Sunteți pe pagina 1din 35

Curs 1

Persoanle juridice de drept public sunt cele determinate de lege. Ex: Statul, unitatile adm teritoriale, institutiile publice (acele institutii infiintate prin act normativ de stat sau la nivel local pt a indeplini o functie fie a statului fie a adm locale) - Curtea de conturi, Curtea constitutionala, ministerele, universitatile de stat. Ele au un patrimoniu in care intra banii publici ca bunuri. Banul public are un regim diferit.

!!! Diferenta intre banul public si banul privat consta in


banii publici provin de la cetateni Criteriul de identificare a banilor publici

sursele de provenienta a banilor publici,

- patrimoniul in care se afla: al unei persoane de dr public( cele sus-mentionate); banii pub apartin statului. - un criteriu secundar: desi banii apartin patrimoniului unei persoane private, totusi ei provin de la o sursa publica si au fost incredintati cu un anumit scop, legea prevede un mecanism de verificare a scopului respectiv. Ex: 1. fondurile europene: statul primeste de la ue, in baza tratatelor, regulamentelor etc. pt a-i folosi in anumite sectoare, cu anumite destinatii- statul roman ii transmite unor pers private in scopul realizarii scopurilor. 2. subventiile: banii trec din public in privat cu un scop precis. - statul, din motive de eficienta, incredinteaza sume de bani unei pers private pt a-i administra cu un scop, considerand ca o pers privata e mai potrivita decat una publica.

Garantie publica: statul garanteaza obligatiile unui privat. ex: prima casa - privatul se imprumuta la banca si statul garanteaza pt el. Statul infiinteaza instit pub. - cu ce bani le va finanta? - cu ce il ajuta? !!! Principiul autonomiei locale - exemplul cu autonomia noastra (desi suntem majori, ne putem intretine singuri, insa, datorita faptului ca suntem la facultate avem nevoie de venituri, venituri ce provin de la parinti, asemeni sursei de finantare a adm publice locale care primesc fonduri de la nivel central)

Sectoarele Municipiului Bucuresti (unitati adm terit) nu au personalitate jur, dar au patrimoniu

Stat modern vs. Stat minimal

Statul se implica in economie prin infiintarea de societati comerciale- decizia luand-o actionarul majoritar . Societatile comerciale sunt persoane juridice de dr. privat. Cu toate acestea, decizia o are statul, astfel ele se afla la granita dintre persoanele de dr public si cele de dr privat . Daca soc respectiva nu mai are bani pt a-si onora obligatiile intra in datorii, NU in insolventa ( nu i se taie lumina Guvernului), dar daca un privat nu mai are bani isi inchide societatea. Ex. Radet are datorii de sute de milioane de euro la Electrica. Radet este o soc comerciala in care statul este actionar majoritar. Soc comerciale infiintate de stat nu au datorii in bani publici pt ca ele sunt in domeniul privat.sunt soc comerciale cu capital public.

Deficitul public: cu cat e pe minus statul la sf anului. A cheltuit mai mult decat avea. La acest deficit se adauga datoriile soc comerciale cu capital public. La nivelul UE exista o limita a deficitului public. Statul nu poate plati datoriile soc com cu capital public pt ca ar insemna sa plateasca din banii publici ceea ce nu are voie. Cum face statul rost de bani? R: 2 surse: 1. Venituri ordinare( obisnuite) cele la care recurge in primul rand : a) fiscale: specialitatea lor este modalitatea in care statul le obtine: prin lege( OG, OUG) in mod unilateral( fara sa intrebe pe cel care da daca vrea sa dea); prin lege, statul obliga oamenii sa-i dea bani fara o contraprestatie imediata. ! Apararea nationala etc. nu sunt imediate. Ex: Impozitul, taxele b) nefiscale: cele pe care statul le obtine din exploaterea bunurilor pe care le are in prop: le concesioneaza, le inchiriaza, le vinde; + amenzi = sanctiuni;venitul pe care il primeste din vanzarea de act la soc comerciale cu cap public. 2. Venituri extraordinare cele la care recurge atunci cand cele ordinare nu sunt suficiente sau atunci cand o cauza majora cere asta. A) imprumutul B) vanzarea de bunuri din rezerva statului. De ex sub forma de aur sau timbre de valoare C) tipareste bani( relaxare cantitativa) SUA este la a 4a relaxare cantitativa din 2008 pana acum.

Curs 2
Dreptul financiar public are 2 componente: 1. Una tehnica care tine de modul in care se folosesc banii publici (data de ansamblul regulilor). 2. Una politica - exista o decizie care intotdeauna trebuie sa raspunda la intrebarea "Pentru ce folosim acesti bani?" Arbitrariul politic este limitat de cele doua componente. Realitatea ne arata ca o sursa importanta de bani pt bugetele locale o reprezinta alocatiile de la bugetul de stat. Cu alte cuvinte statul strange bani iar unitatile admin-teritoriale au obligatia sa stranga alti bani. Bugetele locale au alte surse separate de cele care se duc la bugetul de stat. Realitatea ne arata ca in ciuda acestor surse, multe unitati administrativ-teritoriale nu au aceeasi suma de bani (pentru ca sursele nu genereaza detsui bani). Astfel unitatile adminteritoriale vor solicita bani Guvernului. Astfel bugetul de stat (prin decizia guvernului) da bani bugetelor locale. In momentul aderarii la UE s-a pus problema armonizarii legislatiei publice. --Formula trebuie respectata pentru ca ea e inclusa in lege, care spune cum se aloca bani de la bugetul de stat la bugetul local. Campul de aplicare s-a ingustat odata cu aparitia acestei reguli. Intrebarea principala la care trebuie sa raspunda aceasta disciplina: De cati bani are nevoie statul? Statul poate avea nevoie strict de banii necesari pentru a-si indeplini functiile. Daca principala sursa a banilor publici sunt taxele si impozitele atunci se pune problema "De cati bani are nevoie statul?". Este legitim un stat care face diferente in ceea ce priveste taxele? Poate statul sa ia taxe mai mari celor care castiga mai mult , sau sa ia mai putin celor care castiga mai putin? Daca statul se va limita sa faca strictul necesar, se va multumi cu mai putini bani. Astfel doctrina face o distinctie intre statul care are nevoie de bani putini (statele de pana la primul razboi mondial- realitatea acestor state este ca se multumeau sa indeplineasca cererile minimalede aceea li se spuneau state-jandarmi pentru ca ele cheltuiau doar pentru functiile clasice ale unui stat, pentru aparare, pentru mentinerea ordinii publice, asigurarea justitiei si protejarea vietii si bunastarii cetatenilor). Sumele pe care le vehiculau aceste state erau relativ mici iar cele mai mari cheltuieli erau cele militare. Cheltuieili militare erau percepute ca si cheltuieli extraordinare si de regula erau finantate prin imprumut. Statele moderne au inceput sa cheltuiasca din ce in ce mai mult. Pentru marea criza din 1933 solutia a fost aceea a investitiilor publice. In conditiile in care somajul a fost o problema reala, solutia au fost investitiile publice dandu-le posibilitatea oamenilor sa isi gaseasca un loc de munca. Acest program masiv a fost una din metodele imaginate pentru iesirea din criza.

Teoreticianul acestei solutii a fost John Kanes. Statul nu s-a mai multumit sa fie stat jandarm care sa apere prorietatile cetatenilor sai ci a inceput sa construiasca si sa se implice in industrie. Pentru a putea construi a inceput sa aibe nevoie din ce in ce mai mult de bani. Implicarea sa in protectia sociala si in asigurarile de sanatate a reprezentat o alta solutie. Statele , preluand niste modele private, le-a dezvoltat la nivel national si au aparut sistemele de sanatate si de protectie privata. Statul astfel obliga cetateanul sa plateasca o contributie din veniturile sale , la sistemele publice sociale si de sanatate iar in schimbul acestei cobtributii, persoana care implineste varsta la care nu mai poate munci sau sufera un accident etc are dreptul sa primeasca o suma de bani din partea statului. Acesta este un drept pe care cetateanul il dobandeste in schimbul unei contributii( daca ajunge sa indeplineasca conditiile expres prevazute de lege). Aceste sisteme s-au generalizat abia dupa al doilea razboi mondial. Dupa WWII , in conditiile in care Europa a fost distrusa statele au cheltuit mult construind diverse bunuri care erau proprietatea sa. Toate cheltuielile adunate au dus la evolutia statului de la stat jandarm la stat provident (care intervenea peste tot acolo unde nu merge economia). Faptul ca erau dirijati banii si intreaga activitate economica de catre stat era benefica. Totusi dupa 1975 a venit o criza serioasa care a adus o alta problema: pentru a face fata acestor probleme economice, un teoretician a consacrat faptul ca statul va gasi metode sa cheltuie din ce in ce mai multi, si se multiplicau cheltuielile publice. Statele providente au trecut intai la imprumut dupa care au inceput sa tipareasca bani (ceea ce alimenta inflatia, inflatia marea preturile si ducea la criza). Iesirea din criza nu s-a mai facut prin masuri interventioniste ci schimbarea s-a facut prin imbratisarea teoriilor economice liberale de piata (Hayer). Este lumea in care traim noi acum si sunt teoriile care au stat la baza conceptiei UE: "Statul fie se retrage din economie, fie daca ramane in activitatea economica, statul trebuie sa faca fata concurentei economice. Trebuie sa isi eficientizeze cheltuielile si sa caute pretul cel mai bun." Astfel au aparut proceduri in urma carora sa se asigure ca statul a gasit cel mai bun pret. Statul nu mai este suveranul cu bani care cheltuie chiar si dublu. Logica administrarii private si a identificarii eficientei maxime imprumutate din mediul privat au fost impuse statului. In Romania a fost preluata teoria odata cu aderarea la UE. E bine ca statul modern s-a implicat in asigurari de sanatate si economie dar odata ce statul a fost silit sa devina eficient, el nemaicheltuind in economie , a cheltuit mai mult in asigurari sociale decat a putut obtine ca venituri si nu a mai putut tipari bani. Obiectivul principal al bancilor centrale : sa asigure stabilitatea pretului. Statutul Bancii Centrale Europene preluat de BNR interzice emisiunea monetara pentru acoperirea cheltuielilor. Statul poate cheltui astfel dar cu conditia sa nu cheltuiasca decat cu limite foarte clar determinate si fara sa se imprumute. Cea de a treia etapa (de acum): In care statul se intoarce la ideea de echilibru bugetar (ce trebuie inclus in constitutie). In conditiile in care statul decide politic (in parlament sau consiliile locale si judetene) cu privire la alocarea banilor publici, concluzia este ca exista constrangeri tehnice cu privire la aceste decizii.

-Principiile: 1.Principiul legalitatii 2. Principiul planificarii (este mereu nevoie de un plan - bugetul este acest plan) Nu se pot folosi bani publici fara un plan cu privire la aceste cheltuieli. 3.Posibilitatea verificarii (controlul trebuie facut cu privire la toti banii publici). Controlul deciziei politice se face prin sanctionarea ei : a) Sanctiuni patrimoniale (persoana care a utilizat banii publici in mod nelegal va trebui sa restituie acei bani) Datorita caracterului imperativ al regulilor, trebuie atasate si sanctiuni contraventionale sau chiar penale. b)Sanctiuni contraventionale c) Sanctiuni penale d)Sanctiuni disciplinare Relatiile de drept financiar public nu se limiteaza la verificare si planificare a banilor publici; sursele de venituri fiind impartite in doua categorii : 1. Categoria impusa (rap. jurid. de drept fiscal ) 2. Rap. contractuale (nu sunt intotdeauna supuse dreptului administrativ deci partile nu vor fi intr-o situatie de subordonare). Statul poate sa concesioneze un bun proprietate publica, sau o concesiune de lucrari; acestea presupun o oarecare subordonare. Dar: Daca statul se imprumuta, banca nu ii este subordonata. Daca statul cumpara bunuri/servicii, statul nu este intr-o pozitie supraordonata. Lucrurile : daca statul nu plateste probabil ca nimeni nu ar mai incheia contracte cu statul. Unele raporturi juridice sunt de drept public, altele nu, iar statul nu poate interveni unilateral. Subietcele raporturilor juridice: 1. Stat-persoana juridica a) Persoane juridice de drept public la nivel central b) Persoane juridice de drept public la nivel local La nivel central: - autoritati publice cu cele 3 puteri - Institutii publice (Av. Pop. , Consiliul Concurentei, etc) La nivel local: - O singura pers. juridica la nivelul autoritatilor (unitatea admin-terit) - Diverse institutii publice locale Legea intotdeauna va cuprinde :

- daca e persoana juridica - daca este autonoma dpdv admin. - finantarea - de unde provin banii Finantarea: - institutii finantate de la bugetul de stat / local (acestea sunt regula) - institutii finantate integral din venituri proprii - institutii finantate partial de la buget si din venituri proprii Forma de finantare nu are legatura cu subordonarea/autonomia administrativa (care tine de decizie );o institutie subordonata administrativ poate sa fie finantata din bugetul propriu. Sau institutii autonoma dar finantate de buget (ex: CCR). Universitatea din Bucuresti este o institutie finantata partial de la buget, partial din venituri propri. Circulatia monetara si politica monetara a statului Reguli: Ordonanta 15/1996 : limiteaza utilizarea numeralului (pentru stat: orice plati in numerar sunt plati pe care statul nu le poate controla si ei pot proveni prin evaziune fiscala ; exista si operatiuni de spalare de bani etc) Statul , pentru a limita folosirea numerarului niste reguli numai pentru persoanele juridice nu si pentru persoanele fizice. Procedurile de infiintare a pers. juridice presupun si existenta unor sume de bani.Persoana juridica are intotdeauna cont la banca. Nu poate folosi numerar peste un anumit plafon pe zi. Persoanele fizice nu au plafon. Deci numai pers. jurid trebuie sa faca transfer la banca. Plafonul=10.000 lei Existenta plafoanelor= numai pentru plati intre pers. Juridice A se complete cu informatii din caietul de seminar.

Curs 3
Regulile propriu-zise care insotesc administrarea si cheltuirea banilor publici

Bugetul are 2 componente Una legata de rolul sau de previziune care vine etimologic exact din ideea de a vedea inainte (prevedere). Previziunea presupune ca inainte de a face un plan trebuie sa descriem situatia, ce credem ca se va intampla. In cadrul bugetelor publice aceasta previziune este obligatorie, se schiteaza atat veniturile pe care le primeste statul, cat si cheltuielile pe care trebuie sa le faca. In cazul unui buget public se incepe cu cheltuielile ce vor fi facute, dupa se vor stabili veniturile. Componenta de autorizare : prin includerea tuturor cheltuielilor in buget autoritatea publica ce este competenta sa decida cu privire la bugetul respectiv autorizeaza Guvernul sa efectueze acele cheltuieli in limitele aprobate

Daca in cazul bugetelor private persoana le intocmeste cu caracter de prevedere, de rationalizare a cheltuielilor, in cazul bugetelor publice este obligatoriu sa se intocmeasca L 500/2002 si 273/2006 defineste fondurile publice : cele alocate din bugetele publice. Nu exista bani publici care sa scape planificarii, acestia pot fi gasiti plecand de la buget. Toate bugetele publice se intocmesc si se aplica incepand cu 1 ian si se termina in 31 dec. autoritatile pot cheltui banii doar in scopurile si limitele prevazute in plan. Acest plan insa este unul flexibil in sensul ca este facut pe un an calendaristic dar daca pe parcursul acestui an intervin circumstante pentru modificarea sa legiuitorul a avut grija sa impiedice o rectificare prea rapida. Rectificarea este posibila dar niciodata in primele 6 luni ale executiei bugetare. Pentru acele situatii total neprevazute exista anumite fonduri de rezerva. O a doua categorie de flexibilitate a bugetului este cea care nu este posibila aprobarea sa inainte de 1 ian. Daca a venit data de 1 ian iar bugetul nu a fost aprobat Guvernul nu are autorizatie de cheltuire . Acest pricipiu al dreptului financiar intra in conflict cu principiul continuitatii functionarii statului . statul se supune princ continuitatii, este in permanenta activitate si pentru a functiona are nevoie de bani. Daca pana la data de 1 ian nu exista buget aprobat va continua sa fie aplicat bugetul anului anterior. Suntem in fata ultraactivitatii bugetului, dar si a autorizarii de cheltuire. Autorizarea de cheltuire este data lunar. Doar dupa ce a fost aprobat acest buget vom incepe sa il aplicam

Bugetul in principiu este un plan si o forma de autorizare administrativa, iar cele 2 componente sunt aprobate prin o lege data de Parlament. La nivel local bugetele sunt aprobate prin hotarare a autoritatilor deliberative. La nivel central in cazul in care nu se aproba acest buget pana la 1 ian va continua sa se aplice bugetul anului precedent. Bugetul este aprobat printr-o lege bugetara anuala. Toti banii vor fi inclusi in aceste bugete publice si vor fi cheltuiti din aceleasi bugete publice. Evaluarea se face de catre Parlament. Obiectul de reglementare este unul foarte concret, nu unul general, sunt nominalizate atat sumele ce vor fi cheltuite, dar si sensul in care se vor cheltui. Efectele pe care le produce o astfel de lege sunt legate de raporturile juridice existente intre Parlament(a aprobat legea) si Guvern(pune in executie legea). Nu se nasc drepturi pentru persoane fizice si juridice. Bugetul are 2 semnificatii : plan prin care Parlamentul are puterea de a emite legi prin care sa stranga bani publici prin taxe si impozite, de a aproba felul in care se vor cheltui acei bani publici. Probleme declansate de criza din 2009 Romania s-a imprumutat din mai multe parti : FMI, banca nationala si Comuniunea Europeana. Banii au fost imprumutati cu niste conditii printre care sunt si acelea de a construi bugetele publice pe baze realiste si potrivit unor reguli care iau in considerare realitatea. Conditiile care au fost puse pentru a imprumuta acesti bani au fost impuse statului care era evaluat periodic. Acest set de reguli se gaseste in legea 69/2010 a responsabilitatii fiscal-bugetare care stabileste o serie de reguli aplicabile atat Parlamentului in formarea bugetelor cat si Guvernelor in executarea cheltuielilor aferente acelor bugete.

Limitele impuse de legea responsabilitatii fiscal - bugetare


Exista mai multe bugete, nu unul singur Constitutia face referire la 3 mari bugete : 1. Bugetul de stat 2. Bugetul asigurarilor sociale de stat adica bugetul prin care statul isi asuma o categorie aparte de cheltuieli : cele care tin de asigurarile sociale, adica de acel sistem prin care statul prin lege isi atribuie cetatenii sa contribuie la formarea unui fond care va fi folosit pentru acei cetateni care datorita varstei, bolii sau altor circumstante nu mai pot contribui la acel buget. Statele moderne incepand cu perioada interbelica, generalizand dupa al doilea razboi mondial isi asuma urmatoarea atributie : o persoana se afla in una dintre

situatiile de mai sus si nu mai poate munci si ii obliga pe restul cetatenilor sa plateasca aceste contributii. Acesta se numeste principiul contributivitatii. Pentru a putea fi tinut sub control acest sistem trebuie gestionat separat : contributii pentru pensii, pentru ajutorul de somaj etc. La partea de cheltuieli sunt cele prevazute a acoperi drepturile persoanelor care indeplinesc conditiile : pentru pensie si pentru ajutorul de somaj Aceasta gestionare separata a asigurarilor sociale conduce la existenta in statele moderne a cel putin 2 bugete la nivel central : de stat si al asigurarilor sociale de stat. La nivel local exista doar planul in care sunt evidentiate cheltuielile si veniturile unitatilor administrativ-teritoriale. 3. Bugetele unitatilor administrativ-teritoriale ale statului

Legile 500 si 273 nominalizeaza mai multe tipuri de bugete, unii autori considerand ca aceasta clasificare e doar o detaliere a celor inscrise in Constitutie. La nivel central : 1. Bugetul principal, cel de stat : planul principal de venituri si cheltuieli ale statului, le regasim pe toate cum sunt pervizionate si cum Guvernul este autorizat de Parlament sa le execute 2. Bugetul asigurarilor sociale 3. Bugetele fondurilor speciale. Fondurile speciale sunt create prin lege si ceea ce au ele specific este faptul ca sunt planuri de venituri si cheltuieli afectate unei destinatii determinate, cu alte cuvinte Parlamentul prin lege poate sa imagineze destinatii foarte precise carora sa le aloce bugete determinate pentru a tine evidenta veniturilor si cheltuielilor pentru a verifica eficienta utilizarii acestora, separat de bugetul de stat Aceste bugete speciale presupun ca acei bani nu se mai duc la bugetul mare ci spre cel special si snt reglementate de legi speciale. Ele sunt anexe ale bugetului de stat : Ex : fondul special pentru intretinerea drumurilor(alimentat din taxe de folosire a drumului, accize la carburanti), fondul national de sanatate (destinatia speciala este acoperirea cheltuielilor sistemului public de sanatate, statul isi asuma aceasta cheltuiala. Exista si exceptii : persoanele care nu au contribuit sau nu contribuie pot beneficia de ajutorul acestui fond . daca se depasea nivelul cheltuielilor din contributii statul platea din bugetul de stat ) 4. Bugetele institutiilor publice : legea 500 enumera mai multe categorii :

bugetele institutiilor publice autonome(acele instit publice pe care actele le declara a fi autonome administrativ, nu sunt subordonate ierarhic) sunt puse separat pentru ca aceasta autonomie decizionala presupune si autonomia asupra bugetului propriu Bugetele institutiilor publice finantate integral sau partial din fondurile publice. Trasatura comuna : sunt subordonate ierarhic, nu sunt autonome. Bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii Trasatura comuna la 4 : acopera toate categoriile de persoane juridice de drept public, fiecare dintre ele va avea propriul buget, propriul plan

5. Bugetul trezoreriei statului : prin acest buget se plateste datoria publica 6. Bugetele fondurilor externe rambursabile, care trebuie restituite : este vorba despre bani pe care statul i-a imprumutat cu un scop separat 7. Bugetele fondurilor externe nerambursabile : cate unul pt fiecare proiect Toate aceste bugete sunt separate in sensul ca sunt planuri care totusi sunt privite impreuna pentru ca de la bugetul de stat pleaca fonduri pentru toate celelalte bugete.

Curs 4
Bugetul de stat are cele mai multe componente. Bugetele intreprinderilor publice, adica acele regii autonome la care statul este actionar si la care veniturile u acopera cel putin 50% din costurile de productie. La nivelul UE, din ratiuni statistice se considera ca intreprinderile la care statul este actionar pe care le denumim intreprinderi publice si care nu reusesc sa isi acopera macar 50% din cheltuieli din venituri sunt considerate a fi sprijinite de stat direct sau indirect din veniturile publice. Una dintre consecintele apartenentei Romaniei la UE este existenta unei obligatii care sa pastreze echilibrul dintre venituri si cheltuieli, obligatie care nefiind respectata atrage sanctiuni asupra Romaniei. Toate componentele bugetului la nivel de stat sunt reglementate de Legea nr. 500/2002. Din 2010, cand statul isi intocmeste aceasta balanta intre venituri si cheltuieli, statul este obligat sa o arate Uniunii Europene. La nivel local, avem si acolo un sistem de buget: bugetul oraselor, bugetul subdiviziunilor teritoriale (sectoarele Municipiului Bucuresti), dar ma sunt si bugetele institutiilor publice finantate total sau partial din bugetul local (ex.: scolile). Mai sunt si bugetele fondurilor rambursabile. Sunt bugete facute pentru fiecare proiect, pentru a se putea tine evidenta. De asemenea, si bugetele fondurilor externe nerambursabile.

Putem include si bugetele institutiilor publice in care actionari sunt Consiliile Locale si care nu au putut acoperi cheltuielile din venituri (ex.: regii autonome locale, companii, societati) Toate cele trei categorii de bugete sunt de fapt structuri bugetare care contin mai multe tipuri de bugete componente. Este important faptul ca se realizeaza o reunire a tuturor acestor bugete, cu eliminarea transferurilor dintre aceste bugete. Vorbim despre bugetul consolidat. Categorii de venituri si cheltuieli publice Dupa cum am vazut, veniturile pot fi clasificate in venituri ordinare si venituri extraordinare care provin, in general, din imprumuturi. Veniturile ordinare se impart in fiscale si nefiscale. Veniturile fiscale sunt de trei feluri: impozite, taxe si contributii. Acestea sunt impuse unilateral de stat prin lege. Impozitele sunt acele obligatii de plata stabilite unilateral de stat prin lege, fara o contraprestatie imediata. Cetateanul platitor de impozite nu primeste o contraprestatie imediata pentru plata pe care o face, dar stie ca aceste sume vor fi folosite pentru beneficiul public (ex.: mentinerea ordinii publice, aparaea nationala, administrarea publica). Taxele sunt acele plati impuse unilateral de stta prin lege pentru servicii publice prestate de institutii publice, de autoritati publice sau de operatori economici (ex.: societati comerciale sau regii autonome). Daca in cazul impozitului lipseste contraprestatia imediata, in cazul taxelor, acestea reprezinta o plata pe care cetateanul o face pentru i se presta un serviciu public determinat. Nu este obligatoriu ca taxa pentru un serviciu sa reflecte valoarea acelui serviciu. Este posibil ca statul sa perceapa o taxa mai mare pentru un serviciu, pentru a descuraja recurgerea la acel serviciu. Prin serviciu public intelegem acele servicii pe care statul prin institutiile sale, prin operatorii economici nu actioneaza pe o piata concurentiala, intr-un mediu concurential. Ideea de taxa apare atunci cand servicul este fie impus, fie singurul serviciu de pe piata (ex.: apa si canal, taxele pentru actele de stare civila). Contributiile sunt acele obligatii de plata impuse prin lege pentru participarea la un sistem de asigurari sociale sau la un sistem de asigurare publica. Sistemele de asigurari sociale raspund la doua obiective: a) situatia in care persoana fizica, din motive obiective, nu mai poate obtine venturile din munca; atunci statul obliga persoana sa se asigure pentru o astfel de situatie. b) situatia in care persoana fizica se imbolnaveste si trebuie sa suporte costurile ingrijirilor medicale. Veniturile nefiscale sunt toate celelalte venituri ale statului care provin fie din contraventii, donatii, legate, mostenirile vacante. Le lipseste acea componenta impusa. In ceea ce priveste cheltuielile, exista doua mari clasificari: 1. Clasificatia economica - are drept criteriu scopul enonomic urmarit de cheltuiala respectiva

a) cheltuieli curente sau de functionare - acele cheltuieli necesare pentru functionarea unei institutii publice, cheltuieli cu personalul, cheltuieli cu bunuri (ex.: benzina), cheltuieli cu servicii (ex.: intretinere, zugravit). b) cheltuielile de capital, denumite si cheltuieli de investitii - acele cheltuieli la care opereaza subrogatia cu titlu particular; se dobandeste un bun cu durata de utilizare mare. Exista o impartire a bugetului in doua sectiuni: de dezvoltare si de functionare. 2. Clasificatia functionala - are drept criteriu destinatia cheltuielilor a) cheltuieli pentru functionarea aparatului de stat b) cheltuieli pentru cercetare, dezvoltare c) cheltuieli pentru aparare d) cheltuieli pentru investitii Statul nu are monopolul tuturor veniturilor publice, ci doar a celor fiscale. Legea finantelor publice statueaza, in art. 75, ca orice suma de bani cuvenita statului se face venit la bugetul de stat, daca legea nu prevede altfel. Toti banii perceputi de catre institutie a statului se duc la bugetul statului, cu exceptia cazului in care o lege prevede ca banii raman la alt buget. Exceptia consta, de regula, in faptul ca banii raman la institutia care i-a perceput, in numele statului. Aceste venituri sunt denumite de doctrina, printr-o sintagma nefericita, venituri extrabugetare, insa aceste venituri sunt acelea care, potrivit unei legi, nu merg la bugetul statului sau bugetul local, ci raman in institutia care i-a colectat. Sunt bani publici si sunt inclusi in buget. Veniturile extrabugetare sunt, de regula, nefiscale, ordinare. Relatia dintre venituri si cheltuieli Cum sunt cheltuielile in raport cu veniturile? a) buget echilibrat - statul a reusit sa se incadreze cu cheltuielile sale in veniturile ordinare. b) buget excedentar - statul a cheltuit mai putin decat veniturile ordinare; nu e bine, intrucat a luat mai mult decat avea nevoie de la cetateni, saracindu-i; mai mult, banii luati nu au fost folositi pentru anumite destinatii (ex.: construirea unei autostrazi). c)buget deficitar - statele sunt nevoite sa cheltuiasca mai mult sau nu reusesc sa se incadreze in veniturile ordinare; exista un buget in care cheltuielile sunt mari decat veniturile ordinare. Problema deficitului 1.In primul rand exista doua posibilitati de calcul: a) calcul pe baza de numerar (sistemul cash) - este sistemul pe care l-a folosit multa vreme statul roman; - este un sistem inselator; b)sistemul ESA (European System of Accounts) -faci deficitul cu cheltuielile inscrise la buget, facute sau nefacute, adica prevazute la veniturile incasate.

-atunci cand faci cheltuielile, incluzi si acele cheltuieli facute cu acoperirea deficitelor companiilor publice. Legea nr. 500/2002 nu enumera printre pincipii pe acela al echilibrului bugetar, dar tratatul privind deficitul prevede obligatia statelor membre de a evita deficitele excesive (art. 106) S-a stabilit limita maxima admisa de 3% din PIB pe bugetul consolidat. Exista sanctionarea statului care nu se incadreaza in limita impusa prin amendare, restrangerea banilor europeni. 2. Al doilea element important este introducerea prin tratat a unui sistem de calcul a deficitului anual care sa tina seama si de situatile extraordinare prin care trece un stat.

Curs 5
Cel mai important principiu este cel al echilibrului

1. Principiul unitatii:
-inseamna ca bugetul tb sa contina toate veniturile si toate cheltuielile intr-un singur document , a i evaluarea lui de catre Parlament sa fie una facuta pe o baza rationala; - are ca scop atat simplitatea cat si coerenta - aceasta cerinta de simplitatae si coerenta este pusa la incercare de complexitatea sarcinilor statului: statul isi propune sa cheltuiasca din ce in ce mai mult si cere mai mult, a i bugetul este greu sa ramana unic; - bugetul, in ciuda complexitatii sale, tb sa cuprinda intr-un sg doc toate ch si veniturile statului, la parlament vor ajunge 2 doc: bugetul de stat si bugetul asig sociale de stat- cele 2 documente principale, acestea cuprinzand si anexele aferente lor; - principiu regasit inca din sec XIX

2. Principiul universalitatii
- are aceasi ratiune - potrivit lui, toate veniturile si toate ch statului tb cuprinse intr-un sg buget - diferenta fata de 1 este ca scopul acestui princ este tot de a oferi o imagine, insa una complleta de data asta, toate V si toatech sunt cuprinse intr-un sg plan si nu in mai multe

- ceea ce face sa existe acest principiu este exist a 2 elem:

Inexistenta compensarii dintre venituri si ch: in acel unic document se scriu toate veniturile si toate ch indiferent daca a operat compensarea( intre 2 entitati se fac operatiuni ca de ex: 100 plata de la A la B si 90 de la B la A, conf princ 2 se scriu ambele plati, fara compensare, conform princ 1 se scrie doar 10 ca venit- diferenta dintre plati)

Neafectarea veniturilor bugetare : toate veniturile, odata intrate in buget, se depersonalizeaza- devine irelevanta sursa de provenienta a lor; bugetul nu se contruieste stabilind ca vei efectua ch catre o anumita destinatie din banii proveniti dintr-o anumita sursa;

Acestea dau continut princ universalitatii. P 1 spune ca exista un sg document P 2 spune ca exista un sg plan

- singurele exceptii de la acest princ sunt fondurile speciale( de asemenea, exc si de la 1) care pot fi stabilite numai prin lege; prin lege se poate spune ca se infiinteaza o contributie pt sanatate( venit fiscal special) care va fi venit pt o destinatie speciala de ch; cei care nu contribuie la acest sist public de sanatate diminueaza bugetul public de sanatate - o sg excpetie de la princ neafectarii veniturilor bugetare la nivel local , legea permite formare unui fond special pe care CL il poate stabili prin infiintarea unui serviciu finantat din taxele perceptute de la beneficiarii acelui serviciu ( posibilitatea recunoscuta autorit locale de a percepe venituri suplim, distincte de cele prevazute de lege)

3. Principiul anualitatii:
- aceste planuri se intocmesc pt 1 an, bugeetul este valabil 1 an; - in mod normal procedura de elaboraer a planului de buget si de a aprobare a lui se desfasoara in anul anterior executarii sale, ele fiind etape care ar tb sa se incheie pana la 31 dec, a i la 1 ian sa existe buget; dupa 31 dec, procesul bugetar nu se incheie pt ca urmeaza realizarea bilantului in care se compara rezultaele efective cu planul; - at cand vb de acest principiu vb de fapt de executia propriu -zisa a bugetului, adica de aplicarea planului; - exceptie : premisa aplicarii lui presupune ca planul este nu numai pregatit, dar si aprobat; pregatirea bugetului este in sarcina unui organ executiv( Ministerul finantelor publice, primaria), daca nu isi indeplinesc atb- sanctiuni; planul care incepe sa fie aplicatla 1 ian tb sa fie aprobat de autorit deliberative (CL respectiv Parlamentul) , daca nu e aprobat se prelungeste cel vechi, rezulta ca daca Parlamentulsau

Consiliul local nu aproba, nu sufera vreo sanctiune, a i termenele de aprobare sunt termene de recomandare; astfel, solutia constitutionala este ultraactivitatea bugetului anterior cu niste limite, in sensul ca se va cheltui in fiecare luna care curge din anul pt care a inceput si pt care nu avem buget suma care este mai mica decat 1/12 din prevederile bugetare din anul trecut sau 1/12 din prevedirle planului de buget pregatit ; daca nu exista un buget pregatit, chiar neaprobat ar tb sa existe o sanctiune care sa vizeze autorit executive; - intreg procesul bugetar se intinte pe mai multi ani in timp ce proiectul de buget se aplica doar un an

4. Principiul publicitatii
- instituie obligatia autoritatilor care elaboreaza bugetul de a asigura publicitatea si deci transparenta informatiilor din buget, ceea ce inseamna ca la nivel central bugetele sunt facute publice prin publicare in Monitorul Oficial, prin afisare pe site-ul Ministerului finantelor publice , fiecare institutie tb sa-si afiseze propriul buget ; la nivelul bugetelor locale proiectul de buget tb afisal la sediul primariei, pe pagina de internet, la fel si bugetul aprobat precum si contul de inchidere a executiei bugetare

5. Principiul specializarii
- atat veniturile cat si ch sunt precizate in buget cu precizarea sursei - se face un indicator: relatia din incasarile bugetare din imp pe profit comparate cu incasarile (impozit pe salariu) din venitul pers fizice; - la fel in ceea ce privset ch bugetare tb prevazute destinatiile; destinatia include nu numai clasif functionala( destinatia precisa a ch) ci si clasif economica( dif dintre ch de capital si cele curente )

6. Principiul unitatii moentare


- toate veniturile si toate ch se inscriu in plan in moneda nationala chiar daca unele ch sau venituri precum fondurile externe nerambursabile sunt in alta moneda; Existasi efecte comune ale p, alaturarea princ unitatii, unicitatii si unitatii monetare putem avea acelasi plan in aceasi moenda putem vedea mai usor deficitul

7. Principiul echilibrului bugetar


- este exprimat explicit in legea finantelor publice locale NU si in cea a finatelor publice

- aceasta lege precizeaza ca toate ch bugetului local tb acoperite din veniturile acestui buget, iar titlul acestui art este principiul echilibrului, rezulta ca s-a dorit exprimarea acestui princ, insa consistenta art nu releva acest lucru; - ideea capata sens atunci cand este coroborata cu alt art care spune ca autorit locale nu se pot imprumuta decat pt 2 mari destinatii: realizarea de investitii si rambursarea datoriei publice; or, adunate imoreuna lucrurile ne duc la acelasi rezultat si anume ca autorit locale s epot imprumuta in anumite situatii, imprumut inclus in bugetul local;

- neconsacraraea la nivel central nu mai poate fi ignoarata - in luna martie a fost incheiat un tratat interguv, iar un elem al acestui tratat este obligatia asumata de state de a reglementa cu carc permanent si oblig princ ech bugetar. - aceasta acceptiune a princ nu inseamna o egalitate deplina intre venituri si ch, ci include un deficit de max 3%; - simpla includere a princ in lege nu ar fi un princ suficient ca Romania sa-si indeplineasca obligatia asumata prin ratif tratatului, ceea ce legitmieaza comisia europeana sa revina si sa ceara respectarea obligatiei pt ca legile amintitie sunt legi ordinare supuse modificarii mult mai simple; - masuri pt restabilirea echilibrului bugetar: pachetul legislativ prin care Romania intelege sa-si respecte obligatia asumata prin acordul de imprumuturi; in esenta, aceste masuri se regasesc in legi precum cea prin care toate salariile din sectorul public au fost reduse cu un procent( nu salariile individuale , ci cheltuielile de personal se reduc, ceea ce insemna ca s-a lasat la aprecierea institutiei cum se face acest lucru, reduci personalul, fie reduci toate salariile), alt pachet: toate pensile; urmatoarea lege ca masura de restabilire a echilibrului bugetar: esalonarea la plata unor obligatii ale statului; o alta lege cu acelasi scop : desfiintarea institutiilor statului; - toate aceste masuri (sunt cele principale), au ajuns in fata Curtii Constiutionalet, iar in fata acesteia, toate sesizarile au fost gandite pe urmatoarea structura de argumentatie juridical elaborate de Curte: toate sunt atingeri aduse unor dr fundamentale; iar apararea Guvernului a fost: principiul echilibrului bugetar este un principiu fundamental, un stat nu poate cheltui mai mult decat are, veniturile statului sunt limitate, chiar si cele extraordinare; Curtea a solutionat aceasta dilema unitar aproape in toate aceste situatii: intre cele 2 principii prioritatea apartine protectiei dr fundamentale care este consacrate si la nivel constit, dar a mai adaugat, protectia dr fundam cunoaste o limita data de art.53 din Constitutie. - cu alte cuvinte Curtea spune ca, criza economica este o cauza care poate afecta siguranta nationala a i, prin lege se poate restrange exercitiului unui dr fundam ; ea nu recunoaste ca princ ech este consacrat la nivel constit, ceea ce este corect, insa spune ca masurile combaterii crizei legitimeaza restrangerea unor dr fundam pt apararea sigurantei nationale ( art.53) !!! In unele cazuri a admis ca restrangerea afecta nu numai exercitiul ci si substanta dr fundam (in cazul pensiilor) ; - problema ce se investe pt viitor este cea a cantaririi, din punctual de vedere al Curtii constit, intaietea intre cele 2 fundamente ale conflictului, respectiv drepturile fundamentale si prncipiul echilibrului atunci cand si principiul echilibrului va fi consacrat in Constitutie;

ANALIZAREA PRINCIPIILOR PREVAZUTE NUMAI IN LEGEA BUGETELOR LOCALE

1. Principiul solidaritatii:
- lipseste de la nivel central - posibilitatea alocarii de fonduri din bugetele locale fie catre alte unitati adm terit fie catre pers fizice ; - !!! Situatia in care o unitate adm terit poate aloca fonduri catre o alta unitate adm terit care se afla intr-o situatie de nevoie in semn de solidaritate; teoretic bugetul local primeste subventii de la nivel central; - este un princ invechit care nu functioneaza actualmente, este un reflex vechi al statului fara autonomie locala - !!! Alocarea de fonduri catre pers fizice aflate in dificultate : si statul poate da bani acestoe pers, insa numai in cadrul unor legi, legi care reglem dif categ de ajutoare sociale; acest princ al solidaritatii este in afara acestor legi intrucat, conform lui, pot fi date ajutoare pers fizice care nu se afla printre categ mentionate de legi; fiecare consiliu local poate prevedea o cheltuiala in plus in acest scop; este o latitudine lasat generic consiliilor locale;

2. Principiul proportionalitatii:
- este prevazut de legea finantelor publice locale - fiecare autoritate locala ar tb sa aibe la dispozitie fonduri publice proportionale cu sarcinile pe care tb sa le indeplineasca - este o declaartie generoasa, fara efecte practice

3. Principiul autonomiei publice locale :


- consacra faptul ca autonomia administrativa este dublata de o autonomie financiara, in sensul ca , in principiu, deciziile legate de bugetul local se iau de catre Consiliie locale, de autorit deliberative la nivel local; - exista insa decizii in care se manifesta un soi de raport de tutela administrative: deciziile referitoare la datoria locala au nevoie, pt a fi puse in practica, si de o aprobare de la nivelul central;

Un aspect important este cel referitor la principiul

bunei gestiuni financiare :

Principiu reglementat la nivelul UE si nepreluat in legislatia romana, insa forme incipiente se regasesc: principiul bunei gestiuni financiare care presupune ca fondurile publice sa fie folosite in mod economic ( atingerea rezultatului cu consturile cele mai mici) sa fie fol in mod eficient( sa fie alocate

resurse ot acele scopuri care corespund interesului public si alocarea sa fie una care sa permita aringerea scopului) si folosite cu eficacitate( ch facute sa conduca la realizarea efectului urmarit). Elemente ale sale sunt cuprinse in legea responsabilitatii fiscale bugetare.

Curs 6
Bugetele publice

Ordonatorii de credite bugetare


- persoana care decide si aproba utilizarea fondurilor publice; cel care ordona in legatura cu fondurile publice; - limitele bugetare = credite bugetare; - daca creditul bugetar al unei institutii este X, ordonatorul de credite nu poate efectua cheltuieli peste suma respective; - astfe, ordonatorul de credite bugetare este acea persoana care decide cu privire la efectuarea de cheltuieli in limitele creditului bugetar, in limitele autorizate pt fiecare categ de cheltuieli ; - ordonatorii de credite bugetare sunt conducatorii de institutii cu personalitate juridica ; - orice institutie publica avand personalitate juridica are un conducatpr, independent de organele de conducere colegiale, denumit fie director, fie director general etc, aceleli pers, legea ii incredinteaza functia de ordonator de credite bugetare, el este cel care va decide cu privire la cheltuirea banilor publici in limitele stabilite pt bugetul acelei institutii - el nu numai ca decide cu privire la cheltuirea banului public, ci si cu privire la bunurile aflate in prop sau administrarea respectivei institutii care include, de asemenea, si cheltuieli banesti; - OG 199/1999

Ordonatorii de credite la nivelulul bugetului de stat si bugetului asig sociale de stat sunt: ministri , conducaorii organelor de specialitate de la nivel central, conducatroii institutiilor publice autonome si orice conducator al unei pers juridice de drept public . Aumite acte normative se indeparteaza de la principiul statuat in ord 199/99, creandu-se o exceptie si incredinteaza in mod precis calitatea aceasta unei anumite pers din resp institutie, alta decat conducatorul si este vb in special de Camerele Parlamentul, unde calitatea aceasta o are secretarul general al Camerei despre care e vb. La fel, la niveul Guvernului, ord de credite este secretarul general al Guvernului.

Ordonatori de credite la nivelul bugetului local sunt: primarii (atat primarul general Mun Buc cat si primarii sectoarelor) si presedintii consiliilor judetene; ( de regula sunt tertiar; faptul ca o institutie este la nivel local nu inseamna ca este subord CL, ci poate fi subord la nivel central).
Legea contine o procedura de delegare a acestei functii; si legea finantelor publice, si cea a a finantelor publice locale, prevede ca este posibil acest lucru, cu conditia ca delegarea sa se faca pe un termen determinat si sa prevada conditiile si limitele delegarii. Este un alt ex de text abuzat pt ca realitatea arata ca delegarea nu e exceptia, ci regula intrucat cei in drept sa exercite aceasta functie o delega in mod regulat, ceea ce conduce la ideea ca textul regula este abuzat ( in special la nivel central). Un viciu al acestei delegari este ca nu prevede calitatile pe care tb sa le aibe delegatul.

Ordonatorii de credite sunt de 3 categ:


Criteriul este cel al subordonarii ierarhice 1. Principali: conducatroii acelor instit publice, acelor pers juridice care nu sunt subordonate ierarhic niciunei institutii ; 2. Secundari: acei conducati ai unei instit publice care sunt subord unei institutii conduse de un ordonator principalsi care la randul lor au in subordine alte institutii publice ; 3. Tertiari: conducatprul pers juridice subordonate, dar care nu mai are in subordine alta pers juridica; Ex: in sistemul de invatamant, ministrul educatiei este ordonator principal, rectorul univ din buc , unde universitatea este subordonata adm, este ordonator tertiar pt ca nu mai are o alta instit in subordine, rezulta ca un ord tertiar poate fi subordnat direct unui ord principal. Toti ordonatorii de credite decid cu privire la utilizarea fondurilor publice in limitele stabilite de bugetul institutiei pe care o conduc, dar in plus de aceasta atb , ord principal si cei secundari,repartizeaza fondurile catre institutiile din subordinea lor, cu alte cuvinte, un ministru caruia i se aproba o ch pe domeniul pe care il conduce va retine o cota din aceasta ch pt ministerul pe care il conduce, restul il va distribui catre ordonatorii din subordine, rectorii universitatilor si repsectiv inspectoratelor judetene. O a 3a atb a ord principali si secundari si intr-o oarecare masura si a celor tertiari, este de a participa la elaborarea proiectului bugetar si dupa incheierea executiei bugetare la intocmirea bilantului executiei bugetare.

ETAPELE ELABORARII PROIECTULUI DE BUGET

1. Elaborarea proiectului de buget:

- la nivelul central, proiectul este elaborat de catre Guvern prin intermediul Ministerului finantelor publice(Mfp) ; - la nivel local, bugetul este elab de catre autoritati executive, de catre ordonatorii de credite , de catre primari si de catre presedintii CJ; - cine intocmeste acest plan este cel care il cunoaste cel mai bine si care are si o oarecare liberate in a-i insera cheltuieli; - munca pricipala a Mfp este de a aduna informatii; acum intra in scena ord de credite; este o procedura care porneste de la baza; fiecare ord principal va intocmi proiectul fiecarui domeniu al sau, cerand si proiecte de la ord subordonati; ord principal, va aduna totalul cheltuielilor si al veniturilor, unde este cazul, va adauga bugetul ministerului propriu si va rezulta bugetul ministerului respectiv care este de fapt un buget al domeniului coordonat de ministerul repsectiv, vbuget transferat catre Mfp si care va acorda transferurile, eventualele alocatii catre bugetele locale cerute prin recomandare de catre acestea prin intermediul proiectului inaintat de fiecare. - bugetul asig sociale de stat se pregateste de catre Ministerul muncii si protectiei sociale (Mmp) - Mfp coordoneaza procesul elaborarii bugetului, prin transmiterea urmatoarelor elemente catre ord de credite subordonati (procedee pralabile intocmirii proiectelor de catre cei subordonati): o metodologie de intocmire a bugetului, niste indicatori economici care tb avuti in vedere in constructia bugetului si ce e cel mai imp, niste limite de cheltuieli; - la nivel local, primarii si pres CJ au responsabilitatea de a elabora acele proiecte, ei aduna inf mai usor. - Mfp, desi culege inf de la ord de credite, le-a transmis acestora o metodologie si limitele de buget, astfel incat ei stiu care sunt modelele de proiect si la ce sa se astepte. - pana aici s-a vb de limitele interne, acum lmitele externe ale elab bugetului: tb sa ne raportam la calendarul bugetar -> prima componenta a elab proiectuluie este elab politicilor comune la nivelul UE in cadrul semestrului european( formularea lor incepe la sf anului anterior celui in care se va elabora bugetul, adica cu 2 ani inainte fata de anul pt care se elaboreaza bugetul, ele se finalizeaza in cursului lunii martie, aprilie a anului respectiv, ceea ce inseamna ca undeva in primavara anului anterior anului pt care se organizeaza bugetul, tb sa avem politica europeana) ; pana la 30 martie Mfp tb sa prezinte Guvernului indicatorii macroeco pe care se va intocmi bugetul, de ex inflatia; - legea responsab fiscal-bugetare spune ca pana la 30mar , Guvernul tb sa realizeze strategia fiscal bugetara si sa o depuna sprea aprobare Parlamentului, aceasta strategie contine indicatroii macroeco , contine plafoane pt anumite cheltuieli si pt datpria publica care vor fi aprobate prin lege de catre Parlament si va contine politicile fiscale propuse de G, adica cele legate de taxe si impozite. - politica fiscala stabileste in principal sursele si metodele de prelevare de venituri publice; - politca bugetara expima dimensiunea si destinatia cheltuielilor; Astfel, politicile fiscale si bugetare alcatuiesc politica financiara a statului si se refera la ansamblul actiunilor si instrumentelor prin care se asigura colectarea resurselor finnciare ale statului si utilizarea acestora cu scopul satisfacerii nevoilor societatii. Noutataea absoluta pe care o aduce aceasta lege, este faptul ca in aceasta strategie se propune Parlamentului aprobarea de plafoane care vor avea carac obligatoriu, e vb de: un plafon pt sold; un plafon cu ch de personal raportat la pib; un plafon pt datoria publica care poate fi angajata; si se adauga si limite pt ch totale ale bugetului de stat;

Aceasta strategie tb depusa la Parlament pana la 30 mar, apoi Mfp va transmite in cursul lunii iunie o scrisoare care va contine o metodologie de intocmire a bugetului si limitele de ch, ord de credite. Din mom primirii acestor limite, ord principali au termen pana la 1 aug sa trasmita propunerile lor pt intocmirea bugetului. Din acest mometn, Mfp are la disp 2 luni pt a finaliza proiectului bugetului de stat si pt a-l depune la G. Mfp culege date de la alti ordonatori principali, inclusiv de la alti ministri care sunt ord principali, Astfel, se pune intrb daca Mfp este peste celelalte ministere? Raspunsul este nu; ei sunt egali si cu toate acestea Mfp are potrivit legii posibilitatea de a obiecta bugetele transmise de colegii sai. El prelucreaza ce a primit si verficia daca sunt respectate limitele de ch si daca sunt in acord cu limitele UE. Mfp nu poate opera modificari singur ci transmite inapoi priiectul de buget cu rugamintea de ajustare a bugetului si incadrarea lui in vstrategie. Este obligat cel care a primit recomandarea reevaluarii bugetului sau sa-l modifice? Nu, astfel se va apela la medierea Guvernului, astefel decizia nu este a Mfp ci a intregului Guvern care va media eventualele conflicte rezultate din recomandarea de modif proiectului bugetului facut cu nerspectarea limitelor. Exista , de asmenea, si posib ca proiectele de bugete sa provina de la sectarii Camerelor, supuse aceleiasi proceduri. Banca Nationala si Curtea Constitutionala sunt singurlele institutii care isi aproba singure bugetul ceea ce este si o garantie a independentei lor. Fondurile speciale neprevazute in bugetele transmise de ordonatorii de credite : fondul de rezerva la dispozitia Guvernului care poate fi folosit pe parcursul anului pt ch neprevazute, de regula alocarea de fonduri pt ord principali; si fondul de interventie si din care se pot face ch numai pt acoperirea consecintelor unor calamitati natural; Odata intocmit acest buget si transmis Guvernului (de catre Mfp) pana la 30 sept, procedura spune ca acesta va fi transmis Parlamentului cel mai tarziu la 15 oct( termen de recomandare). !!! La bugetele locale calendarul nu este acelasi pt ca o sursa importanta a bugetelor locale o reprezinta transferurile de la bugetul central, ceea ce inseamna ca bugetul central tb sa fie aprobat sis a prevada eventualele alocari. Legea finantelor publice locale reglementeaza 3 mari categ de astfel de transferuri: unul este cu titlu permanent, celelalte 2 au caracter ocazional Sursa principala de transferuri de la bugetele centrale la cele locale o reprezinta alocarea unei cote de 77 % din impozitul pe salariu al pers fizice, ceea ce inseamna ca in fiecare lluna dupa incasarea imp pe salariu pers fizice este alocat bugetelor locale astfel: 44% din acesti bani merg la bugetul unitatii adm terit in care isi are sediul platitorul venitului (platitorul venitului este angajatorul, in cazul imp pe salariu, nu angajatul) 12% merge la bugetul local al judetului, iar 21% merg intr-un fond constituit la nivelul directiei judetene a finantelor publice si care poate fi folosit pe parcurs. Distributia e schimbata numai la mun Bucuresti unde procentele sunt distribuite altfel: 44,5% merg la bugetul mun, 22,5 % la sector, iar in fondul administrat de Ministerul finantelor publice raman doar 10%. Rezutataul este ca doar 23 % raman la bugetul central.

A doua sursa, cu caracter ocazional, o rep veniturile defalcate din alte categ de venituri ale bugetului se stat, de regula din tva, prevaztue anual de legea bugetara. In fiecare an G transfera o suna de vbani din impozitele mari la bugetele locale. A treia sursa, tot ocazionala, o rep transferurile pt acoperirea ch de investitii finantate din imprumuturi externe. Ipoteza: autorit locale se imprumuta si, de regula, daca acea investitie este importanta, Guvernul contribuie si el cu fonduri pentru ca bancile finantatoare nu finanteaza 100%, iar diferenta este asigurata din bugetul de stat. Este una ocazionala. Bugetul local tb sa intrevada si estimarea acestor venituri pt ca sunt bani de la stat, astfel tb sa astepte niste cifre de la stat, astfel tb sa astepte aprobaa bugetului de stat pt a se putea definitiva bugetul local, legea da un termen de 45 de zile de aprobare a proiectului bugetului local, calculat de la aprobarea bugetului de stat, primarul are 15 zile sa elaboreze, proiect pe care nu il depune imediat spre aprobare, bugetul elaborat se afisaza intai, se face public , iar cetatentii au la disp 5 zile sa faca obiectiuni, dupa aceea proiectul cu obiectiunile se depun la Consiliu Local, unde tb aprobat in termen de 45de zile de la aprobarea bugetului de stat. 2. Aprobare 3. Executia bugetara 4. Incheierea executiie bugetate( bilantul ) aici includem si un control al executiei bugetare;

Curs 7
Elaborarea programelor de investitii
Cheltuieli de Investitii (ch de capital) Modul in care aceste ch sunt incluse in buget : MFP este cel care va culge informatiile de la toti ordonatorii de credite, la fel (ca la elaborarea bugetului), pe cale ierarhica; pt a se asigura ca propunerile primite sunt inftr-o forma unitara, MFP transmite anterior niste instructiuni de pregatire a proiectelor de catre ordonatorii de credite. De asemenea, MFP va elabora si norme care contin criterii de elaborare si de selectie. Ordonatorii isi transmit proiectele la MFP si care pe baza acestor propuneri va elabora un program anual de investitii pe care il va supune Guvernului. Existenta resurselor financiare necesare reprezinta criteriul de baza al acordarii investitiilor recomandate, investitii considerate necesare. Componenta multianuala: unele investitii sunt doar incepute intr-un an si finalizate in prog de investitii din anul urmator. Atunci cand isi finalizeaza prog de investitii, ord de credite tb sa includa in proiectul de investitii atat informatii financiare despre ch cat si nefinanciare. Informatiile financiare se ref in principal la costul investitiei, la graficul de plati(scadentele platilor), costurile de intretinere si reparatie ulterioara. Costurile lunare de intretinere sunt de regula cele mai mari.

Informatiile nefinanciare sunt cele care descriu in detaliu obiectivul si vb despre functionalitatea investitiei, despre beneficiul pe care il va aduce interesului public la nivel local sau general. Un element important este analiza cost-beneficiu pe care si legea noastra o prevede ca oblogatorie in elaborarea unui prog de investitii, dar ea este de obicei facuta in asa fel incat sa justifice realizarea investiiei resp, in timp ce prinicipiul utilizarii fondurilor publice reclama o regula si anume faptul ca beneficiul este net superior costului. Structurate astfel( informatii financiare, nefinaciare, analiza cost-ben) programele de investitii sunt inainte MFP care analizeaza un prog anual de investitii. Dupa care, pt investitiile acestea se trece la documentatia tehnico-economica, un document juridic f important in sensul ca nu e posibila introducerea ch de investiii intr-un buget decat dupa aprobarea acestei documentatii care reprezinta desfacerea proiectului de buget si analiza tuturor costurilor; estimarea facuta va fi inclusa in buget, aceasta facand ca majorarea sumelor introduse in buget sa nu fie usor posibila. Documentatia t-e o pregateste ord de credite care va realiza investitia resp si in al carui buget se va afla ch resp( prin intermediul ei se ajunge la un cost total) . Aceasta doc t-e este apoi, in fct de valoarea sa, supusa aprobarii in sensul ca, deocamdata limitele prevazute de legea finantelor publice , a caror modif poate fi facuta prin hot de G, vb despr eniste praguri, un prag de 5 mil de lei care se aproba de ord de credite in speta(in bugetul caruia va fi incusa investitia) si cu avizul celui superior. Pt investitii intre 5-28 mil lei, aprobarea se da intodeauna de catre ord principal de credite al domeniului resp. Pt documentatii pt investii mai mari de 28 mil de lei, documentatia se aproba de catre G. G ii revine intodeauana atb de aprobare a doc care includ investii ce se finanteaza printre altele si din fonduri contractate de stat sau garantate de stat. La nivelul bugetelor locale nu avem praguri de valoare si regula o rep ca documentatiile legate de investitiile care se vor include in bugetul local se aproba de consiliu, cu exceptia celor finantate sau garantate de stat unde le aproba G . Exista niste situatii in care si primarul si presedintele Consiliului Judetean pot aproba doc de investitii cu informarea autorit deliberative, fiind vb de efectuarea de reparatii ca urmare a unor evenimente accidentale sau repararea urmarilor unor calamitati( se remarca o situatie de urgenta care justitfca aprobarea unei investii de catre ord principal ceea ce inseamna ca daca el are bug de investiti deja aprobat, el aproba si face direct ch). Este f imp aceasta etapa pt ca numai pe baza acesteia, ord isi pot include in proiectele de buget ch de investii (mai exact) respectiv cifra din documentatia ecoonomica aprobata si astfel pot sa-si finalizeze proiectul de buget care va fi transmis mai departe. Aceste ch de inv sunt f importate pt ca una din componentele strategiei fiscal - bugetare este cea a existentei investiilor. Proiectul de buget este astfel elab de MFP si teoretic depus la g pana pe 15 sept. O modif de data recenta a legii finantelor publice introduce o derogare:" in anii in care se organizeaza alegeri generale parlamentare, MFP nu mai e tinut pt depunerea proiectului de buget la G de termenul precedent ci de un nou termen de 5 zile de la investirea noului G. G are la dispozitie la randul sau un termen f scurt pt analiza aceste ptoiect de buget si pt a si-l insusi( avem in vedere ipoteza existentei unui anumit minisster in mom elab bug si a altui minister dupa alegeri)". G poate cere aprobarea proiectului de buget in procedura de urgenta.

2. Aprobarea bugetului
Bugete aprobate de Parlament prin lege sunt :

Bugetul de stat care va avea ca anexe bugetele fondurilor speciale si sumele defalcate pt bugetele locale pe care acestea le asteapta pt a-si putea definitiva bugetul propriu, bugete fondurilor externe rambursabile si nerambursabile( vor fi incluse ca anexa ,dar nu supuse apb P, bugetele instit autonome pt ca acolo competenta de aprobare este supusa regulilor interne, de ex Curtea Constitutionala, BNR); Bugetele instit publice finantate partial din bugetele publice (universitatea); Bugetul asig sociale de stat;

Parlamentul poate modifica proiectele de buget primite, in sensul de realocare a veniturilor de la un ordonator la altul( de ex, situatia in care considera ca un anumit ord recomanda alocarea unei sume pe care P o considera excesiva in raport cu recomandarea altor ord si procedeaza la realocarea veniturilor ), insa nu le poate modifica pe cele ale instit publice autonome intrucat acestea sunt aprobate conf regulilor din ordinea interna. Autonomia financiara a acestora este elementul ce explica controversa, aceasta tinand de independenta institutiilot in speta.

Parlamentul nu poate modfica( limite ale modificarii) : - structura bugetului - limitele de cheltuieli - deficitul bugetar Parlamentul, in sedinta comuna,va aproba legea de aprobare a bugetului de stat si legea de aprobare a bugetului asig sociale de stat . Acestea vor contine: o descriere a veniturilor pe mari categ de surse; o descriere a ch pe categ de destinaiti mari;

indicarea deficitului bugetar (dif dintre ch si veniturile ordinare); o serie de prevederi aplicabile executiei bugetare in anul respectiv(o lege bugetara care interzicea achizitionarea de autovehicule pt cei din domeniul public, de ex parlamentari)

Specific acestor 2 legi este faptul ca ele sunt emise pt o durata determinata, ele sunt menite sa traiasca si sa produca efecte atat timp cat sunt in vigoare veniturile pe care le aproba( teoretic poate fi de un an, mai mica de un an: adoptarea tarzie a bugetului si incetarea efectol sale la timp, sau mai mare de un an) Mai exista unele bugete care NU se aproba de catre Parlament, adica: bugetele institutiilor publice finantate integral din fonduri publice al caror buget se aproba dupa aprobarea bug de stat , in termen de 15 zile, de catre ord ierarhic superior bugetele institutiilor finantate integral din fonduri proprii care isi aproba singure bugetul( de org de cnducere), dar cu avizul ord de credite ierarhic superior( bugetul trezoriei statului se aproba prin hot de G); toate aceste bugete vor fi anexe la bugetul de stat. La nivel local, toate bugetele se aproba de catre autoritatea deliberativa.

3. Executia bugetara
Sunt 2 situatii: 1. Fie exista buget, cel aprobat; 2. Fie nu exista buget si se continua executia bugetra pe bugetul anului trecut , dar impartind alocatia anuala la 12 a i in luna ianuarie a noului an bugetar vom ch 1/12 din bugetul anului trecut fie din cel neaprobat, insa cu specif ca o vom alege pe cea mai mica( putem aplica un proiect de buget neaprobat numai pt ca el cntine o suma mai mica). Cazul bugetului local care contine surse importante de venit alocat din buegetul de stat, trecute ca venit in bugetul local si pe post de cheltuieli in cel de stat. Anul bugetar atat la nivel local cat si la nivel central incepe la 1 ian, insa la nivel local avem in vedere termenul de 45 de zile de la aprobarea bugetului de stat astfel incat se iveste situatia inceputului executiei bugetare cu prelungirea celui anterior. 2 mari operatiuni: 1. Sa incaseze veniturile estimate; 2. Sa efectueze ch prevazute in acelasi buget; Aceasta dubla activitate, incepe la 1 ianuarie concomitent. Estimarile sunt imp dpdv juridic pt ca la o eventuala rectificare facuta dupa primele 6 luni, pot exista venituri suplimentare ce pot fi folosite pt alte chltuieli , de ex plata unei datorii( orice excedent tb folosit exclusiv pt plata datoriei publice pt a reduce astfel o alta ch publica ). In ceea ce priveste cheltuielile, lucrurile sunt extrem de stricte. Legea prevede ca de fapt sumele aprobate in buget pt fiecare destinatie de ch sunt limite maxime care nu pot fi depasite. Clasificatia bugetara : Acest plan financiar, bugetul, are un anumit grad de detaliu in sensul ca veniturile sunt trecute, de regula, pe 2 mari categ, capitole si subcapitole. In ceea ce priveste cheltuielile, structura unitara a bugetului contine mai multe titluri: parti, capitole, subcapitole, articole, alineate, ba chia la bugetle locale si paragrafe. Pe fiecare grad de detaliu al ch, prin buget se aloca o suma ca limita max de ch pt anul respectiv. Aceasta limita max de ch aplicabila pe un an este denumia credit bugetar (credit: e o suma maxima pe care un ord de cred este autorizat sa o ceara; bugetar: este prevazuta in buget). Aceatsa este apoi detaliata pe fiecare destinatie, a i pt o anumita destinatie nu se poate cere mai mult decat creditul bugetar aferent acelei detinatii. Bugetul poate fi schimbat numai prin rectificare care urmeaza o procedura asemantoare cele de aprobare. Creditul bugetar insa nu poate fi depasit in anul repsectiv, la el se raporteaza intraga executie bugetara.

O data fixata limita de cheltuieli, ord de credite isi incepe executia, insa incasarea veniturilor nu depinde intodeaua de ord, ceea ce inseamna ca destinatia cheltuielilor poate fi intarziata de primirea veniturilor. In cazul cheltuielilor, de ex ch de personal, legea stabileste niste scadente, de ex intervalul de timp preavizte pt plata salariilor. Legea obliga la o etapa preliminara de prudenta, de organizare a efectuarii cheltuielilor, si anume intainte de orice, ord de credite tb sa realizeze o repartizare pe trimestre a veniturilor si ch. Aceatsa repartizare,pe care o face de regula mfp pt ord principali si ord principali pt ord din subordinea lor, poarta denumirea de repartizare pe trimestre a v si ch si este o etapa a executiei bugetare. Ord de credite are astfel 2 limite, cea anuala si cea pe trimestru. Criteriile folosite de MFP pt repartizarea pe semestre : frecventa incasarilor la buget si specificul activitatii si deci al ch necesare pt functionare. Legea vb de acea regula de prudenta care spune ca in primul trimestru, dupa ce s-a facut reaprtiazrea pe trimeste, atunci cand aloca banii pe primul trimestru, ord de credite nu-i vor aloca pe toti ci doar 90% , urmand ca cei 10% retinuti sa fie alocati in trimestrul 2( vor primi creditul alocat pe trim 2 + 10%).

Odata avand aceste limite bugetare stab pe trimestre trecem la executia propiu-zisa, incasarea veniturilor si efectuarea de ch.
In ceea ce priveste efectuarea ch exista reguli stabilite de cele 2 legi. In primul rand, legea distinge 4 etape: 1. Angajamentul: - actul juridic din care rezulta o obligatie de plata in sarcina instituiei publice respective, in sarcina unei pers jur de dr public;

2. Lichidarea:
- verificarea indeplinirii conditiilor platii; - se verfica o data, existenta angajamentului valabil , verificarea conditiilor din angajamentul respectiv( pot fi cond suspensive etc) , exigibilitatea obligatiei de plata , verficarea livrarii marfurilor, executarii lucrarii sau prestarii serviciilor - se consacra princ ca in sectorul public nu se fac plati decat dupa livrarea produselor, prestarea serviciilor etc , cu cateva exceptii; intodeauan lichiraea inseamna verificaa resp conditiilor - in mod exceptional din fonduri publice se pot face si plati in avans dar cu 3 mari cond: Guvernul aproba prin hotarare lista acelor actiuni sau ch pt care se por face plati in avans; Plata in avans ste limutat la 30% din valoarea contractului, 30% din val ch pt anul resp;

Plata facuta in avans sa fie acoperita pana la sf aceluias an bugetar in lucrari si servici ( pana la sf anului tb sa execute lucrari dau servicii cel putin egale cu avansaul)

Exeptii de la aceste reguli fac avansul pt ch de cercetare si derualrea de fonduri structurale la nivelul UE, unde avansul poate fi si de 90%

3. Ordonantarea:
- un act prin care se confirma indeplinirea conditiilor pt plata, inclusiv verficarea livrarii bunurilor, prestarii serviciilor sau executarii lucrarilor; - aceasta ordonantare confirma ca sunt indeplinite conditiile platii si existenta unor documente justificative; - cei care fac verificarile au documente justificative, certe, o cond pt ca plata sa fie corect facuta;

4. Plata:
- transferul fondului care nu se poate face decat dupa ce banii au ajuns mai intai in contul instit publice care plateste, ori acest lucru se face printr-o alta operariune denumita deschiderea de credite bugetare: ord de credite va solicita prin ord sau principal de credite, Ministerului finantelor publice deschiderea creditului bugetar, practic accesarea acestui credit si transferul sumelor necesare in contul sau; intre data cererii si data deschiderii contului poate exista un timp destul de mare; Principiul separarii atb in ceea ce priveste efectuarea ch , a i primele 3 etape cad in sarcina ord de credite, a conducatorului instit publice, in timp ce a 4a etapa cade in sarcina contabilului care iata il va verfica astfel pe ord de credite( acesta din urma face actul de ordonontare, contractul si actul de lichidare pe care le transmite contabilului, sunt acte justificative) Exista situatii cand platile sunt de o val atat de mare incat cheltuiala banilor se intinde pe mai multi ani fiind vb de ch de investitii precum si de programe de introducerea serv de apa si canalizare(in sine sunt tot prog d einvestitii) , in aceste cond s-a copiat o notiune din statele dezvolate si anume creditul de angajament. In buget se scrie credit de angajament pt efectuarea proiectului de construire a unei autorstrazi de ex , pt toata suma prevazuta in contract , ceea ce inseamna ca acest credit de anjament permite contractarea pt o suma ce depaseste limuta traditionala, creditul bugetar. Suma creditelor bugetare pe cat se intinde investitia este egala cu creditul de angajament. Toate aceste 4 etape sunt supuse creditului bugetar adica limitei stabilite prin buget, nici una dintre ele nu poate conduce la depasirea limitei.

Curs 8
CHELTUIELI BUGETARE: Reguli suplimentare ale executiei bugetare:

1. Toate incasarile de fonduri publice (venituri publice) si cheltuielile de fonduri publice se fac exclusiv prin unitatile Trezoreriei statului . De fapt, tot ceea ce inseamna fonduri publice trebuie sa se regaseasca in conturi deschise la Trezoreria statului. Persoanelor juridice nu le este permisa operarea prin conturi deschise in unitatile bancare. Exista o conceptie, in ceea ce priveste anumite sume imprumutate, ele se pot pastra in conturi deschise la banci. Trezoreria statului este o institutie publica, infiintata special ptr a derula operatiuni cu bani publici. Este organizata in structura Min Finantelor Publice, iar activitatile ei tehnice se desfasoara prin unitati proprii existente in tara, iar conturile Trezoreriei sunt deschise la BNR. Trezoreria se aseamana foarte mult cu o banca, numai ca ea nu reprezinta o banca, ci doar desfasoara operatiuni cu bani publici. Toate institutiile publice trb sa aiba conturi deschise la Trezorerie. Deschiderea unui credit bug inseamna transferul banilor in contul respectivei institutii, deschis la Trezorerie. Mai mult, pentru a reduce cheltuielile cu plata comisioanelor catre banci, legea prevede ca persoanele jur de drept privat care au de incasat bani din fonduri publice trb sa isi deschida conturi la trezorerie ptr a incasa banii de la institutiile publice. Aceasta limitare nu numai obliga statul sa desf op prin trezorerie, ci si, in acest caz, persoanele juridice de drept privat, pentru ca pers jur de drept public sa nu plateasca comisionul catre banca unde s-ar face transferul. 2. Exista o limitare specifica angajamentului. Aceasta limitare se refera la obligatia legala ca angajamentul sa urmeze unui proces de selectie competitiva a cocontractantului . La nivelul UE exista patru directive, doua pe fond si doua care vorbesc despre procedurile de contestare a nerespectarii regulilor de selectie din primele doua directive. In OUG 34 sunt transpuse aceste directive care prevad regulile de organizare a selectiei competitive. Aceasta ordonanta are peste 300 de articole, este detaliata in mai multe HG, iar respectarea acestor proceduri devine esentiala, ea poate afecta validitatea contractului, iar pe de alta parte nerespectarea acestor proceduri poate atrage diverse sanctiuni, mergand de la contraventional si poate ajunge la penal. In cazul in care finantarile provin din fonduri UE, se poate merge pana la suspendarea programelor respective, in care nu s-au respectat procedurile. Romania are de-a face cu asemenea sanctiuni pe anumite programe, din cauza nerespectarii regulilor privind achizitia publica. Exista doua mari principii care stau la baza reglementarilor: Asigurarea liberei concurente, deoarece se doreste ca nu cumva aparitia unui client important precum statul sa nu distorsonieze concurenta, favorizand anumiti furnizori, si astfel nu s-ar putea vorbi despre o libera concurenta. Se vorbeste in acelasi timp de principiul transparentei, adica anuntarea tuturor potentialilor furnizori, aducerea la cunostinta publica si de principiul nediscriminarii. Aplicarea acestor principii va conduce la selectarea competitiva a unui cocontractant, in mod nediscriminatoriu, deoarece oricine indeplineste criteriile de competivitate se poate prezenta la licitatie. Principiul eficientei folosirii fondurilor publice . Pentru ca acest principiu sa fie indeplinit, criteriul fundamental trb sa fie selectarea cocontractantului care ofera cel mai bun pret. Efectul juridic al celor doua principii consta in faptul ca parcurgerea acestei proceduri naste o prezumtie de eficienta a fondurilor publice. Ex: in cazul zugravirii unui amfiteatru, Univ realizeaza o procedura de selectie. Aceasta procedura trb afisata in Sistemul Public de Achizitii Publice, iar oricine indeplineste conditiile necesare nediscriminatorii se poate inscrie. Va fi selectat cel care va oferi cel mai bun pret. In cazul in care exista 30 de ofertanti, care indeplinesc criteriile, va fi ales cel care ofera pretul cel mai bun. Aceasta procedura ofera prezumtia faptului ca s-a respectat principiul eficientei folosirii fondurilor publice, deoarece a fost adus la cunostinta publica, chiar daca exista posibilitatea oferirii unui pret mai bun, acesta nu a fost oferit.

Ord. 34 imparte contractele in: 1. Contractele de achizitii publice, contr prin care autoritatea publica cumpara ceva, fie bunuri, fie i se presteaza lucrari sau servicii. Orice contract de achizitii publice trb sa urmeze procedurile de selectie. Aceste proceduri sunt de mai multe feluri. Regula o reprezinta licitatia. Aceasta poate fi deschisa oricui sau poate avea anumite etape de precalificare, ptr a putea dovedi ca ofertantii pot indeplini serviciul sau pot realiza lucrarea respectiva. Orice contracte de achizitie a caror valoare depaseste 15.000 de euro trebuie sa fie acordate prin licitatie. In ceea ce priveste contractele mai mici de 15.000 de euro, aceste pot fi acordate si fara licitatie, dar nu mai beneficiaza de prezumtia eficientei folosirii fondurilor publice. De aceea, Controlul Curtii de Conturi poate obliga, in cazul in care constata nereguli, ordonatorului de credite sa restituie sumele pe care nu le-a utilizat conform procedurilor. Dintre proc de selectie, licitatia este regula, iar negocierea si cererea de oferte reprezinta exceptii, iar peste anumite praguri procedurile de selectie trb publicate si in Jurnalul de achizitii al Uniunii Europene. Pragul este de 125.000 euro ptr bun si servicii si 4 mil ptr lucrari. Odata contractul semnat, este facut public un anunt care specifica castigatorul licitatiei, dar si pretul la care a fost desemnat castigator. Deocamdata, aceste achizitii si procedurile sunt afisate intr-un sistem national de achizitii publice, dar exista un proiect ca fiecare institutie publica. sa aiba un sistem electronic de afisare a achizitiilor publice. Orice persoana care dovedeste un interes poate conteste atribuirea contractului in instanta. 2. Contracte de investitii publice, bunul rezultat va apartine statului, dar pana la recuperarea costurilor va apartine investitorului privat, ptr ca acesta sa isi recupereze investitia si sa realizeze un profit. Este un mod derivat de investiti ale statului , acesta ofera dreptul inv privat de a exploata obiectivul ex: daca statul vrea o autostrada, poate gasi un investitor privat care va exploata autostrada cateva zeci de ani ptr ca cel care o construieste sa isi recupereze investitia. Aceste tip de inv pot fi realizate fie prin Contracte de concesiune, fie prin parteneriat public-privat. In cazul concesiunii, inv privat va construi bunul si il va exploata un numar de ani pana isi va recupera inv si va obtine un profit. El se va ocupa si de intretinerea bunului respectiv. Dupa expirarea termenului de exploatare, el va transfera cu titlu de gratuit dreptul de proprietate asupra bunului statului. Concesiunea de servicii. In cazul in care exista un serviciu pe care in mod normal autoritatea publica il presteaza ex: transport public local, apa si canalizare, salubritate, iluminat public. Autoritatea poate sa decida sa le presteze ea, sau poate decide concesionarea lor. In acest caz, un concesionar va realiza serviciul si va suporta costurile aferente prestarii serviciului, dar va incasa sumele aferente serviciilor oferite cetatenilor. Parteneriatul public-privat se deosebeste de concesiune prin faptul ca autoritatea publica si partenerul privat vor derula proiectul printr-o societate comerciala in care ambii vor fi actionari. Astfel, riscurile proiectului nu vor mai fi preluate integral de concesionar, ci vor fi impartite intre partenerul public si cel privat. Exista posibilitatea construirii bunului, iar partenerul privat il va administra si statul va plati ptr constructie in timp ce sunt incasate veniturile de la cetateni ex: construirea unui penitenciar si administrarea lui de catre un investitor privat, iar statul va plati in fiecare luna o anumita suma, pana la acoperirea intregii investititi. Spre deosebire de concesiune, bnul se afla in proprietatea statului de la inceput, el nu este concesionat investitorului privat. O limitare aparte,este impusa de statutul de mebru al Romaniei la UE, consta in faptul ca le este

interzis statelor membre ca prin intermediul cheltuirii de fonduri publice sa creeze avantaje unor persoane in masura in care prin aceste actiuni este afectata concurenta si relatiile comerciale dintre statele membre. Tratatul UE interzice urmatoarea situatie: aceea in care un stat intra in piata libera si favorizeaza unul sau altul din cei care sunt competitiori pe piata libera alterand principiul liberei concurente prin acordarea de ajutoare de stat. Acesta, in principiu este interzis. Actiunea nu trb intreprinsa neaparat de o persoana juridica de drept public, ci ea se poate realiza si prin o persoana juridica de drept privat, atatat timp cat exista un efect asupra fondurilor publice ex: statul poate scuti un agent privat de plata impozitelor, dar poate scuti, prin intermediul unei companii pe care o controleaza, de la plata datoriilor pe care agentul privat le are catre compania controlata de stat. Utilizarea banilor publici poate presupune nu numai alocarea lor, ci si renuntarea la anumite fonduri pe care statul trebuia sa le primeasca in mod normal. Al doilea criteriu in ceea ce priveste ajutorul de stat este rezultarea unui beneficiu selectiv, de care n-au beneficiat si care n-a fost accesibil tuturor celor de pe piata libera.

Al treilea criteriu consta in alterarea liberei concurente, prin ajutorul oferit. Curtea de justitie a statuat ca un criteriu major in vederea indeplinirii celui de-al treilea criteriu il reprezinta testul investitorului privat, adica verificarea masurii in care un investitor privat ar fi realizat acea operatiune care reprezinta sau nu ajutor de stat. La nivelul Ue sunt permise trei categ de ajutoare sociale: - cele care nu depasesc 100.000 de euro pe trei ani; - ajutoarele in cazul unei calamitati; -ajutoarele acordate persoanelor fizice sunt afectate direct de evolutia acelei companii; Toate celelalte sunt permise numai daca efectul pozitiv este superior reactiilor negative pe care le are in piata acel ajutor. Acordul pentru acordarea ajutoarelor de stat apartine Comisiei Europene, iar organismul care mentine legatura cu Comisia Europeana la nivel national este Consiliul Concurentei.

Curs 9

Executia bugetara :

I. Finantarea institutiilor publice:

Insistutii publice subordonate institutiilor locale: pers juridice infiintate la nivel local si care au o subordonare la nivel local, adica unei autorit deliberative. La nivel central (la nivelul bugetului central), se observa ca bugetul de stat este un rezervor din care veniturile publice sunt apoi transferate catre o multitudine de institutii publice situate pe toate cele 3 paliere: - Palier central : ministerele si celelalte mari institutii centrale neintegrate ministerelor; - Dupa ce se retin bani pt primul palier se redirectioneaza bani catre palierul mediat, la nivelul judetelor, subord autoritatilor central; - Palierul tertiar de la nivelul comunelor sau oraselor.

Se vorbeste astfel despre persoane juridice de dr public care pot fi finantate in 3 mari modalitati : 1. Finantate integral de la bugetul de stat; 2. Finantate partial din fonduri publice si partial din venituri proprii, unde veniturile proprii sunt acele venituri extrabugetare e care pers juridice sunt autorizate nu numai sa le inaseze dar si sa le retina si sa le utilizeze; 3. Finantate integral din venituri proprii;

In cazurile 2 si 3 aceste venituri proprii desemneaza acelasi lucru si anume acele venituri pe care pers juridica, institutia publica le obtine din desfasurarea activitatii sale principale, din desfasurarea acelor atb principale pt care a fost infiintata ( ex: o universitate a fost infiintata pt a oferi servicii de invatatmant). Dincolo de aceste venituri proprii exista anumite categ de venituri, extrabugetare pe care legea le ingaduie cu carac general( legea finantelor publice, atat central cat si local) a fi pastrate si utilizate de toate istitutiile publice, indiferent de modul de finantare. Existenta acestor categ generale de venituri extrabugetare ingaduite tutoror instit publice nu modifica forma de finantare, cu alte cuvinte, dc o instit finantata integral de la bug de stat obtine astfel de venituri ea NU devine una cu mod de finantare mixt. Aceste venituri cu carac general sunt accesorii, intamplatoare, nu provin dn exercitarea unor sevicii pt care respectiva insitutie a fost infiintata. Este vb despre urmatoarele categorii de venituri generale : Veniturile provenite din administrarea (de regula prin inchiriere) bunurilor proprii, de regula a imobilelor. Ex: o instituie publica poate inchiria sali pt conferinte, pt evenimente mai vesele. Prestarea unor servicii secundare, auxiliare, accesorii, fata de terti, deci nu tin de activitate principala. Ex: cineva vrea sa cumpere o cercetare fata de un anumit aspect si se adreseaza

universitatii, univ nu este infiintata o cercetarile privatilor, insa poate acorda consultanta cntra cost.

Donatiile, legatele si sponsorizarile.

Aceste categ de venituri extrabugetare sunt si o exceptie de la principiul neafectarii veniturilor bugetare.

!!! ACESTE VENITURI GENERALE EXTRAORDINARE AU CARACTER ACCIDENTAL SI NU MODIFICA FORMA DE FINANTARE A INSTITUTIEI CARE REALIZEAZA ASTFEL DE VENIT.
Aceste 3 categ de venituri, despre care am stabilit ca vin sa completeze veniturile pers jur de dr public fara a-i schimba structura de finantare, pt ca ele sunt accidentale. Caracterul acesta este cel care justitifca neluarea lor in considerare in alcatuirea bugetului.

Pornind de la o situatie practica legea a evoluat in urmatorul sens: O instit publica care desfasoara mai multe tipuri de activitati principale, astfel incat, nici una nu are o pondere hotaratoare fata de celelalte, ex tipic sunt primariile, finantate integral din bugetul local, insa, o primarie este org adm in departamente sau directii, fiecar ocupandu-se de exerciatrea unor atb, astfel putem asista la urm deznodamant: unele directii ale Primariei nu lucreaza cu publicul, altele lucreaza cu publicul, dar nu incaseaza tarife pt activitatea lor, insa exista directii care desfasoara activit cu publicul care percep tarife. Avem astfel directii care desfasoara atb fara sa lucreze cu publicul, unele lucreaza cu publicul, dar nu percep tarif, iar unii lucreaza cu pub si percep tarfi. Rezultatul este ca oamenii din a 3 a directie sa vrea sa lucreze peste prog pt a castiga mai mult, cu cond de a fi platit mai mult, proprotional cu veniturile incasate. Atata timp cat sunt toti angajati ai aceleiasi institutii, finatata de la bugetul local, intervine pb ca nu e posibilia diferentieera salariilor . Pe de alta parte, institutia are interes ca ei sa lucreze mai mult. Astfel, se nase un cerc vicios, astfel legea a inventat urmatoarea structura, posibilitatea ca in Interirorul unei instit ubl sa fie infiintate structuri omogene prin activitatea pe care o desfasoara care sa aiba un buget seprat de bugetul instituiei. Avem bugetul mare a insiti si n interiorul ei o structura fara a fi personalitatejur cu buget propriu, separat. Aceasta figura de exceptie poarta denumirea de activitati finantate integral din venituri proprii. Cu alte cuv, poate exista o instit pub finatat integral de la buget, in interoirul careia poate exista o structura finantat intergal din venit propriu. O astfel de structura isi va stabili ch in fct de veniturile proprii. Infiintarea unor astfel de activit, in interiorul insitt pub se aproba la nivel central de catre guvern iar la nivel local de autorit deliberativa ex: departamentele de urbanism din primarii.

II. Modificarea destinatiei creditelor bugetare:


Credit bugetar= limita-> intrb daca poate fi modificata aceasta limita?

In ce masura poate fi modificata limita in decursul unui an bugetar: 1. O modificare a limitei adica a valorii creditului bugetar se poate face - fie prin rectificarea bugetului incepand cu trimestrul al 3-lea si pate fi facuta in ambele sensuri, atat o diminuare a creditelor bugetare - cat si o rectificare insens pozitiv, o majorare a creditelor bugetare.

Rectificarea bugetului se face prin intermediul unei proceduri similare adoptarii lui. Atunci cand bugetul a fost aprobat prin lege, e nevoie de lege de rectificare, acolo unde bgetul a flst aprobat prin hot de G la fel, acolo unde bugetul a fst aprobat prn hot a autorit deliberative locale va tb sa existe tot o astfel de hotarare. Veniturile tb sa fie suficiente pt acoperirea tuturor ch. 2. O modificare a destinatiei care la randul sau implica si o modificare a valorii: Se face in interiroul bugetului existent fara rectificarea lui. Nu cressc ch sau nu se diminueaza, ci in interiroul aceluias buget se opereaza niste modificari. Virarile de credite bugetare : limita pe o destinatie de ch este modificata pe seama limitei de la o alta destinatie de ch= iau bani de la un capitol ceea ce inseamna ca limita respectiva se dimineaza si ii adaug altei categ de ch a carei limita se majoreaza ; intr-o asemenea modif, nu se modifica per ansamblu veniturile si ch ci se realoca acestea; preupune indeplinirea unor cnd: - apobarea se face de Min finantelor publice; - modificarea ( virarea de credite bugetare) nu se poate face decat incepand cu trimestrul al 3-lea - tb facuta inainte cu cel putin o luna de la angajarea ch pe repsectia destinatie pt care s-a majorat limita;inante cu o luna se solicita Mfp virarea de la o categ unde nu s-a ch la o categ care are nevoie; Dc se aporba cerea, opereaza virarea, si numai dupa o luna se pateangaja ch respectiva Exista si o limita valorica in care se poate cere virarea si anume 10% din valoarea creditului bugetar care se suplimenteaza. Dc se cere modifcarea in acelasi capitol, intre alineate, intre astfel de virari bugetare, in acelasi capitol este nevoie doar de aprobarea ord principal. La bugetele locale, virarile de la un cap la altul se fac cu aprobarea autorit deliberative, iar in interirooul capitolului cu aprobarea primarului, a ord principal. De la un ordonator de credite la altul, virarea nu se pate face decat prin lege de rectificare. Exista o singura exceptie , atunci cand este vb de un transfer de credite bugetare care apare ca urmare a transferului unor atb sau activitati de la o pers juridica la alta pers juridica.

Suplimentarea creditelor bugetare : o crestere a valorii limitei si care se face in situatiile de exceptie in care un anumit buget este alimentat in transferuri de la fondul de rezerva la dispozitia Guvernului sau din fndul de interventie de la dipoz G. Aici nu e vb de nici o rectificare, de nici o virare , ci de fapt intregul buget este suplimentata din aceste 2 surse exceptionale.

!!! Regelemnatre speciala: acele fonduri care provin din cele 2 nu pot fi folosite decat pt situatuile pt care au fost concepute, de accea subdiviziunile de ch care au fostalimentate dn astfel de bugete, din ele nu se pot vira credite in alta parte pt ca ar resulta ca nu au fost folositi ci au fost virati. Specificul acestei forme este folositea exclusiv in scopul consitutirii lor.

Anularea creditelor bugetare


Legea finantelor publice obliga ord principali de credite sa evalueze bugetul si sa estimeze daca creditul bugetar ramas disponibil nu este cumva prea mare. In ipoteza in care se consata ca un credit bugetar este prea mare pt ch destinate, creditul bugetar respectiv poate fi blocat sau chiar anulat. Cu creditele bugetare anulate se majoreaza fondul de rezerva la dispoz Guvernului . Blocarea contului inseamna ca nu se mai pot face ch, dar dc se schimba circumstantele si apar cheltuieli noi se poate solicita deblocarea contului Ministerului finantelor publice. Sumele nefolosite (creditele bugetare nefolosite) la sf anului, se anuleaza de drept. Orice venit trecut in buget si neincasat si orice ch care a fost trecuta in buget si neefectuata pana la 31 dec, adica nu au epuizat toate cele 4 etape( exista posib trecerii 2 sau 3 etape ) va fi efectuata in contul bugetului anului viitor, la fel veniturile care nu s-au incasat si se incaseaza anul viitor vor fi venit al bugetului anului viitor si nu al anului in curs. Acest bilant de inchidere a executiei bugetare este pregatit de mfp pe seama coletarii datelor de la ord de credite bugetare, c alte cuv fiecare ord tertiar va ntocmi situatiile incasarilor si ch , situatia financiara, aceasta situatie pus un cont de inchidere le va trimite ord de credite superios care le va strange si carora le va adauga peopriile documente si pe care le va trimite ord decred superior care va face aceasi operatiune care insa le va trimite Mfp care le va colecta de la toti ord si care va intocmi contul de inchidere al executiei bugetare. Odata pregatite doc se trimit, cele de la juvel central, parlam, iar la nvel local autoit deliberative, cl sau cj care vor dezbate acest cont si care il vor aproba fie prin lege la nivelul p sau prin hotarare de cnsiliu la nivel local. Toata procedura inchiderii executiie bugetare nu inseamna sf tr ca exista in procedura de inchidere si posibilitatea efectuarii controlului. Exista 3 mari tipuri de control: 1. Controlul politic: exercitat cu ocazia inchiderii contului - este politic pt ca o administrare a bugetului de stat cu care Parlamentul nu e de acord poate conducela demisia ministrului de finante. 2. Controlul Curtii de Conturi : - infiintata in special pt verificarea modului de ch a banilor publici - prezentarea c tului de inchidere din parlam este insotit de raportul curtii de cnturi ca autorit indep 3. Control administrativ: - derulat de structurile ministerului finantelor pe tot larcursul executiei bugetare;

Raspunderea juridica legata de executia bugetara

In primul rand, inainte de a vb despre tiprile de rasp, tb precizat ca sfera celor care sunt pasibili de o asemnea rasp nu este una f larga si de regula, pers in sarcina carora se retine rasp juridica legata de diversele etape ale procedurii bugetare este formata in principal de ordonatorii de credite bugetare si de contabili. Daca ord de credite transmite contabilului o ordonantare nelegala si cntabilul efectueaza plata, vor raspunde amandoi. Alteori va raspunde numai ord de credite sau numai contabilul. Specificul acestor forme este dat de ord de credite si intr-o mica masura de contabili. Ord de credite pot sa delege atb lor unei pers care in calitate de ord delegat va putea fi candidat principal al rasp jur. Un alt sub al rasp jur poate fi orice pers implicata in exectarea diverselor atb legate de procedura bugetara. Tipuri de raspundere juridica : Exista un nivel sanctionator care este fie contraventional fie penal . Aumite incalcari ale reglilor sunt calificate de contraventii de lege si atunci incalcarea acelor reguli va atrage plata unor amenzi. Acolo unde legea declara infractiuni avem sanctiuni care sunt, de regula, privative de liberatte. !!! Infractiune imporatnta: deturnarea fondurilor publice : - Legile fp arata ca este infractiune nerespectarea creditului bugetar in oricare etapa. - De asemenea, este infractiune nerespectarea destinatiei creditului bugetar O forma de raspundere care poate convietui cu cele doua este rasp patrimoniala. Este cel putin la fel de importanta ca primle 2 Lor li se mai poate adauga rasp disciplinara specifica dr muncii.