Sunteți pe pagina 1din 26

Documentare

Totul se schimbă în lumea noastră şi trebuie să înţelegem acest


lucru.
Specia umană şi-a început evoluţia de mai bine de 300 de ani în
urma, odata cu inventarea focului şi descoperirea cercului, însă a
durat o perioada lunga până au realizat un progres considerabil, şi,
noi, în prezent nu vorbim despre foc şi ceruri , si despre
Internet...Realitatea Virtuala....
Timp de multă vreme s-a încercat înfaptuirea unei liste cu
cele mai importante invenţii ale omenirii.Pentru a se infaptui acest
lucru se porneste de la un argument.
 Care e inţelesul cel mai grozav? Se poate defini ca o
consecvenţă a ceea ce suntem noi astăzi. Câteva invenţii
au strălucit în istorie datorită conexiunii psihice pe care ei
au livrat-o. S-a relevat că , Pământul ar fi o minge ,, tare ca
piatra”, rostogolindu-se prin Spaţiul gol, şi nu spre centru,
mai puţin spre Univers. Unii dintre noi, oamenii, niciodată
nu au descoperit acest lucru.
Dar cum ne afectează telescopul viaţa zilnică?
Deloc.Insa, a ajutat omenirea pe a ajunge intr-un stadiu de
dezvoltare .De obicei marile invenţii devin parte a mediului
înconjurător, însă sunt şi anumite excepţii.
Şi, de când trebuie să ne adaptăm mediului nostru ca să
funcţionăm, cele mai mari invenţii s-au sfârşit când am
apărut noi, oamenii.
Lista următoare conţine 10 probleme de top ca acestea.
Am început de la anul zero.Pe de o parte...nu am ieşit
niciodată din preistorie. Vrem sa spunem...unde am fi astăzi
fără casa? haine? pantofi? Vehicule? Vapoare? Cuţitul?
Ciocanul ? Banii? Tot ceea ce încă folosim. Mai departe.....
Să limităm invenţiile la dizpozitivele fizice. Metoda
ştiinţifică , universitatea şi electricitatea nu se număra, ele
sunt un concept, un sistem social şi ceva ce noi am
descoperit, dar ceea ce a existat mereu.
Din listă am încercat să excludem componentele fără
funcţie independentă.
Tehnologia este o picătura de dezvoltare............fără ea ,
cu greu aveam vreo maşină.
În final, şi nu intr-o ordine particularizată am nominalizat
cele care ar fi cele mai mari 10 invenţii:
1.Computerul
2. Internetul
3. Maşina de scris
4. Televiziunea
5. Avionul
6. Racheta
7. Telefon
8.Aparatul de fotografiat
9. Telescopul Hubble
10.Automobilul
1.Computerul
Termenul computer este un sinonim pentru calculator
electronic, preluat identic ca forma si ca sens din limba
engleza. El a intrat în limba româna mai târziu decât ordinator,
un alt sinonim pentru calculator electronic preluat din limba
franceza.
Computerul este o masina electronica programabila compusa dintr-un numar
variabil de dispozitive (interconectate între ele) si de programe (stocate
intern), proiectata sa poata functiona si autonom, fara interventia umana si sa
manipuleze simboluri în format binar pentru a executa urmatoarele operatii:
sa primeasca si sa manipuleze un volum mare de informatii în format digital
sau analog;
sa stocheze (temporar sau permanent)
sub forma de date informatiile primite
sau achizitionate precum si programele
necesare functionarii si realizarii
sarcinilor ce i se dau;
sa prelucreze automat datele (stocate,
achizitionate, primite sau salvate), sau sa
realizeze sarcini complexe (cum ar fi
comunicatiile electronice) conform unor
programe stocate intern sau a unor
secvente de instructiuni introduse de utilizator, care arata în ce fel trebuie
procesate datele pentru a obtine rezultatul dorit;
sa furnizeze rezultatele prelucrarilor utilizatorului sau altor dispozitive;
sa poata salva rezultatele prelucrarilor (procesarilor).
Note
Trebuie facuta distinctie între computer (asa cum este definit mai sus) si alte
masini sau dispozitive (cum ar fi calculatoarele electronice de buzunar sau
unele dispozitive de control) care pot executa numai unele din operatiile
enumerate în definitie.
În acceptiunea actuala, denumirea ce mai adecvata, care nu da nastere la
ambiguitati, în concordanta cu ceea ce face azi un computer si cum si din ce
este alcatuit el, este sistem electronic de prelucrare a informatiilor
(information processing system).
Un computer este alcatuit din doua tipuri distincte de componente, una
materiala, vizibila si tangibila (hardware-ul) si alta, logica, invizibila si
intangibila (software-ul), a carei prezenta poate fi sesizata numai prin
efectele pe care le produce în timpul functionarii computerului.
Hardware-ul cuprinde totalitatea componentelor fizice (mecanice, electrice,
electromagnetice si electronice) a tuturor dispozitivelor ce compun un
computer si care în esenta sunt circuite electrice ce leaga între ele
tranzistoare. Hardware-ul se poate clasifica în unitatea centrala
(UC),dispozitive de intrare (tastatura, mouse, scanner), dispozitive de iesire
(monitor, imprimanta), dispozitive de stocare (Iomega zip) si dispozitive de
comunicatie cu exteriorul (modem).
Software-ul cuprinde totalitatea instructiunilor, programelor si datelor
utilizate de catre computer: (BIOS-ul, sistemul de operare (SO), [programe
utilitare], programe de aplicatii).
Un computer este caracterizat de o configuratie si o arhitectura care-i
determina performanta (viteza si puterea
sa de calcul).
Configuratia unui computer reprezinta
totalitatea dispozitivelor hardware ce
sunt asamblate si conectate pentru a
realiza computerul respectiv.
Configuratia de baza a unui computer
reprezinta numarul minim de
componente hardware (unitatea centrala,
monitor, tastatura, mouse) si software
(BIOS, SO) pentru ca acesta sa fie
operational. Dispozitivele ce constituie
configuratia de baza sunt cunoscute si
sub numele de consola sau dispozitive de
interactiune a utilizatorului cu
computerul.
Adaugarea unor componente
suplimentare, denumite si dispozitive periferice (imprimanta, modem, CD-
WR, plotter, joystick, etc.) este posibila oricând pâna la o limita maxima
admisa de sistem care determina si numarul si tipul constructiv al acestora.
Configuratia de baza a unui computer tipic pentru in anul 2003 cuprinde
urmatoarele componente hardware:
unitatea centrala (UC), în care sunt amplasate:
sursa de alimentare
hard diskul (HDD)
unitatea floppy (FDD)
unitate CD-ROM
unitatea DVD-ROM
placa de baza ce include:
procesorul, chipset-ul,
memoria interna (RAM)
placile de extensie (placa video, placa audio, modem-ul.), etc.;
dispozitive de intrare: tastatura, mouse];
dispozitive de iesire: imprimanta, monitor.
Arhitectura unui computer se refera la descrierea dispozitivelor sale
functionale si a interconexiunilor dintre acestea. Ansamblul (hardware si
software) este referit ca un tot unitar, realizat în scopul de a executa anumite
activitati, proprii computerului respectiv, la un anumit nivel de performanta
si la un pret cât mai scazut.
Performanta unui computer se evalueaza prin câteva metode, cea mai
utilizata fiind metoda MFLOP prin care se stabileste (printr-un test
benchmark) numarul de operatii executate pe secunda de catre un computer
utilizat pentru a efectua calcule în virgula mobila. De regula viteza de calcul
se exprima în MFLOP (ori megaflop/s) - milioane de operatii în virgula
mobila executate pe secunda. MFLOP este acronimul în limba engleza
pentru mega floating-point operations per second. Performantele
supercomputerelor se masoara în GFLOP (ori gigaflop/s) - miliarde de
operatii in virgula mobila pe secunda sau TFLOP/s (ori teraflop/s) - mii de
miliarde de operatii in virgula mobila pe secunda. Alte metode de evaluare a
performantei unui computer: MIPS (metoda mai veche si inexacta, depasita
azi, prin care se evalueaza numarul de instructiuni - masina executate într-o
secunda de un computer) si MTOPS (metoda teoretica, prin care se foloseste
o formula pentru a calcula numarul teoretic de instructiuni executate pe
secunda).

Clasificarea computerelor
Clasificarea computerelor se face dupa mai multe
criterii, cel mai general fiind cel ce tine cont de natura
datelor prelucrate (computere digitale,analogice si
hibride}. O alta clasificare, des întâlnita dar inexacta
(atât timp cât nu se specifica si perioada la care se
refera), tine cont de marimea fizica a unui computer
conjugata cu puterea de calcul a acestuia
( microcomputer, minicomputer, mainframe si
supercomputer). Clasificarile dupa acest criteriu sunt valabile pentru
perioade scurte de timp, ele iesind relativ repede din actualitate datorita
aparitiei unor tehnologii noi si a procesului de miniaturizare care, împreuna,
ofera posibilitatea de a mari puterea unor computere de dimensiuni mici.
Nota: Microcomputerele de azi sunt mai puternice si mai flexibile decât
minicomputerele si mainframe-urile de acum câtiva ani.

Referinte pentru termenul computer în limba româna


Termenul computer apare pentru prima oara la pag. 215 din „Micul
Dictionar enciclopedic – Ed. enciclopedica
Româna, Bucuresti, 1972”, unde este definit ca
sinonim pentru termenul calculator electronic si
ordinator, însa el a intrat în circulatie în limba
vorbita si scrisa înainte de aceasta data prin
cursurile de la facultatile de profil, revistele si
cartile de specialitate (Stiinta si tehnica s.a.) si
literatura fantastica (Colectia Povestiri
Stiintifico - Fantastice).

Etimologia termenului computer în limba


engleza
În engleza, substantivul computer s-a format din verbul englez to compute
preluat în 1631 din franceza (verbul computer) , preluat la rândul sau din
latina (verbul computare) care are întelesul a calcula, a socoti. Prima
consemnare a folosirii în limba engleza a verbului to compute este datata
1631.

Modificarea în timp a semnificatiei termenului computer în limba engleza


Conform Barnhart Concise Dictionary of Etymology substantivul computer
a intrat în uz în limba engleza în 1646 cu întelesul de „person who does
mathematical calculations” (persoana care face calcule matematice). Din
1897 el capata si sensul de „mechanical calculating machine” (masina de
calcul mecanica).
The Oxford English Dictionary, Second Edition (OED2) dateaza folosirea în
limba engleza a substantivului computer cu sensul de mechanical calculating
device (dispozitiv mecanic de calcul) cu începere din 1897 (termenul a
aparut în jurnalul Engineering din data de 22.01.1897)
În Webster's 1913 Dictionary termenul este consemnat ca „one who
computes” (cineva care calculeaza).
Începând cu 1946, (posibil chiar din 1941) substantivul computer capata
sensul unic de electronic calculating machine (masina electronica de calcul).
Cea mai veche referinta consemnata în OED2 privind termenul electronic
computer (computer electronic) este anul 1946, dar din contextul unor note,
citate, informatii tehnice si stiintifice este evident ca acest termen a fost
folosit anterior acestui an.

Sinonime
SPAD (Sistem de Procesare Automata a Datelor), calculator electronic,
ordinator, sistem electronic de calcul, sistem informatic de calcul; sistem
automat de calcul

2. Internetul
Internetul este o retea a retelelor, un
sistem global de retele de compuetre
interconectate, care in momentul de fata
inglobeaza milioane de computere. Este
bazat pe cateva standarde majore de soft,
cel mai important fiind TCP/IP, adica
transmission control protocol/Internet
protocol. Acest protocol "sparge" textele
si alte informatii in unitati mici, numite
pachete. Fiecare pachet isi gaseste drumul
sau prin internet catre computerul final
care le asambleaza la loc, intr-un mesaj
coerent. Alte protocoluri de tranfer sunt
langa TCP IP si permit transmiterea prin
Internet a imaginilor, sunetelor, filmelor,
date binare, etc.. Toate computerele de pe
piata in momentul de fata suporta TCP IP
ceea ce face Internetul un mediu universal valabil.
Internetul a aparut prima data in SUA ca urmare a unui proiect
guvernamental care dorea o retea de date protejata impotriva oricarui atac.
Advanced Research Project Agency
(ARPA) a dezvoltat prima versiune a
Internetului , numita ARPANET, in
1969.Arpanet s-a dorit a fi un sistem
descentralizat de informatie care
permitea re-rutarea informatiilor in
cazul unui atac nuclear sau dezastre
naturale. Daca se dorea transmisia unui mesaj dintr-o locatie in alta el pornea
simultan pe mai multe rute. Daca undeva se bloca el oricand era transmis
prin intermediul celorlalte rute. Ironic este ca chiar aceasta descentralizare a
dus la reputatia Internetului de astazi de a nu putea fi cenzurat. Exista foarte
putine filtre unde se poate controla informatia.
Intre 1970 si 1980 National Science Foundation a utilizat o versiune extinsa
a Arpanet numita NSFnet, care unea agentiile guvernamentale, universitatile
si alte institutii. Internetul nu a evoluat comercial decat dupa inceputul anilor
90 cand NFS a ridicat restrictiile fata de utilizarea lui in scopuri de profit.
Cam in acelasi timp fizicianul Tim Berners-Lee introducea HTTP , un nou
protocol de comunicare care permitea indivizilor sa isi creeze propriile
pagini web si sa le lege intre ele. Aceasta noua platforma de comunicare
numita World Wide Web a crescut repede si a ajuns sa suporte orice tip de
informatie sau continut multimedia si a facut ca Internetul sa explodeze intr-
un mediu imen s de informatie si afaceri.

Cum va arata
Internetul in 2020?
Vor ajunge masinile sa fie independente de oameni, vor aparea grupuri care
sa se impotriveasca dezvoltarii tehnologice si care
vor fi urmarile socio-politice ale dezvoltarii spatiului
virtual reprezinta doar cateva dintre temele atinse in
ultimul studiu privind dezvoltarea elementului care a
revolutionat ultimele decenii:
Cum va arata Interrnetul in 2020 si care va fi locul
ocupat de spatiul virtual in existenta offline. Aceasta
este imaginea pe care 742 de experti din intreaga
lume au incercat sa o creioneze, opiniile lor fiind incluse intr-un studiu Pew
Internet&American Life Project. Marea majoritate au ajuns la un acord
privind modul in care va evolua tehnologia dar parerile sunt diferite in ceea
ce priveste impactul acesteia asupra existentei umane.

Internetul va fi accesibil unui numar de oameni mult mai mare decat in


prezent, avand in vedere dezvoltarea tehnologiilor de transmisie in urma
investitiilor de miliarde de dolari in retelele de transmisie de inalta viteza.
56% dintre respondenti au afirmat ca tehnologiile wireless vor face
Internetul accesibil aproape oricui, oriunde si oricand, costurile urmand sa
fie mult mai mici decat cele din ziua de azi iar vitezele de transmisie a
datelor putand sa atinga valori ametitoare comparativ cu cele mai bune
oferte actuale.

Acest scenariu ar duce inevitabil la micsorarea spatiului privat si la o marire


a transparentei in ceea ce priveste actiunile autoritatilor sau a companiilor.
Expertii nu au cazut de acord asupra faptului ca o marire a transparentei va
duce si la o lume mai buna in general. Astfel, 49% dintre acestia sunt de
parere ca reducerea intimitatii personale nu reprezinta un cost neglijabil
pentru a transparenta mai mare la nivel global, in timp ce 46% considera ca
beneficiile justifica costurile, oamenii putand sa cunoasca mult mai bine
lumea in care traiesc.

3.Maşina de scris
Pianul cu….litere!Era prin anul 1808.Contesa Carolina
Fantoni era coplesita de tristete:isi pierduse vederea.Era
chinuita de gandul ca nu mai putea scrie.Intr-una din sile cand
canta la pian,i-a spus unui prieten,Pelegrino Turri:-Ce bine ear
fi daca ar exista un pian cu liter!Cand apas pe clapele,,a’’,
,,b’’, ,,c’’…pianul sa le scrie.N-as mai fi oarba de tot!Turri era un om
priceput,cu idei.Nu si-a gasit linistea pana ce nu a construit
un mic ,,pian’’
Care In loc sa emita sunete musicale imprima litere pe
hartie!Asa a fost inventata masina de scris!Forma mai
apropiata de cea din zilele noastre i-a dat-o italianul Giuseppe
Ravizza.Astazi orice computer poate servi si ca masina de
scris.

4. Televiziunea
Televiziunea poate fi definită ca un ansamblu de principii, metode şi tehnici
utilizate pentru transmiterea electrică pe un canal de comunicaţie a
imaginilor în mişcare. Ca şi radioul, televiziunea este este o invenţie a
perioadei interbelice, deşi primele principii au început să se studieze din
secolul al XIX-lea. Au trecut mai mult de şaizeci de ani de când, pe un ecran
sferic, apărea prima imagine a unei prezentatoare. Televiziunii îi vor trebui
mai puţin de zece ani pentru a evolua de la faza încercărilor de laborator la
un început de realitate industrială. Imediat după terminarea războiului
lucrurile se precipită : echiparea cu astfel de aparate se face intr-un ritm
alert, astfel că în 1951, în Statele Unite existau 10 televizoare la 100 de
locuitori, iar în Marea Britanie, 3 televizoare la acelasi număr de locuitori. În
1951, televiziunea apare şi în tări considerate drept sărace, cum ar fi Cuba,
Mexic sau Brazilia.
Televizorul este un obiect considerat de
unii central în casele a peste două
miliarde de oameni. Dar ce se află în
spatele ecranului? Din punct de vedere
tehnic, televizorul asigură două funcţii:
Prima este aceea de a recepţiona
informaţii electrice codificate. Aceste
semnale sunt selectate, amplificate, şi
tratate corespunzător, uneori cu ajutorul
telecomenzii. Din punct de vedere
economic, televiziunea este o filieră organizată în jurul a
două pieţe. Piaţa primară – Aceasta este locul de schimb
între difuzorii şi consumatorii de televiziune, adică
telespectatorii. Contra unui abonament, telespectatorul are
acces la imagini ordonate într-o grilă de programme.
Piaţa secundară - Reuneşte aceiaşi difuzori şi programatori,
cu producătorii de programe, originale sau de ocazie, care
compun grila.
Locul televiziunii este bine definit în peisajul mijloacelor de informare în
masa şi a avut efecte majore asupra altor modalităţii de transmitere a
informaţiei cât şi implicit asupra telespectatorilor.

5. Avionul
Avionul este o aerodină , din categoria Aeronave
cu aripă fixă, prevăzută cu o suprafaţă portantă
fixă ce asigură sustentaţia datorită vitezei de
deplasare. Viteza de deplasare poate fi asigurată
fie de acţiunea unor grupuri motopropulsoare, fie
de acţiunea unei componente
a greutăţii (în cazul zborului
de coborâre sau al zborului
fără motor). Forma
exterioară a avionului,
dimensiunile, motorizarea, organizarea structurală a componentelor sale îi
influenţează direct performanţele. Avionul este un aparat complex alcătuit în
mod normal din patru subsisteme:

1. structura de rezistenţă
2. sistemul de propulsie
3. echipamentele de bord şi aparatele de comandă a zborului
4. instalaţiile şi mecanizarea aeronavei

În general, un avion este alcătuit din următoarele părţi principale: aripa cu


dispozitivele sale de sustentaţie, fuzelajul, ampenajele orizontal şi vertical cu
părţile lor mobile, trenul de aterizare şi sistemul de propulsie. Părţile mobile
ale avionului sunt: eleroanele, profundorul, direcţia, flapsurile, voleţii, frâna
aerodinamică şi compensatoarele.
Structura unui avion civil
Aparatura de bord este alcătuită din: sisteme pentru controlul zborului,
sisteme pentru controlul funcţionării motoarelor, sisteme de navigaţie
aeriană, aparatură radio/radiolocaţie.

La avioanele militare se adaugă armamentul de bord, instalaţiile de


bombardament şi dirijare a rachetelor, blindajul de protecţie, acroşajele şi
aparatura adecvată misiunilor de luptă.
Acţionarea comenzilor avionului se realizează prin intermediul instalaţiilor
hidraulice şi pneumatice. Esenţiale pentru zborul avionului sunt şi instalaţiile
de alimentare cu combustibil şi ulei, instalaţiile electrice, de antigivraj
(dezgheţare), sanitară, de izolaţie termică şi fonică, climatizare şi comenzile
agregatelor aeronavei, echipamentul de dirijare.
Comanda sistemului de propulsie şi a comenzilor părţilor sale mobile
asigură manevrarea aeronavei.
Comanda tracţiunii se realizează prin maneta de gaze care
acţionează sistemul de propulsie. Comenzile părţilor mobile sunt
asigurate prin manşă, paloniere, flapsuri, frâne, etc. De exemplu,
acţionarea manşei înainte şi înapoi implică bracarea profundoarelor în
sus şi în jos, fapt care duce la o mişcare a avionului în sus sau în jos.
Mişcarea manşei spre stânga sau dreapta acţionează eleroanele de pe
aripi, ducând la o mişcare de ruliu (rotaţie) în jurul axei longitudinale.
Călcarea palonierelor (pedalelor) spre stânga sau dreapta acţionează
direcţia avionului în lateral. Ceea ce trebuie reţinut însă, este că
manevrarea aeronavei se face prin acţionarea combinată a diferitelor
comenzi.

6. Racheta
O rachetă este un vehicul, un proiectil ori o aeronavă a
cărui forţă necesară deplasării este obţinută prin reacţiunea
obiectului însuşi la ejectarea cu viteză ridicată a unor gaze
realizate în urma arderii unui combustibil lichid sau gazos
provenind dintr-un motor rachetă.
Principiile, respectiv legile fizicii după care o rachetă se
deplasează sunt Principiul acţiunii şi reacţiunii, care
reprezintă una din legile mecanicii clasice (cunoscute şi sub
numele de Legile lui Newton) şi legea conservării impulsului.
Zborul rachetă
Zborul rachetă foloseşte un motor de propulsie, numit motor rachetă, care
foloseşte energia degajată din arderea unui jet presurizat de carburant într-un
contrajet, de asemenea presurizat, de comburant. Camera de ardere este de
obicei o cavitate de o anumită formă volumică curbilinie (datorită efectelor
de distorsiune a curgerii laminare şi nelaminare a gazelor nearse şi arse,
combinate cu efectul Coandă) prevăzută cu un singur orificiu de ieşire, gura
de ejectare, prin care gazele arse sunt evacuate. Ambele substanţe, atât
carburantul, cât şi comburantul, trebuie să se găsească la bordul vehiculului.

7. Telefon
-este un mijloc de comunicatie ce transmite voce sau alte sunete la diferite
distante,prin intermediul curentului electric
sau al undelor sonore.Telefonul are
urmatoarele componente principale:-
receptorul,care este alcatuit dintr-un
microfon(emitator),car transforma undele
sonore in variatii ale curentului electric si un
difuzor,ce receptioneaza semnalele electrice si le transforma in unde
sonore?(sunete)
-corpul telefonului,care are incorporate circuitele electronice si discl sau
tastele cu numere.
TELEFONUL FARA CORDON

ESTE UN TELEFON OBISNUIT,LA CARE LEGATURA INTRE


:RECEPTOR SI APARAT SE FACE PRIN UNDE RADIO.Cele doua
parti principale ale telefonului fara cordon sunt:receptorul-partea
mobile si baza-partea fixa.Baza este conectata la PSTN si
receptioneaza apelurile telefonice ca pe semnale electrice ce vin din
reteaua telefonica si le transforma in semnale radio de tip FM,pe care
le trimite catre receptor.Telefonul fara cordon functioneaza pe o
pereche de frecventa radio care face posibila ascultarea si vorbirea in
acelasi timp.Perechea de frecvente radio ale acestui tip de telefon se
numeste frecventa duplex.

8.Aparatul de
fotografiat
Oamenii au simtit mereu nevoia sa reproduca
lumea inconjuratoare si,mai ales,chipul
omenesc.Asa au aparut
picture,desenul,gravura.Ceea ce insa lipsea
tiparirilor-cartilor,ziarelr si revistelor-erau
imaginile,adica fotografiile care,macar pentru o clipa,sa arate
oamenilor cum este lumea adevarata,cu roate intamplarile ei,bune si
rele.Secole la rand,fizicieni,astronauti,matematicieni si chimisti au
studiat la desene si schite de diferite tipuri pentru fiecare parte
componenta a aparatului de fotografiat.In 1685,aparatul-aflat la
inceputurile sale-a fost gata si astepta aparitia fotografiei.In urma cu
mai bine de 158 de ani,fizicianul francez Joseph Niepce si un pictor
scenogrf Jacques Daguerre au pus la punct primul aparat de
fotografiat care putea fi folosit.In anul 1826,Niepce a realizat prima
fotografie care infatisa casa lui.Pentru aceasra,el a tinut
aparatul in aceeasi pozitie timp de opt ore.In 1853 a fost
construit primul aparat cu care se puteau lua
instantanee,adica putea fi fotografiata o imagine in miscare,in mai
putin de secunda(de exemplu,o broasca ce sare din apa sau o pasare in
zbor).Carol Popp de Szathmary,pictor transilvanean,a fost considerat
primul fotoreporter de razboi din lume datorita raportajelor sale
fotografice din timpul razboiului din Crimeea.In anul 1848,fizicianul
francez Alexandre Edmind Becquerel realizeaza primele fotografii
color

9. Telescopul Hubble
Telescopul spaţial Hubble se învârte în jurul
Pământului, în spaţiul cosmic, şi cercetează
cerul cu o claritate şi o exactitate pe care nu o
are nici un alt telescop amplasat pe pământ.
Denumirea a primit-o în cinstea astronomului
american Edwin Hubble. In 1990,
Telescopul Spatial Hubble a fost pozitionat pe
orbita, din naveta spatiala Discovery, la 381
de mile deasupra Pamantului. Hubble este
primul observator pe orbita, fiind dotat cu o
oglinda de 240 cm, prezentand cateva pachete cu instrumente si camere de
luat vederi capabile sa inregistreze diferite parti ale spectrului
electromagnetic. Numele telescopului i-a fost dat in onoarea astronomului
american Edwin Powell Hubble. In ciuda unei investitii de 1,5 miliarde de
dolari, au existat initial cateva probleme, din cauza unui viciu de proiectare a
oglinzii, insa in decembrie 1993 au fost instalate instrumente optice de
corectare. Telescopul are o lungime de 43 de picioare si este lat de 14
picioare, iar in prezent ofera imagini de o claritate imposibila in alte
circumstante, datorita efectului atmosferei Pamantului

10.Automobilul
Adevaratii pionieri in constructia automobilului sunt considerati Lenoir,
Delamare - Deboutterville, Daimler, Benz si Ford. Odata cu ei apar si
firmele specializate in constructia automobilului.

Prima firma se numea “Panhard – Levassor” si a fost fondata in anul 1845,


folosind motoare Daimler. In 1898, apare firma Peugeot, care va construi si
un motor cu acelasi nuume. Firma Renault isi are inceputurile in anul 1899,
descrisa de Louis Renault, impreuna cu cei trei frati ai sai. Renault a scos pe
piata primele automobile de constructie proprie in anul 1902. Uzinele Fiat
si-au deschis portile in anul 1899, urmate de Mercedes, in anul 1900. In
1896 a luat nastere societatea “English Daimler Company”, iar in 1898 a
realizat primul automobil de
constructie proprie. Tot in
Anglia, in aceasta perioada au
aparut marci precum Lachester,
Tonicroft, Napier, etc.
Firma Mercedes a construit
modelul Mercedes 1901,
consierat stramosul
automobilului modern. Un
aport important la construirea
automobilelor si l-a adus Wilhelm Maybach, care realizeaza primul radiator
tip fagure, folosit de modelul Mercedes 1901. In plus, el i-a ridicat
capacitatea la 5,3 l si puterea de 35 CP.
Primul automobil al firmei Rolls Royce - a aparut in anul 1903. In anul
1908, apare in Europa automobilul Ford T, primul automobil produs in
milioane de exemplare. El era atat de imbunatatit, incat a rezistat 19 ani, iar
un adevarat avantaj reprezinta greutatea sa foarte mica, de numai 600 Kg.
De-a lungul timpului, Fordul T s-a perfectionat, aparand in mai multe
variante: Ford 1920, Ford Tourer 1927.
Odata cu primul razboi mondial, automobilul si-a evidentiat calitatile
nebanuite pana atunci, dovedindu-se a fi un adevarat atu al armatelor care l-
au folosit.
In perioada postbelica, setea de a depasi, setea de lux bazata pe averile
acumulate din mizeria razboiului, combinata cu fenomenul psihic al trairii
vertiginoase si intense, au facut ca firmele constructoare europene Voisire
Delage, Farman, Hotch Kiss, Panhard Bugatti, Fiat, Minerva, Elizalde, sa
produca masini luxoase, dotate cu motoare de 6 si 8 cilindrii la preturi
ridicate.
Europenii ramasesera insa la stadiul masinilor “de comanda”, asa ca au fost
sedusi de modele produse de General Motors, fondat in 1903 de catre W.
Durand; de vehiculele produse de uzinele Ford, Pierce Arrow, Marmon,
Studebaker, Chrysler, Packard, Reo, Dodge, etc. Activitatea postbelica a lui
A. Citroen si ofensiva americana, care tindea spre acapararea pietelor
europene, au contribuit in mare masura la revinimentul industriei de
automobile din Europa, industrie care face mari eforturi pentru a trece la
productia de pace. Din acest motiv si din multe altele, pretul automobilelor a
scazut.
Automobilul din anii '30 nu mai seamana deloc cu cel de dinaintea primului
razboi mondial. Constructorii puneau mare accent pe confort, adaugand
accesorii precum aprinzator de tigari, lumina in interior, stergatoare electrice
sau mecanice, oglinda retrovizoare, semnalizatoare de directie, roata de
rezerva, iluminarea numerelor de circulatie, etc., lucruri atat de banale in
ziua de azi.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial, asistam la o adevarata explozie a


industriei automobilistice; de asemenea
asistam si la transformarea automobilului in
prima masina a activitatii social-economice
moderne. Au aparut automobilele atat de
cunoscute de noi, precum: Cadillac si
Oldsmobile, lansate in 1949, Trabant,
masinile Volkswagen (1946).

Motorul in V, rezervat initial masinilor


puternice sau de curse, cu cel putin 8 cilindrii, a inceput sa fie construit in 6
cilindrii (Buick 1960) si 4 cilindrii in 1962 (Ford Taunus 12 M). Motorul cu
12 cilindrii in V a ramas apanajul automobilelor de cursa, precum Maseratti,
Aston Martin, Ferrari.
III. Noi sperante
Daca pana in 1960, se produceau automobile numai in unele tari din Europa
si SUA, astazi, ele se produc aproape in fiecare tara a lumii.
Constructorii de automobile s-au dezvoltat intr-atat de mult incat numai
seamana cu absolut nimic cu automobilele produse in sec. trecut. Sunt atat
de sofisticate incat, daca inainte puteai sa repari singur un automobil daca
aveai cunostiinte in domeniu, in ziua de astazi, pentru a repara un automobil
de ultima generatie, este nevoie de o intreaga echipa de specialisti.
Datorita poluarii si a epuizarii zacamintelor de petrol, se cauta noi solutii,
adica noi combustibili, noi motoare adaptate la combustibilii de regula
nepoluanti. S-au conceput automobile foarte sofisticate, alimentate cu curent
electric, si se incearca si o versiune pe hidrogen, dar datorita problemei
stocarii hidrogenului, acesta a ramas un simplu prototip. Un alt impediment
il considera marii giganti petrolieri, care aduna miliarde de dolari in fiecare
zi.

Invenţii şi inovaţii în tehnică


- cum au schimbat cipurile lumea -
Privire înapoi în 1971. China intră în Naţiunile unite. Cei de 18 ani
dobândesc dreptul de vot în SUA. Apare un “calculator-întru-un-cip” care e
destul de mic şi destul de ieftin pentru a intra într-o sculă pentru afaceri, o
jucărie, un aparat, o unealtă – pe scurt în orice are o vagă legătură cu
electricitatea.
De-atunci lumea nu mai e aceeaşi.
Azi, datorită microprocesoarelor ce i-au urmat lui Intel 4004 din 1971,
suntem mai informaţi, mai eficienţi şi, într-un mod obscur, mai lipsiţi de
intimitate decât acum 25 de ani. Deoarece microprocesoarele au devenit în
aşa măsură parte a vieţii noastre, adevărata provocare a ajuns să fie găsirea
unor aparate din jur care să nu fie într-un fel sau altul controlate de un
calculator. Calculatoarele mici şi relativ ieftine au făcut practic posibilă
urmărirea oricărei activităţi umane, analiza oricărui proces şi controlul
oricărui mecanism.
Sărbătorind cea de-a douăzecişicincea aniversare a microprocesorului,
să nu uităm că aceste calculatoare procesează doar date: cunoaşterea este
altceva. Direcţia de finanţe poate rula duzini de modele financiare pe
calculator, tot oamenii vor decide dacă dobânzile vor creşte sau scădea. La
fel, ani de cercetare în inteligenţa artificială au produs algoritmi care se pot
adapta în situaţii bine definite, dar numai oamenii au abilitatea de-a înţelege
şi glumi.
Voi prezenta în continuare câteva din marile schimbări provocate de
microprocesoare în lumea noastră. Toate indică un fapt indiscutabil: orice
privire asupra impactului microprocesoarelor asupra lumii noastre reprezintă
o fărâmă de timp. Revoluţia continuă.

În trecut, documentele private erau protejate atât de bine pe cât le


puteai ţine undeva închise. Azi criptarea electronică protejează informaţia pe
unităţile de disc astfel încât numai persoanele autorizate să poată citi datele
secrete.
Dar criptarea creează de asemenea posibilitatea ca unii criminali să
ascundă electronic dovezi importante. În SUA oficialităţi ce impun legea
federală doresc să introducă un plan pentru toată lumea de a da o copie
tuturor cheilor de criptare guvernului, care le va ţine secret, cu excepţia
cazului când este necesară citirea unor date criptate. După aceste oficialităţi,
ameninţarea criptării este atât de serioasă încât guvernul SUA ar trebui să-ţi
continue lupta împotriva exportului de tehnologie de criptare în afara
graniţelor sale.
Criptarea va asigura totodată şi sprijinul unui comerţ electronic foarte
răspândit, ce ar putea da consumatorilor acces nelimitat pe o piaţă mondială.
Nu e mai puţin adevărat că intimitatea noastră va putea fi asaltată de
companii de cărţi de credit, bănci şi alţii, care vor putea uşor să-şi constituie
dosare detaliate despre stilul nostru de a cheltui. De exemplu, cei ce
angajează pot refuza explicit să angajeze fumători datorită posibilului cost al
asistenţei sociale pentru aceştia…

În fiecare zi tomografele computerizate (CT) din spitalele lumii


salvează vieţi prin ilustrarea tridimensională a interiorului corpului nostru.
Microprocesorul nu e singurul tip ce calculator care poate rezolva
matematica necesară construirii acestor imagini 3D, dar ele sunt
răspunzătoare pentru recenta proliferare a scanerelor CT.
Maşinile CT de început rulau cu ajutorul minicalculatoarelor ce erau
scumpe şi greu de întreţinut, dar noile scanere folosesc staţii de lucru de vârf
pentru a procesa muşchii. De exemplu, Picker Nuclear Medicine (Highland
Heights, OH) echipa scanerele sale cu un minicomputer Ardent Titan 1500,
minicomputer ce obţinea 32 MFLOPS vârf de performanţă. Azi, firma
foloseşte o staţie de lucru Alpha de la Digital Equipment cu un
microprocesor ce poate genera peste 133 MFLOPS performanţă în virgulă-
flotantă.
Aceste staţii de lucru sunt de asemenea ultra-optimizate pentru
grafică, permiţând manipularea în timp real al imaginilor tridimensionale
pentru a ajuta doctorul să evalueze sănătatea vreunor organe sau afectarea de
către boală.
Şi poate cel mai important lucru, microprocesoarele au contribuit la
reducerea costurilor şi dimensiunilor acestor maşini CT, ce le face azi mult
mai disponibile în diverse zone ale lumii. Centrele de investigare CT sunt
deja prezente în multe din zonele urbane.

Ştirile erau cândva ceva care coborau spre noi printr-o mână de
vehicole de media ca o rugă zilnică coborând din munţi. Internetul a
răsturnat muntele. Azi aproape oricine poate deveni publicist, iar unele din
cele mai proaspete ştiri şi opinii diverse sosesc azi prin magazile electronice
sau listele de e-mail.
Cele mai importante ziare au răspuns prin amestecarea produselor lor
tradiţionale tipărite cu informaţii de pe site-urile lor Web. Reporterii primesc
acum corespondenţă e-mail de la segmente mai largi şi mai diversificate de
surse pentru a-şi redacta subiectele. Când New York Times, la începutul
anului 1996, a lansat o campanie de explorare de o săptămână pe tema
downsizing în America, a sponsorizat conferinţe la propriul său sit Web.
Elizabeth Osder, editor dezvoltator de conţinut, afirma că ediţia tipărită a
inclus pur şi simplu citări şi informaţii din discuţia electronică în articolele
ce-au apărut ulterior în acea săptămână. De asemenea, grupul constituit de
Microsoft cu NBC News vizează un amestec similar de ştiri TV şi situri Web
pentru răspândirea de informaţii.
Cu toate acestea, publicaţiile tipărite nu vor dispărea în viitorul
apropiat. Web-ul e bun pentru conferinţe, cercetare sau pentru culegerea la
întâmplare de informaţii, dar ziarele şi revistele sunt în continuare mai
convenabile pentru citit şi mai uşor de răsfoit. Hârtia are o lăţime de bandă
excelentă.
Internetul a modificat incredibil de mult comunicaţie dintre oameni.
De exemplu, chiar în aceste zile se desfăşoară pe Internet partida “Kasparov
contra întregii lumi” (KASPAROV vs THE WORLD). Oricine poate propune
orice mutare. Este aleasă mutarea care după 24 de ore întruneşte cele mai
multe voturi. Partida a început pe 21 iunie 1999 cu mutarea lui Kasparov la
e4 . Prima mutare “a lumii” a fost la c5 ().

Poşta electronică a deschis lumile corporaţionale înlocuind lanţurile


de comandă formale cu comunicaţii mia rapide şi mai interactive (chiar dacă
cuvintele sunt scrise uneori greşit, propoziţiile pot fi pline de o gramatică
îndoielnică iar ideile uneori incomplet formulate). Toate acestea se bazează
pe microprocesoarele din calculatoarele de pe birouri şi din modemurile ce
pun în mişcare informaţia.
Poşta electronică a deschis noi perspective. De exemplu Scott Adams,
un creator de benzi desenate, foloseşte e-mail-ul pentru a primi idei de la
cititori pentru următoarele benzi.

Biologii nu înţeleg nici acum în totalitate ADN-ul, dar au făcut paşi


mari în ultima decadă, datorită microprocesoarelor. Matematica secvenţierii
unor mari părţi a genomului a născut un nou domeniu – biologia moleculară
computaţională. Cipuri speciale de siliciu fac posibilă o şi mai mare viteză
de secvenţiere.
Beneficiul: cercetătorii pot utiliza acum profile genetice individuale
pentru a prezice care indivizi sunt mai susceptibili de a contracta anumite
boli. Dar testele genetice ieftine îi afectau pe oameni. De exemplu câţiva
soldaţi din SUA au refuzat să-şi includă celulele în baza de date ADN a
armatei, deoarece se tem că date ascunse în propriul ADN pot fi utilizate
împotriva lor mai târziu…

Apuse sunt zilele când a conduce o maşină puternică însemna să arzi


benzină ca şi cum ar fi fost pe gratis injectată cu orele în carburator. Acum
microprocesoarele conduc motoarele atât de eficient încât multe maşini de
mărime standard fac peste 30 de benzină cu un galon de benzină dar şi
suficient de repede. Şi ca bonus, ultimele motoare pot merge 100.000 de
mile fără revizie, tot mulţumită microprocesoarelor…
Dar aici nu se termină tehnologia. Air-bag-ul se deschide dacă
microprocesorul detectează un impact. Playerele de CD de maşină luptă
împotriva vibraţiilor prin citirea în avans a câteva secunde cu care să umple
eventualele goluri, înainte de momentul redării lor. Care e viitorul
automobilelor gestionate de siliciu? Fabricanţii testează sisteme de operare
(!) specifice pentru a integra în reţea duzina de microprocesoare dintr-un
automobil obişnuit.

Acum douăzeci de ani, cărţile de credit erau pentru câţiva privilegiaţi


deoarece verificarea tranzacţiilor era un chin. Dacă făceai o cumpărătură
mare, funcţionarul magazinului suna un operator central şi îi citea valoarea
la telefon. Mulţumită microprocesoarelor, pericolele şi ineficienţa
tranzacţiilor a dispărut. Deoarece magazinele pot verifica acum orice
tranzacţie, companiile financiare pot cu uşurinţă impune limitări de credit
stopând frauda. În 1990, Visa a raportat tranzacţionarea a 174 miliarde de $
pe reţeaua sa, ajungând în 1994 să proceseze 294 miliarde de $, deci o
creştere anuală de 17 procente.

Telefoanele celulare sunt doar microprocesoare agăţate de o antenă


radio şi optimizate pentru procesarea semnalelor radio. Cu toate că beep-ul
telefoanelor celulare a avut un efect substanţial în naţiunile industrializate,
schimbările sunt şi mai spectaculoase în celelalte zone. Mari părţi din Africa
nu vor fi probabil niciodată cablate deoarece telefonia celulară este mult mai
ieftină. Microprocesoarele au permis unor ţări să treacă de la lipsa totală a
telefoanelor la cele mai noi sisteme de telefonie.
Microprocesoarele au schimbat dramatic modul în care artiştii produc
animaţia prin faptul că fac posibilă crearea unor adevărate lumi 3D în
mişcare. Înainte, artiştii construiau desenele animate folosind creaturi 2D
mişcându-se pe un fundal fix 2D ca într-un joc cu decupaje pe o placă.
Reclamele au adoptat şi ele această tehnologie: fiecare produs pare să se
trezească, să se transforme şi să danseze de-a lungul ecranelor de azi.
Rezultatul este o animaţie mai realistică, precum şi o oarecare
reducere a resurselor necesare producerii animaţiei. De exemplu, Toy Story a
folosit cea mai mică echipă utilizată vreodată de o animaţie la Disney, şi
totuşi a fost în întregime 3D. Disney şi Pixar estimează că au utilizat peste
800000 ore utilizare calculator pe staţii grafice Silicon Graphics şi Sun
SparcStations pentru a clădi în final cei 500GB de pixeli pe care i-am
admirat în acest film.

Azi revoluţia continuă pe măsură ce viteza schimbărilor din viaţa


noastră, determinate de existenţa microprocesoarelor, creşte în loc să arate
vreun semn de stabilizare. Microprocesoare mai rapide la preţuri relativ mai
mici, tehnici noi şi mai performante de fabricaţie a semiconductoarelor şi
software mai plin de imaginaţie ar putea face următoarea generaţie de
calculatoare şi mai prezentă decât prima.
Cât de semnificativ a fost impactul microprocesorului? Mulţi
consideră că a fost cea mai mare invenţie, nu numai a acestui secol, dar şi al
oricărui secol. Pentru unii, microprocesorul este mai important chiar decât
roata, în seria de realizări ale umanităţii.
“Dacă ţinem seama de viziune, inovaţie, înţelegere profundă,
cunoştinţe şi înţelepciunea în formă de software pentru microprocesor,
putem vedea că impactul este cu mult mai mare decât cel produs de
inventarea roţii”, spune Marc Andreessen, vicepreşedinte pentru tehnologie
la Netscape Communications. “Şi de abia am atins superficial posibilităţile
oferite de microprocesoare”, adaugă el.
Alţi experţi, inclusiv Andrew S. Grove de la Intel, care ne-a oferit
primul microprocesor comercial, văd calculatorul într-un cip ca o parte a
unei tehnologii mai vaste şi mai semnificative. “Aş compara
microprocesorul cu invenţia limbajului şi nu cu cea a roţii. Atât limba cât şi
microprocesorul ne permit să gândim şi să inventăm în modalităţi noi.”
Dan Dobberpuhl, inginer consultant principal al firmei Digital
Semiconductor şi arhitectul principal al procesorului Alpha, crede că
invenţiile mai semnificative au fost digital cu program memorat, tranzistorul
şi circuitul integrat. “Primul microprecesor a fost doar o evoluţie
tehnologică a acestor trei invenţii de bază”, spune Dobberpuhl. Doug
Engelbart, inventator legendar de tehnologii de calculatoare şi director
fondator la Bootstrap Institute, adaugă: “Dacă te uiţi la toată paleta
tehnologiilor digitale. Microprecesorul este doar o parte a acesteia.
Nanotehnologia ne va duce poate mai departe, dincolo de
microprocesoare.”
Dacă credeţi că microprocesorul este echivalent cu roata sau doar cu
invenţii mai modeste ca de exemplu tipărirea, impactul lui a influenţat
aproape pe toată lumea în ultimul sfert de veac. Revoluţia continuă. Ce ne
vor aduce oare următorii 25 de ani?
CUPRINS

Computerul
Internetul
Maşina de scris
Televiziunea
Avionul
Racheta
Telefon
Aparatul de fotografiat
Telescopul Hubble
Automobilul
REALIZATORI

• Director proiect: Didina Botgros

• Profesor Coordonator:Muntean Aurelia

Membrii Echipei

 Corlan Narcisa Bogdan Roxana

 Pop Lavinia Tiran Emilia


 Timus Marian