Sunteți pe pagina 1din 13

Romantismul

In functie de perioada in care s-au desfasurat curentele literare se impart in zece mari epoci ale literaturii: umanismul, clasicismul, iluminismul, romantismul, realismul, naturalismul, parnasianismul, simbolismul, expresionismul, postmodernismul. Unul dintre curentele cele mai semnificative si cu o mare dezvoltare este romantismul. Epoca destramarii feudalismului si a dezvoltarii capitalismului, epoca revolutiilor burghezo-democrate si a razboaielor pentru eliberare si independenta nationala, aduc in campul literaturii un nou curent literar numit romantism. Cultivat si afirmat de o clasa sociala ridicata de jos si potrivnica nobilimii, romantismul impune un suflu nou, caracterizat prin setea de libertate, spargerea normelor conventionale si rigide ale clasicismului, inclinarea spre reverie si spre explorarea complexitatii eului uman. Romantismul romanesc prezinta caractere proprii, specifice conditiilor sociale si politice din tara noastra. Mai intai trebuie remarcat faptul ca la noi, romantismul, cu toate ca predomina, coexista alaturi de clasicism si realism. La scriitori ca Alexandrescu, Negruzzi, Alecsandri, gasim, alaturi de atmosfera romantica dominanta si elemente clasice sau realiste. In al doilea rand, romantismul, in tara noastra, este stimulatorul luptei pentru eliberare si al desteptarii constiintei nationale. Literatura romantica din perioada pasoptista nu se pierde in zugravirea zbuciumului si a cautarilor intime, ea este o literatura angajata, pusa in slujba idealului national. Romantismul romanesc apare ca o miscare unitara, cu un program bine definit, care ridica literatura noastra de la incercarile minore ale
1

Vacarestilor, la geniul universal al lui Eminescu. Infulentele romantismului persista mult timp dupa declinul sau in culturile vest-europene atingand punctual culminant in opera lui Mihai Eminescu , considerat ultimul mare romantic European. Romantismul s-a manifestat n literatura romn n trei etape: preromantismul (cunoscut i ca romantism al scriitorilor paoptiti sau de tip Bidermaier) caracterizeaz gustul omului mediu, al burghezului domestic, ideizant, idilic, conservator cultiv comfortul spiritual, pasiunile temperate, plcerile simple creaiile sunt, n mare majoritate, mediocre; este perioada imitrii literaturii romantice din Europa de Vest, n special Frana reprezentani: Costache Negruzzi, Mihail Koglniceanu, Vasile Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu 2.romantismul propriu-zis (eminescian sau romantism nalt) dimensiunea cosmic e dezvoltat pn la exces misticism, ocultism pasiuni nflcrate capacitatea de a crea universuri imaginare, alternative ale lumii reale reprezentant unic: Mihai Eminescu impactul creaiei sale asupra autorilor ce i-au urmat este incomparabil mai mare dect acela a oricrui alt romantic din spaiul romnesc 3. romantismul posteminescian reactualizeaz teme i mijloace clasice i romantice, conferindu-le o nou for expresiv
1.

marcheaz reaciile lumii literare romneti la depirea apogeului de creaie pentru Eminescu, sprijinind apariia multorepigoni ce nu s-au impus, dar i a unor autori care au purtat imaginile specifice acelui tip de romantism, impregnndu-le cu elemente de expresie aparinnd simbolismului, semntorismului etc. reprezentani: George Cobuc, Octavian Goga, Alexandru Macedonski, Barbu tefnescu Delavrancea

Romantismul creatiei eminesciene nu este romantismul social, militant n favoarea burgheziei i mpotriva feudalitii, specific generaiei de la 1848, ci romantismul estetizant, dezinteresat de problema social i politic a generaiei ulterioare.Un romantism estetizant n sensul c dezvoltarea de teme i procedee literare romantice este privit din punctul de vedere al valorii lor artistice doar. Creatia eminesciana contine pe langa alte teme si cea cosmic -prezentarea naterii cosmosului i a sfritului su, ntr-o perspectiv de sus asupra existenei omeneti, privirea acesteia din urm sub aspectul cuprinderii ei ca un simplu moment aflat ntre naterea i moartea universului. O gsim n Scrisoarea I , Luceafrul, La steaua sau n marele poem istoric i filozofic , nencheiat, Memento mori(= adu-i aminte c vei muri). De asemenea este prezenta si tema geniului romantic, a personalitii capabile s treac dincolo de aparenele la care se opresc oamenii obinuii , motiv pentru care nu este neles de ctre acei oameni, pentru care nu exist comunicare ntre lumea lor i cea a geniului. Tem prezentat n discursul Cezarului din mprat i proletar, n Scrisoarea I ori n Luceafrul. Imporatant n creaia eminescian este i tema romantic a iubirii dintre brbat i femeie, iubire vzut
3

ca i refacere a momentului creaiei cosmosului , ca i participarea la marea creaie universal , o creaie ce se desfoar n permanen i este reluarea creaiei inuiiale. Este apreciat nu numai de criticii romani ci si cei straini au o parere foarte buna despre el . Spre exemplu , Gino Lupi spune despre el in volumul Mihai Eminescu in critica italiana pagina 200 urmatoarele : Poet universal , Eminescu a fost expresia sufletului lumii, chinuit de problemele eterne a caror dezlegare e cautata zadarnic. Dar a mai fost, mai ales, si interpretul sufletului milenar al neamului sau si expresia cea mai inalta si mai pura a spiritului romanesc. De asemenea , Iurii Kojevnikov scrie in Prefata la volumul Mihai Eminescu si problema romantismului in literatura ca : Pot spune ca Eminescu este soarta mea. Aproape intreaga activitate creatoare se leaga de acest nume(..) . Iar Alain Guillermou scrie in La genese interieur des poesies dEminescu : Daca romanii recunosc in Eminescu pe cel mai mare poet al lor e pentru ca Eminescu a stiut sa exprime in mod remarcabil sufletul tarii sale, traducand cu fidelitate aspiratiile sau visurile compatriotilor sai. Sinteza personala, poezia lui e la fel sinteza a ceea ce s-ar putea numi spiritualitatea romaneasca. Eminescu si-a dat seama mai bine ca oricine cat de binefacatoare este pentru literatura culta inspiratia din folclor: ...O adevarata literatura trainica scrie el intr-un articol din Timpul ( mai 1880 ) care sa ne placa noua si sa fie originala pentru altii , nu se poate intemeia decat pe graiul viu al nostru propriu, pe traditiile, obiceiurile , pe istoria lui , pe geniul lui. Afirmatia teoretica a lui Eminescu este confirmata de insasi opera sa poetica : pornind de la basmul popular Fata din gradina de aur ( cules de

germanul Kunish ), el a creat Luceafarul , poem filozofic de valoare universala. In ceea ce priveste tema dragostei prezentata de asemenea in poezia lui Eminescu precum si in proza precizam ca poetul plaseaza mai intotdeauna scenele de dragoste in mijlocul naturii ( trasatura romantica ) . In cele doua poezii din perioada de debut La o artista (1868,18/30 august ) si Amorul unei marmure (1868,19 septembrie / 1 octombrie), sentimental naturii e absent, poetul exprimandu-si doar dezamagirea ca iubeste si nu este iubit : Eu singur n-am cui spune cumplita mea durere, Eu singur n-am cui spune nebunul meu amor, Caci mie mi-a dat soarta amara mangaiere O piatra sa ador . Intre 1870-1883, numarul poeziilor de dragoste e foarte mare : peste 25 dintre care amintim : Venera si Madona ( 1870) , Floare albastra ( 1873) , Dorinta ( 1876 ), Lacul ( 1876 ) si altele. In unele poezii intalnim si elemente de meditatie,ca-n Venera si Madona, unde apare ideea ca iubirea innobileaza sufletele lipsite de noblete morala. Eminescu mediteaza profund asupra genezei lumii, pe care o concepe ca nascuta din haos : Dar deodat-un punct se misca...cel dintai si singur. Iata-l cum din chaos face muma, iar el devina Tatal... ( Scrisoarea I ) . Precum si asupra sfarsitului a tot ceea ce s-a nascut din haos, sfarsit care se va datora inghetarii planetilor, care se vor azvarli rebeli in spatiu. De asemenea, tot in Scrisoarea I este tratata si drama geniului, care va fi reluata in Luceafarul, unde sub aspect filozofic si artistic- atinge apogeul. Mihai Eminescu a excelat in tratarea acestei teme, fiindca a fost tot timpul constient de propria-i
5

genialitate inca din anii tineretii, cand a inceput sa-si formeze vasta sa cultura (filozofie, stiinta, literatura) . In Luceafarul, trasatura esentiala a geniului o constituie seninatatea : Traind in cercul vostru stramt Norocul va petrece, Ca eu in lumea mea ma simt Nemuritor si rece. Este de stiut ca Luceafarul constituie treapta suprema a creatiei eminesciene. Cel dintai care si-a dat seama de acest adevar a fost poetul insusi, care dupa 8-9 ani de incercari, reluari si slefuiri, a tinut sa-si termine poemul, incredintandu-l, in 1883, tiparului. In fata acestui act de suprema incordare artistica se poate afirma faptul ca daca Eminescu nu ar fi scris Luceafarul, creatia lui poetica ar fi fost ca o Manastire a Argesului, ramasa fara turle. ( prof. Dr. Vladimir Dogaru ) .

Biografie 1850 - 15 ianuarie,se naste la Botosani Mihail,poetul,al saptelea copil al lui Gheorghe Eminovici si sotiei acestuia,Ioana. 1858-1862 - copilul Mihai a urmat urmat clasele I,II,III si IV la Cernauti,la liceul National Hauptschule,iar clasa I din gimnaziu,la OberGymnasium,tot n Cernauti. 1862-1863 - repeta clasa ,dar mai apoi paraseste definitiv cur- surile plecnd n vacanta la Ipotesti,de unde nu s-a mai ntors. 1865 - se afla n gazda la profesorul sau Aron Pumnul,ca ngriji- tor al bibliotecii acestuia.
6

1866 - moare Aron Pumnul.Cu aceasta ocazie sapte nvatacei gimazisti tiparesc o brosura nchinata lui Aron Pumnul. A doua dintre poezii este semnata:M.Eminovici.Aceasta poezie dedicata lui Aron Pumnul,va fi publicata mai trziu n revista ,,Familia".n acest an are loc debutul adevarat a poetului,si anume poezia ,,De-as avea" ,publicata n ,,Familia" de catre Iosif Vulcan,care i va schimba numele n Mihai Eminescu.Tot n acest an are loc si debutul n proza cu nuvela,,Lanul de aur",tradusa dupa Onkel Adam. 1867 - intra n componenta trupei lui Iorgu Caragiale,unde are ro- lul de sufleur si copist. apar poeziile:,,Ce-ti doresc eu tie,dulce Romnie" si ,,La ,,La Heliade". 1868 - este angajat ca sufleur si copist la trupa lui Mihail Pascaly. publica n ,,Familia"poeziile ,,La o artista" si ,,Amorul unei marmure". 1869 - se nscrie la Facultatea de filozofie ca student extraordinar, lipsindu-i bacaloreatul. 1870 -publica n,,Convorbiri literare"poeziile,,Venere si madona" si ,,Epigonii".Tot n acest an publica renumitul basm ,,Fat- Frumos din lacrima"n aceeasi revista. 1872 - anul probabil al ntlnirii cu Veronica Micle,la Viena,unde era plecat pentru studii. - ntors n tara citeste n cadrul unei sedinte ale ,,Junimii" cteva poezii scrise n timpul studiilor n strainatate,printre care si ,,Lacul". - se nscrie la Universitatea din Berlin,fiind nmatriculat ca student ordinar. 1874 - este numit directorul Bibliotecii din Iasi. 1875 - devine revizor scolar 1876 - ramne fara slujba,primeste postul de corector si redactor al partii neoficiale a unui ziar din oras. -,,Convorbiri literare"i publica cteva poezii printre care si ,,Lacul", ,,Melancolie" si ,,Dorinta". 1879 - este anul n care sunt publicate primele patru scrisori - anul n care Veronica Micle ramne vaduva.

1882 - citeste ,,Luceafarul" de mai multe ori n cadrul sedintelor ,,Junimii" -relatiile cu Veronica Micle se strica 1883 - este internat pentru o vreme in spital.Aceasta perioada este foarte productiva pentru Eminescu,fiinduI publicate o multime de poezii. 1884 - moare tatal sau 1885 - si continua slujba la biblioteca. 1887 - pleaca la sora sa Henrieta,la Botosani,unde este internat - este trimis la Viena de junimisti,n speranta de a se nsanatosi 1888 - ultimile poezii tiparite cnd Eminescu era n viata au fost ,,La steaua", ,,De ce nu-mi vii" si ,,Kamadeva". 1889 - 3 februarie Eminescu este internat n spitalul ,,Marasesti" din Bucuresti si apoi este transportat n sanatoriul ,,Caritas". - 15 iulie ora 3 poetul moare,fiind ngropat n cimitirul Bellu -Veronica Micle nceteaza din viata pe 3 august n chilia manastirii Varatec. -moare pe 14 octombrie acelasi an sora sa Henrieta,care-l ngrijise pe Eminescu n ultimi ani de viata. -tot n acest an moare si Ion Creanga. Chiar si prin ceea ce a putut sa li se para contemporanilor sau urmasilor mai la vedere, viata lui Eminescu, dar si a oricui, nu e nicidecum usor de redus in cercul cunoasterii, al intelegerii, cu toate ca cele ce au inscris-o in farama ei ireversibila de timp. Lucru, pentru autorul Scrisorii I, de domeniul evidentelor : Si cand propria ta viata singur n-o stii pe de rost, O sa-si bata altii capul s-o patrunza cum a fost? Eminescu putea sa le para unora ori sa se si creada el insusi- lipsit de vointa . Se prea poate chiar ca asta facultate sa-i fi fost, in starea sa genuina, nu de vigoarea potentiala a celorlalte. Izvoarele operei eminesciene Receptiv la marile romantisme europene de secol XVIII i XIX, cunoscute n literatura de specialitate
8

sub numele Romantism nalt, poetul i-a asimilat viziunile poetice occidentale, unii critici observnd maliios cum c creaia sa ar aparine unui Romantism relativ ntrziat, poetul fiind uor desincronizat fa de Occident, care strbtea n acei ani tranziia ctre Modernism. n momentul n care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiionale ale Romantismului european, gustul pentru trecut i pasiunea pentru istoria naional, creia a dorit chiar s-i construiasc un Pantheon de voievozi, mai ales n fragmentele unor piese de teatru, neterminate, unde-l avea drept model principal pe William Shakespeare, numit ntr-o poezie postum, Crile, "prieten drag al sufletului meu", nostalgia regresiv pentru copilrie, melancolia i cultivarea strilor depresive, ntoarcerea n natur, etc., poezia european descoperea paradigma Modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stephane Mallarme, bunoar. Poetul avea o bun educaie filosofic, opera sa poetic a fost influenat de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antic, de la Heraclit la Platon i de marile sisteme de gndire ale Romantismului, n special de tratatul lui Arthur Schopenhauer, Lumea ca voin i reprezentare, de idealismul lui Fichte i Schelling sau de categoriile din tratatele lui Immanuel Kant, de altfel a lucrat o vreme la traducerea tratatului su Critica raiunii pure, iar la ndemnul lui Titu Maiorescu, cel care i ceruse s-i ia doctoratul n filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat pn la urm, sau de ideile lui Hegel. Pentru acest nalt coninut filosofic al operei sale Constantin Noica, un cunoscut eseist i filosof romn din perioada interbelic i apoi postbelic l-a denumit pe bun dreptate omul deplin al culturii romne. Pe plan poetic sau n opera sa n proz Mihai Eminescu era influenat de mari creatori romantici germani, de Novalis, de la care a preluat motivul "florii
9

albastre", de Goethe sau Lenau i de ali mari prozatori germani, de E.T.A.Hoffmann, Jean Paul, etc. Eminescu era interesat i de filosofia indian, citise Rig-Veda n traducerea german, iar cosmogonia din incipitul Scrisorii I a fost preluat din acest vechi text indian, i i-a recomandat amicului su Ioan Slavici, Analectele luiConfucius. Mai multe fragmente din cursurile de istoria filosofiei audiate la Berlin scrise n limba german s-au pstrat n caietele rmase de la poet i sunt studiate de specialitii n opera sa, denumii n mod generic eminescologi. La Universitatea din Berlin a audiat cursuri de economie politic, filosofie, drept, egiptologie, medicin legal, etc. A fost influenat de teoria metempsihozei sau rencarnrii, care a stat la rdcina prozei sale neterminate Avatarii faraonului Tla, i de Cartea Morilor din mitologia egiptean, cunotea i utiliza figuri mitologice din mai multe culturi sau religii, din Zoroastrism, Budism, Catolicism sau Ortodoxism. n peregrinrile sale a adunat o nsemnat bibliotec de cri vechi, n alfabet chirilic, de cri populare, cu care dorea s alctuiasc o chrestomaie a culturii nostre strvechi, dup moartea sa ele au intrat n arhiva Academiei Romne i au fost utlizate de C.Chiimia sau de Moses Gaster. Creaia popular a constituit un izvor foarte important al poeticii sale, Eminescu a scris multe poeme n metrica poeziei populare, a cules cntece de petrecere sau basme, crora le-a adugat numeroase simboluri onirice sau fantastice. Luceafrul, poemul su cel mai cunoscut, o quintesen a temelor i motivelor eminesciene, a fost inspirat de o creaie folcloric, de basmul popular "Fata n grdina de aur", publicat de Richard Kunisch, un cltor prin rile Romne, mai exact prin Oltenia, care reprodusese mai multe asemenea creaii ntr-o carte de-a sa de cltorie, editat n limba german n 1861.
10

Receptarea operei eminesciene Opera poetic eminescian a fost divizat de destinul poetului n dou seciuni, prima, cea antum a fost publicat n timpul vieii poetului de Titu Maiorescu la editura Socec, cu puin timp nainte ca mintea acestuia s se ntunece n 1880. Cea mai mare parte a creaiei sale a rmas n manuscris, predate de Titu Maiorescu Bibliotecii Academiei Romne, unde au fost folosite iniial dePerpesscius pentru ediia critic, iniiat n 1939 la Editura Fundaiilor Regale Regele Carol al II-lea, i finalizat abia n anul 2000. Manuscrisele au rmas mult vreme nefolosite, criticii au considerat c ele conin bruioane sau simple schie ale operelor neterminate, din acest motiv Titu Maiorescu nici nu i-a pus problema posibilei lor editri. Criticul literar care lea pus ntr-o lumin cu totul special a fost George Clinescu, cel care i va susine doctoratul n literatur pornind de la nuvela postum Avatarii faraonului Tla i care va recompune imaginea ntregii opere n magistrala sa monografie Opera lui Mihai Eminescu, un studiu n patru volume, editat iniial la Editura Fundaiilor Regale Regele Carol al II-lea pentru Literatur i Art, n perioada 1934-1936. Dup schimbarea de regim politic din 1947 poezia lui Mihai Eminescu a fost grav cenzurat, n manualele colare au ptruns doar cteva texte, printre ele poezia "mprat i proletar", iar poezia lui a fost redus la o suprafa foarte mic i nlocuit de poetica

11

poeziei proletcultiste, specific acelei epoci de trist amintire. Un moment semnificativ al contestrii poetului de ctre un grup de critici literari consacrai, din care fceau parte Nicolae Manolescu, Ion Bogdan Lefter, Mircea Crtrescu, un politolog - profesorul de tiine politice Cristian Preda, dar i de un numr de tineri scriitori, i anume de cel care coordonase numrul, redactorul Cezar Paul-Bdescu, Rzvan Rdulescu, T.O.Bobe, studentul Marius Chivu, l-a constituit numarul 265 din 1998 al revistei "Dilema", care a strnit o reacie foarte puternic a lumii culturale romneti dar i a jurnalitilor de la diverse publicaii. Toate aceste reacii au fost adunate de Cezar PaulBdescu ntr-o antologie intitulat "Cazul Eminescu". "Eminescu este un povestitor fantastic cruia i se impune nu observarea realitii, ci recompunerea ei vizionar, grea de semnificaii adnci. Nimeni naintea lui Eminescu i nimeni dup el n-a reuit mai bine n acea pictur fantastic a realitii care amintete de arta unui William Blake." (Tudor Vianu). Cum ni l-am putea deci reprezenta global pe Eminescu, biografia lui interioara, in lumina-cum zicea el- diferitelor puncte de purcedere, a terminelor intermediare , a celor de ajungere? Poetul nu parea un spontan in acceptia obisnuita numai fiindca viata lui launtrica era prea extinsa si profunda, ca o mare calatorie careia, nevazandu-i tarmurile, iti lipsesc si reperele minime spre a-i surprinde curgerea maiestoasa, de nezagazuit. Eminescu stia aceasta mai bine decat comentatorii felului sau de a fi. De aceea, mergand cu gandul pana la radacina abscons-rationala a unor credinte populare de ale noastre, zicea metaforic ca alesul , geniul, e omul fara stea.
12

Pe Eminescu, Dumnezeu geniului l-a sorbit din popor spre a da drumul dorului pe fata pamantului romanesc din evii ce aveau sa succeada erei folclorice. Si aveau sa vina prin mijlocirea operei eminesciene, fara a rupe puntile cu ceea ce a fost dorul stravechi al poporului nostru. Iata, in privinta viziunii despre lume a lui Eminescu, directia de cercetare ce apartine viitorului; numai ea va unifica observatiile ce s-au strans pana acum mai curand pe cale livreasca si se invrajbesc intre dansele fara folos.

13