Sunteți pe pagina 1din 14

POLITCI EUROPENE DE INTEGRARE SOCIALA

GLOBALIZAREA

tendinta comuna a statelor dupa anul 1990 a inceput prin: - liberalizarea pietelor de marfuri, servicii si capital -eliminarea barierelor comerciale -cresterea rolului si a mobilitatii pietelor de capital in economiile nationale -intarirea schimburilor pe pietele de investitii si a fluxurilor de capital spre zonele excomuniste a avut ca efect marirea competitiei globale cresterea concurentei in economie, perceputa ca o amenintare pentru tarile dezvoltate, ca urmare a taxelor din care se subventioneaza politicile sociale

INTREBARI ESENTIALE RIDICATE DE EFECTELE GLOBALIZARII

Sunt politicile sociale nationale compatibile cu echilibrul social? Cum pot fi imbunatatite perspectivele de incadrare pe piata muncii a grupurilor aflate in dificultate, a celor greu de plasat in campul muncii?

UE VERSUS EXTRA UE

Piata muncii din UE se situeaza mult in urma altori tari (SUA si Japonia ) in ce priveste gradul de angajabilitate a fortei de munca Piata UE e mult mai neomogena dacat ale partenerilor datorita: -ratelor diferite de somaj (ex. 16% Spania, 3% Olanda) -tendintelor diferite ale somajului (Franta , Italia, Germania creste la 10 % , Olanda Danemarca, Marea Britanie scade la 3%) -lipsei de flexibilitate a pietii muncii datorata programelor sociale prea rigide, responsabile pentru somajul prea ridicat -rezervei ascunse, mai mare in UE fata de SUA si Japonia

FACTORII DE SUCCES AI UNEI POLITICI SOCIALE DE ANGAJARE


O abordare globala pe intrega economie O politica de deficit fiscal temporar, cauzata de concesii catre afaceri Incurajarea initiativei particulare in investitii si consum O politica de subventii controlate de lunga durata Diferentieri de subventii asupra tipului de munca efectuat Forme mai flexibile de munca Stimulente pentru reangajare

Prin aceste masuri au fost revitalizate Danemarca, Marea Britanie si Olanda unde somajul a coborat la aproximativ 3% Chiar daca somajul s-a redus, nu s-a observat scaderea somajului de lunga durata, indicatorii au ramas aceiasi CONCLUZIE: Cresterea economica si echilibrul social sunt compatibile si conciliabile

STATUL SOCIAL

Rolul statului social ca si sustinator al cresterii economice - prin redistribiurea ingenioasa a surselor provenite din taxe si impozite astfel incat nu a impiedicat competitia si nu a descurajat initiativa Motive de dezvoltare a statului social: -produce mecanismul central necesar depasirii saraciei si evitarii excluderii sociale -aduce siguranta necesara vietii -influenteaza dorinta si sansele de angajare Experienta nordica arata ca nu exista contradictie intre o economie flexibila si securitatea sociala si ca modelul statului social ar trebui mai degraba modernizat decat abandonat

SITUATIA IN ESTUL EUROPEI

In Europa de Est masurile au fost luate numai sub presiunea evenimentelor si a maselor populare (mineriadele), nu au urmat o logica dinainte stabilita Rata somajului a variat in functie de conditiile fiecarei tari care cuprindeau: -nivelul de dezvoltare economica -nivelul de descentralizare -momentul acceptarii ideii si notiunii de reforma -strategiile de aplicare -viteza si fermitatea aplicarii

Durata somajului in Europa de Est influentata de caracteristicile sistemului de protectie sociala care depind de politicile nationale Lipsesc programele active sau se aplica cu mare greutate In Romania Legea 76/2002 prevede posibilitati de stimulare a incadrarii in munca a somerilor Sistemul romanesc e printre cele mai restrictive rata contributiei e cea mai inalta din regiune. La baza cuantumului ajutorului de somaj sta salariul minim/economie Exista 2 obstacole: -cheltuieli reduse pentru masurile active -plati comppensatorii pentru concedieri colective

CUM POT FACE FATA ECONOMIILE LA SOMAJ?


1.Reducerea inegalitatilor de gen si egalizarea sanselor femeilor de participare la piata muncii cu cele ale barbatilor prin: a)schimbari in acordarea beneficiilor maternale -durata beneficiului (Polonia) -baza calculului + cuantumul -acordarea de beneficii tatilor (Polonia, Romania, Suedia) b)beneficii care sprijina angajarea femeilor c)beneficii de ingrijire neplatite la domiciliu d)accesul la institutiile de ingrijire

2.Masuri pentru ajutorarea grupurilor defavorizate: a)cursuri de educatie, calificare si perfectionare b)reducerea ajutorului suport-cu mare atentie - in tarile din vest c)masuri de creare de locuri de munca pentru cei in dificultate (dezavantaje piata de munca paralela, schimbarea structurii salariilor) d)reduceri de taxe ( dezavantaj-nu stimuleaza ) e)reguli de protectie impotriva concedierii (dezavantaj-rigidizare) f)ajutoare pe durata limitata a unor grupuri specifice

3.Teoria administrarii cautatorilor de lucru. Cererile primite sunt sortate pe calificari, studii, indemanare, experienta iar angajatorii fac liste cu cei carora le ofera de lucru 4. Marirea flexibilitatii muncii. Flexibilitatea muncii implica : -flexibilitatea salariala-salariul scade odata cu cresterea somajului -flexibilitatea numerica-numarul de locuri de munca create fata de cele pierdute -flexibilitatea timpilor de lucru in functie de nevoile fiecarei intreprinderi -flexibilitatea aptitudinilor-muncitorul ideal e un perfectionist pe termen lung care face munci diferite si atinge nivele de performante prin operarea cu mai multe deprinderi.

Flexibilitatea pietii muncii poate fi atinsa prin: -interventia minima a legislatiei in raporturile angajator-salariat (SUA) -protectie sociala asigurata de agentii neguvernamentale (Japonia-angajare pe viata) -protectie sociala redusa din partea statului (SUA) -programe de activare -monitorizarea pietii muncii prin agentii descentralizate(Danemarca) -cresterea ponderii muncii part-time (Olanda) Flexibilitatea atinsa in vest prin metode aparent dure duc la schimbarea atitudinii somerului fata de ofertele primite lasandu-i variante putine de alegere si obligandu-l sa fie competitiv 5.O mai buna impartire a veniturilor

CONCLUZIE
Crearea de locuri de munca reprezinta o prioritate pentru orice economie. Observatia sistemelor economice si sociale ale vecinilor duce aproape inevitabil la concluzia ca incercarea de anticipatie a tendintelor pietii fortei de munca poate fi de un real folos si ca se poate face mult mai mult printr-o preocupare continua si atenta pentru dezvoltarea economica si sociala reala, decat prin deschiderea granitelor pentru usurarea surplusului de forta de munca spre alte economii (Nastase dixit).