Sunteți pe pagina 1din 47

1.

In subsistemul de racire cilindri MP sunt utilizate in mod uzual


1. pompe centrifuge 2. pompe cu piston 3. pompe axiale 4. ejectoare j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

2.Pompele de apa in sistemul de racire MP sunt dimensionate astfel incat debitul nominal de apa refulat asigura
1. racirea motorului in regim de avarie de functionare 2. racirea motorului la regim nominal de incarcare 3. racirea motorului la regim maxim de incarcare 4. racirea motorului la orice regim de incarcare j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

3.La sistemele de racire MP in general reglarea temperaturii fluidului de racire se face prin
1. modificarea cantitatii de apa ce intra in racitoare pastrandu-se constant debitul de fluid care strabate motorul 2. modificarea cantitatii de apa care strabate motorul mentinandu-se constant debitul de fluid ce intra in racitoare 3. modificarea cantitatii de apa care intra in racitoare 4. modificarea cantitatii de apa care iese din racitoare

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

4.In sistemul de racire a cilindrilor MP din fig.CSM 1 pompele 7 sunt prevayute cu


Maximizeaza

1. sisteme stand - by de supraveghere a fluxului si presiunii minime a apei de racire 2. sisteme stand -by de supraveghere a fluxului si presiunii maxime a apei de racire 3. sisteme stand-by de supraveghere a fluxului si temperaturii maxime a apei de racire 4. sisteme stand - by de supraveghere a temperaturii si presiunii maxime a apei de racire

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

5.Evacuarea apei in sistemul de racire a cilindrilor MP se face


1. pe la partea superioara a blocului de cilindri 2. pe la partea superioara a fiecarei chiulase 3. pe la partea inferioara a blocului de cilindri 4. toate cele de mai sus j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

6.Reglarea cantitatii de apa tehnica de racire a cilindrilor din subsistemul de racire cilindri MP fig. CSM 2 este realizata de
Maximizeaza

1. valvula termoregulatoare 3 2. termostatul 12 3. termometrul 13 4. tubulatura de ramificatie 15

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

7.Firmele constructoare de motoare navale prefera subsistemele de racire cu apa a pistoanelor pentru urmatoarele avantaje
1. cost redus 2. tratarea simpla a apei 3. caldura specifica mare a apei 4. toate cele de mai sus

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

8.Dezavantajele subsistemelor de racire cu apa a pistoanelor sunt


1. formarea crustei in spatiile de racire 2. actiunea corosiva a apei 3. posibilitatea contaminarii uleiului de ungere 4. toate cele de mai sus j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

9.Lichidele utilizate pentru racirea injectoarelor motoarelor navale sunt

1. apa 2. uleiul 3. motorina 4. toate cele de mai sus

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

10.Ce operatii trebuie sa execute comanda motorului principal al navei:


1. pornirea si oprirea 2. modificarea turatiei (accelerare si decelerare) 3. inversarea sensului de mars 4. toate de mai sus j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

11.Operatia de inversare este specifica motoarelor principale care se cupleaza:


1. direct cu o elice cu pas fix 2. cu o elice cu pas reglabil 3. cu un reductor inversor si o elice cu pas fix 4. toate de mai sus

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

12.La care sistem de propulsie nu este necesar ca motorul principal sa fie reversibil:
1. format din motor lent cuplat direct cu o elice cu pas fix 2. format din motor semirapid cuplat cu un reductor-inversor si elice cu pas fix 3. format din motor semirapid cuplat cu masina pas si elice cu pas reglabil 4. atat B cat si C

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

13.Ce agent este folosit pentru a roti si apoi a mentine pozitia paletilor dispozitivului 423 in timpul functionarii motorului prezentat in fig.CSM-106?
Maximizeaza

1. aerul comprimat este folosit pentru deplasarea dispozitivului in pozitie corecta, apoi se aplica presiunea hidraulica pentru a mentine aceasta pozitie in timpul manevrelor 2. uleiul de ungere pentru motor este folosit pentru rotirea paletilor si mentinerea contactului dintre paleti si elementii de oprire in timpul rotirii axului cu came si a mecanismului de inversare 3. uleiul de ungere si aerul comprimat actioneaza simultan pe paleti si mentine pozitia in timpul inversarii 4. uleiul la o presiune de 6 bari actioneaza si mentine dispozitivul

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

14.Dispozitivul indicat in fig.CSM-106 elementul notat 423 se numeste:


Maximizeaza

1. valvula de reglare la inversare 2. dispozitiv de siguranta pentru directia de functionare

j k l m n j k l m n

3. pompa de ulei a sistemului de comanda 4. servomotor de inversare

j k l m n j k l m n

15.Care este functia principala a servomotorului de inversare indicat in fig.CSM-106 si notat cu 423?
Maximizeaza

1. dupa ce pompa servomotorului a dezvoltat o presiune suficienta servomotorul va asigura semnalul initial pentru declansarea valvulei deblocare a combustibilului 2. servomotorul este folosit pentru a ridica camele pompei de injectie inainte de rotirea motorului in timpul pornirii 3. componenta roteste cama supapei de pornire pilot din distribuitorul de aer pentru pornire precum si camele pompei de injectie in directia si pozitia de functionare necesare 4. presiunea uleiului dezvoltata intre paletele acestui dispozitiv este direct proportionala cu energia mecanica necesara pentru actionarea axului cu came si componentelor asociate

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

16.Servomotorul de inversare componenta 423 este indicata in fig.CSM-106. Care afirmatie din cele de mai jos descrie succesiunea actiunilor care apar dupa ce paletele servomotorului au facut contact cu limitatorii de cursa:
Maximizeaza

1. indicatorul de pozitie finala trebuie sa indice verde si becul de control sa fie aprins 2. uzura la frecare apare de fiecare data cand paletele fac contact cu limitatoarele de cursa si este compensata de facilitatea cu care limitatoarele pot fi inlocuite in timpul inspectiei bianuale 3. la terminarea deplasarii un semnal pneumatic este emis spre sistemul de pornire pneumatic desactivand simultan mecanismul de declansare al regulatorului 4. la terminarea deplasarii un semnal pneumatic este emis spre dispozitivul de inchidere al pompei de injectie pentru a permite functionarea motorului

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

17.Dispozitivul reprezentat de simbolul "B" din blocul functional prezentat in fig.CSM -115 este folosit pentru:

1. eliminarea umiditatii din sistem 2. ungerea sursei de alimentare cu aer

j k l m n j k l m n

3. reducerea temperaturii sursei de aer ca rezultat al comprimarii aerului 4. eliminarea impuritatilor prezente in sursa de alimentare cu aer

j k l m n j k l m n

18.Componenta notata cu "E" din blocul functional prezentat in fig.CSM -115 se numeste:

1. comutator cu doua pozitii 2. supapa cu dublu sens 3. supapa de inchidere dubla (supapa de selectare) 4. robinet restrictor inversor

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

19.Care din pozitiile de functionare pentru distribuitorul "A" indicat in blocul functional din fig.CSM-115 trebuie aleasa pentru a mentine circuitul in flux continuu indiferent de deteriorarea componentelor ce urmeaza:

1. "1" 2. "2" 3. "3" 4. "4"

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

20.Circuitul din blocul functional indicat in fig.CSM-115 reprezinta:

1. un dispozitiv pneumatic de comanda cu distribuitor cu pozitii multiple 2. un dispozitiv hidraulic de comanda cu pozitii multiple 3. un dispozitiv de comanda pneumatic cu pozitii infinite 4. un dispozitiv de cuplare/decuplare cu filtrare si reducere a presiunii aerului

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

21.Care din urmatoarele afirmatii descrie functionarea elementului "C" din blocul functional prezentat in fig.CSM-115?

1. regulatorul reduce presiunea aerului de alimentare pentru a asigura functionarea dispozitivelor auxiliare ale motorului principal 2. dispozitivul este o supapa de siguranta cu reactie inversa pentru a preveni ca presiunea in exces sa deterioreze componentele sistemului 3. presiunea constanta este mentinuta de elementul "B" iar elementul "C" este folosit numai pentru modificarea semnalului de iesire 4. regulatorul sau reductorul de presiune reduce presiunea de alimentare la nivelul dorit de functionare

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

22.Componenta "F" din blocul functional prezentat in fig.CSM-115 se numeste:

1. dispozitiv de limitare a debitului (fluxului) 2. supapa de siguranta 3. reductor de presiune 4. supapa cu comanda secventiala

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

23.Componenta "A" din blocul functional prezentat in fig.CSM-115 este:

1. distribuitor 4/4 (4 cai si 4 pozitii) actionat cu cremaliera 2. distribuitor cu 4 cai, cu pozitii infinite, actionat de maneta 3. distribuitor 4/4 (4 cai si 4 pozitii) actionat manual, cu blocare 4. valvula de reducere cu pozitii infinite, actionat pneumatic

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

24.Simbolul notat cu ee indicat in blocul functional indicat in fig.CSM-116 se numeste corect distribuitor de blocare. Care din urmatoarele afirmatii descrie functia lui cand este in circuitul de comanda pneumatic al motorului diesel lent?
Maximizeaza

1. dispozitivul este folosit pentru a intrerupe semnalul de comanda de la orificiul J al distribuitorului de lansare cu aer 2. dispozitivul de blocare impiedica fluxul hidrodinamic direct de a actiona mecanismul de inversare 3. toate semnalele de turatie transmise de la maneta distribuitorului de lansare (inchidere/deschidere) sunt reduse la jumatate datorita efectului de blocare a distribuitorului 4. dispozitivul este folosit pentru intreruperea semnalului pneumatic la orificiul "A" al distribuitorului indicat in fig.CSM-053

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

25.Care din urmatoarele afirmatii descrie motivul principal pentru care dispozitivul din fig.CSM116 este incorporat in sistemul de pornire cu aer al motorului principal lent?
Maximizeaza

1. distribuitorul de blocare compenseaza ori ce scadere a capacitatilor fizice ale operatorului

j k l m n

2. distribuitorul cu 3 pozitii impiedica fluxul de combustibil sa ajunga la pompele de injectie 3. acest dispozitiv comanda evacuarea motorului de virare actionat cu aer cand acesta este pus in functiune 4. dispozitivul indicat este folosit pentru a preveni pornirea motorului principal cand mecanismul de virare este cuplat

j k l m n j k l m n j k l m n

26.La distribuitorul de aer de comanda pentru pornirea motorului principal indicat in fig.CSM053 sertarul distribuitorului (3) este in contact cu cama de lansare (5). In aceasta pozitie a sertarului conducta de deschidere a supapei de lansare"J" este corectata iar:
Maximizeaza

1. axul de actionare vertical (1) isi schimba directia de rotatie 2. deplasarea aerului de lansare spre cilindru este oprita 3. sertarul distribuitorului de lansare (3) se retrage imediat de pe cama 4. conducta de evacuare (E) va incepe sa se incalzeasca

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

27.Conducta notata cu "I" in fig.CSM-066 este folosita pentru:


Maximizeaza

1. alimentarea combustibilului la injector 2. asigurarea uleiului pentru actionarea supapei de evacuare 3. evacuarea gazelor si vaporilor din cilindrul motorului 4. asigurarea apei de racire la dispozitivul de actionare a supapei de evacuare

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

28.Dispozitivul indicat in fig.CSM-066 este descris de forta asigurata de:


Maximizeaza

1. presiunea pneumatica 2. presiunea arcului 3. presiunea aerului de baleaj

j k l m n j k l m n j k l m n

4. presiunea hidraulica

j k l m n

29.Dispozitivul indicat in fig.CSM-066 este inchis de forta asigurata de:


Maximizeaza

1. "E" 2. "F" 3. "H" 4. "J"

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

30.Presiunea axiala a cuplajului indicat in fig. CSM 89 tinde sa deplaseze ( separe) roata de actionare si rotorul in timpul functionarii cand
Maximizeaza

1. supapele inelare sunt deschise 2. lichidul este antrenat de aer 3. vascozitatea fluidului se reduce 4. cuplajul este umplut cu lichid

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

31.Presiunea axiala a cuplajului indicat in fig. CSM 89 tinde sa apropie pompa de turbina ( roata conducatoare de cea condusa) cand...
Maximizeaza

1. cuplajul este partial umplut cu lichid 2. cuplajul functioneaza continuu

j k l m n j k l m n

3. carcasa rotorului este plina cu lichid 4. lichidul este extrem de vascos

j k l m n j k l m n

32.Cand frecventa unui arbore in miscarea de rotatie si frecventa de vibratie naturala se sincronizeaza (suprapun) la o anumita turatie acea turatie este cunoscuta sub numele de
1. turatie de rupere 2. turatie critica 3. turatie sincrona 4. turatie simpatica

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

33.O nava a fost prevazuta cu un lagar la tubul etambou uns cu ulei si se realizeaza o andocare de rutina. Care din urmatoarele verificari trebuie efectuata cand s-a scos axul port-elice?
1. examinarea cu atentie a suprafetei lagarului 2. verificarea bucsei lagarului sa nu prezinte fisuri si testata la etansare 3. verificarea tubului etambou pentru fisuri cu metoda lichidelor penetrante 4. toate cele de mai sus

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

34.Gaiacul din bucsa tubului etambou este de obicei lubrifiat cu


1. unsoare consistenta 2. ulei 3. apa 4. grasime animala j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

35.Scopul examinarii elicei navei este de.


1. a asigura armatorul si societatile de clasificare si asigurare ca stare generala a elicilor este satisfacatoare, prevenindu-se astfel eventuale accidente produse prin coliziuni sau avarii 2. a asigura armatorul si societatile de asigurare ca palele elicilor nu sunt indoite sau fisurate 3. a asigura societatea de clasificarea ca elicea nu are fisuri si este eliminata posibilitatea ruperii unei pale 4. de a asigura armatorul si societatea de clasificare ca elicea nu a fost lovita si nu7 se pot produce accidente j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

36.Elicele navelor maritime sunt executate din

1. aliaje de cupru (Cu Ni Al) 2. oteluri inoxidabile 3. masa plastica armata cu fibre de sticla 4. atat din aliaje de cupru cat si din otel inoxidabil

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

37.La inspectie (verificare) marimea defectelor elicei vor fi analizate in functie de


1. nu are importanta zona in care se afla defectul ci marimea lui 2. zonele de severitate in care se afla defectul 3. adancimea la care se afla defectul fata de suprafata elicei 4. nu are importanta marimea defectului ci zona in care se afla j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

38.Care este intervalul de timp la care se face inspectia elicelor.


1. numai atunci cand comandantul si seful mecanic considera ca este necesar 2. in fiecare an scotand elicea din apa printr-o balastare corespunzatoare 3. la doi ani cand se face andocarea 4. la trei ani pentru ca andocarea este foarte scumpa

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

39.La elicele cu pas fix se va controla defectiunile cum sunt


1. indoituri, fisuri, dislocari de material de pe suprafata palelor ca urmare a lovirii sau functionarii in cavitatie 2. modificarea pasului sau caderea palelor 3. starea tehnica a suprafetelor interioare a conului elicei 4. toate de mai sus

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

40.Care din afirmatiile urmatoare defineste cel mai bine zona de severitate "A" a elicei turnate din aliaj de cupru prezentata in fig. CSM 1. a. ..
Maximizeaza

1. suprafata palei pe partea de presiune de langa butuc incluzand si racordarea pana la 0,4 R si limitata de fiecare parte de liniile aflate la o distanta de 0,15 Cr fata de muchia de atac si 0,20 Cr fata de muchia de fuga ( R - raza elicei, Cr lungimea corzii elicei la raza r) 2. suprafata palei pe partea de presiune pana la 0,7 R inclusiv racordarea cu butucul 3. suprafata totala a palei pe partea de presiune inclusiv racordarea cu butucul 4. suprafata pe partea de presiune a palei pana la 0,4 R inclusiv suprafata butucului unde pala este incastrata

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

41.Care din urmatoarele afirmatii defineste cel mai bine zona de severitate "B"a elicei turnate din aliaj de cupru prezentata in fig. CSM 1 a.
Maximizeaza

1. suprafata ramasa pe fata de presiune pana la 0,7 R si suprafata palei pe partea de depresiune

j k l m n

2. suprafata ramasa pe fata de presiune de la 0,4 R pana la 0,7 R si pe fata de depresiune pana la 0,7 R 3. suprafata ramasa de la 0,4 pana la varful palei pe fata de presiune si suprafata palei de la butuc pana la 0,7 R pe fata de depresiune 4. suprafata palei pe partea de presiune pana la 0,7 R si toata suprafata palei pe partea de dedepresiune

j k l m n j k l m n j k l m n

42.Care din urmatoarele afirmatii defineste cel mai bine zona de severitate "C" a elicei turnate din aliaj de cupru, prezentata in fig.CSM 1.a
Maximizeaza

1. suprafata plasata dincolo de 0,4 pe fata de presiune si dincolo de 0,7 R pe fata de depresiune 2. suprafata plasata dincolo de 0,4 pe ambele fete ale elicei la care se adauga suprafata exterioara a butucului

j k l m n

j k l m n 3. suprafata plasata dincolo de 0,7 pe fambele fete ale elicei la care se adauga suprafata interioara si exterioara m n j k l a butucului 4. suprafata palei pe partea de depresiune si suprafata butucului j k l m n

43.Care din urmatoarele afirmatii defineste cel mai bine zona de severitate "A" a elicei turnate din otel inoxidabil, prezentata in fig.CSM 1. b,c,d.
Maximizeaza

1. suprafata de la butuc pana la 0,7 R pe ambele fete ale palei si racordarea cu butucul 2. suprafata de pe fata de presiune a palei de la butuc incluzand si racordarea pana la 0,7 R si limitata pe fiecare bord de o linie aflata la distanta de 0,15 Cr de la bordul de atac si 0,2 Cr de la bordul de fuga 3. suprafata pe fata de presiune a palei si suprafata butucului 4. suprafata pe fata de depresiune a palei si suprafata butucului

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

44.Care din urmatoarele afirmatii defineste cel mai bine zona de severitate "B" a elicei turnate otel inoxidabil, prezentata in fig.CSM 1. b,c,d.
Maximizeaza

1. suprafata cuprinsa pe fata de presiune de la 0,7 R pana la varful palei si pe fata de depresiune pana la 0,4 R 2. suprafata cuprinsa pe ambele fete ale palei dincolo de 0,7 R pana la varful palei

j k l m n

j k l m n 3. suprafata cuprinsa pe fata de presiune de la 0,7 R pana la varful palei si suprafata de depresiune de la butuc pana la 0,7 R 4. suprafata totala a palei pe partea de depresiune j k l m n j k l m n

45.Care din urmatoarele afirmatii defineste cel mai bine zona de severitate "C" a elicei turnate din otel inoxidabil, prezentata in fig.CSM 1. b,c,d.
Maximizeaza

1. suprafata amplasata dincolo de 0,7 R pe ambele fete ale palei si suprafata butucului 2. suprafata amplasata dincolo de 0,4 R pe ambele fete ale palei 3. suprafata amplasata dincolo de 0,7 R pe fata de presiune si dincolo de 0,4 R pe suprafata de depresiune 4. suprafata amplasata dincolo de 0,7 R pe fata de presiune si toata suprafata palei pe partea de depresiune

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

46.Elicea este un organ supus solicitarilor ciclice foarte mari. Elicea este supusa la
1. tensiuni de incovoiere si tensiuni axiale provenite din forta de impingere si forta de inertie ale palelor 2. coroziune in fisurile aparute datorita oboselii in anumite zone ale elicei cu efect accelerat 3. atat 1 cat si 2 4. solicitarile nu sunt mari si nu trebuie luate in considerare

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

47.Repararea elicelor poate fi facuta prin

1. metalizare 2. sudare sau polizare 3. indreptare sau supraturnare 4. atat 2 cat si 3

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

48.Reparatiile admise in zona de severitate "C" a elicei prezentate in fig. CSM 1. sunt
Maximizeaza

1. sunt permise orice fel de reparatii inclusiv sudura fara incalzire prealabila 2. reparatiile prin sudura si supraturnare luand masuri pentru a evita fisurile produse de tensiunile interne 3. sunt permise numai reparatiile prin polizare pentru defectiuni ce nu sunt mai adanci de s/50 ( s - grosimea locala a palei) 4. sunt permise numai reparatiile prin polizare pentru defectiuni ce nu sunt mai adanci de S/30

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

49.Indreptarea palelor elicei se face cu forte aplicate static sau dinamic aplicate.
1. cu ciocanul in orice conditii 2. la rece numai pentru reparatii minore la varful palei 3. la cald dupa incalzirea zonei de min 500 mm de frecare parte la temperaturi cuprinse intre 500 grd si 850 grd C in functie de catefgoria materialului, asigurand o racire lenta 4. atat 2 cat si 3

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

50.Care din conditiile enumerate trebuie respectate pentru a executa o reparare a elicelor prin supraturnare.

1. aliajul ce se toarna sa aiba aceeasi compozitie chimica cu a materialului elicei 2. preincalzirea elicei la temperatura de 260-320 grd C

j k l m n

j k l m n 3. turnarea materialului topit sa se faca in forma plasata pe pale evitand introducerea impuritatilor si efectuand m n j k l o detensionare dupa turnare 4. toate de mai sus j k l m n

51.Pentru executarea reparatiei elicei prin polizare aceasta trebuie facuta


1. cu o piatra de polizor fina, cu turatie sporita si apasare moderata 2. cu o piatra de polizor cu granulatie medie, cu o turatie mare in apasare moderata 3. cu o piatra de polizor cu o granulatie mare , cu turatie mica si cu apa sau sare de mare 4. nu are importanta granulatia, trebuie respectata turatia prescrisa si apasarea medie

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

52.Reparatiile minore prin sudare in zona de severitate "C" a elicei prezentate in fig. CMS 1. Pot fi facute cu elicea demontata care din operatiile mentionate sunt necesare pentru aceasta reparatie?
Maximizeaza

1. prelucrarea marginilor in X sau V si preincalzirea cu o viteza de crestere a temperaturii de 50 grd C/ora 2. alegerea materialului de adaos in functie de materialul elicei si alegerea unui procedeu de sudura acceptat de societatile de clasificare 3. detensionarea dupa reparatie prin sudura stabilind temperatura si timpul de detensionare in functie de natura materialului 4. toate de mai sus

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

53.Dupa executarea reparatiei elicei se face controlul in scopul depistarii eventualelor defecte aparute sau ramase. Tipul de control ce se executa prezentat in fig.CSM 1. este
Maximizeaza

1. control vizual, cel putin pentru zonele reparate, cu o lupa ce mareste de 4-8 ori 2. control nedistructiv, dupa prelucrarea finala cu lichide penetrante sau metode magnetice 3. atat cel specificat la 1 cat si cel specificat la 2 in functie de cererile formulate de inspectorul societatii de clasificare 4. nu sunt necesare controalele,deoarece intotdeauna reparatia este buna

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

54.Care din afirmatiile ce urmeaza exprima cel mai bine scopul verificarii arborilor la intervalele prevazute de societatile de clasificare
1. de a asigura armatorul cat si societatile de asigurari ca starea generala a arborilor este satisfacatoare si se previne accidentele produse de coliziuni, uzura sau avarii 2. de a asigura armatorul ca arborii nu prezinta defecte 3. de a convinge societatea de asigurare ca linia de axe este in perfecta stare 4. nu este necesar sa se execute o verificare amanuntita deoarece au un coeficient de siguranta foarte mare.

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

55.Verificarea arborilor liniei de axe se face cand nava este


1. in plutire la pescajul navei goale 2. in plutire, balastata special ca elicea sa fie scoasa din apa j k l m n j k l m n

3. numai cu nava pe doc sau pe cala 4. nava poate sa fie oricum pentru ca verificarea completa se face prin vizualizare in interiorul navei

j k l m n j k l m n

56.Care este intervalul dintre doua verificari pentru arbori


1. la un an pentru toti arborii prin vizualizare 2. la doi ani pentru arbori neprotejati si la trei ani pentru arborii protejati 3. la trei ani pentru toti arborii prin demontare completa 4. se face odata cu inspectia corpului la patru ani j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

57.Inainte de a incepe verificarea partiala ale arborilor port-elice inspectorul teritorial al societatii de clasificare trebuie sa consulte jurnalul de masina si de bord cu privire la
1. eventuale anomalii de functionare 2. avarii suferite de arborele port-elice in perioada de functionare ( vibratii, jocuri intre cuple), slabiri ale buloanelor sau temperaturi locale excesive 3. atat 1 cat si 2 4. inspectorul societatii de clasificare discuta cu seful mecanic despre avariile din compartimentul de masini j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

58.Pentru verificarea partiala a arborelui port-elice inspectorul teritorial al societatii de clasificare solicita..
1. masuratori in vederea determinarii jocurilor in lagarele tubului etambou si proba hidraulica in vederea determinarii defectiunilor dispozitivului de etansare 2. verificare vizuala atenta a partii accesibile a arborelui port-elice 3. operatiunile de la 1 si 2 4. verificarea rotirii arborelui port-elice in tubul etambou si

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

59.Pentru verificarea completa a arborelui port-elice inspectorul teritorial al societatii de clasificare solicita
1. demontarea elicei de pe arbore si extragerea acestuia pentru a stabili starea tehnica a arborelui 2. demontarea elicei si examinarea partii conice de imbinare si fixare a elicei cu arborele port elice 3. demontarea elicei si examinarea filetului arborelui port-elice pentru a fisigura ca elicea se poate fixa sigur 4. demontarea sistemului de etansare de la pupa si a elicei pentru a verifica starea bucsei sistemului de etansare j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

60.Dupa o curatare perfecta a arborelui port-elice verificarea se face prin


1. metode distructive (taiere de epruvete si incercari pe masinile de incercat) 2. metode nedistructive (vizual, ciocanire, lichide penetrante, fluxuri magnetice, ultrason) 3. marci tensometrice aplicate atat longitudinal cat si la 45 grd. pentru determinarea deformatiilor de torsiune 4. observare cu ochiul liber a deformatiilor mecanice care au aparut in timpul functionarii j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

61.Care din urmatoarele avantaje sunt asigurate de conul de otel sau aliaj, montat pe o elice si cunoscut sub numele de coasta elicei?
1. reduce turbulenta 2. ajuta ungerea 3. protejeaza impotriva coroziunii 4. toate de mai sus j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

62.Partea exterioara bordului, a arborelui port-elice este protejat impotriva coroziunii provocate de apa de mare de catre
1. un ulei cu vascozitate ridicata 2. un strat protector de plastic, cauciuc sau de o bucsa din aliaj montata la cald 3. o vopsea rezistenta la coroziune 4. o pelicula de oxid formata ca urmare a contactului dintre metalul din care este confectionat arborele si apa de mare j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

63.Care din dispozitivele enumerate impiedica patrunderea apei in corpul navei pe la arborele port-elice...
1. presetupa tubului etambou 2. inelul deflector si tubul de drenaj 3. lagarele de sprijin ale arborelui port -elice 4. inelele de ungere

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

64.Care din urmatoarele materiale de elice nu are nevoie de tratament de detensionare dupa reparatii minore, indreptari ale varfurilor sau prelucrarea muchiilor palelor
1. bronz-mangan

j k l m n

2. bronz- nichel- mangan 3. bronz-mangan-nichel-aluminiu 4. bronz-nichel-aluminiu

j k l m n j k l m n j k l m n

65.Scopul cofei hidrodinamice ale elicei de propulsie este


1. blocarea piulitei in pozitia strans 2. minimalizarea turbulentei liniilor de curent 3. eliminarea impingerii axiale 4. eliminarea cavitatiei j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

66.Inspectia elicei unui vapor in timpul andocarii trebuie sa includa


1. notificarea (consemnarea) starii carcasei hidrodinamice 2. inspectia canalului de pana 3. notificarea inspectiei in jurnalul de punte 4. toate de mai sus

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

67.Impuritatile contamineaza uleiul de ungere si nu trebuie permise deoarece:


1. lagarele vor prezenta scurgere excesiva de ulei 2. impuritatile vor produce coroziunea lagarului 3. lubrifiantul va deveni inflamabil 4. impuritatile sunt foarte abrazive in amestec cu lubrifiantul

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

68.Care din uleiurile de baza nu pot fi rafinate fara o schimbare a compozitiei chimice:
1. animale 2. vegetale 3. minerale 4. atat 1 cat si 2 j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

69.Reglajul temperaturii uleiului in instalatia de ungere MP din fig.CSM-004 se realizeaza in conformitate cu comenzile stabilite de:

Maximizeaza

1. indicatorul termostatic 24 si presostatul diferential 2. termostatul 20 si valvula termoregulatoare 8 3. filtrul automat 11 si semnalizatorul de presiune 22 4. termostatul 20 si by pasul 19

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

70.Filtrarea uleiului inainte de a intra in rampa de ungere a M.P din fig.CSM-004 se realizeaza intr-o prima treapta in:
Maximizeaza

1. filtrul indicator 12

j k l m n

2. filtru magnetic 5 3. filtru automat 11 4. racitorul 7

j k l m n j k l m n j k l m n

71.Alarma sonora si optica 22 din instalatia de ungere MP din fig.CSM-004 se va declansa la scaderea presiunii de ulei sub valoarea de:
Maximizeaza

1. 0,8-1bar 2. 1-1,5 bar 3. 1,5-2 bar 4. 2-2,5 bar

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

72.Inainte de a intra in motor uleiul din instalatia de ungere MP din fig.CSM -004 strabate:
Maximizeaza

1. filtrul indicator 12 supravegheat de presostatul diferential 2. filtrul automat 11 supravegheat de presostatul diferential 3. filtrul magnetic 5 supravegheat de termometrul diferential 4. filtrul indicator 12 supravegheat de termometrul diferential

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

73.Intrarea uleiului in motor si turbosuflanta din instalatia de ungere MP din fig.CSM-004 se face prin:
Maximizeaza

1. conducta 26 si racordul 27 2. conducta 3 si filtrul indicator 12

j k l m n j k l m n

3. conducta 4 si racordul 27 4. conducta 14 si racordul 27

j k l m n j k l m n

74.In subsistemul de ungere a lagarelor MP din fig.CSM-005 tubulaturile de aspiratie sunt prevazute cu:

1. filtrele magnetice 6 2. racitoarele 7 3. filtrele fine 8 4. preincalzitorul 14

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

75.In subsistemul de ungere a cilindrilor MP, uleiul este trimis in punctele de ungere prin dispozitive speciale denumite:
1. ungatoare 2. pulverizatoare 3. diuze 4. injectoare

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

76.Uleiurile pentru ungerea cilindrilor MP sunt alese in functie de:


1. temperatura combustibilului 2. tipul instalatiei de ungere 3. tipul combustibilului 4. timpii motorului j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

77.La care din urmatoarele intervale se solicita , conform societatilor de clasificare (RNR) sa fie testata telecomanda pompelor de combustibil.
1. inaintea oricarui voiaj 2. o data pe luna j k l m n j k l m n

3. la fiecare exercitiu cu incendiu si barca de salvare 4. la fiecare inspectie pentru certificare

j k l m n j k l m n

78.Scopul valvulei cu 3 cai indicata in fig. CSM 58

1. sa realizeze viteza debitului de combustibil la motoare 2. sa actioneze ca un dispozitiv de oprire a combustibilului in caz de avarie 3. sa schimbe combustibilul de la greu la usor sau invers, asigurand returul combustibilului la tancul de serviciu 4. recircularea combustibilului prin incalzitor in timpul incalzirii

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

79.Care din pompele indicate in fig. CSM 58 refuleaza direct in tancurile de decantatre combustibil la o instalatie de propulsie cu motor diesel

1. pompa booster 2. pompa de transfer 3. pompa auxiliara de santina 4. pompe centrifuge de transfer si evacuare

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

80.Combustibilul greu folosit la sistemul de combustibil indicat in fig. CSM 58 va avea cea mai redusa vascozitate.

1. la refularea pompei de transfer 2. in tancul de decantare 3. la valvula cu trei cai 4. la incalzitorul final de combustibil

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

81.Care este scopul supravegherii functionarii masinilor si instalatiilor in timpul cartului:


1. evaluarea uzurilor pieselor, mecanismelor si intocmirea listei cu piese uzate pentru procurarea lor j k l m n

2. urmarirea, controlul, afisarea valorilor parametrilor specifici si semnalizarea optica si acustica la iesirea din n j k l m limite a acestora

3. alarmarea personalului de cart in cazul iesirii unui parametru din limitele stabilite 4. depistarea zgomotelor anormale ale mecanismelor in timpul functionarii si anuntarea sefului mecanic

j k l m n j k l m n

82.Care sunt parametrii functionali supusi supravegherii pentru motoarele navale:


1. numai turatia 2. temperatura si debitul fluidelor ce asigura functionarea motorului 3. debitul si nivelul fluidelor ce deservesc motorul in functionare 4. toate de mai sus j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

83.Supravegherea parametrilor functionali se face cu ajutorul aparatelor de masura specifice fiecarui parametru. Indicatia acestora poate fi:
1. numai locala 2. numai transmisa la distanta 3. locala si transmisa la distanta 4. nu sunt necesare aparate de masura j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

84.Sistemele de supraveghere electronice automate realizeaza urmatoarele functii:


1. alarma si protectie 2. indicarea continua sau prin testare a valorilor momentane ale parametrilor 3. masoara si compara rezultatele masurilor cu valorile limita ale parametrilor 4. toate de mai sus

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

85.Care tip din sistemele de supraveghere enumerat sunt intalnite pe nave:


1. individuale care asigura supravegherea fiecarui parametru cu traductoare si indicatoare individuale

j k l m n 2. in mai multe puncte ce asigura supravegherea parametrilor de acelas tip cu mai multe traductoare si un n j k l m singur aparat, cu comutare manuala 3. de explorare ce asigura supravegherea parametrilor de acelasi tip cu mai multe traductoare, un singur aparat n j k l m de masura cu comutatie automata 4. toate de mai sus j k l m n

86.Sistemele de supraveghere automata permit:

1. lansarea de la distanta 2. comutarea comenzilor intre posturile de comanda 3. indicarea continua sau prin testare a valorilor parametrilor supravegheati 4. transmiterea si primirea comenzilor

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

87.Cand sunteti de cart si depistati cresterea temperaturii uleiului de ungere motor una din cauzele posibile poate fi:
1. uzura mare la piston si camasa cilindrului 2. motor neincalzit 3. calitatea uleiului necorespunzatoare 4. ulei insuficient in baie sau tancul de circulatie

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

88.Cans sunteti in cart si depistati cresterea temperaturii apei de racire, peste limita normala, la iesire din motor, una din cauzele posibile poate fi:
1. injectoare murdare sau defecte 2. suprasarcina motorului 3. ulei in camera de ardere 4. calitatea combustibilului nu este cea corespunzatoare

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

89.Cand sunteti de cart si constatati cresterea temperaturii gazelor de evacuare, peste limita normala, una din cauzele posibile poate fi:
1. crusta depusa pe instalatia de racire 2. temperatura uleiului de ungere mecanisme prea ridicata 3. apa in combustibil 4. injectoare murdare sau defecte

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

90.Cand sunteti de cart si constatati ca motorul nu dezvolta puterea si turatia nominala, una din cauzele posibile poate fi:
1. injectoare murdare sau defecte 2. lipsa combustibil in tanc 3. ulei insuficient in baie

j k l m n j k l m n j k l m n

4. presiunea apei de racire este necorespunzatoare

j k l m n

91.Cand sunteti de cart si constatati scaderea presiunii uleiului de ungere sub valoarea minima una din cauzele posibile poate fi:
1. cuzineti gripati 2. manometru defect 3. pompa de combustibil defecta 4. ceata de ulei in carter

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

92.Cand sunteti de cart si constatati scaderea presiunii uleiului de ungere sub valoarea minima una din cauzele posibile poate fi:
1. cuzineti gripati 2. injectoare murdare 3. pompa de ulei are uzuri exagerate 4. nu trebuie sa ne ingrijoram pentru aceasta

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

93.Cand sunteti de cart si constatati scaderea presiunii uleiului de ungere sub valoarea minima una din cauzele posibile poate fi:
1. sorbul instalatiei de ungere infundat 2. ceata de ulei in carter 3. injectoare murdare sau defecte 4. toate de mai sus

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

94.Cand sunteti de cart si constatati o crestere a presiunii uleiului peste valoarea maxima una din cauzele posibile poate fi:
1. nivel scazut al uleiului din baie 2. nivel ridicat al uleiului din baie 3. uzura exagerata la cuzineti 4. filtru de ulei infundat

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

95.Cand sunteti de cart si constatati o crestere a presiunii uleiului peste valoarea maxima una din cauzele posibile poate fi:

1. termometru defect 2. filtru de ulei colmatat 3. cuzineti gripati 4. valvula intredeschisa pe traseul de conducte

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

96.Cand sunteti de cart si constatati o crestere a presiunii uleiului peste valoarea maxima una din cauzele posibile poate fi:
1. ceata de ulei in carter 2. vascozitate exagerat de mare a uleiului de ungere 3. strangulari datorita obiectelor ramase pe conducte 4. punct de congelare al uleiului necorespunzatoare

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

97.Cand sunteti de cart si constatati ca presiunea apei de racire din motor scade sub limita minima, una din cauzele posibile poate fi:
1. pompa de racire are sens inversat 2. pompa de racire defecta sau cu uzuri exagerate 3. aer in instalatia de racire cu apa de mare 4. racitor de aer murdar

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

98.Cand sunteti in cart si constatati o scadere a presiunii apei sarate in circuitul deschis de racire, sub limita minima, una din cauzele posibile poate fi:
1. racitor murdar 2. avans dereglat la injector 3. filtru de ulei infundat 4. aer in instalatia de apa sarata

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

99.Cand sunteti in cart si constatati o scadere a presiunii apei sarate in circuitul deschis de racire, sub limita minima, una din cauzele posibile poate fi:
1. uzura exagerata la pompa de apa dulce 2. injectoare murdare 3. uzura exagerata la pompa de apa sarata

j k l m n j k l m n

j k l m n 4. racitor murdar j k l m n

100.Observati ca in timpul functionarii motorului principal pe cos iese fum negru. Cauza posibila poate fi:
1. filtru de combustibil infundat 2. temperatura combustibilului sub valoarea minima de incalzire 3. injectoarele debiteaza mai mult combustibil la aceeasi turatie 4. supapa de siguranta este blocata pe pozitia inchis

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

101.Observati ca in timpul functionarii motorului principal pe cos iese fum negru. Cauza posibila poate fi:
1. debitul instalatiei de racire cu apa de mare este insuficient 2. pompa de racire a motorului are debit mic 3. termometru defect 4. temperatura de functionare a motorului mica

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

102.Observati ca in timpul functionarii motorului principal pe cos este evacuat un fum alb. Cauza posibila poate fi:
1. pompa de combustibil debiteaza mai mult decat este necesar pentru motor 2. apa in combustibil 3. motor supraincalzit 4. motor neincalzit

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

103.Observati ca in timpul functionarii motorului principal pe cos este evacuat un fum alb. Cauza posibila poate fi:
1. filtru de combustibil colmatat 2. filtru de ulei colmatat 3. serpentina sparta (fisurata) la caldarina recuperatoare 4. pompa de combustibil debiteaza mai mult decat este necesar

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

104.In timpul supravegherii functionarii motorului observati ca fumul este albastru. Cauza

posibila poate fi:


1. uzura a segmentilor si a camasii de cilindru 2. filtru de ulei infundat 3. pompa de ulei uzata 4. temperatura uleiului necorespunzatoare j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

105.In timpul supravegherii functionarii motorului constatati ca tachometrul indica o functionare neregulata a motorului. Cauza posibila poate fi:
1. vascozimetru defect 2. injectoare murdare sau defecte 3. motor supraincalzit 4. motor neincalzit j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

106.In timpul supravegherii functionarii motorului constatati ca tachometrul indica o functionare neregulata a motorului. Cauza posibila poate fi:
1. motor supraincalzit 2. motor neincalzit 3. pompa de combustibil debiteaza mai mult combustibil decat este necesar 4. regulator de turatie defect j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

107.In timpul cartului, deplasandu-va prin compartimentul de masini va atrage atentia ca motorul functioneaza cu batai. Cauza posibila poate fi:
1. ungere defectuoasa a motorului 2. regulator defect 3. racire defectuoasa a motorului 4. jocuri mari in elementele mobile ale motorului j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

108.Dispozitivul prezentat in fig.MO. 8 serveste pentru.

1. supravegherea atmosferei din carterul motorului principal 2. determinarea concentratiei de vapori de ulei

j k l m n

j k l m n 3. efectuarea analizei chimice a vaporilor de ulei 4. determinarea vitezei de deplasare a aerului prin fusul de masura j k l m n j k l m n

109.Precizati varianta corecta de raspuns pentru pozitiile 2, 5 si 6 pentru dispozitivul prezentat in fig. MO.8.

1. celula fotoelectrica, oglinda si ventilator 2. celula fotoelectrica, tub de masura si sursa de lumina (bec) 3. celula fotoelectrica, oglinda si sursa de lumina ( bec) 4. tub de referinta, oglinda si ventilator

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

110.Dispozitivul indicat in fig. MO. 8 este numit

1. detector de ceata tip "Comparator" 2. condensator al vaporilor gazelor de evacuare 3. analizor al gazelor de evacuare tip Ringleman 4. indicator de explozie cu reflexie

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

111.Dispozitivul indicat in fig. MO. 09 este numit

1. detector de ceata tip rotativ pentru a fi folosit la motoarele diesel in patru timpi cu turatie mare 2. detector de ceata de tip fotoelectric folosit la motoarele cu pistoane cu cap concav in doi timpi de turatie mare 3. detector de fum de tip "Ringleman" destinat motoarelor cu turatie mica 4. detector de ceata de tip Level destinat motoarelor diesel cu turatie mica si medie

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

112.Dispozitivul indicat in fig. MO. 9 functioneaza pe baza principiului.

1. teoriei celulei fotoelectrice 2. variatiei volumului specific al vaporilor

j k l m n j k l m n

3. efectul venturii 4. energiei cinetice distribuite prin forta centripeta

j k l m n j k l m n

113.Punctele de captare a cetii de ulei de catre analizoarele de ceata sunt in mod obisnuit instalate in.
1. camera fiecarei manivele 2. camera fiecarui cap de cruce 3. camera fiecarui cilindru 4. toate cele de mai sus

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

114.Selectarea punctelor de captare a cetii de ulei din fig. MO. 8 se realizeaza cu ajutorul .

1. celulei fotoelectrice 2 2. bratului rotitor 1 3. tubului de referinta 3 4. tubului masurare 4

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

115.Functionarea analizoarelor de ceata de tip Graviner model Comparator si model Level este asemanatoare, difera doar.
1. tubul de referinta 2. tubul de masurare 3. punctele de captare a cetii 4. tipul ventilatoarelor j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

116.Continutul tubului de referinta la analizoarele de ceata de ulei tip Level este


1. ceata de ulei normala 2. aerul curat 3. azot 4. hidrogen j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

117.Continutul tubului de referinta la analizoarele de ceata de ulei tip comparator este .

1. ceata de ulei normala 2. azot 3. nitrogen 4. aer curat

j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n

1. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 2. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 3. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 4. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 5. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 6. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 7. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 8. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 9. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 10. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 11. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 12. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 13. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 14. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 15. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 16. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 17. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 18. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 19. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 20. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m

21. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 22. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 23. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 24. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 25. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 26. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 27. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 28. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 29. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 30. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 31. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 32. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 33. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 34. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 35. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 36. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 37. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 38. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 39. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 40. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 41. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 42. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 43. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m

44. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 45. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 46. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 47. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 48. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 49. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 50. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 51. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 52. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 53. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 54. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 55. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 56. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 57. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 58. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 59. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 60. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 61. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 62. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 63. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 64. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 65. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 66. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m

67. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 68. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 69. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 70. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 71. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 72. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 73. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 74. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 75. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 76. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 77. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 78. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 79. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 80. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 81. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 82. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 83. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 84. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 85. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 86. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 87. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 88. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 89. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m

90. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 91. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 92. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 93. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 94. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 95. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 96. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 97. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 98. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 99. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 100. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 101. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 102. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 103. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 104. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 105. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 106. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 107. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 108. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 109. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m i 4. n j k l m j k l m 110. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 111. 1. n j 2. n k l m j 3. n k l m j 4. n k l m i j k l m 112. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m

113. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 114. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 115. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m 116. 1. n j 2. n k l m i 3. n j k l m j 4. n k l m j k l m 117. 1. n i 2. n j k l m j 3. n k l m j 4. n k l m j k l m