Sunteți pe pagina 1din 28

1.

Tonajul brut al navei reprezinta:


1. volumul tuturor compartimentelor etanse situate sub linia de plutire; 2. valoarea in tone engleze a deplasamentului navei; 3. volumul tuturor compartimentelor interioare inchise exprimate in tone registru. j k l m n j k l m n j k l m n

2.O tona registru corespunde:


1. volumului a 100 picioare cubice engleze, volum egal cu 2,831 mc. 2. volumului a 1.000 picioare cubice engleze, volum egal cu 28,31 mc.; 3. volumului a 100 picioare cubice engleze, volum egal cu 2,931 mc.

j k l m n j k l m n j k l m n

3.In mod obisnuit pentru structura corpurilor navelor maritime se intrebuinteaza:


1. otel pentru constructii navale cu continut marit de carbon; 2. otel pentru constructii navale cu continut redus de carbon; 3. otel pentru constructii navale inalt aliat. j k l m n j k l m n j k l m n

4.Osatura transversala a navei reprezinta:


1. sistemul ce rigidizeaza invelisul corpului navei pentru ca acesta sa-si pastreze forma transversala; 2. sistemul care rigidizeaza corpul navei in sens longitudinal; 3. sistemul care rigidizeaza corpul navei atat in sens transversal cat si in sens longitudinal. j k l m n j k l m n j k l m n

5.Elementele de structura care fac parte din osatura transversala a navei sunt:
1. suportul central, suportul lateral, tabla marginala, curentii puntii superioare, curentii puntii inferioare; 2. varanga dublului fund, coasta de cala, coasta de interpunte, traversa puntii superioare, traversa puntii inferioare; 3. stringher de bordaj, guseele duble prin care curentii de punte se imbina de traverse, centura puntii intermediare, tabla lacrimara a puntii superioare

j k l m n j k l m n j k l m n

6.Elementele de structura care fac parte din osatura longitudinala a navei sunt:
1. invelisul fundului, centrua puntii superioare, invelisul puntii superioare, copastia;

j k l m n

2. varanga dublului fund, coasta de cala, coasta de interpunte, traversa puntii superioare, traversa puntii intermediare; 3. suportii laterali, suportul central, curentii puntii superioare, curentii puntii inferioare, tabla marginala.

j k l m n j k l m n

7.In nomenclatura navala cuvantul "coverta" desemneaza:


1. puntea cea mai de sus continua si etansa pe toata lungimea navei; 2. prima punte continua si etansa pe toata lungimea navei pornind de la puntea dublului fund in sus: 3. prima punte continua si etansa pe toata lungimea navei pornind de la planul de baza (PB) in sus.

j k l m n j k l m n j k l m n

8.Puntea de bord liber este:


1. puntea care delimiteaza bordul liber minim admisibil; 2. puntea de unde se masoara bordul liber; 3. puntea pana la care se poate inunda nava fara a periclita siguranta ei. j k l m n j k l m n j k l m n

9.Primul compartiment etans de la extremitatea din prova poarta numele de:


1. picul pupa; 2. coferdam; 3. picul prova; 4. teuga. j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

10.Primul compartiment etans de la extremitatea din pupa poarta numele de:


1. picul pupa; 2. coferdam; 3. picul prova; 4. duneta.

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

11.Peretii longitudinali etansi si rezistenti se intalnesc la:


1. toate navele tip cargou de marfuri generale; 2. la navele de transport gaze lichefiate si la unele pasagere;

j k l m n j k l m n

3. la navele care transporta marfuri lichide in vrac, la unele nave care transporta minereu si la navele mari de pasageri.

j k l m n

12.In cazul depozitelor de combustibil lichid situate in afara dublului fund, cand latimea depozitelor este mare, se pun pereti longitudinali neetansi cu scopul de a micsora fortele de inertie pe care le capata lichidul atunci cand nava executa miscari de ruliu. Acestia se numesc:
1. diafragme de ruliu; 2. chile de ruliu; 3. tancuri antiruliu. j k l m n j k l m n j k l m n

13.La extremitatea din prova,corpul navei setermina cu o structura speciala denumita:


1. etambou; 2. etrava; 3. teuga.

j k l m n j k l m n j k l m n

14.La extremitatea din pupa, corpul navei se termina cu o structura speciala denumita:
1. etambou; 2. etrava; 3. duneta.

j k l m n j k l m n j k l m n

15.In sistem longitudinal de osatura (SLO) se construiesc, in mod obligatoriu:


1. cargouri cu deplasamentul pana la 6.000 t.; 2. spargatoare de gheata; 3. petroliere si mineraliere cu lungimea mai mare de 180 m.; 4. petroliere si mineraliere cu lungimea mai mica de 180 m. j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

16.La navele pentru transportat marfuri uscate si la petrolierele cu lungimea mai mica de 180 m. se foloseste:
1. sistemul transversal de osatura (STO); 2. sistemul longitudinal de osatura (SLO); j k l m n j k l m n

3. sistemul combinat de osatura (SCO); 4. sistemul mixt de osatura SMO.

j k l m n j k l m n

17.

Cantitatea de balast necesara navigatiei fara marfa a unei nave de transport este de aproximativ: - deplasamentul navei la plina incarcare

1.

j k l m n

1 1 ; 5 4
2. j k l m n

1 1 ; 5 4
3. j k l m n

1 1 ; 5 4

18.Tancurile de asieta sunt amenajate in:


1. partea de jos a picurilor; 2. in dublu fund; 3. sub puntea principala la extremitatile prova si pupa.

j k l m n j k l m n j k l m n

19.Tancurile de asieta au rolul de a:


1. ridica centrul de greutate al navei; j k l m n

2. corija pozitia longitudinala a navei in raport cu suprafata libera a apei; 3. coboara centrul de greutate.

j k l m n j k l m n

20.Denumim prin "coferdam":


1. spatiul de separatie dintre doua tancuri de combustibil lichid; 2. spatiul de separatie intre compartimentul de masini (CM) si tancul de marfa adiacent; 3. spatiul de separatie intre un tanc de combustibil si un tanc de apa. j k l m n j k l m n j k l m n

21.Denumim prin "saborduri":


1. deschiderile amenajate in parapet in scopul scurgerii cantitatilor mari de apa aruncate de valurile marii si care ar putea compromite stabilitatea navei; 2. deschiderile amenajate in peretii longitudinali neetansi, in compartimentele de marfa, la navele care transporta marfuri lichide in vrac; 3. tuburi care preiau apa din canalul lacrimar de la puntea principala si o directioneaza in santina.

j k l m n j k l m n j k l m n

22.In mod obisnuit, pentru structura corpurilor navelor maritime se intrebuinteaza otel pentru constructii navale avand o limita de curgere de
1.

j k l m n

210N/mm 2
2. j k l m n

235 N/mm 2
3. j k l m n

150 N/mm 2
4. j k l m n

265 N/mm 2

23.Tablele navale au grosimi cuprinse intre:

1. 4 60 mm.; 2. 0,5 10 mm.; 3. 2 50 mm.

j k l m n j k l m n j k l m n

24.Barele de directie principala din cadrul unui planseu sunt:


1. barele cu sectiunea transversala cea mai mare; 2. barele dispuse longitudinal; 3. barele care detin ponderea numerica in cadrul osaturii planseului; 4. barele dispuse transversal. j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

25.In raport cu celelalte materiale utilizate in constructia corpului navei, materialele plastice prezinta urmatoarele avantaje: 1) sunt mai usoare decat aluminiul de 3,5 ori; 2) au rezistenta ridicata la actiunea agentilor chimici din apa de mare si din produsele petroliere; 3) sunt mai usoare decat otelul de 4... 5 ori. Sunt adevarate afirmatiile:
1. 1, 2, 3; 2. 2, 3; 3. 1, 3; 4. 1, 2.

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

26.Dublul fund la o nava indeplineste urmatoarele functiuni: 1) mareste stabilitatea de drum a navei; 2) impiedica inundarea compartimentelor in cazul producerii unor avarii la fundul navei; 3) mareste rezistenta la inaintre a navei; 4) delimiteaza un volum etans in care de obicei sunt amplasate tancurile de balast, combustibil, ulei, etc. Afirmatiile corecte sunt:
1. 1, 2, 3, 4. 2. 1, 3, 4; 3. 2, 3. 4. 2, 4. j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

27.Pentru o nava construita in sistem transversal de osatura (STO) distanta regulamentara este reprezentata de:
1. distanta dintre doua cuple teoretice consecutive; 2. distanta dintre doi curenti de punte consecutivi; j k l m n j k l m n

3. distanta dintre doua coaste consecutive; 4. inaltimea dublului fund.

j k l m n j k l m n

28.Efectele dispunerii compartimentului de masini la pupa navei sunt: 1) reducerea greutatii constructiei datorita eliminarii liniei de arbori intermediari si a tunelului de protectie; 2) probabilitatea mai mica de producere a unor avarii la sistemul de propulsie, deoarece lungimea expusa este mai mica; 3) cresterea volumului util al magaziilor de marfuri; 4) echilibrarea asistei la navigatia in balast este mai dificila; 5) tensiunile la capetele postamentilor masinilor principale de propulsie, determinate de incovoierea generala a corpului navei sunt mai mari. Variantele corecte sunt:
1. 1, 2, 3, 4; 2. 1, 2, 3, 5; 3. 1, 2, 4, 5; 4. 2, 3, 4, 5.

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

29.Atunci cand compartimentul de masini este situat la mijlocul navei, transmisia de la arborii motori la arborii portelice se face prin linii de arbori. Acestia vor trece prin toate compartimentele situate in pupa masinii principale de propulsie si pentru a fi protejati trec prin tuneluri care sunt de fapt niste galerii etanse. Acolo unde exista dublu fund tunelurile se aseaza:
1. in dreptul suportului central; 2. pe puntea dublului fund; 3. in dublul fund strapungand varangele; 4. in dreptul suportului lateral; j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

30.La navele fara dublu fund deasupra varangelor se fixeaza o podea din dulapi de lemn denumita "paiol". Aceasta structura indeplineste urmatoarele functiuni: 1) protejeaza structura metalica a fundului; 2) impiedica caderea marfurilor in santina: 3) asigura o flotabilitate pozitiva in cazul inundarii navei. Variantele corecte sunt:
1. 1, 3; 2. 2, 3; 3. 1, 2, 3; 4. 1, 2. j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

31.In sectiunea de mai jos este prezentata zona fundului in sistem transversal de osatura (STO), la o nava fara dublu fund. Elementul de asatura 5 reprezinta:

Maximizeaza

1. paiol; 2. copastie; 3. spirai; 4. puntea dublului fund.

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

32.La navele care au propulsie mecanica arborii pot servi pentru: 1) fixarea si manevrarea semnalelor; 2) fixarea luminilor de navigatie; 3) sustinerea bigilor de incarcare si descarcare a marfurilor; 4) transmite corpului forta de impingere produsa de vant. Variantele corecte sunt:
1. 1, 2, 4; 2. 2, 3, 4; 3. 1, 2, 3; 4. 1, 3, 4. j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

33.Majoritatea cargourilor care transporta marfuri generale au capacitatea de incarcare cuprinsa intre 4.000 si 8.000 tdw., rar depasind valoarea de 12.000 tdw. Acest lucru se datoreaza:
1. faptului ca marfurile transportate sunt usor perisabile; 2. faptului ca durata mare de stationare in porturi pentru operatiile de incarcare -descarcare, influenteaza negativ eficienta in exploatare; 3. faptului ca in timpul transportului sau in timpul operatiilor de incarcare/descarcare, marfurile se pot deprecia. j k l m n j k l m n j k l m n

34.La cargourile care transporta cherestea, se ambarca material lemnos pe punte in proportie de:
1. pana la 30% din totalul ce -l pot transporta; 2. pana la 40% din totalul ce -l pot transporta; 3. pana la 45% din totalul ce -l pot transporta; 4. pana la 50% din totalul ce -l pot transporta. j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

35.Stabilitatea navelor care transporta cherestea, atunci cand sunt folosite pentru transportul de marfuri generale; care se incarca numai in magazii este:
1. mica; 2. excesiva; 3. aceeasi. j k l m n j k l m n j k l m n

36.Dupa aspectul exterior, navele frigorifice seamana cu cargourile de marfuri generale. Totusi structural, exista unele deosebiri: 1) sunt dotate cu instalatii frigorifice de mare capacitate; 2) magaziile de marfuri sunt izolate termic; 3) sunt construite in sistem de osatura longitudinal (SLO); 4) gurile de magazii sunt de dimensiuni mici (pentru reducerea transferului de caldura). Variantele corecte sunt:
1. 1, 2, 3; 2. 1, 2, 4; 3. 2, 3, 4; 4. 1, 3, 4.

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

37.Din punct de vedere constructiv, mineralierele difera de celelalte tipuri de nave de transport marfuri deoarece:
1. minereurile sunt marfuri cu densitati mari; 2. daca ar avea acelasi tip de constructie ar fi nerentabile din punct de vedere economic; 3. minereurile sunt marfuri cu volum specific mare.

j k l m n j k l m n j k l m n

38.Daca minereul ar fi transportat cu cargourile de marfuri generale obisnuite atunci nu ar umple in intregime magaziile de marfa datorita volumului specific mic. Consecintele sunt urmatoarele: 1) centrul de greutate al navei s-ar deplasa foarte jos si in mare montata nava va executa asocialtii de ruliu dure, ceea ce implica forte de inertie mari cu efecte daunatoare asupra functionarii instalatiilor si mecanismelor de la bord si asupra echipajului; 2) minereul s-ar deplasa in timpul oscilatiilor putand compromite stabilitatea navei; 3) centrul de greutate s-ar deplasa in sus,

putand depasi metacentrul transversal si compromite stabilitatea navei. Variantele corecte sunt:
1. 1, 3; 2. 2, 3; 3. 1, 2. j k l m n j k l m n j k l m n

39.Dintre particularitatile constructive ale mineralierelor amintim: 1) dublul fund inaltat (inaltimea dublului fund poate ajunge la 6 m. la mineralierele mari); 2) au o singura punte; pentru ca marfa sa poata fi manevrata usor; 3) rezistenta generala si locala marita; 4) sistemul de osatura este longitudinal (SLO) sau combinat (SCO); 5) sistemul de osatura este longitudinal (SLO) sau mixt (SMO). Variantele corecte sunt:
1. 1, 2, 3, 5; 2. 1, 2, 3, 4; 3. 2, 3, 4, 5; 4. 1, 3, 4, 5;

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

40.In figura urmatoare TCN-02, este prezentata o sectiune transversala printr-o nava de transportat minereu usor cu dublu fund normal. Cifra 6 reprezinta:
Maximizeaza

1. tancuri de balast; 2. tancuri antiruliu; 3. tancuri care se balasteaza pentru ridicarea centrului de greutate; 4. spatii in care se amenajeaza comanda de rezerva a navei.

j k l m n j k l m n j k l m n

j k l m n

41.Vrachierele universale sunt nave care transporta orice marfa solida sau lichida in vrac cu exceptia:
1. cimentului; 2. minereului usor; 3. minereului greu; 4. bauxitei.

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

42.In cazul navelor pentru transport cereale ("cerealiere") trebuiesc respectate normele "Conventiei internationale pentru ocrotirea vietii umane pe mare - Londra, 1960", cu privire la transportul maritim de cereale, care tin cont de principalele proprietati ale cerealelor legate de procesul de transport. Acestea sunt:
1. alunecarea, deprecierea, tasarea; 2. alunecarea, tasarea, incingerea; 3. tasarea, deprecierea, uscarea; 4. alunecarea, uscarea, tasarea. j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

43.La navele tip petrolier, compartimentul de masini este instalat intotdeauna la pupa. Unele din considerentele pentru care s-a adoptat aceasta varianta sunt: 1) se micsoreaza pericolul de incendii care ar putea fi provocate de scanteile ce ies prin cosul de fum; 2) formele navei fiind mai fine in pupa ca la mijlocul navei, se micsoreaza volumul ocupat de compartimentul de masini, marindu-se volumul util al navei; 3) intre cisternele de incarcare si compartimentul de masini este suficient un singur coferdam; 4) nu se intrerup la mijlocul navei peretii longitudinali ceea ce ar micsora rezistenta generala a navei si deci slabirea grinzii echivalente. Variantele corecte sunt:
1. 1, 2, 3; 2. 1, 2, 4; 3. 2, 3, 4; 4. 1, 3, 4. j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

44.In scopul reducerii momentului de incovoiere longitudinala, care la navele petroliere are valoarea maxima la asezarea statica pe gol de val, este indicata instalarea compartimentului de pompe:

1. in prova compartimentului de masini; 2. in zona de mijloc a navei; 3. in prova navei.

j k l m n j k l m n j k l m n

45.Bordul liber al unei nave petrolier este mai mic decat al unei nave cargou de aceeasi marime. Explicatia este urmatoarea:
1. datorita distantei mici dintre peretii transversali si a inchiderii ermetice a gaurilor de tancuri n j k l m nescufundabilitatea petrolierelor este mult mai buna. Pe de alta parte, densitatea apei fiind mai mare decat a marfii transportate, in cazul unei avarii apa va umple spatiile lasate libere pentru a compensa dilatarea marfii datorata variatiilor de temperatura; 2. apa ambarcata pe punte in timpul navigatiei produce efecte dinamice nesemnificative; j k l m n 3. din considerentul asigurarii stabilitatii navelor petrolier la actiunea dinamica a vantului se impune ca j k l m n suprafata velica sa fie mai mica si implicit bordul liber.

46.Stabilitatea initiala a navelor de pasageri trebuie sa aiba o asemenea valoare incat in cazul aglomerarii, efectiv posibile, a pasagerilor pe puntea superioara accesibila pasagerilor, intr-un singur bord si cat mai aproape de parapet; unghiul de inclinare statica a navei sa nu depaseasca :
1. j k l m n

valoarea unghiului max. ( max ) din diagrama stabilitatii statice


2. j k l m n

valoarea unghiului de opus ( a ) din diagrama stabilitatii statice


3. unghiul la care puntea etansa expusa intra in apa sau la care gurna iese din apa j k l m n

47.Pentru imbunatatirea manevrabilitatii unei nave ferry-boat se prevede:


1. in prova, un sistem de guvernare cu jet transversal; 2. sistem de guvernare cu doua carme; 3. sistem de propulsie cu doua elici si folosirea lor si pentru guvernare; 4. in pupa, un sistem de guvernare cu jet transversal. j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

48.Aprecierea calitatilor de remorcaj ale unui remorcher se face in practica cu ajutorul raportului dintre tractiunea de carlig Z si puterea la ax dezvoltata de masina de propulsie Pa. Astfel la viteza

de remorcare Vr = 5 - 5,5 Nd raportul Z / Pa este egal cu:


1. (20-25) daN / CP; 2. (10-15) daN / CP; 3. (5-10) daN / CP. 4. (25-30) daN / CP. j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

49.De obicei la remorchere (in special la remorcherele fluviale) elicele se introduc in duze. Acest sistem prezinta urmatoarele avantaje: 1) protectia elicei la navigatia prin gheturi sparte; 2) micsorarea puterii necesare pentru obtinerea unei anumite viteze si tractiuni intrucat distributia de viteze in discul elicei este mai uniforma; 3) mentinerea uniforma a puterii de remorcaj; 4) marirea manevrabilitatii la mars inapoi. Variantele corecte sunt:
1. 1, 2, 4; 2. 2, 3, 4; 3. 1, 2, 3; 4. 2, 3, 4.

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

50.Pentru a obtine o buna manevrabilitate la remorcaj, carligul de remorca trebuie sa fie fixat:
1. in pupa in PD: 2. pe puntea principala pe verticala centrului de greutate; 3. imediat spre pupa de centrul de greutate; 4. la jumatatea distantei dintre pupa si sectiunea de la mijlocul navei.

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

51.In fig. RO-TCVN -C-t 11.7 este prezentata sectiunea transversala la mijlocul unei nave construita in sistem de osatura:
Maximizeaza

1. longitudinal; 2. mixt; 3. transversal; 4. combinat;

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

52.In fig. RO-TCVN -C-t 11.7 este prezentata sectiunea maestra la o nava tip cargou. Grinzile de directie principala pentru planseul puntii principale sunt:
Maximizeaza

1. traversele puntii principale; 2. curentii de punte;

j k l m n j k l m n

3. guseele de legatura intre traverse si curenti; 4. cornierele lacrimare.

j k l m n j k l m n

53.In fig. RO-TCVN -C-t11.7 este prezentata sectiunea maestra la o nava tip cargou. Elementul structural 18 reprezinta:
Maximizeaza

1. perete longitudinal; 2. pontil; 3. pontil de cala; 4. tabla marginala.

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

54.In fig. RO-TCVN -C-t 11.8 este prezentata sectiunea transversala la mijlocul unei nave tip:
Maximizeaza

1. cargou marfuri generale; 2. mineralier; 3. vrachier; 4. petrolier.

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

55.In fig.RO-TCVN -C-t 11.8 este prezentata sectiunea maestra la mijlocul unei nave construita in sistemde osatura:
Maximizeaza

1. transversal; 2. longitudinal;

j k l m n j k l m n

3. combinat; 4. mixt.

j k l m n j k l m n

56.In fig. RO-TCVN -C-t11.8 este prezentata sectiunea transversala printr-o nava la mijlocul ei. Grinzile de directie principala ale planseului de bordaj sunt:
Maximizeaza

1. longitudinalele de bordaj; 2. coastele intarite; 3. coastele simple; 4. montantii.

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

57.In fig.RO-TCVN -C-t 11.9 este prezentata sectiunea transversala printr-o nava construita in sistem de osatura:
Maximizeaza

1. transversal; 2. longitudinal; 3. combinat; 4. mixt.

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

58.In fig.RO-TCVN -C-t 11.9 este prezentata sectiunea transversala printr-o nava la mijlocul acesteia. Planseul de dublu fund este construit in sistem de osatura:
Maximizeaza

1. transversal; 2. longitudinal;

j k l m n j k l m n

3. combinat; 4. mixt.

j k l m n j k l m n

59.Grinzile de directie principala ale planseului de fund pentru nava din fig.RO-TCVN -C-t 11.9 sunt:
Maximizeaza

1. varangele; 2. suportii; 3. longitudinalele de fund; 4. montantii.

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

60.In fig.RO-TCVN -C-t 11.15.a este prezentata structura planseului de fund la o nava tip petrolier. Elementul structural 10 reprezinta:
Maximizeaza

1. nervura de rigidizare a varangei; 2. longitudinala de fund; 3. longitudinala de dublu fund; 4. tabla marginala.

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

61.In fig.TCN. -c.n. 11.23 este reprezentata structura planseului de bordaj construit in sistem de osatura:
Maximizeaza

1. transversal; 2. longitudinal;

j k l m n j k l m n

3. combinat; 4. mixt.

j k l m n j k l m n

62.Elementul structural din fig. RO-TCVN-C-t 11.48 reprezinta:


Maximizeaza

1. etrava din otel forjat sau laminat; 2. etrava din otel turnat; 3. etrava din table fasonate si sudate;

j k l m n j k l m n j k l m n

63.In fig. RO-TCVN -C-t 11.34 este reprezentata o punte construita in sistem de osatura longitudinal. Elementul de structura 29 este:
Maximizeaza

1. cornier lacrimar; 2. montant cadru; 3. semitraversa intarita a puntii; 4. nervura de rigidizare.

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

64.In fig. RO-TCVN -C-t 11.34 este reprezentata o punte construita in sistem de osatura longitudinal. Elementul structural 15 este:
Maximizeaza

1. cornier lacrimar; 2. traversa puntii principale;

j k l m n j k l m n

3. longitudinala de punte; 4. nervura orizontala de rigidizare a ramei gurii de magazie;

j k l m n j k l m n

65.In fig. RO-TCVN -C-t 11.49 este prezentata structura unei:


Maximizeaza

1. etrave din otel forjat sau laminat; 2. etrave din otel turnat; 3. etrave din table fasonate si sudate.

j k l m n j k l m n j k l m n

66.Elementul structural 5 din fig. RO-TCVN-C-t 11.49 este:


Maximizeaza

1. brachet orizontal; 2. brachet perpendicular pe invelisul etravei; 3. chila; 4. carlinga centrala.

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

67.In fig. RO-TCVN -C-t 11.50 este prezentata structura unei:


Maximizeaza

1. etrave din otel forjat sau laminat; 2. etrave din otel turnat; 3. etrave din table fasonate si sudate.

j k l m n j k l m n j k l m n

68.Elementul structural 2 din fig. 11.50 este:


Maximizeaza

1. brachet orizontal; 2. brachet perpendicular pe invelisul etravei; 3. nervura de rigidizare longitudinala a etravei; 4. varanga.

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

1. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i j k l m 2. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j k l m 3. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j k l m 4. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j k l m 5. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j k l m 6. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i j k l m 7. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j k l m 8. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j k l m 9. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 10. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m

11. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i j k l m 12. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j k l m 13. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j k l m 14. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j k l m 15. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 16. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 17. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j k l m 18. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j k l m 19. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j k l m 20. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i j k l m 21. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j k l m 22. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 23. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j k l m 24. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 25. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 26. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 27. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 28. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 29. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 30. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 31. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 32. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 33. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j k l m

34. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 35. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j k l m 36. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 37. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j k l m 38. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i j k l m 39. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 40. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 41. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 42. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 43. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 44. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j k l m 45. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j k l m 46. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i j k l m 47. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 48. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 49. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 50. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 51. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 52. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 53. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 54. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 55. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 56. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m

57. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 58. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 59. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 60. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 61. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 62. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j k l m 63. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 64. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 65. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i j k l m 66. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 67. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i j k l m 68. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m