si se le grij: de dansul, s; poarte spilandu-irinile cu vin Siungendu-i-te '15). povarneasce contra firii(Col.2, Vointa l-aimpinspe om ca se cu untdelemn. Adice poceinq asprd (ca vinul pe rana) Si vreanumaiispitavicleanului povara Flecerea)9i sd ocoleasce imperldgirca haruluicelor 7 Taine ce izvotesc din Hristos-pomul pandit giin latura cdcia fost omul nagterii de fii (ca pe o durere), vietii(ca untdelemnulce ungeranile omului deplin) mintiigia pe !i-ltameduiesc aveagivedea libereivointe. Mintea, careodinioare Ciderea intre talharieste cdderea firii omeneQti din Rai in Dumnezeu intr-insa,acume ,,templu al idolilor, avend,in loc de lumeaaceasta.Este'cddereade la desAvergire... ceci,indate un singur Dumnezeu,multe chipuri ale patimilor necurate"(Sl. dupe cebarea poruncii s-a fecut in om strdvezie9i ardb6 Maximl\r5rturisitorul, 55). Scolia9 dupi raspunsul la intrebarea asemenarea lui cu dobitoacele necuventdtoare. deoarecetrebuia. Mintea,nemaideDenand in s i ne v eder eal ui D um nez eu, dupA ce a acoperit strdlucireamintii, ca firea oamenilorsd fie ltapanitorul celor lumiiacesteia aincalcit-oininfe{gerile lsatana] pe dreptate, chinuite, deinsusirile pAnece omuli$t Eupuse dobitocegti... simturilorEa flindo putereazdtoare,ca unace aveasd va veniintru con$tiinla de sineg la simlircamerelieisab de fdpturd lallsluiascape Dumnezeu intr-insa, careeste9rEl tot foc,acum raliona6' (Sf. Maxim Mdiurisitorul; Scoliile- Respunsuricetre pleceile apinde trupului, ea insdgtfiind re(nute ,nescocegteSi Talasie,RespunsIa intrebarea 1). (St petima$d dstfelinlegeturd cu st?fuale" lraximMedurisitorul. Scolia18 dupi respunsul la intrebarea 58). 9i rati asa, legea

Pruvilu albd

picatului(care pentru estepEcerea dovedeste simturilorSi cares-a hotarel cAdesfranarea, saurisipirea de orice fel, $tiinta moartea milioane trupului) s-afuri9atinsfatulmintiigide atuncimintea Omoard de celule nervoase. late de cum: in tot truoul. dar trupului numaisfaturicontra mti alescudesevArsire in gapte firii,sau sfatulfiradelegii. locuri, izvor,ste unfelde putere pentru bundstarea intreguiuiom trupesc. Asta "Foc de ocard este legea trupului, iar imboldirea spre hartetrebuincioas; printre depindereapatimiloresteluminalui, Sipare de ocare esteatderca avlaga deviatd. Intre cele izvoare de viat;. mai cele Sapte pulernice patimile. lucreazd pe cu care esteliizvorulcare inmuguregte Sau, scutt: focuf de ocar'est semanta de om.Cand pacatul: lumina de ocare - deprindereapecatului, iar llacera - omulse robit de spurcata ei pl5cere, izvorul tinede desfranare, pEcatului. lucrarea gi indunfrul Pin urnarc, nu se cademinliise se incelzeascenumaipoate dovedi sd maiverse in sange, trupului, la focul acesta, nici se se fuminezecu lumina aceasta,nici sd p&tea devl89a pentru neaperat trebuitoare, cetotlucrulizvorului arde in aceastdflacdre.Ceci ceea ce pentru simlui esteluminA altlherftin ahre.[n.ed.:dupA cumamvazut, cele7 izvoare de yirte pl6cere, pentru (Sf. glandele praclicile sunt minte este adenc de intuneriC Maxim endocrino nu chakrele cunoscute in 9i Si M;rturisitorul, practicil Scolia 20 dupi i'espunsul orientalo, a9acumau incercat la intrebarea 54). s; arate adeplii acestor gcade pe puterea De uma naravului Simturile nu suntin staredec6tde retdcire desfranerii, decal izvoruluide a Sinu aprind striciciunea in sange felulsaudevhga.Scaderea trupurilor, iarmintea, impins,de aceast;stricaciunemsivarsa aceasta de putere nu estenumaicontra firii,ciqiimpolriva luiDumnezeu. laro minte aduce moa(ea a milioanede celule nervoaseCicitoate tesuturile pot pot poftele prin biruiEde simturi om rlbda de foame, contra firii, carelucreaza toate Cln lucmcu schimbul, sau sause 9i de putereavr4ma9e ('ft dcd dorinlacdmiieste vrdmesie impotriva bpesc, casesetace mancara celorlalte la vremeprielnicl, iaregi $i Iui Dumnezeu'-Rom.8,7), ce sfaturipoateda, decetsfaturileacTnmultpsc laloc,numaicelula nervoase. odatimoart6 defoame, talharilor, carecesepescpe lar mAncerea ceicecoboaridinlerusalim la lerihon nu maiinvicniciodata. ei esteaceavlagS a celor pecaledea lntelege copiiice vin in lumeaaceasta ce acestprim ftpte izvoare. suntem cesgl ampE Acum [N. ed.: Observam mu{icar capitolal ,,Pravilei albe' este aproapeidenticcu capitolul sl5besc laminte, la cuochii. deunde vezand $colarii, "Cad cu practica lnveFu le copiiintre lhari" din cartea,,Cerarea lmprra$ei"l. lnccput foadebine,acum, de cend onania,

allbeltemintea sapdrrseasci d trebuie $oala.Darlandravullor grabim. mai esle cineva rd8punzltor nu ne iasi I Patimilene distrug vlaga, mintea9i chiar neamul] latd pe numecateva prinre oamenii feluride patimi i9l prtpidesc pofte samAnta apringi de firii: contra 9i vlaga, pulincuvintele. Maideparte s; schimbem 9tiintamedicinii, 1. Onania melahia; sau printre multele ei invaleturi, o are $i pe aceasta: s-a begat de 2. Curvia: seameca toatetesuturile omului se pot drege,adici se temaduiesc, numai celula neryoasi nu se maidregeniciodatS; 3. Sodomiai (cudobitoacele). 4. Bestialilatea lucrul ei seopreite fulgeretor. larin cesitoria legitime: Celula nervoasd o asemenim cu unghem de la carepleacd 1. OesfrAnarea; p;(i, cu rostde ,,telefoane'. firein multe Creierul ar ti ghemul ce 2. Fereala de zdmislire; prin mare, sau,cenlrala telefonici", care sufletulprimegte vegtile ii 3. Crima d6 avorl; trimitehotirarilesaletuturor,,crereralelor" mai mici,celulele 4. Pregcurvia; gira nervoase imprdstiate in totcorpul. Prin spinariiduc miide,fire telefonice" lacreier. Prin creier(celulele nervoase), mintea lucreazi 5. NEcuratiai 6. Nesocotirea vremurilor oprite: asupra trupului, mintea fiind o parte a sufletului nua trupului7. Altenenumite spurcdciunt.
l6

Dar ce-i atunci dupa fire? Numai9i numai zimislirea de prunci. Cesetoria esteo Taine d,';? celeSapte. tocmaica si nu ingaduie intr-insa at6taSerperie de firddelegi.Cu toateacestea, in zilele noastretrebuiesa strigam ama.nic ,Ridicali cesetoria din desffinafe mecar ta finduiala dobitoacelor- Binecuvenlarea lui Dumnezeu nu s-a dat rertdelegibrf E a$a de greu de inteies?Dar zic unii: ,Noi putemSi fare binecuvantarea lui pentru Dumnezeu!' lertati de intrebare: Da, cine nu vrea ,,Unde?". si inteleage, nici Dumnezeu n-a avutce si zicd decataceasta: "Cineestenedrept,sd nedrc eqascdmaidepafte,cinee spurcal, si se spurce $i mai reu, cine e drept, sd face dreptate Si mal depatle, cinestesfe,sd sesfnleascd 9l/rai mult.latd, vin curend 9i plata Mea este cu Mine, ca sd dau fieceruia dupe fapta lul (Apoc.22,11 - 12). mai zice ce tot omul vine pe lume cu un anumit 9i Stiinta numerde celulenervoase. Prinfaptelelui cele de desfranare, pierdeun numermai mic sau mai marede celule.$i pentrucd peste toatefiradelegile atarni legile. asaatarna eleSipeste viata faptele desfranatului: salesuntdescrisein samenta sa,astfelincat copilulesteimbinarea celordoi parintiii a celorpatrubunici, a (aceasta celoropt stribuniciSi a celor'16strS-stribunici este o mogtenirea numaipanela al patrulea neam, dar$iceilaiti inainta$l lsidau partea lorde zestre, insadince in ce maimici). Ne putem perintilorl da seamacat au de ispigit copiiidin greSelile 9i c precum mogtenesc? FormaSiintocmirea trupului, numlrul de Qi pe pirintii celulenervoase careil aveau cendau chematcopilul in lume.De la numerul acestuinumir,aterni multe Sisdnatatea pentruvialaurmasilor. Saumai pe inleles,un copilare scrisein sinetoateinclinerile unuinumarmarede perinti, atat cele bune cat 9i celerele(umdtatede la ceidoi pirinti, a patrapartede la cei patrubunici,a opta partede la cei opt strdbunicr Qiaga mai deoarte). Acum,din toateinclinirileacestora, vor veni la aretaremai intai cele mai puternice, de la parinliicei mai apropiali, dar pot veni la aretare$i porniride la mo$i-str:mo9i, atuncicand imprejurerile din afare,sautocmirea dineunku, inlesnegte se se arate mosteniri indepertate. Firea tine la sanitate: de aceea,
l8

moqtenirii bolnavede la un parinteii sare in ajutorcu partea de la celila[, dar neputinta alnatoase o poarte totugi, nearetate, In coJoc. Acestor inclinari si le zicemgraugi neghini.Vompricepe ce h copilse arataSislmantaceluiriu, careva trebuisd o rSbdem peni la seceris, fiindcd seminatorii, lucritorii9ieconomii tainelor tu mai adormit, incatacumvedemcam multeneghine in larina tceasta. lar somnulde care e vorba,e adormirea sfejii mintii, loropealain patimilefiridelegilor Omul vr4mag, diavolul,a drecuratln firea omeneascd, din neamin neam.tot mai multa neghina, sauinclinarea dreceascia feradelegii. Dar nu numaipatimadesfrendrii omoari griuncioarele pestemdsuri nervoase, citoatepatimileMenia aprinse, durerea pontru pamanteascl, o dragoste la cagnu le-afacutsangereuSi nu i-a pdlitguta?Drramareacea mai cumplit,inse, vine de la patima pe langl amo4irea betiei. Otrava giarderea beuturii, tuturor nervilor, stric5 semanta toatd, intr-un chipnemaivizut-duDd cum merturise$te Dacecineva cheamdcopiila viatdin starea Stiinta. peste aceasta, bietul copilaternd necazgreu, indrecirii. boala Clct, estedaremare, oriunde vine9iputerea rea,diavolul, ca lao ispravi a sa 9i se arataprinchinuirea ce o face copilului nevinovat. ASa girde urmagi nesfarsitul re facecevedem nenorociti: orbi,qchiopi, uscati sau putrezind de vii, allii strembi in fel Si chipSi maigreu decat toate,chinuilide porniti draci.laraltii,in ce privegte mintea, de mici spre rele. cend vor fi mai mari vor azvarli in in perin(i, oumnezeu vor sfdrgi nepraznic. Mare daremare in firea 9i omeneasci! Acestea suntfi|idelegile, in chipdeom,. pEngend, p;rinlilor vinovitiile 3trige in toatepdtile. lar Siaducmaredurere dsci vreti:singura scipa.e siguri este de a nu aiunge aici (xistacale care n-areferedelegi: aceastaeste date de taina cununiei). Acegtia sunt,,pruncii ndsculidin somnul necurat, mattoi ainelegiuiilor pdrinfitor. dace staise cercetezl (intel 4, 6). Legea rtotputernica ce intoarce faptele oamenilor in bralele lo( o strigl "Fii Carteln fiecare veacde oameni. de$renallornu vor Stanta sveadesdvergire $i sdmanlaieiitd dinpatul nelegiuitse va stinge. Cede vor avea viald lunge,nu vorfide nicio treabegi bdtene9a lor,Ia urmd de tot. va fi fdre cinste.lar de vor mui de timouriu.vor ll ferdnengeiereti ferenddejdevorfi in ziuajudecdtii.Cdcineamul

(intel. "...Eu,Domnul 3, 16-19\. aregroaznic ster$,l' celuinedrcpt Dumnezeultdu, sunt un Dumnezeu gelos, carc pedepsescpe copii pentru vina perintilorce md urescpe Mine,pene b al 3-lea Si al 4-lea neam 9i me mibstivescpene la al miileaneam, cdtre 20, 5 - 6). cei ce Me iubescAi pezescPoruncileMele"(1e9. lui Dumnezeu,care nu de bunlvoie Dar milostivirea pefiiioamenilof (Plang. pedepseste leremia 3, 3) aduce 9i umileste copilul de micajunge in cateuniiinclinirile bunealestribunilor Qi acegtia ziceDumnezeu: la deosebirea dintrebineSirru. Despre pecable "Dacd un copil care vezend toatecete a fecd htel seu, acestom nu va muri se pdzegteSi nu face nimicasemenea... pentru pdcateb peintilot sei, ciin veci va trei... pentru ce fiul a fecd ceea ce este drept 9i legiuit 9i toate legile Mele le-a linut $t 17,19). le-aimplinit: de aceea va tef. (ez.18, 14-19;

auft manal de DuhulluiDumnezeu, fiiiluiDumnezeusunf. (Rom. E,12- 14)."Cecivointa luiDumnezeu aceagaesles,trlilea yoastr6, se vdfeiti de desfrenae.casA gtb fiecarc dntre vo!se stepeneasce vasul s'u in cinstiregiin stintenie, nu in patimapoftelor,cum fac necredinciogii, carenu cunoscpe Dumnezeu . . . cdciDumnezeu nu ne-achematIa necurdtie,ci la sfinli (l fes. 4,3-7\. Pe vremeaSfantului ApostolPavelince sufla urgiemare,mai des pestecregtini. De aceeamultii$i luaude la ei in$isisfat si se hfrane-ze desavargit in ce$torie, cu gand se fie gata oricendde pavelinst. Sfanta lmpedesanie muceniciei. Sfantul Sidemdrtudsirea rccotindcopiiimugurii cisatoriei,n-aingaduit infrenarea desrvarqfta decetpentruvremurilede post Si rugdciune (l Cor 7, 5). Socotind Insi gi"reyolbceasurTor de fafd"(urgia vremuritorde atunci) leda 'Br,he datul acesta: estepentruoricine,sd frea$acumse gdsegte. Legategticu femeie,nu ceub desfacere. Dezlegategtidefemeie, nu cduta femeie.. . Ce de acum vremea scepare: s-ascuftat.Againcetcei ce I Singura 8ufemei,sd fie ca Sicumnu ar avea. . . cei ce cumpdreca gi qlm nla caseioriei din desfranare Pociinta9i ridicarea ar stdpetl fi cei ce se folosesc de lumea aceasta, ca Sicum nu sindllimea de Taini I er foloside ea. Cecifata acestei lumi trece"(l Cot.7, 25 - 4O). maide pe urme,candgi noueni se parece pustiirii, in "de In zileleacestea cese lucreazi lati catdecatinteleas; sporirea acumwemea s-ascurlal',cerceland fireadurerilor, am aflat in careacum, rendlgeneratie] de oameni, ascuns in fireafiecerui desfranarea pe qi incle$tend oameni lucrandu-le de zor ddrAmarEa s-a aritat in afaracu urgiemare.Cec| "De unde zilelenoastre, In intindere in pe parte, preotii adancime. lar de altd vremurilor Si vin rezboaieleSide unde ceftudledintre voi? Nu oare de aici: din noastre n-au mai pecat urmerit-o ca ca atare si o mdture afare 9i poftele voastrccare se lup6 in mAduhrcle voastre?' (lac. 4 , 1\. Taina din lui Dumnezeu, adice din casetorja cregtina. Aga se face Cineva opri prApidul pustliil? "FereMinenu putetifacenimid preotului ca, cunostinta legii (lez.7, Jipsind Si bdtenutuisfatul (loan15,5). Pripedulpustiiriinu se va opripenenu ziceDomnul 26), oamenii orbeceie in multimea negtiintei d a tipseide stat. din inimilelor qi pAnanu vor s, vor scoateoamenii desfranarea care s-a intins ca o noapte pestt de osanda biegi oameni, care pe gtiede Dumnezeu (Osea4, 1-6)."Ceice tinde trup, poftesc primejdie, dorm liniqtili somnul de de bune credinF ce aceea cele trupest, iar cei ce lin de duh, poftesccele duhovniceiti. Cdci pacat. intre soti] nu-i ldesfrAnarea pofta cdrnii este moafte, iar dodnta Duhului este viald 9i pace. Darfiindrenduit se vrd Siseascult oamonilor, mereudurerile Fiindcepofta cemii este vrejmegieimpotiva lui Dumnezeu,caci pe vin pdcatelorgia care de urma lipsei de stat ajungand adesea 9i cd nici nu poate.De aceea ru se supuneLegiilui Dumnezeu, una cu durerea lor, intr-o zi, slujind Sfanb Liturghio, rugandu-ml celece suntin came (in curvie) pot se placelui Dumnezeu". Pacea a pentru toate tum6a bunestarca '}u rpentru Sfintelorlui Fi trupul, (Rom.8, 5 - 8). Cei ce sunt ei lui Hristos, li-au rastignit Dumnezeu Biseicl' aud deodaE in urechea infruntarea , dinlaunftu tmpreunecu patimile9i cu poftele. ,Nu suntemdatoi trupuluica "rvu te ruga de Mine ta te dau Pace, rcaga-te de amarnicdi seteimdupetup. CEcidac, vieluitjpotivit trupului,velimui, iar oameni se-ii schimbe pu.led/t dace Vor sa mat vade paca dace ucideli cu Duhul pofteletrupului, velifii vii. Fiindcdto! cel oe Pemanl
20 2l

aceea, ascultitor Drept 9i amintelespe urmi multelucrun... alarma: ca o sunare de Scripturii Poruncii, trebuie se strigcuvantul pretutindeni, ,Dumnezeu veslette acum pe oameni, ca toli, de si se pociiascd" (Fapte17, 30).Adici s, vina la viatdcurata, lui Hristos,iar cand a Bisericii drept meritoare dupa invdtdtura pe vremeao va cere, sd merturiseasci Hristoscu pretulvietii, pustiirii ridica o stavild Altfel, nuse poate de moarte. netemendu-se ndicarea peste stavileieste larridicarea intinde bietiioameni. ce se intrecele7 Taine, de Taina. la inaltimea cAsetorieidin desfranare. gerperia feredelegilor se nu ingaduie ca oamenii grogila minte9i la obraz facepe oameni lubirea desfraneriiii Si nu intelegcinstea.De aceea,muguriices;torieilor, copiii,ii dau pe perinticu capulde toti peretii9i prin purteriblor rele le vor lua!ieide la iar la randullorindoit in obraz, azvarbcu coDite lor. copiii nu stau bine! Limurit ca lucrurile Nu fera inteles ,a fost chemat 9i lisus la nunte, cu ucenicii manune ce h nunt; sefaceprima sd/'(loan2, 2),cica sa pricepem prin dupa cisetoriei tocmirea spre bine. Numai dumnezeiasce, Hristos, care este minteadesivarqitstepani pe patimi,se pot rele din fire Si se nu mai fie date moltenire scoateinclinarile (sporiti)din neamin neamSisi chinuiascipe oameni. este ei de Taina, dupe cinstea lar viatacuratea cesdtoriei, aceasta: de copii-lar tot ce-iin afard este numairodirea l. Binecuvanbte in privinla trupeascd, estedesfranare de rostulacesta, 9i p;cat 9i se nu se maiIace: numai zilele intre pentru chemarea copiilorsunt 2. Vremiingiduite posturi, rodirii suntinvoilila rostul ins; numaidac5 sotiiamendoi de copii; 3. Vremiopritesuntacestea: a) Celepatruposturimari; (miercuri b) Celetrei zile de post pe septamand 9i vineri, iar luninumaidacaestevointa): duminica c) Sirbitorilegizilele asupra sarbdtorilor linclusiv - ziuaDomnului Sisambatal: d) Vremeanecurdtiei;
22

e) Vremea de slebiciune saude boali a unuiadin soti; Vremile gi de tulburiri rdzboaieprecumqi oarecare 0 vremedupi acestea, pentruceice au luatpartela ele; g) Vremeaoprite cu mare asprimeeste toati vremea precum sarcinii, alaptirii. 9i vremea ,1. Cei ce se dovedesc neroditori, si se inteleagl la petrecerea picatul; freteascd, evitand [. De laincetarea semnelorfemeii, inceteazisidatoria cdsdtoriei. a chemarii de copii. 0. Urmand a$a,nu se maiintampldi a) Crimede avort; b) Blestematiaferelii; c) Firddelegeadesfrenirii: d) $ialtespurdciuni. lat6cu c randuiale sd fie sotiide un inteles.De ce asa?

Limuriri:
O cas:torie cregtinenu e cu putintadecat intre cregtina convingi. Necredinciosii in Dumnezeu nu potaveapartede Taina lui Dumnezeu, in care nu cred. Pena cand cinevae in afara credintei dreptmaritoare, totcefacee p;cat Sipicatutiiestelege. Cu necredinciolii nu e cu putinF viata curate.Prin rebdarea chinuirii de la ei, potfi biruiti de Dumnezeu !i inviatidin moartea in caretraiesc. Cicicate vremesuntnumaitrup, suntprintre morti cand afld despreDumnezeu 9i Si suflet,inviedin mo(i Si incep Dociinta. Ajutatile, rabdand toatede laei,darimpotrivindu-vi picatului, chiardac; ar fi aceasta o mucenicie neintrerupta. "Femeia sd se bame de behat cendHristos (Ffes.5, 22estecapulbdrbatutui 24:1co. 11.3),dat cand capul luie pecatul tuie Si'Dunrnezeul stomacul" n-arece sfatdemantuire luade la densul. Fdri Hristos estemort,iarsfatulmortilor ducela moarte; acolose nu mergeti. De mo4ise n-avelifricdDe cei ce nu se tem de Dumnezeu, nici voudsA nu v5 fie teami. Toati teamase fie de picat, caci pe aceasta au avut-osi sfintii.
2l

De aceeasunt gpd!!-dqb j jig jilglig: slabiide minte a) Nebunii, indr;citii. bautorii, li ceicubolilumelti; (veriide gradul pane 4 ii ingeduie desange lagradulS b)Rudeniile aceasta, pravilabisericeasci, insd am vizut $i la depdrtarea pacatul insemnati amestecarii de sange copii de $icu s,ndtatea totdeauna); zdruncinata Dentru ceamaimarece poate deverste. Depdrtarea c) Ceipreadeosebiti (maxim 10).Ce trece pesteace9tia fi ingrduiti este de 7 ani patimadesfr,ndrii, Viduvii se aa care se rezbuna. dovedegte vdduve. pentru ingeduit; fete,de la 18la 20 de ani,iar pentru d)Varsta pe ce biieti spre25 de ani,adicdla o varst; la carese priceape s; se se mearga. calemerglicum trebuie 9iince ceva:trebuie pe cat e cu ca si se vadl, o varst5 mai merigoard, agtepte putinte, cu varsta din cei doitineri,carenumai toateinctinatiile se arati. Altfel.se mai inmpl, ci inaintede cisetorie au o purtare, vreme, au altepuderi dupi oarecare iardupi casltorie, vietii in alteparte. pentrucarebucuros aifi ciutat tovaresia e) Cesatoriib tecutedupl sfatulsau silapdrintilotcaresocotesc toati lecomiei - n-audus la capdtbun;averea averea Datima s-a impreltiat. nu cici a$chia f) Cercetati ce purteriauavutpirintii,cei4 bunici, saredeparte de butuc. IuiDumnezeu g) Nuincepeti ce silitiTaina dsetoria cu pacatul, Sitoti sunt Bisericeasai, Panela Cununia L veti aveaimpotrivd. nestricatS, datoria aveatecioria Sifete9i biieti. Celuice crede posturile iieste cu putinF. are in Dumnezeu Si duhovnic, ii tine putintd va fi nicipe urme.De intAi,nu-i nu i-a fost cu Celuilalt, intai acea,cei ce robescla patimi,trebuiese dovedeasce lucritoare, la credinta ajungd indreptarea dintoatepatimile Sise riulin cesitorij,cici altfelnumaiinmultesc apoisAintemeieze cu ei. oameni. osandind Sipe alliiimpreun, de maisus)l I Binecuvantatieste numairodireade coDii(pct.1 inainte de Hristos,Tobita zis cuventul:"Doamne,iau pe acea$e sorda mea,nu pentru implinireapoftelormele,cio lac cu inimecuratd' oiauinlj-adevercafemeie(Tobit8, 7). Cinein vremea

noastre maicrede aga.Cesdtorja estenumaiaprindere detrupuri, l8r undeeste numaiatata.vineura $i facevrajbd. Nunta estemaimultdec6t aceasta, estechipal uniriisufletului cu DumnezeuDe aceea,numaicand cei doi soti sunt uniticu aufletulin Dumnezeu, ddinuiegte qiaduce ceatrupeasce Siunirea roadedupdDumnezeut copiicuratiSitregatori spreEl. E oprile vremeapostuitor $i a seb^btilor.Intai e sufletutsi Dumnezeu Candpoartaomutgrijede suftet.iese Si apoatrupul. din pofta trupeascS, o stinge chiar.ca se poata primi Sfanta hpdrtiganie- mancarea sufletuluigide caretrebure sI seapropie lot cre$tinul, m:car de patruori pe an_postule randuittocmai poftelortrupului. lpre stingerea CAti vreme omulnuiesedinpofte, nu se poateapropia de Dumnezeu. Copiiichematiin$rbetori$i posturi, toli poarti in ei pdcatul pdrintesc. ASacum pirintii n-au seamd de ziua Domnului, a$a nicicopijjnu vor tineseama llnut de voiaDomnului Side sfatulpjrintilor E optilevremeanecurefiiel. in lege,cei ce cdlcauranduiala tceastaerauomoreti pentru cu pietre, cA pruncul ce se zdmislea ln necuritenie,la evrei, avea inclinarispre lepre, tiindotara caldl, ler la noiva aveaoncealteinclinare spreputrezirea de vtu. E optile vremeade tulburdd,rdzboaie,pentrucei ce iau pade ,a e/e,fiindcein acestea li se zdruncine nervii9i au pomirespre varsare de sange.Apoi, mai e ltiut ci prunculce se nagte,se lleturi parintelui slab,ca si tinacumplna;se intelege astfel, de ce in randulde copiice se nascdupa rSzboaie, sunt mai mulli blieligimostenesc apuclturile rizboinice ateta(ilor ii zdruncinarea lor nervoasa, din vremeacand au fost chematila via; se mai Intelege de asemenea vor face revolutjj li de ce copiiiacegtia 9j vor sfar$icam prost,ca unii ce vor fi mereuin rizboi cu ceilalti putin,panace se maitinigtesc o8meni. Maiagteapta nerviiqi nu mgiai visetulburatoare, cu spaimdde razboi. ln stareaaceasta nu potichemadecatun bliat, care.Sidin grabata. poateapuca puSciriei. C9lea De ce esteoprfteba6 vremeasarcinin Odati, pentruce nu maiare rost lcopilulnu maitrebuiechematta viatdcici el este |8te deja in pantece!], apoi, pentruc: toate simlirilecetordoi

Vremi opritechemeriicopiilorlaviate . 2-3de maisus

se maialesale mamei,princaretrecein vremeaaceea, Ddrinti. o plemldit iata Deci. ce s-a in mugurele cu deosebire intiperesc purtarile precumau fost 9i toate mare cheie a lucrurilor: va fi 9i luni ala noua celor in vremea mamei, simlimintele penntii pe Daca sa seva naste, toataviata copiluluice mo;tenirea se va aceasta cu firadelegeadesfrenarii tocmirea i-autulburat intip;ri intr-insulcu terie mare.lar cand se va na$te,pana nu 9l ajungesl priceap;,se va juca cu sorade-amireleli mlreasa. sause va deda va cercala dobitoace. incade la 7 ani.Maiterziu. la curviecu mana,pe urme curviein regule.patimicare ii vor gi de nuse vaintalni cu cineva nervoase de celule omorimilioane in va ajunge pe care si-i cunoasci boala, la varstacasatoriei patima la cartenlclnu malvorbesc' sporul Despre doaganebuntei sA se poataface pe la ciciincepe mintea, le tampeste aceasta pe om se ajunga lasd 14 ani. iar dace nu i se dd de leac, nu putereade slSbesc la 70 de ani. Toatepatimlle nrcidecum pe gitrup 9i suflet9i piezdndu-le pustiind a sufletului, impotrivire de aceasta intai pentrutotdeauna. Cet ce pdtimesc amandoue apolsa se cdsdtoreasca sd se tamidutascd, faresd socoteasci numaldecAt sfatul cdsetoriel Doctoriidau chinuiascddac; pe se se lume ce vor chema-o roadabolnavd aducvre-oroade. timpulsarcin'i' ce le-auavutperintiiin inclinarile Prinurmare, ce se va nagte' copilului vlata in toate vorfi conducitoare acelea purtdrile viitoare de de a ingriji Acume vremeacea maiscumpe unuislAnt inclindrile caciacumpotisemenaintr-iniii alecopilului, aceasta' pirintiiinvremea Sise roage unuitalhar sauapuceturile dragoste petreace cu si Taine, cu Sfintele se se impirtegeasca ce sa va na9le9l nu copilulul viata fl va aSa Siin de Dumnezeui ce nu asculti 9i umbla veli aveaO;taiea! capcu el, ca nu crede, duoerele.lntors- Stiticum e trebuietinutacurati ce inc; e legal Darsi vrcmeaalepterii pentru de mami gide purtirileei Apoi,nu poaterodicopilnou' in 3 pd(i gitoates' meargabine; ce nu-gipoateimpd4isangele celde pe cal6 altapentrusine$i a 3-a pentru o oartecu laptele, eceasta toti firea renduiala Dacasunt mai deaidecatingdduie pe sunt slabi9i nu-s de trai. Dar aici re mal inlelgecova Ga a ln m;dulareleoamenllor' misure ce s-a inrit desfranarea
26

gi puterealor de aperare acezut impotriva bolilorde tot felul,iar clzandin acestea, foanegreuse tameduiesc, delimijloacele de vandecare sunt din ce in ce mai bune.Oricedesfr6nare este o putrezireinceata (ca gunoiulcare arde) ce scurteazezilele 0amenrlor. Luati aminte,ca pentruosteneala perintilor, dupe voia lui Dumnezeu, se milostivegte sprecopii gi-ibinecuvinteaz5 cudaruri, precum insu9i a zis:'peneb almiilea pentru neam" ceice-Liubesc pe El. f Pi.rinti ncroditori (pct.4-5 de maisus)I Intrebali medicul inainte de cdsdtorie, cumstatildac{ sunteti roditorilCeice n-atifdcut-o inainte de cdsdtorie. int;ebatj-tacum ce se marpoate face (drege). Se poateintampta ca amandoisotii 36fie roditorr 9i totusiroadenu aduc.Ce se fie?pe unuldin soti. pe birbat, l-au ajunsfaptelelui din tinerete: cu deosebire era curvar, onaninst sauin altchippitima$gimuttficandfdridelegile ecelea,Fa slebitfrana gi repedeil trecefirea,inaintede ctiDa candfemeiaar fi fost preg,titds5-ipnmeasca sjmanta.Femera nu are agadarnicio descircare,bdrbatul nu o multume$te, ise lacescarbd de el, iar dacase ducela doctori, acestia cungscand ce n-aupotrivit timpurile, picitoase, de a tiei pricina, dausfaturj cerca cualtulgiiatistricandu-se o cisetorie. Side undeinceDitura ls toateacestea? Din pdcatele pe careatotputernicia tineretii. Si randuiala firiile-a intors, s:tileduciin spate. llnerelea se r:zbune, daci n-afostbuna.lat; de cetrebuie fecioria nestricate sd o aibe feciorii numai fecioarele]. li [nu Facetibine9i tinetiposturile, ostenitj-vd trupulse nu zburde care ajuti pe tot omutce zice ti nu uitatice este Dumnezeu 'Doamne ajutel".lnt;riti-ve cu Sfante impertiganie Sinuse poate nu rd se poata. lar dace n-ati fecut aceasta9i ati ajuns aici plecalivaputeriimai mari$i petreceti pentrusuflet. lneroditori], Ca tot ce se dovedegte fera rost pentru Dumnezeu, tulburi mngtiinla cd-ipicat.Ajunsiaici, Sieamerturise$te satinempartea conltiintei lui Dumnezeu din om].ca s: fim pe placut lglasul tui Dumnezeu iertare. Sisd dobendim sfat e binesi vd doriticopiide ta inceput,din tinerele, ^ ,Un p6na ce nu v-atihodorogit de grijite vietiiSide atateap:cate,cici

gidemaibunenddejde parintilor]suntmai ageri lcopiidintineretea parci le perinlilor suntmaistin$i, de viatd;copiiide la bitrSnetea pentru ci au moqtenit lipseSte vlagadinei gi duco viati chinuite, neindrumate o zestreslibite. Cdci,dacavialata esteo cheltuire Totuqi, se Si daca mai egti Si cu gregeli,le daj povarecopiilor. poateajunge panala 12copiifara cusur. cirora le va venivremea pringreutitileSiosteneala de a-i crelte. sl fie o datorie,

Alte lucruridestiut:Vedoamenii chinuindu-se, darmaiales copiii,intre a credein Dumnezeu gi a nu crede.Luptalor intre bine9i reu, de multeori, e asa de mare,incat se tem se nu-si piard;mintea. lar eiinci suntcopii. Deundevinchtnurile acesteai pirinfii De la Se aflauintre dansii $i buniciicare suntintr-insut. uniicare credeau in Dumnezeu in cel riu. S'e Sialliicarecredeau mo9tenegte atat inclinareade a crede in Dumnezeucet si lnclinarea de a nu crede.Tot ce este senAtos in Darintt inclin; tpre Dumnezeu, iar tot ce-i pdcetossau bolnav,inclht spre f Urmandgfaturile de mai sua. nu aiunqeti la necazurilede lncepetorul rautatii: iar in copilse bat cap in cap acesteinclinAri mai ios (pct.6 de maisus)I potrivnice. pentru Dace nu este cinevaca s:-l ajutein vremealui de a) Cima de avoft estemaimaredecatcrimasimpla, cumpdni, se poateintamplasa fie biruit: parteacea bunede De aceea, cerecap unuicopilfar; apdra.e. cd se faceimpot.iva gidetata. lorstrigd lacer,,Rezbunare" imboldurile de mame Sangele din afare asa Siputini catre cea rea, caci mai intotdeauna : dacAinsi are partede un sfatla vremea au razboaiele, intreoameni, suntceicescapi de ea. Nenorocirile chinuirii sate,t9i "ajutd girolulacesta, bund]. acoloundenus-aflcut pocainti. maivedebinele, Cunoaste decj,ce fireaparintelui de a facedreptate lpartea t a mogtenit-o, pemantulpecare avetisdttdili: cAsengelespurce necredincios, "Sd nu sputcati trebuiesd o biruie,lipindu_se de Dumnezeu. care nu are de lepedatpe nimeni.Unii ca acegtta pamanu Si pementulnu se poatecurd,ti de sengeb versat, trebuie sa cClatoreasce in vialdcu foartemaregrijdSisa nu c;d; 35, 33). celuice l-a versaf'.(Numeri aftminteidecetcu sengele porunce, de la poate la h desfranare, duce: cd se potstarnitabatranete iate unde ganduri b\ Blestemela ferelii de zdmislire, lmpotriva lui Dumnezeu, chiarin vremearugaciunii careraspund cu un capltin gagaia-gata imbolndvirea nervilor interni ai sotiei, !d dea in deznedejde poate de (femeia) nici un brat de mantuire. incat nu mai ridica dejos Mantuirea sotia se afle rebdand lale, lns, toata supdrarea rirunchi aceasta. lati de stomac de ce nu lemne maipoate mergeMn e bine nicidecum sdAi Sinu Sidurerile boli care greu se mai li daicopilulincasanecredinciosutui, ca e chinuire el Si Si acesteaugureazicipdtareadiferitelor 9i pentru lui,din neamin neam. laratreiasuperare pentruurmasii vindeci,printre care9i,,poala alba" fleucoreea]. desevarsit dinauntrulfemeii, careajunge esteci stricaranduiala Eraumulte pentru De aceea fireapentru faptaaceasta. caretrebuia neroditoare. A$ase rezbuna unleacputemic Simaripricinile c acesta. lati-l, dat la indemana inaintede fetelea gandila cdsdtorie tuturor- unorasDrebucurie nu trebuie sd indrdzneasce varstade 18- 20 de ani,cendsa fie in starea na9tecopii.Sfatul mare,altoraspre superaremarc.,,Ceice au pezit cu slintenie gresital perinlilor de a se cisatori cat mai repede,cu soti prea pravila cea sfen6, slintise-vorgi ce! c6 au invebFo, yor gti ce se sl se fereascide sarcina. dspundr"(lnt.6,'10). deosebiti ca varste, iiface pe acegtia Pentru necredinciosi, dupa sfatul perinlilor.n-am nici un negtiind urmerib,care suntcu mult mai multedecetlnsiraiaici cuvent, iar pe desfranatii vajudecaDumnezeu. celuifari de sfatse stinge. ASase intampli cA neamul Pastorul isipaze9te nu oile... iarlupii nu are nici o aperare. Ea ii gesesc c) Nu apera$desfranarea, ci vina... nimic nou. Chemim insa pe din nou lntre lisusla nunti... ceci cei ce se intretine, ci (maicurandsau mai taziu) macinedragostea pogoari in luriea aceastalcopiiil, vin in vremeanoastrepeste sotigi ducela ura,ca oricepdcat. mesuri de r;nlti 9i urmirilecelemaigreleabiade acumvin. Doamne, ajuti-nese facemvoiaTal Amin. 2a

Despredurerile oumenilor
- pe Lucrulcare ne arde pe toti este poceinla - pocania este De aceea ori vrem,ori nu vrem. care o trimiteDumnezeu, bine si ne poceimde buni voie,sd nu asteptim sa ne trimiti pentru pociintapran necazuri de tot felul,cacipricinile Dumnezeu pecatele noastreDeci necazurile sunt Dumnezeu carenetrimite Necazurile via(e, afli ce aificut gre$eli. dacaprteqtinecazuriin not. cu suntmilaluiDumnezeu cetevafelurlde pecate.ca astfel Acumse vi dezvelesc voastre. durerile sd pricepeti

poftele (puterile). Estetocmaicabogatulcare saricegte. ASa trupul care mancat toatd vlaga. 9r 9i-a

ll. Vrajbain casi

pricinile pentru Ascultati careau vrajbi qi ce si facaca sa nule maiaibi. Vrajba in casevinedinpecate. Toate iQiau izvorul In picate. Neaperat, vinevrajba in case,dace: l) Cesetoria s-a inceputcu st6ngul, adacicu desfranarea. 2) Sotiitriiesc in casitorienelegitima sau feri cununie bisericeascd. Esteun primpicat, pecaretotiil plitesccuvrajba. De aceeatoli trebuie sa intrela cumintenie Si se se legiuiascd dacdsunta$a. 3) Dincurvii nemArturisite, f;cute inainte saudupi cisatorie. Astfel, pe trupul au intrat intr-ocasi nouecu o pecete drdceascS gi pe sufletul lor gapentrucd nu s-aumdrtunsit, acel pecatare si le spargi casa, tocmaipentruci n-auomoretpe diavolul, careestecel careface acestlucrrt pannte 4) Lecomia de averea unur candSi-a meritat fatasau pentru cdsitorjt feciorul. O asemenea cisitorie nu tine, cd 9i-a s-a fdcutcu o lucrare a diavolulur. De vei md.itafata ta numal pentruavere,cdsitorialor va sfar9icu vrajbi 9i cu spargerea caseiaceleia.Prin urmare,cumintiti-vd panntilor cu sfaturile, candvd miritatifetelesauvi insurati feciorii. 5) Nepotrivirea de varsti. Suntpirinti care-li miriti fetelela 14-16 ani,iarla 18,19anifatalorestevaduve Qiincdcu copil. Aceastadin cauzanepotrivirii de varst:, caci ce poateface o fat: aQa tanarain fata unuivlajgan, om in toatdfirea.Aceastd diferente marede varsta esteun oecatinaintea lurDumnezeu $i din cauzaaceasta,casa aceea nu tine ci se spargegi in acestecazuripi.intii trebuiese recunoasca ce au dat un sfat prost. 6l Din negrtade sufleta celordin casa,din negrija de spovedanie, de Sfentaimpdrtiganie Bisericii. 9i de randuielile care sunt poruncile lui Dumnezeu, care daca nu se pizesc, pdzesc pe ale diavolului gi nu pot si aibi linigte
ll

trupului l. Betegugurile
trupul: Dintrei pricini se imbolnaveqte Carnea[9i 't. Trupulse umplede otravuri, din liosaoostului. uneiotrdvl aJutorul mistuie tot cu grrsimealesteo otrava si se pe toti pedepsegte Dumnezeu careestetierea.["Cuparallzia greqitd fecutsocoteala nesituiide avere,dci acegtia Si-au (parclizia pot lucra alerga9i d dacd postesc nr mai zacand al statulviclean Ei au crezut se poatemogteni!). ca gi averea, s; ia aminte toti harnicii De aceea iubirii de avere. 9i dracului se degarte se tie post, ca nu cumvadup; muftealergatura steala pat tot restulvietii.DarSi asta de li s-a intemplattol le di prilej deoarece sd o socoteasce. milade la Dumnezeu gre$eala. Ceci Dumnezeu de-a cumpeniqi a-9i recunoaqte cdcitrupulnu c| spreintoarcere, spremoarte nu pedepseste rea. au scos ta Sfintii pliteste nimiccenddin el scotiaverea Sfant.Cuve din 22 febL sfesnical Duhului cu totulaltceva: nul 1942,Men. Brancovea pentruci fie mamasautatanu a fosttreazcdnd 2. Dinnastere, s-a zAmislitcopilul.Fugitide berbali cand sunt smetiti de biuture ca de foc. 9i atunciincepe SjlllgsLilelg, pentruci trec mesuracuvenite iuli galele, nervii,'devin sldbssc spinarea, doara spatele, si-i infranat pentru nu ci Toateacestea, 9i-au si nerebdatori.
30

ferd post Cei ce se umplude meniesunt 7) Din petrecerea plini atunc corpul omului, fiere, se inmulte$te'in de care cei poste9te. fiere fiind, te Plinde carnemufie9i nu candmdnance umplide manieqi astfeligi sarin cap uniila altii.ASa,pentruo pentruo bucata de lemnce nu e la vorbacat de neinsemnati, loculei. ii sarein capceluilalt. Darsotiicum sotilor. 8) $i o ultimapricini estedesfrenarea maitin seama cici nu ASabine, candsuntlegiuiti? desfraneaz: de vineri,de zilelepostului de miercuri, 9i de s;rbetori.Nu mai CA NERANDUIALA DUI\TNEZEU nrci o randuiala BATE 9l lin SA SE FACARANDUIALA.

lll. O alta durere: paguba in curte, in agonisealavoastri

pentrucareDumnezeu trimitepocania 9i acumiatepricinile avutului nostru. asupra dfticuievifele 1) Uniidinstepani !i atuncisi nu se miredacai Dumnezeu dupl cuvantullui cuvantul, cacida seimplinegte n-a lucratDuminica Dac; Dumnezeu 2l Lucreazd Duminica. gidacevei lucra,vei ca se lucrezi nicitie nu iti esteing5duit prerde ci 9i ceeace al nu numaiceeace ai lucratdumlnica de sfatulnimenui S: nu ascultati lucrat in cursulseptamanii. Fiecare Duminicii. vorba de cinstirea cend este [guvernului] Ceci va lui, tu insd ai un suflet. isi are socoteala lguvemul] si ceriapi cu biletlDa,va veni9l aceavreme venivremea pagube sa ca la ochii celce se ufteb agoniseala 3) $i maiare pieritoare. Pentru altcva iui de lucruri di, cap.gi-alipitinima cu gunoiul nu ca sd ti-olmpotmolesti inima, a dat Dumnezeu spreTat;l cel din ceruri.Pe el s5lumii,ci ca sa ti-oindrepti esteplata t iubim, de El se ne lipiminima.cecineaseminate fatd de cea datd de lume.De oe care ne-odi Dumnezeu, aceeanu-ti lipi inimata nici de propriiEi copii,cAci,de-i peste petimidurere misur;, cinetevamangaia? in celeiubite

Ai cumperat din manerca, din man: pitimage,din mana carea furatsaude la unulcare a curvit. Deaceea marinainte de a o amesteca cu aletale.dd-iputind apesfintit;.cufaina. picateletrecaiasupra cacisAgtiti, pementulur pecare-l calci Siasupravitelor. Cenda fostizgonit Adamdin Rai,Dumnezeu a blestemat pdmantul: sudoarea fete,sd ,,Spini 9i pilamiddsAdeaqi pran iti caitigi painea, iar femeia in durerimarisd nascd" O gre|eald a noastreaten, asupraintregii aven 5) Cinevase tine de vnil asuprafa, iar tu n-ai oc.otirea lul Dumnezeu asuprata. Cineva lucreazd cu diavolulasupra ta Srasupravitelortale9i atuncitu tanjesti 9i viteletale.De ce pot lucraacesteputeri?Pentruca tu n-arocrotirea luj Dumnezeu. poat; lucraduhurilerele. $i ca si nu mai curete$te-titrupul pune-ti Eu prinpost,fd sfegtanie, o cruce in curteSiroage-te lui Dumnezeu sa te ocroteasci. 6) irai potiaveanecazuri in carestai 9i dincauzdca.in curtea tu, sau pe pemantulpe care-l lucrezj apeseiuremnb. blesteme saunedreptale. S: luatiseama. sanutStatio brazdd p;mantul din carenu estealvostru,cdciaduce moarte. Dar se mai poatese ai asupracu(ii gi alte pacate. Poateca ai cumparat aceasti curtecu bani muncali intr-ovremecand poatetraiaiin desfranare. Deacestibani,degiia-imuncit nu te veiputea folosi, cicigiasupraloratarnigiapasapacatele, de cAnd ia-imuncitgite paniin panzele urmiregte Dumnezeu albe. Pentruce? Pentruci nu te mlrturiseSti, pentruce tii in san Dumnezeu lasi sd te mu$te. Serpii 9i 7) Apasi b/esfeme/e perintilorsaua alluia asupracaseitale !i asupra ta 8l Omorui sau sinuc,iJeli ficute in curteata, sau,ce esteSi mai des, copiibp^dafi Si lngropatiici-colo, ba in gunoi,ba leng; o altoaie. Lepddarea pacat copiiloreste strigdtorla cer 9) Stepanii au pdcatenemerturisite din tineretesau mai De urmaSinu le-auispdgit, ce nu-idestulsd le spuisubpatrafir, trebure si le gi ispi$estide bunavoie.De aceeavinebataia lui Dumnezeu asupra peste voastrS, tot, pe camp,pestevite voastre Sl pestetot lucrulmainilor

1l

lV. Copii inddrdtnici, neascultitori, necredinciogi 9i desfranati.

TotipAnntii luatiaminte, ceilalti de asemenea, fiti cu mare bagare de seamd, ca si nu cadeti in astfelde gre$eli, candva va venirandul. pricini: Copiii inddratnicivin dinurmStoarele 1) Pirintiinu au p:zit niciodapostul !i nu s-aupututinfrena poftele la de trupeitiQi aga au cdlcatzileleSi timpurile neingiduitecare sunt: IVIie.curea, VinErea, Duminica sirbitorile de pestean 9i posturile intregi Toticopiiicare rezultd. suntneascultetori, lnd;r:tnici, pentruca niciperintii lornuau ascultat de poruncile lurDumnezeu de a przizilele sfinlite. lntrebati-vicugetul$i vd va spunece este ingaduit. Astfel,ii plange veti vedeaplang6nd veti voi veti ispdli a9a 9i 9i Si p:catulin careFatizdmislit. Desigurcd vi doare,daci nu leati fi fecutnicinu v-arfi durut. panala curdtenie qi agase 2) Mamele nu s-aupSzit deplind nasccopiiplinide bube9i potmui. 9i dacdin vremea aceea tataa maifost9i beat,se nasteun copilca va fi sleb;nog, fie cu mintea. fie cu truoul. fie cu amendoui lati cum vei avea pocania de la Dumnezeu cu propriul teu rod. 3) in vremea nu te-aipezitde bdrbat. De aceeamulti sarcinii aluneca copiisenascmortisaumordetinerisaudacdtreiesc pe eiincd pentru pecetea in curvie, ce s-aintiperit curveascd din pantecele mameilor (a$aspuneSfantaScnpturd).Toate princatetrecemama,in vremeacelor9 lunide sarcine, fie mare, bune,fie rele,se intiperesc in copil. Cand va cregte Sr (CaietdPednbluiPetru Vanvulescu; toateiivor rdsdriincah-. D. 78-81mss.\

Sfatu ri gi indemnuri ale Pdrintele Arsenie datela BisericaDrdgdnescu

I Vialade familie]:
In timpulsarcinii, mama sa nu stea in fum gi sd nu ia meorcamente. - Dac, nu-id: pacela copilinvremea sarcinii, copilulva avea precocitate sexuald. - Decatcancer mai binecopii Copii nesculinumaidupd distractii au ieitrai. Sidestrabeliri - Copiiinefecuti stricape ceifecuti. aveau cate16copii. - lobagii 9jerauslugir Ceicare opresccopiide la credinta suntosanditi mai riu ca sinucigaSii. - Cis:toria-i pentrumantuire nu pentrupleceri. Siprunci, Si afundim la botez coDiii. . Dincauzaavorturilor ne vor "st;pdni"tiganii. - Dacanu poti vorbicu copiidespreDumnezeu, vorbeqte cu Dumnezeu desDre ei. . . Tineriisise mutede la batr,niicare le strica casa. Dintreifamilii, douadivo4eazd. Pantalonii lafemei-muh maigrav calipGa debasma larugecjune Pe cernecununati sd nu-iimpartigeqtr. Abstinenla sexuald ddvigoare, dardinc6nd ln cand, rar,trebu,e sotiisa se impreuneze, (Sf. pavel). in afarade posturi (luata Femeia dinbdrbat) arenevoie de completare endocrine, de la berbat. oancontact. Picatelese inregistreazi in codulgenetic alfiecdruia. Nusuntem dinmaimut;, darmergem cu pagi repezi spreea. Deabia agtept si termin odati cuproblemeie gifemeie, dinbe barbat pentru careSilui Dumnezeu fa pinn r;u cd a facutpeom.
l5

34

Boli gi necazuri. Credinlal:

Si nu cartimla necazuri. plamenii Fumatul sl6beQte nu numai ci 9imrntea omuluiincet credinta nu o maiveziatatde curat. Cei bolnavi sa tind regimu' boliiin loc de post. Bitranetea-i un cavouajutdtor. N-aisi gise$ti SfinteMoaste maisfinteca Sf. Cruce. Dreapta socotealA-i maimareca postul Nu ispitiSfintele Taine. qim-adusDumnezeu l\,I-am rugatpentru apuseni acoloSimia aretatce fac. ldaimute rugaciune c;tre Sf inger P;zitor Si ne fenmde yoga(nojcreQtinii nu avemnevoie). Se-mi tindDumnezeu credinta de copil. lerusalimul dinnornu celdinlsrael. lntrecatolici nu suntesentiale. deosebirile Srortodocsi Cel cu un talantdin SfantaEvanghelie are numaibotezul $i talantul lui i se va da celorfera botez, dar cu fapte. Parintele in chipulseracului Arsenie s-aintalnit cu lisusingarA careplengea... goaptediavoleqti: Citili Bibliacum vd taie capulcd 9i noi o gtim pe dinafard Si sfintiin fantezieve vom face.. Vindem yoga, teozofie, spiritism, magie, cultulluisatan: eu suntwotan, PriaD. lvlamona.

Nuva putea aveaomulpacepe pimantde nuva aveapacecu (l Tesalonicienr Dumnezeu! 5, 3, Luca21, 55; lsaia139.1'l). A9adarin numele lui Hristos vi rugim ca StcumDumnezeu v(ll Corinteni ar rugaprinnoi:impaca!-vd cu Dumnezeu 5, 20). (Caietd PerinteluiPetru Vanvulescu: p. 1-4 mss.)

9i Statul]: I Biserica
Nuj totcereti moartea luiCeausescu c5cicarevinvorfi mairii. Pe regeleMihai Pirintele Arseniel-a sfdtuitse plece cal in taregiciiiom credincios omoari.Azis c; va revenic6ndva Ungurii vor maa multdecatArdealul. geD, destat(sau carenusesupune luiDumnezeu, Uneistipaniri (9islulitoriiei) nu trebuie sA I se supuna niciSf. Biserica m-a adus pe mine Rugdciunile Brancoveni $i jertfa Sfintilor Dentru tara acestaa noastrd.
l6

lcoanapictatede ParinteleArseniein bisericaDdganescu

l7

Despreiubire
(extrasedin "C,rarea imper4iet' 9. a )

lubireade Dumnezeu gi iubireade oameni

Tot razboiulpotrivnicului acestaa fost: ca sA-Lfacd pe Domnul sa calcedragosteacatre Dumnezeu ca Tati. CaciStie vr4maguld decereapemanteascS, pentru cineumbli dupaea, are draceascaputeres5 desfacepe om de dragostea lui Dumnezeu spreplacerea a oricealtceva afare Si s, i-o intoarce de Dumnezeu. Prinurmare, dacamaiaveminimaprins; de ceva de pe pimant, stapenitorul lumiiacesteia incl ne maitine tegati in imp:ra$alui,de vremece dragostea noastrd cetreDumnezeu inc6 n-a ars Si ata aceea. p.29 vrejmagur s;-L facl pe Domnulse calce ,,Neputend porunca iubiriideDumnezeu, princelece I le-afagdduitin pustie, s-a streduitpe urme, dupi ce a venit in lume,cu ajutorul nelegiuililor iudei,sd-Lfaci si calceporuncaiubiriide oameni O, minunatrdzboi! in loc de ura lisusarataiubirea 9i rapunepe prinbunatate. tatelrautatii in acestscop,rabdand a6tea relede 6-7l1998,p29-31) laei - maiadevarat pentru vorbind, peni h moarte, ei- S-astreduit lubirea gi sabia lui Dumnezeulucreaza neintrerupt 9i in chip omenesc,pentruporuncaiubiriiSi, dobAndind biruinta pentru intre deodatd oameni: fiecare, iitrebuie; nu dupd cum asta deplinaimpotriva diavolului, a primitcununainvieriipentrunoi. sunt amestecati, dar Si pentruc, fiecare AstfelAdamCel nou a innoitpe cel vechi.'(Sf.Maxim [Iadunsirorut, numaifiindcaoamenii precum gi insi9i are vremile milostivirea, salec6ndii strilucegte Cuvant ascetic, Filoclia, ed.l,vol 2, Sibiu1947,pp 8-9).p.30 vremi cand il prigonegte sabia- ca sd vie rardQi la stareade lubirea de Dumnezeu de oameniincareaterni Siiubirea p.285 milostivire. toataLegeaSi Proorocii (Matei 22, 37-40), implinindu-le lisusca nimenialtul, prinaceasta se vedealimpede ci lisuse Dumnezeu Minunea aduniriiputerilor sufletului [mintea li inima], esteiubire(1 loan4, 8). Peacestea SiDumnezeu doui ni te-adat invr;jbite pecatului, putintd de fapta uciga$e a nu e cu decatin ca porunci. Aicistatainapentrucareporuncile lui Dumnezeu bat numele lui Dumnezeu. Rugeciunea neincetate fericitului a nume: pe vrijmasul, cand are cine le trai. Cici iata: Dumnezeuse pe lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-md ,,Doamne, ascundein poruncile Sale,dupe cum nb asiguri SfintiiMarcu pecetosul' mine, dupe indem narea Pavel: Sfa ntu I ui . Ascetul (St MarcuAscetul,Despretegeaduhovnrceasci, Fitocatia, Sibiu, "Neintrerupt vdrugaf', s;var$egte minunea uniriiindragosle a celorinvrajbite 1946,ed.l , vol.1,p.249Si ed.lt,vot.1.Sibiu,1942 p 247) $i [Iaxim intreolaltd de o;cat. D.t69 [rArtu riSitorul(Sf lilaxim M5tturisircrut, gnostice, Capr,te Fitocatia. Sibiu,1g47,
ed. . vot2, p.193) p. 3 1-32 38 l9

prin In societatea omeneascilisus l-a batutpe potrivnic pnntr-in9ii iubirea de oameni,oric6til loveavrdjma$ul cu ispita pe prin durerii. urme de tot, a venit oranduire dumnezeiascd 9i asupra trupului Domnului, ispiti pe carea -ispita, tot prindurere, biruilo,dandu-sitrupul ca,,din neputinti'(2 13,4.) s, Corinteni fieristignit pe cruce ca un fecatorde rele.Nu-$idedea Satana pe cruce.dupi ce-L va inghiticu Eeama c6, rdstrgnind 'omul" poftd,saucu uracea maimare,va aflacd princrucea inghitit pe Dumnezeu. Nu-9iputeada seamavicleanul de TainaCrucir care ii va rupeceledinleuntru, lisus,OmulDumnezeu ii va $i, Hristos pe lnvia dreptii ceidinVechiul Testament, f;cand brruinta vegnicd pe careo va da omului, rdului asupra fratelui Seu(lratei28, 10)Si pe aceeagi ucenrc cale.Aceasti biruinti a lui lisus,prinomulin carese !ineaascuns, a f:cut restabilirea firiiomenegti; a deschis lmperitia lui Dumnezeu, a vestitinviereaSi a dat mantuirea in dar(Efesni2. 8).p.33 a iubitDumnezeu lumeaincat9rpe singurul SauFiu ,,A9a L-adat,ca tot cel ce credeintrlnsul,sa nu piard,ci si aibdviati ve9nici" (ln. 3, 16). E mai mare iubireaaceastadecet iubirea carea creatlumea. Dedataaceasta ridicS, stivilareie dragosteise se nastepe pemant, in persoana lui lisus,parjolde $idragostea (U|, Cerin inimile oamenilor. nr. Om nou sena$te, Sene nou6. "Gendirea',

Dragostea in Duhullui Hristos, in trei varstese vede: (Mt.'19, 19); - In iubirea aproapelui ca pe tineinsuti (Mt.5,44) pe in iubirea mai mult ca tine insutiiubirea de vr4ma$i jertf5 pentru (ln. 15, 13); - in iubirea ca oameni Pan; la mesuraiubiriide vrejma$i sunt datorisa ajungatoti pe cendla varstaa cregtinii careau de gandsd se manturasca, putini p.204 treiaa iubiriifoarte alung. p.178 lubirea inclina libertatea ca pe o cumpand. lubirea n-are nicjspatiul, nicitimpul; nu marginile omului, piereniciodata, putemic;, e incatstrdbate dincolo de mormant 9i ajungepe cel iubit;strdpunge iadulcare nu-ipoatestaimpotrive prin care a cerul.lubireae insugirea lui Dumnezeu, Si strdbate lumea vazuti nevezute, fiptura creat care-Lcunoagte Si Sitoati de Tat: e str;bdtutade iubire.Daci am steruicum trebuiein iubireaaceastafer6 margini,s-ar rSsfrange !r in nci obarsia noastrA divina, Tatdl, chipul asemenarea fiilor cu am avea9i nol 9i p.inharnu prinnaturd, mullime deinsusiri dumnezeieiti, in primul rand n-am fi a$a de mirginiti intr-o mullimede privinle...Cu iubirea adeverat, e caleacea mai scurtagi mai presusde orice cale,spredesavarsire ('1Cor '12, 3l); printr-insa aveminleuntrul p.314 nostrulmpdratia Cerurilo.. Adevtratareski$tea omulurstd in faptulci nu iube$te deplin.Cendviata omuluiiese teaferadin raticirile eului gi igi gdsegtein suflet unitateasa cu Dumnezeu, atunciconltiinta vegniciei e un dat imediatal existenlei, tot a9aca luminalntr-o flacard. Toate conflictele vietiise dezleagd, toatecontradicliile se gtiinF impaci; iubire searmonizeaza. Bucuria Siactiune iidurerea pldcerea se contopesc in frumusele, renunlarea se egaleaze 9i in puritate. pe Cel ve$ntc. frecare invat;turacea clip6vesteste desivar$ite a bpdd;rii de sineo avemde la"Cel ce in chipullui Dumnezeu fiind, nu a tinut ca la o prade b egalitatea Sa cu Dumnezeu,ci S-a golit pe Sine,a luat chip de rob, fAcendu-Se asemeneaoamenilor9i la inati$are desdvergindu-Se ca un om S-asmerl pe Slneascultdtot pandh moade,giincA fecendu-Se moadepe cruce"(Fil. 2, 6-8).Asadar, desevargita leDidarede sineetotunacu smerenia. larcu a@asta s-adelinit desevar$irea Atuncicand peSf.lsacSirul"ce oarecineintreba e deadvettiea?"
40

prin urmare.oe Sfentul rispunde:"O prepastiede smerenie!". cdiledesdvergirii leuntrice nu potimergedecatsperend. primrnd cu bucuria acestui rosttoateimpotrivirile ce ni se $i absurditetile lnmplain fiecarezi. (Caietdperintetui toan Fercal inregistrat pe bande de magnetofon.Men Brencoveanu,

lubirea trupeasce
Hormonii, prin trup, influenteazi spiritut: intr-unfel al b;rbatului, fel, Astfelbirbatutdobendeste, Siintr-alt alfemeii. De Bngdconfiguratia vigorit anatomice, gi sentimentul vtrilttatsaie Intelectualitatea biruieasuprasensibilitdtii; puterile mintiise doveclesc creatoare. Cu altiie activ; inclinat maimultspretiranie, decet spre supunere; mai curandspre brutalitate, decat sDre bunetate. Cu cet notelediferentiale sunl mataccentuate, cu arSt avemde-afacecu un caracter maiagresiv. pare lvlise ci tot aici kebuiecautat9t suportultrufiei. Poatede aiciisi are obargia faptutca, mai atesberbatij, nicilui Dumnezeu nu vor se se supune, iar candse aprind la menie, nugdsesc cuvant maiexpresiv cainjur;tura de Dumnezeu Caracterul agresiv al masculului tadetoatecelesfinte. se observ: ca o noti comund9i in firea animale. Omul gandegte cu toate 0rganele sale. Foliculina, hormonul feminin, areo actiune cu totuldiferita_ Astfel,pe leng5 configuratia anatomic:.propriedestinului de mame,ii pestreaza totugiinsuliritecopiliriei:voce subtjre. lnfdtisare de copil, prietenacopiilor;mai mult sensibil: decat presimteprin Intelectuali, mai mult primitoare decatcreatoare. lnstinct, nu prinjudece,ti. Mintea eie inima. E inclinat:maibucuros lpre suferinte decatspre asuprire 9i supunere, Si dominatie ii, dupd Scriptura, vegnic (preocupatd) atrase (Fac.3,iO). spreberbat Decr. dac6am socotinumai cap;tulfiziologic aldeosebirii brrbaffemeie,gesim o mare dFonanta.fol rcstulliziologrc al blrbatulu - ca de alllel al intreguturegn anima!- nu e aftutdecet aventun,cupima intampbteincale. B;rbatule poligam dinfire- a$aca evreiide odinioara si Caturcride ddunizt inteleptul Sotomon avea o mie de femel, lnse Fau plitit femeilebine- ca l-au smintitla minte,incats-a

(3 Regi11,3-4). lepidat de Dumnezeu Tot rostul gi configuratiafemeii e matemitatea.Chiar q mantuirea ei e conditionata de nagterea de fii - dacestiruie cu (1Tim.2,15) depline intelepciunein in iubire credintd, Siinsfintenie poligamic lntreinstinctul instinctul maternitdtii e un Si pricine adevdrat conflict biologic de tragedii. Ce vrea unul,nu Ai corespunde cu ce vrea altul.Dreptaceea,li s-audat oamenilor normele divine ca se treiasciintr-oranduiala dup, fire9i minte, gi spirituali,dispuse randuial:morale ierarhic iar nu s6-9iface de cap,triind impotriva firii,impotriva moralei, impotriva spiritulul cu totulanarhic, ceeace de multeori au s; pliteasci cu capul sauei,sauurmasii lor.. Organismul intreggiindeosebi nervos sistemul se dezvolta genezicibinedatorite insi numai subo cenzura Sihormonilor panala cisitoria legali.totitinerii de infrenare. Deaceea, trebuie pdziu gifete. s5 fie curati,cu fecioria l\rinunea e Sicu - 9i bdieti putinta p.242-244 ii cu trebuinta.

Impdrdfia copiilor
lNattereo de mo$eniro afos, cet mti penfiu pie lerca marc mAngAierc nemuririi - SJ loan Cafi deAL

Impdrdlia copiilor
Copiii odihnesc omul. Chiar eisunto refacere Qiretac a omului gingSgieSifrumusete, Eirezumd: puritate, gicredinte. nevrnovdtie pe lisusL-auodihnit Chiar copiiiCeimariit amiraumereu. Nu lise binedin necredincioasa Betsaid;, undelisus abiatamaduise unorb, n-a izbevit btnepe Petrude ,,milostivirea' satanei. canda preczat curajul mantuirii(o aseminare Siriscurile cu lisusneap;rat necesara, o concluzie a uceniciei), cand, iat6, alta surprize, o mrcrme omeneasci_ ln drumspreCapernaum, uceniciise intreei careofi DriDeau maimare?CineStie dacePetrua maiavutvreopretentie. CandiI intrebatlisusdesprece vorbeauintre ei pe cale, ucenicji au ttcut. Semnci au vorbitdin ale lui Satan.Acelase stramutase dinPetruin ceilalti. pe altetemda celoromenegti. Dupi at6tea ii dela ataia,$ide latoli,lisusaveanevoie de odihnd. Deci,gezAnd, (9ide ceteori i-achemat l-achemat sd-9i vini in fire!...) 9i le-azis: ,De voiestecinevasd fie cel din6L se fie cet mai de pe urme h toti 9i sluga tuturof'. Mare,inaintea lui Dumnezeu, nu poatefi dec,t omulsmerit. Oameniiajung mariprinvitejii, putere, bog61ie, chiarintelepciune, daraceasta trufie este,gicueasperiilumea; ala eqttmareinaintea lumiisau asupralumii. insa, nu e cuprinsiin scoartele "Lumea" ci4ii ceregti, dar in schimb se scriecu un paharde ao6 dat unui drumet, in numele dragostetde oamenr. luand un copilag ln brate,te-azis: prime$te $i, pe unut 'Cie dn acegtiain numele Meu,pe Mine Md prime$te gi pe Celce Ma tnmtspe Mine".Cuvantul ar puteafi lirgt: dad mamelear prmrcopiir in numele Domnului, ce skavezii ar fi ei in ochiilui

42