Sunteți pe pagina 1din 21

S.C.L&C TOTAL PROIECT S.R.L. PROIECT NUMRUL 15/2012 Cod Fiscal RO17446955 C.U.I. J02/674/2005 FAZA P.T.-D.D.E.

Arad, str.Zimbrului nr.54 Tel.0257/245245, 0745/661955

Caiet de sarcini
CONSTRUIRE SAL MULTIFUNCIONAL CHISINDIA

CAIETE DE SARCINI
BENEFICIAR: PRIMRIA COMUNEI CHISINDIA OBIECTIV: CONSTRUIRE SAL MULTIFUNCIONAL, Chisindia, nr.191A,

jud.Arad
1. CAIET DE SARCINI PENTRU LUCRRI DE ARHITECTUR Generalitati. Prevederile cuprinse n acest Caiet de sarcini general pentru executarea lucrrilor de arhitectur numit de acum nainte CSGA, sunt aplicabile i obligatorii la lucrrile de arhitectur, cuprinse n proiect. n caietele de sarcini privind lucrrile de arhitectur care urmeaz se fac trimiteri la aceste prevederi generale i sunt cuprinse prevederi specifice fiecarei categorii de lucrari. Constructia, functie de gradul de important conferit obiectului reclam respectarea unui anumit nivel de calitate in realizarea lucrarilor si impune in consecint o activitate riguroas de urmarire permanent pe tot parcursul executiei. Se va putea asigura astfel o corect verificare si receptionare a fazelor intermediare si a celei finale. Antreprenorul, conform conditiilor generale si speciale de contractare, are obligatia s studieze documentatia pus la dispoziie de investitor. S obin orice alte informaii considerate de el necesare prin condiiile si dificultile de execuie a lucrrilor de arhitectur. Pe durata execuiei, antreprenorul va lua toate msurile care se impun pentru a respecta condiiile de realizare a lucrrilor de arhitectur in conformitate cu cerinele impuse de documentaiile de contractare. Detaliile de execuie, calitatea materialelor si tehnologiile de punere in opera se vor realiza conform planurilor, caietelor de sarcini si eventualelor precizri facute de proiectant. naintea inceperii lucrrilor antreprenorul poate prezenta si o alta propunere de tehnologie de execuie fat de cea prevazut in proiect, dar va trebui s o supun spre aprobarea proiectantului si a investitorului. Noua tehnologie, propus si aprobat, va respecta condiiile de calitate impuse de lucrarea respectiv. Investitorul i proiectantul i rezerv dreptul ca, nainte sau dup inceperea lucrrilor sa opereze adaptari sau modificri fat de proiect , n vederea asigurarii calitii, ca urmare a aparitiei unor materiale sau tehnologii noi. n toate activitaile de pe antier vor fi respectate norme de protecia muncii si cele de prevenire a incendiilor.
Materiale si produse Materialele si produsele trebuie s indeplineasc urmatoarele condiii: - sa fie de foarte bun calitate, cu aspect corespunztor, in condiii de pre optim si cu garanie de lung durat data de furnizor; - productorul sa poat asigura constanta calitatilor fizico-chimice (stabilitate chimica, dimensional, etc,) si vizuale (culoare, textura, etc.) - s corespund specificului funcional al spaiilor unde sunt aplicate; - s aib certificate de calitate (art.11) i sa fie agrementate tehnic (art.12) conform cerintelor din legea nr.10/1995. - productorul s furnizeze date complete privind tehnologia de punere in oper (unde este cazul); - verificarea obligatorie a calitaii execuiei (art.13) de catre investitori prin dirigini de antier; - s existe fora de munca specializat pentru lucrari cu astfel de materiale.

Se va organiza si urmari cu rigurozitate controlul calitaii materialelor intrate in antier pentru certificarea lor inainte de punere in oper. Mostre si testri Antreprenorul va prezenta una sau mai multe monstre de produse insoite de certificatele de calitate de la furnizor (care vor fi supuse avizarii de catre proiectant) pentru toate categoriile de lucrari prevzute in proiect. Pentru materialele sau produsele din import este obligatorie existenta certificatului de calitate emis de unitatea importatoare sau de cea care asigura desfacerea. Cu aceast ocazie se va face echivalarea cu materialele prevzute in proiect luandu-se in considerare toi parametrii de calitate, dupa care se va obine avizul proiectantului si investitorului. Livrare, depozitare, manipulare Livrarea materialelor i produselor se va face conform recomandrilor din capitolele respective ale normativelor specifice n vigoare i va fi insoit de certificat de calitate. n cazul in care livrarea se face de ctre o baz de aprovizionare, aceasta este obligat s transmit certificate de garanie corespunzatoare loturilor livrate. Depozitarea si manipularea produselor si materialelelor prevzute n proiect trebuie s se faca separat, pe tipuri de materiale in spaii amenajate i dotate corespunzator, astfel incat s se asigure: - evitarea condiiilor care ar putea conduce la deprecierea lor; - evitarea murdririi acestora cu pmant sau alte materiale; - asigurarea posibilitilor de identificare usoara. Se vor respecta instructiunile scrise ale producatorului, privind manipularea, depozitarea i protecia materialelor si produselor respective. Executarea lucrrilor Antreprenorul va executa lucrarea conform proiectului i acestor caiete de sarcini, innd cont de normativele specifice categoriei de lucrri si de prescripiile tehnice in vigoare. Se vor respecta de asemenea instruciunile scrise ale productorului, privind executia lucrrilor respective. nainte de nceperea lucrrilor propriu-zise la o anume categorie de lucrri se vor executa operaiunile pregtitoare necesare (si anume:verificarea lucrrilor ce trebuie complet terminate nainte de executarea respectivei lucrri.) Dac situaia concret nu este conform cu proiectul se va solicita reexaminarea soluiei de ctre proiectant. Execuia lucrrilor va fi asigurat de personal calificat, si nalt calificat pentru fiecare specialitate si urmarit de cadre tehnice avnd cunotine de nivel superior n practicarea profesiei. Nu se admit modificri de soluii tehnice fr acordul expres al proiectantului de specialitate. Dispoziiile de antier emise de proiectant, si respectarea normelor legale, au aceeai putere ca i proiectul de execuie din toate punctele de vedere, inclusiv al verificrii calitii. Precizrile si recomandrile cuprinse in caietul de sarcini nu sunt limitative, antreprenorul putnd lua orice msur pe care o consider necesar si eficient si care se nscrie in prevederile actuale, normative, n vederea asigurarii sau creterii calitaii lucrrilor. Pe parcursul execuiei va fi respectat programul de control al calitaii lucrrilor pe santier cuprins in proiectul de execuie al fiecarui obiect si care precizeaza fazele determinante la care vor fi convocai din timp delegaii beneficiarului i ai inspeciei teritoriale pentru calitatea in construcie. Se vor intocmi de catre organele de control ale beneficiarului procese verbale de calitate a execuiei lucrarilor ascunse. Pe intregul parcurs al lucrarilor se vor face verificari privind corespondena intocmai a acestora cu soluiile i prevederile proiectantului si cu specificaiile tehnice specifice, n limitele indicatorilor de calitate, abaterilor si toleranelor admisibile prevzute de acetia.

Verificri n vederea recepiei lucrrilor Se va verifica realizarea lucrrii conform proiectului, prevederilor caietelor de sarcini respective cu respectarea instruiunilor scrise ale producatorului de material sau ansamblu (unde este cazul), in vederea asigurarii condiiilor de calitate cerute. Respectarea condiiilor tehnice de calitate trebuie urmarit permanent de antreprenor (prin efii formaiilor de lucru) si de investitor (prin personalul tehnic anume nsarcinat cu conducerea lucrrilor, in cadrull activitii de indrumare si supraveghere) Se vor efectua verificari: - Pe parcursul execuiei pentru toate categoriile de lucrri, inainte ca ele s devin ascunse prin acoperire cu alte categorii de lucrari destinate sa rman vizibile. - La terminarea unei faze de lucru; - La recepia preliminar a obiectelor Verificrile de la poziile a. si b. se efectueaz conform anexei I.1. (Instructiuni pentru verificarea calitaii si recepionarea lucrrilor ascunse la construcii si instalaii aferente) din capitolul de prevederi generale ale normativului C 56-85, iar cele de la pozitia c. conform reglementarilor n vigoare privind recepia obiectivelor de investiie. Se vor intocmi de catre organele de control ale beneficiarului procese verbale de calitate a execuiei lucrarilor ascunse. Pe intregul parcurs al lucrrilor se vor face verificri privind corespondena ntocmai a acestora cu soluiile si prevederile proiectantului si cu specificaiile tehnice specifice, in limitele indicatorilor de calitate, abaterilor si toleranelor admisibile prevazute de acetia. Rezultatul verificrilor si recepiilor de lucrri ascunse, precum si concluziile privind posibilitatea continurii lucrrilor se consemneaz intr-un registru, care este un document oficial semnat deopotriv de antreprenor si investitor. Remedierile mai importante, sau privind lucrari de tehnicitate ridicat, se vor executa numai cu avizul proiectantului si consemnate ca atare in registrul de procese verbale. Comisia de recepie preliminar va avea la dispoziie registrul de procese verbale de lucrari ascunse; la cererea preedintelui comisiei, antreprenorul va prezenta o not de sinteza cu date asupra intocmirii pentru intregul obiect a proceselor verbale, buletinelor de incercari, remedierilor, etc., cu frecvenele prescrise. Masurtori si decontare Nu se vor putea deconta decat acele lucrari pentru care se vor prezenta procesele verbale care sa ateste elocvent ca lucrrile respective sunt de calitate conform cu proiectul si prescripiile tehnice in vigoare sau ca (n urma remedierilor facute) au fost aduse in aceasta situatie.Se vor deconta lucrrile cu cantitaile real executate, conform prevederilor din fiecare caiet de sarcini. STANDARDE SI REGLEMENTARI a) cerinta de calitate A Rezistenta si stabilitate C 56-2002 Normativ pentru verificarea calitaii si recepia lucrarilor de construcii _i instalaii aferente P 59-86 Instruciuni tehnice pentru proiectarea i folosirea armturii cu plase sudate a elementelor de beton C 28-83 Instruciuni tehnice pentru sudarea armturilor de otel ,beton P 100-1/2006 Cod de proiectare seismic partea I - Prevedri de proiectare pentru cldiri C 26-85 Normativ pentru ncercarea betonului prin metode nedistructive b) cerinta de calitate B Siguranta in exploatare Legea 10/1995 Lege privind calitatea in construcii

PCC-016/2000 Procedura privind tehnologia pentru reabilitarea termic a cldirilor folosind plci din materiale termoizolante c) cerinta C Securitatea la incendiu Legea 307/2006 - Legea 307/2006 si normele generale din 2007 privind aprarea impotriva incendiilor Norme cuprinse in Ordinul MAI 163/2007 - Norme generale de aparare impotriva incendiilor aprobate cu Ordinul MAI nr. 163/2007 Normativ P118-99 - Normativ de sigurant la foc a construciilr Normatic C300/1994- - Normativ aprobat cu Ordinul MLPTL nr. 20/N/11.06.1994 pentru prevenirea i stingerea incendiilor pe durata execuiei lucrrilor de construcii si instalaii. - Regulament privind clasificarea i ncadrearea produselor pentru construcii pe baza de performante de comportare la foc aprobat cu Ordinul MLPTL nr. 163 /2003; - Ordinul MIR nr.90/2003; Ordinul MI 399/2003 i Ordinul MAP nr. 148/2003 - ORDIN nr.786/2005 - Ordin al MAI privind modificarea i completarea Ordinului MAI nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispoziiilor generale privind instruirea salariailor n domeniul situaiilor de urgent; - Ordin nr.1312/2006 - Ordin pentru normele metodologice de avizare si autorizare privind prevenirea i stingerea incendiilor; - Hotarre nr.1739/2006 - Hotrre privind aprobarea categoriilor de construcii si amenajari care se supun avizarii si / sau autorizrii privind securitatea la incendiu; PE 009/93 - Norme de prevenire si dotare mpotriva incendiilor. d) cerinta D Igiena, sntatea oamenilor, protecia si refacerea mediului. - OUG nr. 195/2005 - Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005 aprobata cu Legea 265/2006 privind protecia mediului, cu modificrile si completarile ulterioare; - Legea apelor nr. 107/1996 - Legea apelor nr. 107/1996 cu modificrile si completrile ulterioare; - OUG nr. nr. 78/2000 - Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000 aprobata cu Legea 426/2001 privind regimul deseurilor. e)cerinta E Protecia termic, hidrofug si economia de energie. - OUG 18/209 Ordonanta privind creterea performanei eneregetice a blocurilor de locuine - Norme metodologice de aplicare a Ordonantei de urgent a guvernului pentru cresterea performanei energetice a blocurilor de locuint - MP 019-2002 -Metodologie privind reabilitarea si modernizarea anvelopei cladirilor si a instalaiilor de ncalzire si apa cald de consum la blocurile de locuine cu structur din panouri mari. -NP-068/2002 Normativ privind proiectarea cldirilor civile din punct de vedere al cerintei de sigurant in exploatare - OG 29/2000 aprobat prin Legea 325/2 privind reabilitarea termic a fondului construit i stimularea economisirii energiei termice - Legea 372/2005 privind performana energetic a cladirilor. - Normativele C107/7 2002 - Normativ pentru proiectarea la stabilitate termica a elementelor de nchidere ale cladirilor. - Normativele C107-2005 - Normative privind calculul termotehnic al elementelor de construcie ale cladirilor (inlocuieste C107/1,2,3,4,5) - C 112-86 -"Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolaiilor din materiale bituminoase la lucrari de construcii. " si completarile aparute la normativ - NP040-2002 Normativ pentru proiectarea, execuia i exploatarea hidroizolaiilor la cladiri.

- C125-2005 Normativ privind proiectarea si executarea msurilor de izolare fonica si a tratamentelor acustice n cladiri - STAS 2355/3-75 "Hidroizolaii din materiale bituminoase la terase i acoperisuri" - STAS 3303/1 -84 Pantele acoperiurilor" - NP 048-2000 Normativ pentru expertizarea termica i energetic a cldirilor existente i a instalaiilor de ncalzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora - HG 1735 / 2006 Hotarrea de Guvern nr. 1735 / 2006 publicata n Monitorul Oficial, Partea I nr. 1008 din 19/12/2006, privind Normele metodologice de aplicare a Ordonanei de Urgent a Guvernului nr. 174 / 2002. - PCC - 016 / 2000 Procedura de executie privind reabilitarea termica a cldirilor de locuit publicat n Buletinul Construciilor nr. 6 / 2001. f) cerinta F Protecia mpotriva zgomotului - Normativ privind protecia la zgomot-2003 - STAS 1957/1,2,3-88 Acustica. Terminologie. Beneficiarul va asigura completarea si pastrarea Crii tehnice pentru fiecare obiect de construcii in parte, conform normativului C 167-77 Norme privind cuprinsul si modul de ntocmire, completare si pstrare a crii tehnice a construciilor

1.1. Caiet de sarcini pentru lucrri de desfacere si demontare Unitatea care execut desfacerile este obligat s ia toate msurile de proectie a vecintilor (transmis de vibraii puternice sau ocuri, mprocri cu materiale, degajarea puternic de praf, s asigure accesele necesare etc.), s respecte orele de odihn ale locatarilor conf. legislaiei in vigoare. La efectuarea lucrrilor se va respecta legislaia n vigoare n acest domeniu. n vederea recuperrii la maximum a materialelor si elementelor de construcii (si instalaii), conductorul antierului de desfaceri va instrui corespunztor personalul de execuie, indicnd si locurile de depozitare ale acestora, astfel nct s fie asigurat integritatea lor, evitarea pierderilor, gruparea pe sorto - tipo - dimensiuni n msura n care poate fi transportate imediat la obiectivele de investiii care le vor utiliza potrivit prevederilor documentaiei tehnice. Materialele rezultate n urma demontrilor de tmplari, echipamente, instalaii vor ramane n proprietatea investitorului. Se recomanda evacuarea, pe ct posibil n aceeai zi, a materialelor recuperate (material lemnos, elemente metalice, obiecte sanitare, tevi, tmplarie). Pentru operatiile de demolari se vor folosi utilaje si scule specifice.
Ordinea de executare a lucrrilor de demontare pentru tmplarie: - se demonteaz toate accesoriile de nchidere (acoperi); - se demonteaz toate echipamentele i instalaiile din zona respectiv astfel nct s nu se obstrucioneze randamentul maxim al lucrului n timpul antierului; Ordinea de executare a lucrilor de demontare pentru trotuare dalate i betonate: - se nltura trotuarul debeton de pe locul viitoarei extinderi astfel nct s nu obstrucioneze continuarea lucrrilor ; Ordinea de executare a lucrrilor de desfacere a pereilor: - inandu-se cont c activitatea este oprit pe timpul antierului, se va putea lucra concomitent pe toat faada posterioar a corpului dj existent; - astfel, se va degaja zona din curtea posterioar, accesul adugat fa de cldirea iniial ; - se desfiineaz zonele de acces spre noua extindere ; - se demonteaz toate echipamentele i instalaiile de pe pereteii respectivi;

1.2. Caiet de sarcini pentru pregtirea lucrrilor nestructurale.


Condiiile climatice necesare executiei sunt: - temperatura aerului, pe durata execuiei : min. + 5C; max. 30C; - fr precipitaii atmosferice, ceat, vant puternic ( viteza max 6 m/s); - umiditatea relativa a aerului sa fie max 70%. Condiii tehnologice pentru desfurarea lucrrilor - planeitatea elementelor de beton s fie maxim - se va evita montarea pe console a obiectelor grele; acestea se vor rezema pe supori fixai n pardoseal sau planeu. - la baza pereilor se va monta o membran bituminoas pentru ruperea capilaritii ntre beton i zidrie, pe toat suprafaa fundaiilor ; - pentru pereii de gips carton, se va folosi plci de 1,25 cm grosime i se vor depozita corespunztor pn la punerea n oper ; - se va ine cont de Scenariul de Siguran la Foc pentru montarea foilor de gips carton, n numrul de straturi cerut pe fiecare zon;

1.3. Caiet de sarcini pentru executarea pereilor de zidrie (blocuri ceramice) i beton armat: Partea de zidrie are 2 etape : zidria la rou si finisarea zidriei (tencuiala). Etapa 1 : zidria la rou Dup realizarea fundaiilor, se va hidroizola partea de contact ntre fundaie i perete astfel nct s nu existe posibilitatea migraiei apei subterane n zona de zidrie, paii de execuie fiind urmtorii: -fixarea higroizolaiei peste fundaie -eserea blocurilor ceramice cu mortar de var-ciment cu grosime vertical si orizontal ntre 10-12 mm; -se vor lsa locuri pentru smbiorii de BA conform proiectului de rezistent; -se va termina partea de zidrie cu o centura de BA conform proiectului de rezistent; Etapa 2 : finisarea zidriilor La exterior se va monta termosistem de 10 cm direct peste zidrie. Se recomand ca tencuielile interioare s se execute la cel puin 1/2 lun dup executarea zidriei. Tencuielile interioare vor avea grosimea de circa 15 mm pe pereii despritori. Stratul de pri de 2-3 mm grosime se execut din mortar de ciment cu adaos de var ca plastifiant, cu compoziia volumetric 1: 0,25: 3 (ciment: var: nisip), cu consistena de 14 -15 cm. Grundul, de 10-11 mm grosime se execut din mortar M 10, cu compoziia volumetric 1: 2: 8 (ciment: var: nisip), avnd consistena de 13 cm cu nisip de 0-3 mm. Faa vzut de 1-3 mm grosime se execut cu mortar, avnd aceeai compoziie ca cel folosit la grund, cu nisip fin cernut (0-1 mm), ns cu consistena de 15 cm. Partea de beton armat (parapetul i soclul) se va cofra pe cuzineii propui, cu o planeitate ct mai bun. Parapeii interior vor fi astfel turnai, ca dup decofrare s nu mai fie nevoie de tencuial. Soclul exterior, va avea nlimea de 50 cm, finisat cu teomosistem i placat cu piatr natural. 1.4. Caiet de sarcini pentru montarea pereilor despritori din gips carton: Dup ncheierea fazei determinante privind structura de rezistent, se poate trece la faza montrii nchiderilor exterioare i a compartimentrilor interioare. MONTAREA SISTEMULUI PENTRU GIPS CARTON Pereii de rigips se execut dup urmtorul principiu :

-trasaj pe podea, pe tavan i perete, inind cont i de eventualele deschideri de ui. -fixarea profilurilor U de pardoseal i de tavan cu partea mediana rigid presat pe un suport cu rol de etanare ( n prealabil, pe partea mediana a profilurilor U se aplica band autoadeziva de polietilena Rigips ). -inserarea primului montant profil C pornind de la perete -inserarea urmtorilor montani profiluri C cu meninerea unei orientri uniforme a profilurilor. -fixarea panourilor de structura metalic cu suruburi autoperformante Rigips. -inserarea unor eventuale panouri din fibre minerale nainte de montarea celui de-al doilea nveli al peretelui. -nchiderea peretelui pe latura opus ( panourile trebuie taiate la 60 cm ). FIXAREA PANOURILOR Panourile trebuie s fie fixate cu uruburi poziionate la cel mult 30 cm unul de altul. urubul trebuie mascat n panou n aa fel nct sa rezulte o suprafaa continu, fr a distruge cartonul care o acoper. COLURILE Toate colurile interioare i exterioare se vor ridigiza fixate cu uruburi pe ambele laturi cu benzi de aluminiu sau cu colare intercalate ntre straturi de band. IMBINAREA Banda se aplica la mbinarea panourilor i apoi , dac mai trebuie nivelat, se apas uor.Cele dou straturi ulterioare care vor acoperi perfect imbinarea panourilor vor fi aplicate uniform i ultimele imperfecini vor trebui eliminate cu o hrtie abraziva. ETANAREA ROSTURILOR SE FACE: La nivelul primului strat cu past de rost se aplic pe centrul de Rigips. La nivelul stratului de suprafa unde s-au folosit plci de Rigips cu muchiile teite, cu band de rost aplicat pe un pat proaspt de past de rost i o finisare realizat prin aplicare peste banda de rost a trei straturi succesive de pasta de rost. Pereii de compartimentare din Rigips se vor executa numai dup montarea tuturor instalaiilor de ventilaie, electrice, tehnologice, etc pentru a se putea ngloba toate strpungerile necesare. Acestea nu se pot realiza dup montarea unor perei de acest gen. n cadrul acestor lucrri se vor executa mascri de tubulatur de ventilaie in stlpi. Mascarea stlpilor se va realiza ntr-un singur strat de plci de Rigips. 1.5. Caiet de sarcini pentru aplicarea termosistemului pe faade Montarea pe suport a plcilor din polistiren Ancorarea schelei pentru lucrul la nlime, dac este cazul, cu boturi poziionate n poziie oblica, de jos n sus, pentru ca apa s nu poat ptrunde n gurile acestea. nainte de execuia lucrrilor de termoizolare se vor ncheia urmtoarele lucrri: - nvelitori, terase, cornie, streaini, jgheaburi, instalaii de scurgere ape pluviale; montarea tocurilor tmplriilor si ferestelor; protejarea tmplriilor i ferestrelor mpotriva stropirii sau ptrii; asigurarea mpotriva soarelui i ploii etc Stratul suport (suprafete de beton sau zidrie) trebuie s indeplineasc anumite condiii : - s fie rigide, uscate, plane, aderente (rugoase), curate (fara pete de decofrol, ulei, vopsea, lacuri) Abaterile de la planeitate ale stratului suport trebuie sa fie de max. 10 mm (msurai pe toate direciile sub dreptarul de 2 m lungime). Difereele de planeitate mai mici de 10 mm pot fi preluate prin stratul de mortar adeziv pentru lipirea placilor termoizolante. Pentru defectele de planeitate mai mari de 10 mm, dupa caz, se polizeaz bavurile sau se umplu intrandurile cu mortar de tencuiala. Planeitatea suportului trebuie sa duca la grosimi de maximum 1,5cm ale stratului de lipire. Orice neregularitate/neplaneitate aprut la montajul placilor va conduce la un consum suplimentar de adeziv.

Verifiucarea planeitatii suprafetei rectificate : se aseaza o rigl metalic pe diagonalele suprafetei peretelui si masurnd distanta intre perete si rigla cu ajutorul unui spion, s fie abateri admise de 2mm. Stratul suport de tip tencuial trebuie sa fie aderent la stratul de baza (verificat prin ciocanire). Stratul suport nu trebuie s prezinte fisuri semnificative (cu deschiderea sau adncimea mai mare de 10 mm). n caz contrar, tencuiala se va inltura si se va reface. Verificarea ndeplinirii condiiilor de mai sus pentru stratul suport se va face dupa fixarea in stratul de rezistent al peretelui a eventualelor piese de ancorare ale obiectelor ce urmeaza a fi prinse de perete (instalaie de climatizare, panouri publicitare, etc.). Apoi se va realiza desprfuirea suprafeei suport prin periere energic si apoi spalarea suprafeei cu crpe ude sau cu apa sub presiune. Punerea in opera a termosistemului se va face in conformitate cu documentaia tehnica de execuie . Placile de polistiren se vor monta pastrand reliefurile faadei. Dupa natura suportului pe care se aplica termosistemul avem : - palei goluri , izolai cu polistiren expandat ignifugat de 6 cm grosime. Materiale : Materialele utilizate vor fi agrementate tehnic si vor avea certificate de calitate: - polistiren expandat ignifugat de faada EPS, grosime 10 cm; - adeziv pentru paclu (lipire placi termoizolante), - consum pt lipire placi : intre 2,55kg/mp - consum pentru nglobare plas de sticla : intre 3.4,5kg/mp - dibluri din plastic utilizate: - la fixarea placilor de polistiren, prevazute sau nu cu pastile din polistiren pe talere.( lungimi dibluri intre 70.190cm, diametre 8 sau 10mm, iar talerul cu diametrul de 55mm) Consum 6buc/mp Dibluri universale insurubate se ancoreaza pe minimum 45mm in BCA.s min 35mm in beton In acest proiect se utilizeaza dibluri cu lungime de 175mm (amcorare in perete existent+tenc existenta+adeziv+polistiren10cm+tenc. decorativa) - la prinderea profilelor de soclu - Consum 3.4 buc/m Dibluri cu agrement european pentru toate categoriile de folosint A,B, C, D, E. Dibluri universale nsurubate se ancoreaz pe minimum 45mm n blocurile ceramice, min. 35mm n beton. In acest proiect se utilizeaz dibluri cu lungime de 125mm (ancorare in perete existent+tenc existenta+adeziv+polistiren 5cm+tenc. (consum: 6 dibluri/mp) - plasa armare din fibra de sticla termosudabil, rezistent la reacia alcalina, cu greutate specific 110160g/mp, cu latura ochiului de 4mm . (Consum 1,10mp/mp) - profil de soclu cu lcrimar pentru scurgere ape meteorilogice, din aluminiu, fixat cu dibluri; bara are lungime 2,5m. - profil de colt, din aluminiu, bar cu lungime de 2,5ml, cu aripi din plas din fibr de sticl). Lucrri care trebuiesc executate nainte de izolaii: - lucrri de zidrie - montare instalaii exterioare dac la montaj s-ar putea strica finisajul - montare confecii metalice nglobate pentru nchidere rosturi de faad sau fixarea parapeilor de balcon - montarea de tocuri la ferestre i protejarea lor - executare nvelitoare si probarea etaneiatii - montarea plasei de faad, respectiv a prelatelor n partea superioar a schelei, pentru protejarea mpotriva soarelui i a ploii. Condiii tehnice de calitate - se verific i se face recepie ca lucrri ascunse straturile suport (zidria sau betonul) - se verific existena agrementelor tehnice pentru execuia lucrrilor si a produselor - se verific existena certificatelor de calitate pentru materialele care se vor pune in opera.

(respectiv a fielor cu indicarea caracteristicilor tehnice ale produselor) Aplicarea plcilor termoizolante din polistiren expandat ignifugat Stratul termoizolant se va realiza cu plci de polistiren expandat ignifugat, cu grosimea egala cu cea prevazut in proiect.(10cm) El se va aplica pe intreaga suprafat a pereilor prevazui a fi izolai, inclusiv pe glafurile golurilor de tmplrie (3 cm). Execuia lucrrilor Pentru lipirea plcilor de polistiren se prepar mortarul adeziv de paclu (mortar uscat gata preparat n saci). Coninutul sacului se toarn in ap curata (10 litri apa/sac de 40kg ), i se amestec cu mixerul pan se obine o past omogen ; se lasa in repaos 5 minute pentru maturare, dupa care se mai amestec lent inc minimum 2 minute. Se poate face si preparare in betoniere, respectand dozajele mentionate si timpii de maturare. Prepararea se afla descrisa pe fiecare sac. Fixarea profilului de soclu se face cu dibluri din plastic (sau metalice) pozate din 25 in 25cm. Se verific ca marginea pofilului de soclu s fie orizontal i profilul bine fixat. Legatura intre elementele de profil se realizeaza folosind imbinarile existente deja in acest scop. Pentru zonele de colt, profilele de soclu se vor tia la 45 grade. Alinierea profilului se va verifica cu nurul de aliniere. Se prevede un rost de dilatare de 2-3 mm. Dupa fixarea mecanic a profilului se aplic adezivul pentru paclu pe marginea plcilor si in minimum 3 puncte interioare. Randul 1 de placi va rezema pe profilul de soclu. Se aranjeaz si se apas corect plcile pe profil si se obtine o suprafat plan. Nu se aplic adeziv in rosturile dintre placi pentru a nu se forma punti termice. Pentru lipire manual sunt 2 metode care se folosesc n functie de suprafaa pe care se aplic. Pentru suprafee existente, cu mici neregularitti se face lipirea prin metoda protuberantelor: se aplica cu mistria masa de lipit in 6 puncte si pe conturul placii, deoarece marginile placii trebuiesc neaparat lipite de perete. Lipirea pe toata suprafata placii (de regula 50cm) se face numai in cazul in care avem un support perfect plan. In zonele de col, la ferestre i ui se va evita mbinarea plcilor. Se vor dispune plci ntregi, decupate pentru aceste zone de colt. Marginile plcilor, care depesc colurile faadei se vor tia dupa minimum 24 ore de la lipire. Placile se aseaz cu rosturi esute, obligatoriu, inclusiv la courile cldirii. Prinderea mecanica a plcilor se face prin intermediul diblurilor. Se dispun cte 6 dibluri din material plastic pentru fiecare plac, pentru evitarea punilor termice, la 24 ore dupa lipirea plcilor, dup ce in prealabil s-au gurit cu burghiul. Numrul si modul de prindere este indicat de catre producatorul de polistiren. La colturile cldirii se vor aduga minimum 2 dibluri pe plac, dispuse in interiorul unei fsii cu limea de maximum 40 cm de la muchie. Diblurile trebuie sa ptrund n zidria ceramic min. 45mm i n beton min. 35mm. Talerele diblurilor trebuie ngropate pana la fata exterioar a plcilor de polistiren. Adnciturile de la nivelul capetelor diblurilor se vor netezi cu adeziv pentru spaclu cu minimum 12 ore inainte de spcluirea plcilor termoizolante. Pentru termoizolarea faadei si a soclului cu polistiren expandat ignifugat cu grosime de 10cm (lipite deja cu mortar), se vor folosi si dibluri btute cu cui din plastic, cu lungime de 175mm, unde adncimea de ancorare rezulta cca 45mm. Aplicarea masei de lipit se face in grosime de 2-4mm intr-un strat i se pregtete suprafata stritat cu drica zimtat sau se niveleaz suprafata cu drisca zimta. Aplicarea stratului de polistiren la glafurile verticale ale tmplariei se va face in spaiul dintre faa glafului si profilul de contact cu tmplria, montat anterior (plasa profilului de contact urmnd a fi lipit pe suprafaa polistirenului aplicat). Operaia de aplicare a placilor termoizolante de polistiren expandat ignifugat necesit cel puin doi lucratori: unul care aplica (de regul, cu mistria) mortarul adeziv pe intradosul placii si unul care aplica placa pe perete si verific planeitatea si orizontalitatea placilor montate. Aplicarea stratului de armare Dup ntrirea mortarului cu care s-au fixat plcile de polistiren trebuie aplicat stratul protector cu plasa de armare. Pentru aceasta se aplica un strat de mortar umed pe o suprafat din fii de

10

aproximatv 1m n partea superioar a peretelui de care se va prinde plasa care mai apoi se va derula pana jos la soclu, astfel incat sa fie nglobat complet n masa de lipire, netezind cu o drica plan. Aplicarea se face folosind fierul de glet cu dini (10 x 10mm). Armarea stratului de adeziv se face prin nglobarea tesaturii din fibr de sticl n stratul de adeziv crud , urmat de netezirea/finisarea acestuia. Plasa de armare cu tesatura din fibr de sticl, reprezint stratul de armare care are rolul de a mpiedica formarea fisurilor cauzate de tensiunile termice si de a prelua din eforturile care solicit nveliul cldirii. O tesatur din fibre de sticl de calitate este rezistent la agenii alcalini, are ochiurile de 4 x 4mm si o masa specific de 145g/mp. Plasa de armare din fibr de sticl trebuie s aib proprietai mecanice exprimate empiric prin: min. 150kh/mp i s reziste la mediul alcalin. Petreceri : in camp : min 10cm ; la coluri, la muchii cldire : min 20cm peste muchie pe ambele Suprafee. Plasa de armare se acoper cu un strat de mortar incepnd din centrul plasei si apoi spre margini. Acest strat protector trebuie s acopere plasa in intregime. Grosimea stratului trebuire sa fie de aproximativ 3-5mm. Aplicarea profilelor de col din aluminiu pentru muchii cldire si profilul lcrimar la ferestre Colurile cldirii fiind expuse lovirii trebuie s montm colare metalice pe o nlime de 2,00m de la Sol. Astfel colurile cldirii vor fi protejate de aciunile mecanice. Pe muchia exterioara orizontal de la partea de sus a golurilor de usi i ferestre se realizeaz o ntrire local cu un profil special cu un picurator. Profilele de col si cu picurtor sunt prevzute, pe intreaga lungime, cu cate o fie din plas din fibre de sticl. Se gletuiete suprafaa acoperita astfel incat sa se realizeze inglobarea complet a plasei profilelor. Gletuirea se prelungeste putin peste marginile plasei, astfel nct s se realizeze o racordare plana cu suprafa stratului de polistiren. Armarea locala a colurilor golurilor din faada (ferestre, ui) Colurile golurilor de ui i ferestre se intresc local prin aplicarea pe o directie perpendicular cu diagonalele golului a cte unei fsii din plas din fibre de sticl avnd lungimea de cca. 50 cm si limea de cca. 30 cm, fiile fiind axate (cu axa transversal) pe diagonalele golurilor.Fasia din plas din fibre de sticl de armare local a colurilor se aplic la fel ca profilele de col. Grunduirea stratului de protecie (grund) Dup uscarea stratului de mortar adeziv armat cu plas din fibre de sticl (minimum 3 zile de la aplicare), cu o zi nainte de aplicarea stratului de tencuial decorativ, se aplic (cu o rol sau bidinea) un strat nediluat de grund pe o suprafa ce poate fi acoperit n ziua urmatoare cu tencuial decorativ. Finisarea cu tencuial Anumite corecii de planeitate ale polistirenului aplicat se pot face folosind o dric de lemn pe care s-a lipit mirghel aspru. Procedeul este laborious. n functie de concepia arhitectului si dorina beneficiarului, se pot obine, ca strat final, faade structurale (tencuite) sau faade line (vopsite). Suprafaa stratului protector se poate netezi inainte sa se usuce. Se va utiliza o dric cu un burete sau o bucat de polistiren. Se vor ndeparta toate imperfectiunile ramase dupa aplicarea stratului protector. Dupa uscare suprafata este gata de aplicare a vopselei decorative In cazul prezentei lucrari se va utiliza tencuiala decorativa structurata pentru faada si cu granulaie mare, pieptanata pentru soclu. Pentru mbuntirea aderenei stratului de finisaj la stratul suport (de armare) se foloseste o amors pe baz de ap, rezistent la mediul alcalin, cu absorbie uniforma pe suprafata de construie. Trebuie avute n vedere funcii multiple ale stratului de finisare:decorativ, protecie (expus la intemperii, prin hidrofobizare respinge apa din ploi) ; rezistena (particip la protecia mecanic i rezist la variatii termice). Aplicarea stratului de finisaj presupune: - prepararea mortarului;

11

Coninutul de mortar uscat, de exemplu de 40 kg al unui sac se amestec (manual sau mecanizat) cu 8-11 litri de apa in funcie de consistena dorit. Deoarece timpul recomandat de utilizare este de cca. 2 ore, se vor prepara numai cantitai de mortar care se pot consuma n acest interval de timp, n sistem de lucru continuu. (fiecare sac are precizat modul de preparare) - aplicarea mortarului; Mortarul se aplic pe intreaga suprafa a stratului de grund aplicat cu o zi inainte, cu gletiera, dupa care se dricuiete imediat. Grosimea stratului de tencuiala este de 2-3 mm (pentru mortarul cu granulaie 0-1 mm) respectiv 3-4 mm (pentru mortarul cu granulaie 0-2 mm). Pentru aplicarea mortarului decorativ se recomand ca suprafata fatadei sa fie imprita in zone (eventual delimitate cu banda autoadeziv) care s poat fi acoperite in regim de lucru continuu, cu o cantitate de mortar corespunzatoare. Acest lucru este valabil si in cazul in care fatada are zone care urmeaz s fie finisate in culori diferite. Pentru obtinerea unei nuante uniforme este recomandabil ca tencuiala decorativ aplicat pe o faad s fie realizat din acelasi lot de material. Se recomand culori deschise, pastelate, pentru a se evita efectul de supraincalzire. In timpul lucrarilor, tencuiala proaspat trebuie s fie protejat impotriva precipitaiilor sau a insoririi puternice. La aplicarea fiecrui strat component al termosistemului se va asigura o planeitate riguros controlat. Nu se admit abateri in privina grosimii termoizolaiei, grosimea acesteia trebuie sa fie uniform pe intreaga suprafata. Placile termoizolante lipite trebuie sa aiba rosturile strnse. Nu este admis utilizarea de placi din polistiren cu muchiile si marginile rupte. Totodata nu se admit rosturi intre plci mai mari de 2 mm, cu excepia zonelor unde sunt montate profile de rost. Se va verifica aderena placilor de polistiren de suport. Nu se admit placi din polistiren desprinse de suport. Plasa de armare din fibre de sticla trebuie sa fie complet inglobata n stratul de mortar adeziv. Stratul de grund trebuie s se prezinte ca un strat uniform continuu si sa acopere complet stratul de tencuial armat. Nu sunt admise desprinderi, cute, discontinuitati ale peliculei, neregulariti sau fire de pr din bidinea. Tencuiala decorativ nu trebuie sa prezinte zone cu desprinderi, fisuri, nuane diferite sau cu granule in relief (strop) neaderente. Condiii tehnice de calitate - se verific i se recepioneaz c lucrri ascunse straturile support; - se verific existena certificatelor de calitate pentru materialele ce urmeaza a fi introduse in opera (fie cu indicarea caracteristicilor tehnice ale mortarelor); - se verific respectarea tehnologiri agrementate. Receptia lucrrilor se face pe baza urmtoarelor verificri : - rezistena mortarului; - aderena fat de stratul suport si intre straturi; - planeitatea suporturilor si linearitatea muchiilor; - dimensiunea, calitatea si poziia elementelor decorative (solbancuri, bre, cornise) Verificrile care se efectueaz la terminarea unei faze se fac cte una la min. 100mp. Abateri admise la recepia calitativ a tencuielilor : - nu se admit umflaturi, ciupituri, crpturi, fisuri, lipsuri la glafuri ferestre, la pervazuri, plinte; - nu se admit bici i zgrieturi adnci formate la dricuire in stratul de acoperire; - nu se admit mai mult de 2 neregularitai/mp in orice direcie cu adncimea sau inlimea pana la 2mm la fatad; - nu se admit abateri de verticalitate mai mari de 2mm/m si 20mm pe toata inalimea la exterior - nu se admit abateri fat de vertical sau orizontal a unor elemente (intranduri, glafuri, muchii, etc) mai mari de 2mm/m si 5mm pe inlimea unui etaj la exterior. Decontarea lucrrilor se face la cantiti real executate: - la mp de cantitate real executat pentru: polistiren, plasa fibra de sticl; - la ml cantitate real executat pentru profile de protecie muchii cladire, goluri si profile lacrimar;

12

- la kg de cantitate real executat pentru adeziv necesar montrii termosistemului si pentru tencuiala decorativ; - la nr. buci dibluri real montate pentru sistem termoizolant (fatada si soclu).

1.6. Caiet de sarcini pentru montare tmplarie termoizolant din PVC si geam termoizolant Generaliti Prin tmplrie de aluminiu se nelege un amplu complex de materiale adecvate care o compun, astfel: - prile metalice fixe i mobile; - foile de geam termopan care trebuie s corespund cerinelor normativului C47-86 i care va avea n compunere: foaie de geam interior (va fi realizat conform cerinelor normativ C47-86); foaie de geam exterior (va fi realizat n conformitate cu prevederile normativului C47-86) semioglindat, transparent, care s nu prezinte pericol n cazul spargerii; spaiul liber dintre foile de geam ndeplinind dimensionarea i caracteristicile specifice; distanierul umplut cu granulele termoizolante; adezivul de lipire a foilor de geam pe distanier; cale de montaj; - garnituri de etaneizare; - elemente de evacuare a apei provenite din condens sau din ptrunderi accidentale; - elemente de racordare a tmplriei la zidrii sau la celelalte elemente de nchidere; - legturile tmplriei la structura de rezisten i la faada cldirii; - accesorii ale tmplriei necesare funcionrii ei, precum i a nlocuirii unor elemente dac n exploatare este necesar nlocuirea; - glafuri; - toate celelalte materiale necesare bunei funcionri a tmplriilor, n raport cu cerinele proiectului, a standardelor, normelor i legislaiei n vigoare.
CERINE PENTRU TMPLRIA DIN PVC

n subproiectarea, execuia i montajul tmplriei de PVC n ntregul ei, trebuie s se fac fa unui amplu complex de cerine foarte variate ca natur i mod de rezolvare, astfel: Toate materialele nglobate n ansamblul tmplriilor de PVC trebuie s aibe certificate de calitate, s fie omologate, nepoluante, pentru a nu afecta sntatea oamenilor. Materialele termoizolante trebuie s fie durabile i nepoluante, s nu se degradeze sub aciunea cldurii, a umezelii temporare sau a ngheului, s reziste la eventuale vibraii, s corespund condiiilor de calitate. Materialele elastice folosite la etanri trebuie s-i pstreze timp ndelungat proprietile mecanice i s nu fie influenate n ceea ce privete comportarea, de variaiile de temperatur. ntre toate materialele ce vin n contact n compunerea tmplriei sau n montajul la faad trebuie s existe o perfect compatibilitate chimic. Prin msuri adecvate, trebuie s se previn pericolul coroziunii electrochimice.

13

Soluiile tehnice date de subproiectarea tmplriei de PVC, ct i pentru asamblare, trebuie s asigure elasticitatea permanent, dar i perfecta etaneitate a mbinrilor i, n acelai timp, s asigure condiiile eliminrii apei ptrunse n sistemul tmplriei sub form de vapori, ap de infiltraie sau ap de condens. Subproiectarea, execuia i montajul trebuie s se fac n conformitate cu proiectul nr. 26.081/A, cu normele, normativele din construcii i cu legislaia specific rii noastre valabile la data montrii tmplriei de PVC. Din punctul de vedere al rezistenei mecanice, tmplria din PVC, sistemul format din totalitatea elementelor ce o compun prin legturile la faad i structura de rezisten a cldirii trebuie s reziste fr a-i altera continuitatea la sarcinile gravitaionale; la aciunea vntului (simit ca o presiune pe suprafeele ce se opun frontului de atac al acestuia, dar putnd aprea ca efect de suciune pe faadele opuse sau pe cele ce formeaz un unghi negativ cu direcia vntului); la solicitrile date de ncrcrile din zpad; la efectul micrilor seismice; al micrilor rezultate din dilatri i contracii termice; al deformrilor elastice ale componentelor faadei sau ale structurii; al trepidaiilor etc, manifestndu-se ca un sistem permanent elastic ntr-o geometrie determinat cu rigoare, materiale adecvate i un montaj de precizie cu posibiliti de reglaj fin tridimensional, trebuie s asigure un mod perfect de transmitere a sarcinilor. Tmplria de PVC n ntregul ei ansamblu va fi realizat n funcie de condiiile specifice de clim, exploatare i realizare ale rii noastre: diferene mari ntre temperaturile extreme, frecvena poleiului i a ngheului, fiabilitatea relativ a sistemelor de nclzire i ventilaie, tolerane nc mari ale montajului, inconstana de calitate a materialelor etc. Pentru a crea un confort corespunztor, tmplria de PVC n ntregul ei trebuie s asigure o bun izolare termic, evitarea punilor termice i condiiilor de producere a condensului, o bun izolare fonic, sileniozitatea mbinrilor elastice, precum i pentru siguran, nlimea parapeilor, geamurilor, vor corespunde cerinelor din normativul C47-86. Pentru asigurarea rezistenei n timp a tmplriei n ansamblul ei (inclusiv legturile cu faada i structura) se impune utilizarea n integralitate a unor materiale durabile, rezistente la aciunea agresiv a apei de ploaie i a gazelor din fum, la cldur i nghe, la alternanele de umezeal i uscciune. Alegerea componentelor i materialelor tmplriei trebuie s fie antiaderente la praf, funingine i alte depozite, prin msuri de protecie prin emailare, acoperire cu rini siliconice etc. La acestea vor fi asociate dispoziii de ordin tehnic, care s faciliteze operaiile periodice de ntreinere. Detaliile de alctuire i montaj s permit nlocuirea elementelor eventual deteriorate. Tmplria de PVC impune precizie i calitate ridicat, excluznd rezolvrile cu caracter meteugresc de pe antier, de aceea dimensiunile golurilor construciei, precum i cotele de montaj, trebuie s fie executate conform proiect. naintea execuiei tmplriei, trebuiesc realizate toate zidriile de nchidere ale construciei, iar apoi vor fi relevate cu precizie toate dimensiunile golurilor i nlimile parapeilor. nlimile parapeilor dup finisarea construciei trebuie s respecte STAS 6131-79. Avnd n vedere c de abaterile constructive din execuie fa de proiect, precum i de neconcordanele rezultate din nenelegerea proiectului n ansamblul su, rspund constructorul i proiectantul tmplriei de aluminiu, vor fi luate urmtoarele msuri:

14

se vor executa toate zidriile de nchideri exterioare ale cldirii naintea executrii tmplriei de PVC. se vor face msurtori topometrice de verificare a cotelor de montaj al peretelui curb vitrat; se vor releva toate golurile executate i nlimile de parapei, iar situaia va fi nregistrat ntr-un proces verbal care va fi inclus n cartea tehnic a construciei. subproiectarea tmplriei se va face conform proiectului i va conine toate prile cerute de legile rii noastre. Ea va conine prile scrise i desenate cerute de legislaia rii noastre (fie de responsabiliti, memorii, certificate de calitate, de omologare, atestatul de folosire n Romnia, elemente legate de modul de montare, exploatare i ntreinere, perioada de garanie, urmrirea comportrii n timp. documentaia subproiectrii tmplriei de PVC va fi analizat i nsuit de constructorul cldirii - naintea prezentrii la analiz la proiectantul cldirii. Documentul scris al nsuirii soluiilor date de subproiectarea tmplriei de aluminiu de ctre constructor va fi inclus n cartea tehnic a construciei. Documentaia subproiectrii, coninnd prile scrise i cele cele desenate, va fi supus, conform Legii nr. 10 privind calitatea n construcii, verificrii de ctre verificatori atestai pentru urmtoarele domenii: A2 - rezisten i stabilitate, B1 - siguran n exploatare, C - siguran la foc, D - sntate i protecia mediului, E - izolaie termic, F - protecia zgomotului. Numai dup verificarea atestat ndeplinind toate condiiile impuse de legislaia Romniei se va trece la execuia tmplriilor. Prin msuri deosebite, va fi evitat degradarea tmplriei la transport, la montaj, precum i pe parcursul execuiilor ulterioare ale celorlalte elemente ale construciei, astfel ca la recepia cldirii, tmplria s aib aspectul i caracteristicile cerute. Lista cerinelor pentru tmplria de PVC rmne deschis, ea nu este epuizat; noi am prezentat doar cteva cerine eseniale, dar urmeaz ca, constructorul, beneficiarul i subproiectantul tmplriei s completeze cerinele acestea i cu altele noi, pe care le consider necesare, dar care nu contravin celor artate, pentru a asigura calitatea cea mai nalt cerut de clasa de importan a cldirii II i gradul de protecie seismic D (7,5), conform P100-92.
Geamuri termoizolante - STAS 9249-73 Geam termoizolant - C47-86 Instructiuni tehnice pentru folosirea si montarea geamurilor in construcii sau agremente pentru materiale din import. Agremente tehnice pentru produse nestandardizate. DATE TEHNICE care trebuie urmrite la achiziionarea produselor: Geamul termoizolant are o grosime total de 24mm, fiind de tipul 4-16-4, format la exterior dintro foaie de sticl float de 4mm, iar la interior dintr-o foaie de sticl LOW-E de 4mm. Intre cele 2 foi de sticl se intoduce gaz inert-argon. Acest geam v sigur o reducere fonica de minimum Rwg=32dB si un coeficient de transfer termic Ug=1,1w/mpk Toate ferestrele sunt prevazute cu glafuri gri (RAL 9006) din tabl la exterior si cu glafuri metalice imitaie lemn la interior. Informativ, mentionam : geamul termoizolant poate avea nivele diferite de izolare termica si fonica in functie de echipare: - geamul cu 2 foi de sticla float (clar) cu un coeficient de transfer termic K=2,8w/mpk - geamul cu 2 foi de sticla din care una float si una LOW-E cu spatiul dintre sticle ocupat in proportie de 90% de argon, cu coeficient de transfer termic K=1,1 w/mpk

15

- geamul termoizolant cu 3 foi de sticl una float si 2 foi LOW-E, cu spaiul dintre sticle de argon in proporie de 90%, avnd transfer termic K=0,6w/mpk de unde rezult un avantaj alegerea ultimei variante din cele prezentate. Tmplaria poate avea ca i sticl, diferii coeficieni de tramsfer termic, acesi coeficiei fiind direct influenati de numrul de camere care sunt in structura profilului i care difer de la un productor de profil la altul. Protecia fonica reprezint un aspect important din punct de vedere al sanataii. Nu se poate trece usor cu vederea ca n ultimii ani nivelul zgomotului a crescut mult datorit n principal intensific_ai traficului rutier si al celui aerian. Prin soluia constructiv adoptat si prin tipul de geam utilizat (termoizolator sau cu alctuiri speciale, ce poate ajunge la grosimi de pna la 48 mm), ferestrele mbuntesc protecia fonic si mresc astfel calitatea vietii. Tmplaria va fi echipat cu accesoriile functionale strict necesare, de calitate balamale, broaste, dispozitive de manevrare si nchidere. Ferestrele unei construcii trebuie s fie etanse la apa ploilor toreniale, s permit aerisirea spaiilor interioare, sa reziste ncercrilor de ptrundere prin efracie, s aib o alctuire durabil, sa poat fi usor curaate si ntreinute. Recepia tmplariei din profile de aluminiu Se va urmri sa fie ndeplinite condiiile de calitate prevazute n normative. Pentru aceasta, se vor face verificri ale calitii lotului, iar n cadrul acestora, a elementelor de tmplrie, separat. n cadrul lotului se va verifica dac acesta conine numrul de elemente comandat, precum si tipul De elemente, n conformitate cu documentaia. Se va verifica deasemenea, starea fizic general a tmplriei, gradul de finisaj si numarul si cantitatea de elemente auxiliare necesare montajului. Pe elemente se vor face verificari privind gabaritul, starea fizic a tocului, cercevelelor si canaturilor. Acestea nu trebuie sa prezinte :stirbituri ale muchiilor; zgrieturi n profunzime, ndoituri;corecta montare a elementelor de nchidere, deschidere, blocare; deficiente n rigiditatea mbinarilor; defecte de finisaj. Daca apar defecte considerate minore si se pot remedia prin operaiuni de mic amploare, la Cererea beneficiarului, prin cheltuiala constructorului. (usi care se inchid/deschid greu)\ Sunt considerate defecte majore: - deviaia de la verticalitate sau orizontalitate - diferee de culoare si zgrieturi adnci - orizontalitatea laturilor - planeitatea elementelor - fixarea tmplariei in gol - tendint de deschidere sau inchidere din cauza deviatiei de la planul vertical In aceste cazuri, remedierile se vor executa la solicitarea beneficiarului si pe cheltuiala constructorului. Montajul tmplariei din PVC Montajul tmplariei de PVC se ncepe dup ce au fost ncheiate toate lucrrile de nchideri exterioare i compartimentri interioare (schimbate sau care se pastreaz) si efectuat finisajul golurilor (reparaii palei interiori si exteriori). Montajul tmplariei va fi asigurat sau asistat de catre furnizor. Furnizorul va verifica la fata locului dimensiunile golurilor n care urmeaz sa se monteze tmplaria de aluminiu si va alege tipul de profile folosite pentru realizarea confectiei. Masurarea golului n care va fi montata fereastra, este una dintre operatiile foarte importante, de care depinde executia ulterioara a ferestrei. De aceea trebuie executata cu foarte mare grij si corectitudine. Se recomand ca ferestrele termopan sa fie montate ct mai n interiorul ncperii, n caz contrar probabilitatea apariiei mucegaiului fiind mult mai mare. Pentru masurarea INALTIMII unei ferestre, se masoar ntotdeauna n trei prti: stnga, mijloc,

16

dreapta; pentru msurarea LUNGIMII unei ferestre, se msoara la fel, n trei prti: sus, mijloc, jos. Sunt situii cnd golul pentru fereastra nu are aceleasi dimensiuni, n stnga fata de dreapta, sau sus fata de jos; de aceea este corect sa masuram n toate posibiliatile, golul de zid. n urma efecturii msurtorilor n acest fel, se ia cota cea mai mic, msurat, din care se scad cte 10 mm, n fiecare parte (respectiv, sus, jos, stnga, dreapta), spatiu necesar montarii ferestrei si etanrii cu spum. Astfel, aceast cot obtinut se numeste \"cota de execuie\" sau \"cota de fabricaie\". Tmplria va fi pozitionat cu nivel si firul cu plumb. Se va asigura nchiderea si deschiderea usoare si etanse. Piesele de ancorare se vor ncastra bine n elementele care formeaza golul usilor si ferestrelor. Masticul cu care se nchid rosturile va fi aplicat conform instruciunilor furnizorului, dup ce a fost verificat calitatea acestuia. Finisajul tmplariei va fi realizat prin vopsire, industrializat, n culorile solicitate de proiectant, pentru fiecare obiect n parte, fiind conform paletar RAL. Fereastra se monteaz n etapele urmatoare: - se demonteaz tmplaria veche; - se fixeaza de zidrie profilul PVC cu latura mare pe vertical De profil se fixeaz fereastra - se fixeaz tocul n cumpana. Dac este o fereastr care are deschidere, se va scoate canatul; - fixarea tocului n cumpn se va face astfel: pe orizontal, pe vertical stnga-dreapta, pe vertical fat-spate. - Prinderea n suruburi de montaj se face n urmtoarea ordine : - partea de sus, urmrindu-se cumpna; - prile laterale (suruburile de jos), urmrindu-se cumpna. - restul de suruburi. - suruburile se aleg n asa fel nct sa patrund n zidarie aproximativ 80 mm. - calarea sticlei; - punerea baghetelor; - umplerea spaiului dintre zidrie si fereastra cu spum. Observaie : Fereastra va fi utilizat dupa 24 de ore de la montare. Montajul geamurilor termoizolante Geamurile se vor monta cu garnituri speciale din cauciuc si chit elastic in tocurile tamplariei din aluminiu. Controlul calitii si recepia lucrrilorAbateri admise la montajul tmplriei - se admit abateri de la grosimea specificat in planse: pana la 50mm grosime se admite 0,4mm si pn la 200mm grosime se admite un 0,5mm - se admit abateri de planeitate (deviaia unui col fat de planul format de celelalte 3 laturi) pentru elementele de pana la 1,5m lungime se admite maximum 0,5%, iar pentru elementele peste 1,5m lungime se admite 1% din lungime. - abateri fat de dimensiunile specificate in planuri se admit: pentru tocuri maximum 3mm, pentru golul interior al tocului se admit maximum 2mm. Dupa montare se va verifica fixarea corecta a tmplariei n perete, controlndu-se: - verticalitatea si planeitatea tocului ferestrei sau usii si asezarea la acelasi nivel cu alte tocuri de aceeasi nlime; - funcionarea corecta la nchidere si deschidere a uilor si a cercevelelor, respectarea rosturilor si toleranelor dimensionale prevzute n documentaie si standarde, precum si buna etanseitate la nchidere; - daca aezarea si prinderea tocurilor si a ramelor n golurile dintre pereti, precum si astuparea, Etanarea si finisarea rosturilor dintre piesele de tmplarie si zid au fost executate conform prevederilor de mai sus.

17

1.7. Caiet de sarcini pentru zugrveli lavabile nainte de nceperea lucrrilor de zugrveli toate lucrrile i reparaiile de tencuieli, glet, placaje, instalaii sanitare, electrice i de nclzire, trebuie s fie terminate. De asemenea, vor fi terminate pardoselile reci (betoane mozaicate, gresie etc.), exclusiv lustruirea. n ncperile prevzute cu pardoseli din parchet sau din mase plastice, zugrvelile se vor executa naintea aplicrii mbrcmintei pardoselii. La executarea zugrvelilor se vor lua msuri pentru protejarea stratului suport al mbrcmintei, pentru a-l feri de umiditate i de murdrire, care poate compromite aderena mbrcmintei, n special n cazul aplicrii acesteia prin lipirea cu adezivi. Tmplria de lemn i cea metalic trebnuie s fie montate definitiv. Accesoriile metalice la tmplrie trebuie s fie montate corect i buna lor funcionare s fie verificat. La lucrrile de vopsitorie aplicarea ultimului strat se va face numai dup terminarea complet a zugrvelilor i nainte de finisarea mbrcminilor de pardoseli (rachetare, curire, lustruire), lundu-se msuri de protejare contra murdririi mbrcmintei pardoselilor. nainte de nceperea lucrrilor de zugrvire sau vopsire a faadelor, trebuie s fie complet executate toate lucrrile de la faada construciei ca: jgheaburi, burlane, streini, cornie, glafuri, socluri, precum i trotuare.
PREGTIREA SUPRAFEELOR PREGTIREA SUPRAFEELOR DE BETON SAU TENCUIAL DRICUIT n vederea finisrii cu zugrveli de var, suprafeele trebuie s fie dricuite ct mai fin, astfel ca urmele de dric s fie ct mai puin vizibile. Toate reparaiile necesare trebuie s fie executate ngrijit, terminate i uscate. n cazul suprafeelor tencuite sau de beton plane i netede (exemplu: panouri mari), toi porii rmai de la turnare sau gurile survenite de la transport, montaj ori turnare (n cazul pereilor din beton monolit), se vor umple cu mortar de ciment-var, dup ce n prealabil bavurile i dungile ieinde n relief au fost ndeprtate, astfel ca s rezulte suprafee netede. De asemenea, petele cu urme de decofrol, se vor freca cu piatr de lefuit sau cu perii de srm. PREGTIREA SUPRAFEELOR GLETUITE Suprafeele cu glet de ipsos sau glet de var, glet de nisip (ipsos) cu aracet, trebuie s fie plane i netede, fr desprinderi sau fisuri. Varul folosit trebuie s aib o vechime de cel puin 14 zile. Toate fisurile, neregularitile etc., se chituiesc de ctre zugravul vopsitor sau se pacluiesc cu past din aceeai compoziie cu a gletului. Pasta de ipsos folosit pentru chituirea defectelor izolate, se prepar din dou pri ipsos i o parte ap (n volume). Pasta se realizeaz prin presrarea ipsosului n ap, dup care se omogenizeaz prin amestecare rapid (n intervalul de maximum 1 minut de la presrare). Pasta se va prepara n cantiti care s poat fi folosit nainte de sfritul prizei ipsosului (circa 6 minute). Pentru pacluirea suprafeelor mai mari se folosete i pasta de ipsos-var, n proporie de 1 parte ipsos i 1 parte lapte de var (n volume). Compoziia se va prepara n cantiti care s poat fi folosite n cel mult 20 minute de la preparare. Dup uscarea poriunilor reparate, suprafaa se lefuiete cu hrtie de lefuit (n cazul pereilor ncepnd de la partea superioar spre partea inferioar) dup care se cur de praf cu perii sau bidinele curate i uscate. CONDIII DE EXECUIE A ZUGRVELILOR I VOPSITORIILOR Lucrrile de zugrveli i vopsitorii se vor executa n conformitate cu proiectul de execuie i prevederile prezentului caiet de sarcini.

18

Lucrrile de finisare a pereilor i tavanelor se vor ncepe numai la o temperatur a aerului, n mediul ambiant de cel puin +5C, n cazul zugrvelilor pe baz de ap i de cel puin +15C, n cazul vopsitoriilor sau al finisajelor cu polimeri. Acest regim se va menine n tot timpul executrii lucrrilor i cel puin nc 8 ore pentru zugrveli i 15 zile pentru vopsitorii sau finisaje cu polimeri, dup executarea lor. Finisajele nu se vor executa pe timp de cea i nici la un interval mai mic de 2 ore de la ncetarea ploii (n condiii de temperatur care s permit uscarea suprafeelor), de asemenea, se va evita lucrul la faade n orele de nsorire maxim sau vnt puternic, pentru a evita uscarea accelerat i crparea peliculelor. nainte de nceperea lucrrilor de zugrveli i vopsitorii se va verifica dac suprafeele suport au atins umiditatea de regim. Aceasta se obine n condiii deosebite (umiditate relativ a aerului de 50% i temperatur +1820C, dup circa 30 de zile de la executarea mortarelor i dup circa 2 sptmni de la executarea gletului. Diferena de temperatur ntre aerul nconjurtor i suprafeele care se vopsesc nu trebuie s fie mai mare de +6C, pentru a se evita condensarea vaporilor. La executarea finisajelor prevzute n prezentul normativ, se va ine seama de indicaiile date la fiecare caiet, n ceea ce privete compatibilitatea dintre natura fiecrui tip de finisaj i stratul suport pe care se aplic, precum i compatibilitatea dinte diferitele straturi ce alctuiesc finisajul. Se interzice folosirea vopselelor cu termenul de utilizare depit. Acestea vor putea fi folosite numai dup verificarea i confirmarea de ctre un laborator de specialitate a pstrrii caracteristicilor vopselelor n limitele prevzute n standardele i normele interne de fabricaie.

1.8. Caiet de sarcini pentru plci de gresie ceramic antiderapant mbrcminile din plci din gresie ceramic se vor executa pe un strat suport rigid din beton sau pe un planeu de beton armat. Plcile din gresie ceramic se vor monta pe stratul suport rigid din beton sau pe planeul de beton armat, prin intermediul unui strat de mortar de ciment de poz, avnd dozajul de 300 ... 350kg ciment la 1mc nisip, n grosime de 25 ... 30mm. mbrcminile de pardoseli se pot folosi i la ncperile la care pardoselile nu vin n contact dect ntmpltor, pe scurt durat i pe suprafee restrnse, cu acizi slabi, cu soluii acide diluate sau cu soluii de detergeni, cu condiia ca solicitrile mecanice la care sunt supuse pardoselile s fie reduse, de exemplu: nainte de montare,pentru evitarea absorbiei de ap din mortarul de poz, plcile din gresie ceramic se vor menine n ap timp de 2...3 ore. Pentru evitarea cumulrii efectelor deformaiilor difereniate ns, ansamblul de pardoseal mbrcmintea din plci din gresie ceramic i mortarul de ciment de poz - cu restul structurii, stratul suport rigid din beton sau planeul de beton armat i conturul pereilor, stlpilor, se vor lua msuri care s permit deformarea acestora independent. n cazul n care se aplic mbrcmintea de pardoseal i mortarul de ciment de poz direct pe planeul de beton din elemente prefabricate - care i-au consumat deformaiile reologice - sau pe planee turnate monolit, la care montarea pardoselii se face dup 90 zile de la turnare, mbrcmintea din plci din gresie ceramic se poate aplica direct dup o prealabil preumezire a plcii de beton. n cazul n care se aplic pardoseala pe planee crude sau pe straturi suport din beton, ntre acestea i pardoseal se va prevedea un strat de ntrerupere a aderenei - hrtie, folie de polietilen etc. La prepararea mortarului de ciment de poz se va utiliza ciment cu ntrire normal de tipul Pa 35 i nisip 0...3mm (la care partea fin sub 0,2mm s nu depeasc 1/3), n amestec de 1 parte ciment la 3,5 ... 4 pri nisip. Nu se vor utiliza cimenturi cu ntrire rapid (P40 etc).

19

Mortarul de ciment pentru montarea plcilor din gresie ceramic se va prepara la faa locului, n cantiti strict necesare i va avea o lucrabilitate plastic vrtoas. Aezarea plcilor se va face montndu-se la nceput plcile reper. Plcile se vor monta n patul de mortar astfel pregtit, n rnduri regulate, cu rosturi de 2...3mm ntre plcile din gresie ceramic. Dup aezarea plcilor pe o suprafa corespunztoare razei de aciune a minii muncitorului (circa 60cm lime), la plcile la care se const at denivelri se adaug sau se scoate local din mortarul de ciment de poz. Apoi se face o verificare a planeitii suprafeei cu un dreptar aezat pe diagonalele suprafeei executate i ghidat dup nivelul poriunii de pardoseal executat anterior, ndesndu-se atent plcile n mortarul de ciment de poz, prin batere uoar cu ciocanul peste dreptar, astfel nct striurile de pe spatele plcilor s ptrund n masa de mortar i s se asigure planitatea suprafeei. Operaia se continu n acest mod pe toat suprafaa care se execut ntr-o zi de lucru. Apoi ntreaga suprafa se inund cu lapte de ciment fluid pentru ca acesta s intre bine n rosturi, hidratnd i mortarul de poz. Umplerea rosturilor se va face la 3...5 zile dup montarea plcilor din gresie ceramic, iar n intervalul de la montare i pn la rostuire - pardoseala nu va fi dat n circulaie i se va umezi prin stropire cu ap cel puin o dat la 24 ore. Curirea mbrcminii din plci din gresie ceramic de excesul de lapte de ciment se va face prin aternere de rumegu de lemn uscat, dup 2 ore de la inundarea cu lapte de ciment i prin mturarea rumeguului. mbrcmintea din plci din gresie ceramic nu se va freca pentru finisare, ci dup curarea de lemn se va terge cu crpe nmuiate n ap i apoi se va cerui. Plcile din gresie ceramic se vor monta simplu sau cu bordur de alt culoare, n conformitate cu desenele din poiect. La intersecia pardoselii cu elementele verticale - sub plinte - se vor realiza interspaii de 5,10mm care se vor umple cu un material elastic. n cazul suprafeelor mari se recomand realizarea unor rosturi de dilatare la circa 30mp sau 6m, funcie de modularea structurii. n cazul montrii pardoselii pe stratul suport din beton, rostul va fi lsat n acest strat suport.

1.9. Caiet de sarcini pentru plci de faian ceramic n cazul placrii pereilor n ncperi unde pardoseala nu este executat, nivelul acesteia se va stabili fa de linia de vagris, care se va trasa astfel: cu ajutorul furtunului de nivel se va trasa linia de vagris n ncperea respectiv plecnd de la cota +1,00 m deasupra nivelului podestului finit al scrii i marcnd aceast cot n ncpere pe peretele de lng u, se traseaz apoi aceast linie pe toi pereii ncperii. Dup terminarea operaiilor de trasare, se poate trece la executarea aplicrii placajului, n urmtoarea succesiune de operaii: - pe perei din zidrie aplicarea priului, grundului i tinciului pe suprafaa ce rmne tencuit. aplicarea priului i grundului pe suprafaa ce urmeaz a fi placat. executarea placajului. Pentru o racordare corespunztoare a tencuielii cu placajul, n vederea evitrii unor situaii neplcute se va face de-a lungul marginii superioare a placajului o completare cu mortar de tinci, folosindu-se abloane de lemn. APLICAREA PLCILOR DE FAIAN Plcile se vor cura de praf prin periere pe dos i vor fi inute n ap cel puin o or nainte de montare, ca s se umezeasc suficient pentru a nu trage apa de hidratare a cimentului din mortar i a se micora astfel aderena mortarului fa de plac.

20

nainte de a fi aplicate pe perei, plcile vor fi lsate s se scurg 2 3 minute dup scoatarea din ap. Aezarea plcilor se va face n rnduri orizontale ncepnd de la coluri, de la stnga la dreapta i de la plint sau scaf n sus. Cnd nu sunt prevzute plinte sau scafe, plcile de faian se vor racorda cu pardoseala n unghi drept, avnd grij ca pe linia de racordare s se execute o etanare satisfctoare, astfel ca apa s nu se poat infiltra ntre pardoseal i placaj. Ordinea de aezare a plcilor este artat n capitolul 5, paragrafele 5.155.22. din Normativul C6-86. Aplicarea plcilor de faian se realizeaz cu past adeziv cu Aracet DP 25. Plcile de faian i suprafaa peretelui cu stratul de pri uscat, se amorseaz n prealabil cu o soluie de Aracet DP 25 (D 50), cu ap n dozaj volumetric de 1: 3. Amorsa se las 12 ore s se usuce pe perete (1 or vara i 2 ore n anotimpurile reci sau umede), iar pe spatele plcilor se las s se usuce 1/2 or1 or (vara i respectiv n anotimpurile reci sau umede), plcile fiind mai poroase absorb amorsa mai repede. Plcile se aplic cu urmtoarea past adevziv: ciment: nisip 0-1mm Aracet DP 25: ap, n proporie volumetric 5 pri, 2 pri: 1 parte: 23 pri. Dup amestecarea componenilor uscai (nisipul cu cimentul) se adaug componenii lichizi (Aracetul cu ap 1, 52 pri) cnd Aracetul este mai puin vscos. Cnd Arcetul este mai gros trebuie adugat ap pn la 3 pri. Pasta se aplic pe spatele plcilor n grosime de 35 mm. Se va folosi ciment PA 35.

ntocmit Arh.Cioar Lucian

21