Sunteți pe pagina 1din 21

Sinteza pentru biblioteca virtuală şi platforma blackboard a

cursului unic „Drept administrativ – Partea I”

1. Copertă

2. Cuprins

CAPITOLUL I
INTRODUCERE
ÎN DREPTUL ADMINISTRATIV ŞI ŞTIINłA ADMINISTRAłIEI

SecŃiunea 1 - Dreptul administrativ şi administraŃia publică


1. Dreptul administrativ, ramură a dreptului public român.
2. NoŃiunea de administraŃie publică
3. Faptul administrativ
4. AdministraŃia publică - criterii de delimitare de administraŃia privată,
de administraŃia de stat şi de puterea executivă
5. AdministraŃia publică în accepŃiunea de activitate
5.1. ConŃinutul administraŃiei publice
5.2. Principiile administraŃiei publice
6. AdministraŃia publică în accepŃiunea de sistem

SecŃiunea a 2-a - Mediul administraŃiei publice


1. AdministraŃia publică şi mediul social
2. AdministraŃia publică şi mediul politic
3. AdministraŃia publică şi mediul juridic

SecŃiunea a 3-a - AdministraŃia publică, obiect de cercetare ştiinŃifică al


dreptului administrativ şi al ştiinŃei administraŃiei
1. Necesitatea cercetării ştiinŃifice a administraŃiei publice
2. AdministraŃia publică, obiect de cercetare al ştiinŃei dreptului
administrativ
3. Dreptul administrativ, ramură a ştiinŃei juridice
1
4. AdministraŃia publică, obiect de cercetare al ştiinŃei administraŃiei
publice
5. ŞtiinŃa administraŃiei, ştiinŃă interdisciplinară
6. ŞtiinŃa administraŃiei şi ştiinŃa dreptului administrativ

SecŃiunea a 4-a - AdministraŃia publică şi dreptul


1. Necesitatea reglementării juridice a administraŃiei publice
2. Normele juridice aplicabile sistemului administraŃiei publice
3. Normele de drept care formează ramura dreptului administrativ
4. Izvoarele dreptului administrativ
5. Codificarea dreptului administrativ

SecŃiunea a 5-a - Raporturile de drept administrativ


1. NoŃiunea raporturilor de drept administrativ
2. Elementele raporturilor de drept administrativ
2.1. Subiectele raportului de drept administrativ
2.2. Obiectul raportului de drept administrativ
2.3.ConŃinutul raportului de drept administrativ
3. CompetenŃa, condiŃie juridică indispensabilă pentru participarea
subiectelor de drept la raporturile de drept administrativ
3.1. Caracterele competenŃei
3.2. Clasificarea competenŃei
4. Categorii de raporturi de drept administrativ
4.1. Raporturile de drept administrativ care se nasc în cadrul
sistemului administraŃiei publice
4.1.1. Raporturile juridice administrative de subordonare
ierarhică
4.1.2. Raporturile juridice administrative de colaborare
4.1.3. Raporturile juridice administrative de participare
4.2. Raporturile de drept administrativ care se formează între
subiecte de drept care fac parte din sistemul administraŃiei publice
şi subiecte de drept aflate în afara acestui sistem
4.2.1. Raporturi juridice de subordonare a particularilor faŃă
de organele administraŃiei publice

2
4.2.2. Raporturile juridice de folosire a serviciilor publice
4.2.3. Raporturile juridice de colaborare şi participare a
particularilor la realizarea sarcinilor care revin
administraŃiei publice
5. RelaŃiile dreptului administrativ cu alte ramuri de drept şi cu dreptul
comunitar european
5.1. RelaŃiile dreptului administrativ cu dreptul constituŃional
5.2. RelaŃiile dreptului administrativ cu dreptul civil
5.3. RelaŃiile dreptului administrativ cu alte discipline juridice
5.4. RelaŃiile dreptului administrativ cu dreptul comunitar
european
5.5. Efectele aderării României la Uniunea Europeană în materia
dreptului administrativ şi a administraŃiei publice

CAPITOLUL II
SISTEMUL ORGANELOR ADMINISTRAłIEI PUBLICE

SecŃiunea 1 - NoŃiunea de organ al administraŃiei publice

SecŃiunea a 2-a - PărŃile componente ale organelor administraŃiei publice


1.Personalul organelor administraŃiei publice
2. Mijloacele materiale ale organelor administraŃiei publice
3. Mijloacele financiare sau resursele financiare
4. Personalitatea juridică şi competenŃa organelor administraŃiei publice
este

SecŃiunea a 3-a - Structura administraŃiei publice


1. NoŃiunea de structură a administraŃiei publice
2. Structura internă a organelor administraŃiei publice
3. Structura sistemului administraŃiei publice

SecŃiunea a 4-a - Sarcinile sistemului administraŃiei publice


1. NoŃiunea de sarcini ale sistemului administraŃiei publice
2. Sarcinile de conducere şi organizare

3
3. Sarcinile de prestaŃie

SecŃiunea a 4-a - Sistemul organelor administraŃiei publice


1. NoŃiunea sistemului organelor administraŃiei publice
2. Criteriile de organizare a sistemului organelor administraŃiei publice
3. PărŃile componente ale sistemului administraŃiei publice

CAPITOLUL III
AUTORITĂłILE CENTRALE

SecŃiunea 1 - Preşedintele României


1. ConsideraŃii generale privind instituŃia prezidenŃială
2. AtribuŃiile generale ale Preşedintelui României
3. AtribuŃiile Preşedintelui României ca şef al Executivului
4. Actele Preşedintelui României
5. Alegerea şi mandatul Preşedintelui României
6. Regimul şi natura decretelor emise de Preşedintele României
7. Răspunderea Preşedintelui României
8. Reglementarea instituŃiei prezidenŃiale în Ńări ale Uniunii Europene

SecŃiunea a 2-a - Guvernul


1. Rolul Guvernului
2. Sarcinile Guvernului
3. AtribuŃiile Guvernului
4. Statutul Guvernului
4.1. Formarea Guvernului
4.2. Durata mandatului Guvernului
4.3. ComponenŃa Guvernului şi statutul membrilor săi
5. FuncŃionarea şi actele Guvernului
5.1. FuncŃionarea Guvernului
5.2. Actele juridice ale Guvernului
6. Primul Ministru
7. Aparatul de lucru al Guvernului

4
7.1. Cancelaria Primului-Ministru
7.2. Secretariatul General al Guvernului
7.3. Departamentele din cadrul aparatului de lucru al Guvernului
8. Alte structuri ale Guvernului
8.1. Organele de specialitate din subordinea Guvernului
8.2. Structuri consultative şi interministeriale ale Guvernului

SecŃiunea a 3-a - Ministerele, pilonii administraŃiei publice ministeriale


1. ConsideraŃii generale
2. Rolul şi atribuŃiile generale ale ministerelor
2.1. Rolul ministerelor
2.2. AtribuŃiile generale ale ministerelor
3.Organizarea şi funcŃionarea ministerelor
3.1. Organizarea ministerelor
3.2. Structura organizatorică internă a ministerelor
3.3. Compartimentele de specialitate ale ministerelor
3.4. Structurile exterioare ale ministerelor
3.5. Conducerea ministerelor
4. Actele miniştrilor şi răspunderea ministerială
4.1. Actele miniştrilor
4.2. Răspunderea ministerială

SecŃiunea a 4-a - InstituŃiile administrative autonome


1. Aspecte generale
2. AutorităŃile administrative autonome înfiinŃate prin ConstituŃia din
1991
2.1. Avocatul Poporului
2.2. Consiliul Legislativ
2.3. Curtea de Conturi
2.4. Consiliul Suprem de Apărare a łării
2.5. Serviciul Român de InformaŃii
2.6. Consiliul Superior al Magistraturii
3. AutorităŃile administrative autonome înfiinŃate prin legi organice

5
3.1. Consiliul ConcurenŃei
3.2. Comisia NaŃională a Valorilor Mobiliare
3.3. Comisia de Supraveghere a Asigurărilor
3.4. Banca NaŃională a României
3.5. Consiliul Economic şi Social
3.6. Consiliul NaŃional de Formare Profesională a AdulŃilor
3.7. Consiliul NaŃional al Audiovizualului
3.8. Societatea Română de Radiodifuziune
3.9. Societatea Română de Televiziune
3.10. Autoritatea Electorală Permanentă
3.11. Serviciul de InformaŃii Externe
3.12. Serviciul de TelecomunicaŃii Speciale
3.13. Serviciul de Pază şi ProtecŃie
3.14. Consiliul NaŃional pentru Studierea Arhivelor SecurităŃii
3.15. AgenŃia NaŃională de Integritate
3.16. Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private
3.17. Consiliul NaŃional pentru Combaterea Discriminării
3.18. Autoritatea NaŃională de Supraveghere a Prelucrării Datelor
cu Caracter Personal
4. ConsecinŃele multiplicării administraŃiilor autonome asupra
administraŃiei guvernamentale

CAPITOLUL IV
ADMINISTRAłIA PUBLICĂ DIN TERITORIU

SecŃiunea 1 - Prefectul
1. ConsideraŃii generale
2. Natura instituŃiei prefectului
3. Statutul prefectului
4. AtribuŃiile prefectului
5. Actele prefectului
6. Aparatul propriu al prefecturii
7. Organizarea instituŃiei prefectului în Ńări ale Uniunii Europene

6
SecŃiunea a 2-a - AdministraŃia publică locală
1. UnităŃile teritorial- administrative
2. Prezentare generala a administraŃiei publice locale
A. Principiul descentralizării
B. Principiul deconcentrării
C. Principiul autonomiei locale
D. Principiul eligibilităŃii autorităŃilor administraŃiei publice
locale
E. Principiul legalităŃii
F. Principiul consultării cetăŃenilor în soluŃionarea problemelor
locale de interes deosebit
3.Consiliile locale
4.Consiliile judetene
5. Administratia publică locala a municipiului Bucureşti
6. Primarul si viceprimarul

CAPITOLUL V
FUNCłIA PUBLICĂ ŞI FUNCłIONARII PUBLICI

SecŃiunea 1 - FuncŃia publică


1. ImportanŃa problemei
2. NoŃiunea funcŃiei publice
3. Trăsăturile caracteristice ale funcŃiei publice
4. Principiile exercitării funcŃiei publice
5. Clasificarea funcŃiilor publice din administraŃia publică

SecŃiunea a 2-a - FuncŃionarii publici


1. NoŃiunea de funcŃionar public
2. Categorii de funcŃionari publici
3. CondiŃiile de acces la funcŃiile publice din administraŃia publică.
IncompatibilităŃi şi conflicte de interese
4. Cariera funcŃionarilor publici
4.1. Principiile organizării şi dezvoltării carierei în funcŃia publică
7
4.2. Recrutarea funcŃionarilor publici
4.3. Numirea funcŃionarilor publici
4.4. FuncŃionarul de fapt
4.5. Evaluarea funcŃionarilor publici. Promovarea şi avansarea
acestora.
5. Drepturile şi îndatoririle funcŃionarilor publici
5.1. Drepturile funcŃionarilor publici
5.2. Îndatoririle funcŃionarilor publici
6. Modificarea, suspendarea şi încetarea raportului de serviciu
6.1. Modificarea raportului de serviciu
6.2. Suspendarea raportului de serviciu
6.3. Încetarea raportului de serviciu
7. Răspunderea funcŃionarilor publici
7.1. Răspunderea disciplinară
7.2. Răspunderea contravenŃională a funcŃionarilor publici
7.3. Răspunderea civilă a funcŃionarilor publici
7.4. Răspunderea penală a funcŃionarului public

SecŃiunea a 3-a - Managementul funcŃiilor publice şi al funcŃionarilor


publici
1. AgenŃia NaŃională a FuncŃionarilor Publici
2. EvidenŃa funcŃiilor publice şi a funcŃionarilor publici

8
3. Prezentarea sumară a capitolelor

CAPITOLUL I
INTRODUCERE ÎN DREPTUL ADMINISTRATIV ŞI ŞTIINłA
ADMINISTRAłIEI

Prezentare
În Capitolul I se realizează o introducere în dreptul administrativ şi în
domeniul ştiinŃei administraŃiei, fiind prezentate, în cadrul unor secŃiuni
distincte, aspecte referitoare la: dreptul administrativ şi administraŃia publică;
mediul administraŃiei publice; AdministraŃia publică, obiect de cercetare
ştiinŃifică al dreptului administrativ şi al ştiinŃei administraŃiei; administraŃia
publică şi dreptul; raporturile de drept administrativ.
În cadrul primului capitol al cursului sunt fundamentate noŃiuni de drept
administrativ, precum: dreptul administrativ, ramură a dreptului public
român; administraŃia publică; faptul administrativ; administraŃia publică în
accepŃiunea de activitate şi în accepŃiunea de sistem; relaŃia administraŃiei
publice cu mediul social, mediul politic şi mediul juridic; necesitatea
cercetării ştiinŃifice a administraŃiei publice; ştiinŃa administraŃiei şi ştiinŃa
dreptului administrativ; normele juridice care formează ramura dreptului
administrativ; izvoarele dreptului administrativ; raportul juridic de drept
administrativ (elemente; competenŃa, condiŃie juridică indispensabilă pentru
participarea subiectelor de drept la raporturile de drept administrativ; categorii
de raporturi de drept administrativ); relaŃiile dreptului administrativ cu dreptul
constituŃional, dreptul civil, cu alte discipline juridice, cu dreptul comunitar
european.
În fundamentarea noŃiunilor introductive, se arată că administraŃia
publică nu se confundă şi nu se identifică nici cu administraŃia de stat,
subliniindu-se faptul că administraŃia publică este strâns legată de puterea
executivă. Totodată, sunt prezentate detaliat activităŃile care formează
administraŃia publică ca ansamblu al activităŃilor juridice şi materiale aflate în
responsabilitatea autorităŃilor publice care au ca scop satisfacerea interesului
general, prin organizarea executării şi executarea în concret a legii.
O parte importantă a acestui capitol este dedicată principiilor
administraŃiei publice, şi anume: principiul legalităŃii, principiul ierarhiei,
principiul transparenŃei decizionale, principiul continuităŃii, principiul

9
operativităŃii, principiul oportunităŃii, principiul revocabilităŃii şi principiul
deconcentrării.
SecŃiunea a 4-a a capitolul este rezervată prezentării administraŃiei
publice în raport cu dreptul, în general, şi în raport cu dreptul administrativ, în
special, fiind tratate aspecte precum: necesitatea reglementării juridice a
administraŃiei publice, normele juridice aplicabile sistemului administraŃiei
publice, normele de drept care formează ramura dreptului administrativ,
precum şi izvoarele dreptului administrativ, şi anume: ConstituŃia, legile
organice şi ordinare, decretele prezidenŃiale, actele administrative adoptate de
Guvern, ordinele şi instrucŃiunile, ordinele şi hotărârile, deciziile şi
dispoziŃiile adoptate şi, respectiv, emise de către autorităŃile administraŃiei
publice locale: consiliile judeŃene, consiliile locale, preşedinŃii consiliilor
judeŃene, primarii.
În cadrul secŃiunii a 5-a a capitolului sunt tratate raporturile de drept
administrativ. Analiza raporturilor de drept administrativ prezintă o deosebită
importanŃă, având în vedere relevanŃa pe care o prezintă calificarea naturii
juridice a relaŃiilor sociale reglementate de lege, în considerarea consecinŃelor
pe care înscrierea acestora într-o categorie sau alta le are în determinarea
regimului juridic aplicabil.

Întrebări de autoevaluare
1. Dreptul administrativ reprezintă:
a) acea ramură a dreptului public român, formată dintr-un grup de
norme juridice care, datorită particularităŃilor pe care le reprezintă,
formează o ramură distinctă de drept, în cadrul sistemului dreptului;
b) acea ramură a ştiinŃei juridice care cercetează normele juridice care
formează ramura dreptului administrativ;
c) acea ramură a ştiinŃei juridice, care cercetează administraŃia publică
şi abordează fenomenul administrativ prin prisma normelor de drept
care reglementează organizarea şi funcŃionarea administraŃiei publice.
2. Sunt izvoare ale dreptului administrativ:
a) hotărârile de Guvern, legile organice, hotărârile prefectului;
b) ordonanŃele Guvernului, decretele Preşedintelui, instrucŃiunile
miniştrilor;
c) tratatele internaŃionale, legile constituŃionale, dispoziŃiile consiliilor
judeŃene.
3. Centralizarea administraŃiei publice presupune:
10
a) concentrarea unor sarcini de pe teritoriul Ńării într-o administraŃie
ierarhizată, unificată;
b) autorităŃile locale sunt autonome si adoptă toate măsurile necesare
pentru îndeplinirea obligaŃiilor asumate la nivel central;
c) ansamblul deciziilor administrative revine organelor centrale ale
administraŃiei de stat.
4. Sunt categorii de raporturi de drept administrativ:
a) raporturile de participare;
b) raporturile de colaborare;
c) raporturile de utilizare a serviciilor publice.
5. Pe baza competenŃei ce le-a fost conferită prin lege, autorităŃile
administraŃiei publice:
a) pot stabili, în mod unilateral, drepturi pentru celelalte subiecte ale
raportului juridic administrativ, aflate în afara sistemului administraŃiei
publice;
b) pot stabili, în mod unilateral, obligaŃii pentru celelalte subiecte ale
raportului juridic administrativ, aflate în afara sistemului administraŃiei
publice;
c) au facultatea de a aprecia cu privire la oportunitatea îndeplinirii
atribuŃiilor ce le revin în vederea satisfacerii depline a interesului
public.

11
CAPITOLUL II
SISTEMUL ORGANELOR ADMINISTRAłIEI PUBLICE

Prezentare
Capitolul II al cursului este dedicat prezentării sistemului organelor
administraŃiei publice, fiind abordate aspecte precum: noŃiunea de organ al
administraŃiei publice; părŃile componente ale organelor administraŃiei
publice; structura şi sarcinile administraŃiei publice; sistemul organelor
administraŃiei publice.
În cuprinsul acestui capitol, pe parcursul secŃiunilor, fac obiectul
analizei aspecte de drept administrativ, precum: personalul, mijloacele
materiale şi financiare, precum şi personalitatea juridică ale organelor
administraŃiei publice; structura internă a organelor administraŃiei publice şi
structura sistemului administraŃiei publice; noŃiunea de sistem al organelor
administraŃiei publice şi criteriile de organizare ale sistemului, precum şi
părŃile componente ale acestuia.
NoŃiunea de organ al administraŃiei publice, în sens restrictiv, este
legată de exerciŃiul competenŃei de organizare a executării legii în regim
juridic administrativ, fiind sinonimă cu aceea de organ de conducere şi cu
aceea de autoritate publică, iar abordarea acestei din perspectiva noŃiunii de
instituŃie publică, care este mai largă, impune prezentarea în continuare a
părŃilor componente ale acestuia: personalul, mijloacele materiale şi
financiare, competenŃa şi personalitatea lor juridică.
Personalitatea juridică şi competenŃa organelor administraŃiei publice
sunt elementele cel mai importante pentru definirea acestora, întrucât
competenŃa este aceea care le dă dreptul acestora să acŃioneze în regim de
drept administrativ, pe baza şi în executarea legii. CompetenŃa constituie un
element component al organelor administraŃiei publice, în timp ce
personalitatea juridică poate lipsi din cadrul elementelor componente ale
unora dintre structurile administraŃiei publice, fără ca această lipsă să le
împiedice să intre în raporturi juridice de drept administrativ şi să aibă calitate
procesuală în faŃa instanŃelor de contencios administrativ, în virtutea unei
capacităŃi juridice de drept administrativ conformă cu atribuŃiile ce alcătuiesc
competenŃa specială a acestora.
Structura sistemului administraŃiei publice este prezentată din punct de
vedere funcŃional şi din punct de vedere teritorial.

12
Sarcinile sistemului administraŃiei publice sunt: de conducere şi
organizare şi sarcini de prestaŃie.
Sistemul organelor administraŃiei publice este prezentat ca totalitate a
organelor care realizează administraŃia publică, ca activitate de organizare a
executării şi de executare în concret a legii, prin care se asigură
funcŃionalitatea acestui sistem, analizat din punct de vedere al criteriului
teritorial şi al criteriului funcŃional.

Întrebări de autoevaluare
1. AdministraŃia publică înseamnă:
a) totalitatea acŃiunilor de organizare a executării şi de executare în
concret a legii în cele mai diverse domenii ale vieŃii sociale;
b) totalitatea acŃiunilor de organizare a executării şi de executare în
concret a legii în domenii ale vieŃii sociale a căror reglementare se
realizează exclusiv prin hotărâre a Guvernului;
c) totalitatea organelor şi instituŃiilor administrative, structurate din
punct de vedere al competenŃelor, funcŃional şi teritorial;
2. NoŃiunea de organ al administraŃiei publice:
a) în sens restrictiv, este sinonimă cu noŃiunea de organ de conducere şi
cu aceea de autoritate publică;
b) desemnează, în sens larg, personalul, mijloacele materiale şi
financiare şi personalitatea juridică, ca structuri componente ale unei
structuri administrative;
c) nu desemnează organele colegiale de conducere a ministerelor şi nici
colegiul ministerului, ca organ consultativ.
3. Din personalul organelor administraŃiei publice pot face parte:
a) demnitari sau înalŃi funcŃionari asimilaŃi ai acestora;
b) funcŃionari cu funcŃii publice de decizie şi funcŃionari cu funŃii
publice de execuŃie;
c) personal contractual.
4. Sunt mijloacele materiale ale organelor administraŃiei publice:
a) clădirile în care acestea îşi au sediile;
b) mijloacele auto;
c) rechizitele, calculatoarele.
5. AtribuŃia publică este definită ca fiind:

13
a) operaŃiunea administrativă prin a cărei îndeplinire se realizează
competenŃa organului administraŃiei publice;
b) învestirea legală cu anumite prerogative;
c) dreptul de a lua o anumită decizie şi de a acŃiona într-un anumit mod,
dar şi obligaŃia de a face aceste lucruri.

14
CAPITOLUL III
AUTORITĂłILE CENTRALE

Prezentare

În capitolul III al cursului unic sunt prezentate autorităŃile centrale ale


administraŃiei publice, şi anume:
- Preşedintele României, fiind expuse aspecte referitoare la: instituŃia
prezidenŃială; atribuŃiile şi actele Preşedintelui; alegerea şi mandatul
Preşedintelui; regimul şi natura juridică a decretelor emise de Preşedinte;
răspunderea Preşedintelui României, precum şi o prezentare comparativă a
instituŃiei prin raportare la Ńări din Uniunea Europeană;
- Guvernul, fiind expuse aspecte referitoare la: rolul, sarcinile şi
atribuŃiile Guvernului; statutul Guvernului; funcŃionarea şi actele
Executivului; primul-ministru şi aparatul de lucru al Guvernului; organele de
specialitate din subordinea Guvernului; structurile consultative şi
interministeriale ale Guvernului.
- ministerele, pilonii administraŃiei publice ministeriale, fiind expuse
aspecte referitoare la: rolul şi atribuŃiile generale ale ministerelor; organizarea
şi funcŃionarea ministerelor; actele miniştrilor şi răspunderea ministerială.
- instituŃiile administrative autonome, fiind prezentate separat cele
înfiinŃate prin ConstituŃia din 1991 şi cele înfiinŃate prin legi organice.
În cadrul acestui capitol sunt prezentate aspecte legislative referitoare la
organizarea şi funcŃionarea autorităŃilor centrale, o atenŃie sporită fiind
acordată raporturilor ce se stabilesc între categoriile de organe ale
administraŃiei publice centrale.
Din punct de vedere al dreptului administrativ prezintă o importanŃă
deosebită analiza actelor emise de autorităŃile centrale, aşa cum ele sunt
prezentate în cadrul fiecărei secŃiuni a capitolului.
Capitolul dedicat autorităŃilor centrale se remarcă prin analiza detaliată
a sistemului administraŃiei ministeriale şi instituŃiilor administrative
autonome, fiind cel mai fidel material dedicat studenŃilor de prezentare a
imaginii întregului sistem.

15
Întrebări de autoevaluare
1. AtribuŃiile generale ale Preşedintelui României privesc:
a) legiferarea;
b) domeniul politicii externe;
c) conducerea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor în
teritoriu.
2. Guvernul este:
a) o instituŃie politică;
b) o instituŃie administrativă;
c) o instituŃie politică a puterii executive.
3. Actele Guvernului se adoptă:
a) prin consensul membrilor prezenŃi ai Guvernului;
b) cu majoritate calificată, în cazul participării la şedinŃă a Preşedintelui
României;
c) cu votul a 2/3 din numărul membrilor Guvernului, în cazul actelor
care privesc ordinea publică şi siguranŃa naŃională.
4. Ministrul emite:
a) decizii de numire în funcŃie a personalului ministerului;
b) ordine şi instrucŃiuni;
c) ordine, instrucŃiuni şi decizii.
23. AutorităŃile administrative autonome se pot înfiinŃa:
a) prin hotărâre a Guvernului;
b) prin hotărâre a consiliului local sau judeŃean în raport cu interesul
public, local sau judeŃean, căruia sunt chemate să îi răspundă;
c) prin lege organică.

16
CAPITOLUL IV
ADMINISTRAłIA PUBLICĂ DIN TERITORIU

Prezentare
În cadrul Capitolului IV este analizată şi prezentată administraŃia
publică din teritoriu, printr-o abordare separată a instituŃiei prefectului şi a
administraŃiei publice locale.
În ceea ce priveşte instituŃia prefectului, fac obiectul cursului: natura
juridică a instituŃiei, statutul, atribuŃiile şi actele prefectului, aparatul propriu
al prefecturii, precum şi o analiză de drept comparat în raport cu Ńări ale
Uniunii Europene.
Cu referire la administraŃia publică locală sunt prezentate: principiile
administraŃiei publice locale; organizarea şi funcŃionarea consiliilor locale, a
consiliilor judeŃene, a administraŃiei publice locale a municipiului Bucureşti.
Întrucât instituŃia prefectului deŃine un loc deosebit de important în
administraŃia publică de la nivelul judeŃelor şi, respectiv, al municipiului
Bucureşti, analiza instituŃiei cuprinde atât o abordare istorică, începând cu
jumătatea secolului XIX din perspectiva succesiunii reglementărilor
anterioare, cât şi o prezentare detaliată în actualul context legislativ.
Prezentarea instituŃiei prefectului este finalizată printr-o analiză de drept
comparat a instituŃiilor similare din FranŃa, Anglia, Italia, Belgia şi Grecia.
A doua secŃiune a capitolului, dedicată administraŃiei publice locale,
conŃine o prezentare detaliată în raport cu prevederile cadrului legal
reprezentat de Legea administraŃiei publice locale, nr.215/2001.
O parte semnificativă a materialului este destinată analizei principiilor
fundamentale care stau la baza organizării şi funcŃionării administraŃiei din
teritoriu, cele mai importante fiind: principiul descentralizării, principiul
deconcentrării, principiul autonomiei locale, principiul eligibilităŃii
autorităŃilor administraŃiei publice locale, principiul legalităŃii şi principiul
consultării.
Organizarea şi funcŃionarea autorităŃilor administraŃiei publice locale –
consilii locale şi judeŃene – sunt tratate în mod detaliat, în funcŃie de
modalitatea de constituire, atribuŃiile prevăzute de lege, funcŃionarea în cadrul
şedinŃelor şi adoptarea actelor ce le revin în competenŃă.

17
Întrebări de autoevaluare
1. InstituŃia prefectului este:
a) un organ al administraŃiei publice locale;
b) un organ unipersonal al administraŃiei ministeriale, având
competenŃă teritorială limitată la unitatea administrativ-teritorială în
care îşi desfăşoară activitatea;
c) o instituŃie administrativă autonomă, având competenŃă teritorială
limitată la unitatea administrativ-teritorială în care îşi desfăşoară
activitatea.
2. Pentru îndeplinirea atribuŃiilor ce îi revin, prefectul emite:
a) decizii;
b) instrucŃiuni;
c) ordine.
3. Sunt principii ale administraŃiei publice locale:
a) principiul descentralizării serviciilor publice aparŃinând
administraŃiei ministeriale;
b) principiul deconcentrării serviciilor publice de interes local;
c) principiul autonomiei locale;
d) principiul legalităŃii.
4. Sunt principii ale administraŃiei publice locale:
a) principiul eligibilităŃii autorităŃilor administraŃiei publice locale;
b) principiul legalităŃii;
c) principiul consultării cetăŃenilor în soluŃionarea problemelor locale
de interes deosebit;
d) principiile cooperării şi solidarităŃii.
5. Sunt trăsături caracteristice ale consiliului local şi judeŃean:
a) faptul că sunt organe cu competenŃă generală;
b) faptul că sunt organe colegiale;
c) faptul că sunt organe deliberative.

18
CAPITOLUL V
FUNCłIA PUBLICĂ ŞI FUNCłIONARII PUBLICI

Prezentare
Capitolul V este dedicat exclusiv funcŃiei publice şi funcŃionarilor
publici, fiind abordate chestiuni referitoare la: noŃiunea şi trăsăturile
caracteristice ale funcŃiei publice; principiile exercitării funcŃiei publice;
noŃiunea şi categoriile de funcŃionari publici; cariera funcŃionarilor publici;
managementul funcŃiilor publice şi al funcŃionarilor publici.
Personalul sau resursele umane reprezintă unul din elementele esenŃiale
ale oricărui organ al administraŃiei publice.
În cadrul SecŃiunii 1 a capitolului – „FuncŃia publică” sunt analizate
importanŃa acestui element esenŃial al instituŃiilor publice, noŃiunea de funcŃie
publică, trăsăturile caracteristice ale funcŃiei publice, principiile exercitării
funcŃiei publice şi clasificarea funcŃiilor publice din administraŃia publică.
În ceea ce priveşte funcŃionarul public, în cadrul secŃiunii a 2-a, sunt
prezentate noŃiunea, categoriile de funcŃionari publici, condiŃiile de acces la
funcŃiile publice din administraŃia publică,precum şi incompatibilităŃi şi
conflicte de interese, cariera funcŃionarilor publici, principiile organizării şi
dezvoltării carierei în funcŃia publică, recrutarea funcŃionarilor publici,
numirea funcŃionarilor publici, funcŃionarul de fapt, evaluarea funcŃionarilor
publici, promovarea şi avansarea acestora, drepturile şi îndatoririle
funcŃionarilor publici, modificarea, suspendarea şi încetarea raportului de
serviciu ale funcŃionarului public, răspunderea funcŃionarilor publici
(disciplinară, contravenŃională, civilă şi penală).
În mod separat, acordându-i-se atenŃia cuvenită, în SecŃiunea a 3-a a
capitolului este analizat managementul funcŃiilor publice şi al funcŃionarilor
publici, realizat de AgenŃia NaŃională a FuncŃionarilor Publici.

Întrebări de autoevaluare
1. DefiniŃia funcŃiei publice:
a) este dată de din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcŃionarilor
publici, republicată;
b) este aceea, potrivit căreia funcŃia publică reprezintă ansamblul
atribuŃiilor şi responsabilităŃilor, stabilite în temeiul legii, în scopul

19
realizării prerogativelor de putere publică de către administraŃia centrală
şi locală;
c) în sens larg, se referă la funcŃia publică exercitată în cadrul oricărui
organ al statului;
d) în sens restrâns, se referă în mod exclusiv la funcŃia publică
administrativă.
2. Sunt principii ale exercitării funcŃiei publice:
a) principiul transparenŃei, potrivit căruia exercitarea funcŃiei publice
implică furnizarea către structurile de informare a opiniei publice a
tuturor informaŃiilor legate de exercitarea funcŃiei;
b) principiul eficienŃei şi eficacităŃii, potrivit căruia funcŃia publică
trebuie exercitată cu respectarea limitelor bugetului alocat organului
respectiv şi, totodată, cu urmărirea celui mai bun rezultat social pentru
cetăŃean şi/sau colectivitate;
c) principiul imparŃialităŃii, în sensul că funcŃia publică va trebui să fie
exercitată faŃă de subiecŃii tuturor raporturile juridice de drept
administrativ ce intră sub incidenŃa reglementării aplicabile.
3. FuncŃiile publice pot fi clasificate după criteriul:
a) gradului de disciplină;
b) nivelul studiilor cerute;
c) gradul de acces.
4. Prevederile Legii nr.188/1999 privind Statutul funcŃionarilor
publici se aplică:
a) funcŃionarilor publici din administraŃia publică;
b) funcŃionarilor publici din cabinetul demnitarului;
c) cadrelor didactice.
5. Categoria funcŃionarilor publici de conducere cuprinde
persoanele numite în una dintre următoarele funcŃii publice:
a) secretar general al ministerului;
b) primar al municipiului, al sectorului municipiului Bucureşti, al
oraşului şi al comunei;
c) şef de serviciu şi şef de birou.

20
4. Bibliografie obligatorie
Emanuel Albu, Cristina Banu, Traian Popescu, Drept administrativ –
Partea I, Editura FundaŃiei „România de Mâine”, Bucureşti, 2007
Antonie Iorgovan, Tratat de drept administrativ. Volumul I, EdiŃia a 4-
a, Editura All Beck, Bucureşti, 2005

5. Bibliografie facultativă
Alexandru NegoiŃă, Drept administrativ, Ed. Sylvi, Bucureşti, 1998
Emanuel Albu, AdministraŃia ministerială în România, Ed. All Beck,
Bucureşti, 2004
Emanuel Albu, Drept administrativ şi ştiinŃa administraŃiei. Partea I,
Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2005
Ioan Alexandru, AdministraŃia publică. Teorii. RealităŃi. Perspective.,
Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2001
Ioan Santai, Drept administrativ şi ştiinŃa administraŃiei, vol.I, Ed.
Risoprint, Cluj-Napoca, 2004

21