Sunteți pe pagina 1din 2

Baltagul

Introducere: Mihail Sadoveanu a fost povestitor, nuvelist, romancier roman, fiind considerat unul dintre cei mai importanti prozatori din prima jumatate a sec XX. Romanul Baltagul a aparut in perioada interbelica, fiind publicat in 1930, dupa ce fusese scris intr-un interval de timp relativ scurt, mai exact doua saptamani. acesta reluand formula romanului traditionalist, de inspiratie rurala , in ciuda tendintei momentului de sincronizare cu literatura si filozofia moderna a epocii. Romanul este specia literara in proza, apartinand genului epic, de mari dimensiuni, cu o actiune complicata si conflicte puternice, la care participa un numar mare de personaje, redand o imagine ampla a lumii evocate. Baltagul este un roman realist, traditionalist, de tip obiectiv. Trasaturile care justifica apartenenta acetuia la realism sunt reprezentate de incadrarea foarte precisa in timp si spatiu, respectarea desfasurarii evenimentelor, veridicitatea intamplarilor si raportarea acestora la realitatile vremii. Naratiunea se realizeaza la persoana a treia, decatre un narator obiectiv, omniscient si omniprezent, care reconstituie prin tehnica detaliului universul satului muntenesc si actiunile Vitoriei Lipan. Exista un singur episod in care protagonista preia rolul naratorului, atunci cand, aflata la parastasul sotului ei, reconstituie pas cu pas firul evenimentelor ce dusesea la omorarea lui Nechifor. Caracterul traditional al acestuia reiese in special prin tematica abordata... Tema si viziunea despre lume Romanul baltagul prezinta o monografie a satului moldovenesc de la munte, o lume arhaica a pastorilor, incarcata de traditii si obiceiuri ancestrale, incare curgerea timpului era masurata in functiei de miscarea turmelor de oi intre munte si campie. In prim plan se gasaste actiunea intreprinsa de Vitoria Lipan de asi cauta sotul disparut, in aceasta calatorie fiind insotita de fiul sau, Gheorghita, impreuna cu care reconstituie drumul parcurs de oier pentru aflarea adevarului si savarsirea dreptatii. Din punct de vedere tematic romanul este deosebit de complex, sintetizand toate marile teme abordate de scriitor de-a lungul operei sale: viata pastorala, natura, iubirea, familia, miturile, initierea sau moartea.

Surse de inspiratie Prozatorul s-a inspirat in scrierea romanului atat dintr-o serie de de balade pastoresti precum Salga, Dolca si Miorita, cat si dintr-o intamplare reala, o poveste auzita de prozator in timpul calatoriilor sale prin muntii Neamtului, despre un cioban ucis de tovarasii sai in scopul jafului. Asemanarea acestei intamplari cu balada Mioritei il determina pe Sadoveanu sa reia motivul insa dezvoltandu-l intr-o dorectie diferita. Astfel, in Balada evenimentele sunt prezentate din perspectiva posibilei victime care isi accepta destinul, fara a exista insa un deznodamant concret. In roman mitul este intors, omorul fusese savarsit, tot in numele jafului, iar sotiei celui ucis ii revine sarcina de a restabili ordinea lucrurilor si a face dreptate. Astfel, scrierea sadoveniana sare peste partea cea mai importanta a baladei, testamentul ciobanasului, dezvoltand in schimb motivul cautarii si al batranei maicute. Un rol important in descifrarea mesajului textului il are mottoul de la inceputul acestuia , reprezentat de un citat din balada Miorita :Stapane, stapane/ Mai cheama si-un cane. Acesta face pe de o parte legatura cu balada, insa anticipeaza si rolul hotarator pe care il va avea cainele in descoperirea vinovatilor si pedepsirea acestora. Planuri narative Actiune romanului se desfasoara pe doua planuri principale. Unul dintre acestea este planul realitatii, de-a lungul careia Vitoria Lipan isi intreprinde cautarea si incearca sa descopere adevarul despre disparita sotului sau. Cel de-al doilea vizeaza insa planul miturilor, al gesturilor ritualice, al traditiilor si credintelor, dar si al amintirilor pe care eroina le evoca pentru a pastra vie imaginea lui Nechifor Lipan.