Sunteți pe pagina 1din 6

CURS 10 Psihologie sociala

Enea M.

Teorii explicative ale actelor criminale I.Teoriile psiho-biologice care sustin ca anumite anomalii sau disfunctii psihofiziologice constituie factorii determinanti /cauzele comportamentului criminal, crima are o baza psihobiologica de tip organic sau functional. In aceasta categorie: a) TEORIA ANORMALITATILOR BIOLOGICE( Cesare Lambroso- Omul criminal) -acest autor a intreprins o serie de studii antropologice criminale, studiind mii de cranii ale unor detinuti in viata, sau decedati, scotand in evidenta un anumit tipar/pattern biologic, biofiziologic specific. -acest pattern cuprinde niste semne distinctive, ,,stigmate particulare, care se intalnesc la o serie larga de infractori, inclusiv criminali -aceasta teorie afirma ca patternul fiziologic al infractionalitatii este unul extrem de frecvent.

2. TEORIA BIO-TIPOLOGICA -Psihiatrul german Ernest Kretschner-,,Structura corpului si caracterului -a constatat existenta a 4 tipuri distincte fizice, fiecare avand o anumita predispozitie catre comitereaa unor infractiuni. -fizicul uman nu poate explica in mod adecvat si complet comportamentul infractional, insa poate favoriza comiterea unor infractiuni. 3. Teoria genetica -Brodski si Shelly sustin ca au incercat sa demonstreze existenta unor anomalii genetice la nivelul cromozomilor, cei doi autori evidentiind existenta unui extracromozom in cazul criminalilor ( si in comportament antisocial, sau la cei cu prbl legate de intelect) 4. Teoria inadaptarii bio-psihice -criminologul suedez Olof Kinberg in lucrarea ,,Problemele fundamentale ale criminologiei, evidentiaza urmatoarele ipoteze: -omul nu este doar o fiinta biologica, ci una psihologica si sociala si este caracterizat prin ,,PLASTICITATE, ( acea capacitate de-asi modifica reactia si comportamentul in functie de factorii psihologici si sociali)

-daca plasticitatea nu se coreleaza cu influentele mediului extern, rezulta o stare de inadaptare intre individ si mediu, altfel incat se merge spre inadaptare sociala si diferite forme de infractiuni. -din combinatia ce rezulta inte un anumit tip de nucleu constitutional si o anumita configuratie a functiilor morale => indivizi inadaptati care in contact cu o multitudine de stimuli vor incalca legea. 5. Teoria constitutiei criminale -criminologul Benigno di Tullio- ,,Tratat de antropologie criminala, in care evidentiaza urmatoarele -studiul crimei nu poate fi exclusiv biologic sau exclusiv sociologic, ci este intotdeauna unul socio-biologic. -a incercat sa evidentieze o serie de factori ce conduc la formarea unei personalitati criminale, nevorbind de o personalitate criminala 1-ereditatea(cu toata influenta ei, nu este una hotaratoare) 2-tulburarile de comportament(predispozitia catre crima are ca sursa uneori disfunctionaliti ereditare dar si cerebrale) 3-predispozitia spre crima reprezint expresia unui ansamblu de condiii organice si psihice, ereditare sau dobndite.

II. TEORIILE PSIHO-SOCIALE -comportamentul infracional este nvat prin interaciunea dintre mediu i individ. -aceste teorii susin: 1-achiziiile rezultate n procesul nvrii psiho-sociale reprezint principalele cauze explicative ale infractionalitii. 2-tendinta unor oameni de a devia este una constant i relativ general, ns oamenii vor dezvolta comportamente antisociale dac n procesul modelrii nu se face nimic n privina devierii. 1. Teoria asocierilor difereniale( Edwin Sutherland) -constat c exist dou tipuri de explicaii tiinifice ale fenomenului criminal : a)fie n funcie de elementele care intr n joc n momentul infraciunii, sau b) n funcie de elementele care i-au exercitat anterior experiena n viaa individului ( experiene situaionale) -un actul criminal se produce atunci cnd exist o situaie propice pt un individ determinat, ns o analiz riguroas a mecanismului explic fen. Criminal la nivel individual, adesea rata criminalitii este expresia unei organizaii difereniale a grupului.

2.Teoria conflictelor de culturi(Thorsten Sellin) -prin termenul de cultur, evideniaz totalitatea ideilor i produselor muncii care aplicate la grupuri anume determinate de oameni permite a se vb despre regiuni culturale, tipuri de cultur i subcultur. -prin conflict cultural desemneaz lupta dintre valorile morale si normele de conduit aflate n dezacord. -codul moral al individului depinde de normele pe care le-a improiectat ca membru al diferitelor grupuri sociale, fiecare grup avnd anumite norme de conduit ce trebuie respectate. -astfel, diferenele de natur etnic sau diferene religioase antreneaz diferene mari n ceea ce privete seturile de valori i reguli i atunci apare o serie de situaii n care persoanele supunndu-se unei norme acceptate din grupul din care face parte incalc o alt norm aparinnd unui grup cu care intr n contact. 3.Teoria anomiei( Robert Merton)- ,,Structura social i anomia - a ncercat s explice comportamentul infractional -anomia reprezint o stare de tip disfuncional n cadrul unei societi, n care normele se bat cap n cap i n care individul pt a respecta norma ncalc legea. -se instaleaz n momentul n care exist un decalaj sau o discrepan intre scopurile propuse si mijloacele accesibile, legitime. -astfel, n societate, va exista mereu un conflict intre posibilitatile formale recunoscute de legi si posibilitatile efectiv reale ale omului de atingere a scopurilor. -oamenii vor recurge la acte infracionale pt satisfacerea scopurilor propuse de cultura ambiant.

4. Teoria stigmatizrii sociale( teoria interaciunii sociale) -H.S.Becker, F. Tannenbauman, E. Lemert. -ncearc s ofere o nou explicaie fenomenului criminal, astfel conform acestei teorii, fen. Criminalitii este rezultatul interaciunii dintre 2 categorii de factori sociali, respectic a)activitatea non-conformist si b) activitatea grupurilor sociale dominante -gr. Sociale dominante atribuie primei categorii pecetea de comportamentului infractional si totodat ii stigmatizeaz ca fiind infractori. - ca o consecint a acestei operatii de etichetare indivizii in cauz sunt marginalizai si respinsi in exteriorul grupului.

-ca urmare a acestei reacii sociale de stigmatizare a pers in cauza apare un fel de contrareacie fizic, un fel de rezistent psihic care le determin s-i atribuie rolul de infractor. -reprezentanii afirm c infracionalitatea nu isi are izvorul intr-o realitate obiectiv, n condiiile de existen concret a pers in cauz, ci n contrareacia de natur psihic pe care o au aceti indivizi n momentul n care sunt etichetai drept infractori.

III. TEORII PSIHO-MORALE -comportametnul criminal si infractional sunt simptome ale problemelor emoionale fundamentele ale omului. -criminalitatea este atribuit prin conflicte interne, emotionale, sentimente de insecuritate, inadecvare si inferioritate. -pun accentul pe factorii psihogeni si psiho-morali. -poart amprenta gndirii freudiene!!!!!

1.Teoria analitic ( S. Freud) -referire direct la fenomenul criminal nu abund n opera lui Freud, ns n lucrarea ,,Totem si Tabu, gsim o serie de explicaii relevante: sunt analizate tabuurile cu relevan criminologic-ucidere, incest. -Freud consider c realitatea acestora reprezint satisfacerea unor dorine refulate *crima are si o natur instinctual ( val. Psiho-istoric)

2.Teoria criminalului nevrotic ( Fr. Alexander, H.Staub), cu lucrarea ,,Criminalul i judectorii si - n viziunea lor, criminalitatea se clasific n urm. Categorii: a) Criminalitate imaginar ( vise, fantezii, acte ratate) b)Criminalitate ocazional( specific pers i ocaziilor n care SUPRAEUL suspend instana moral n cazul unei vtmri sau ameninri iminente pt EU. -aceste cazuri sunt cele de legitim aprare sau stri n care conduita criminal este consecutiv unui antaj. c) Criminalitatea obinuit( cuprinde 3 tipuri de criminali)

1- criminali organici a cror conduit i personalitate tine de psihiatrie( schizofrenici, indivizi cu boli psihice ce nu au discernmnt) 2-criminali normali (sanatosi dpdv psihic dar socialmente anormali: cei care fac parte dintr-o activitate criminal organizat i nu prezint conflicte ntre EU si SUPRAEU. 3-criminali nevrotici- cei care acioneaz n funcie de mobiluri incontiente( sentimentul vinoviei eeste prezent i resimte pedeapsa dat de lege ca o justificare moral.

3.Teoria personalitii criminale( JEAN PINATEL) -explic att geneza ct i dinamica actului criminal. -consider inutil separarea ntre oameni buni-ri, din aceast perspectiv nu exist dif. Intre oameni cu privire la actul criminal ( orice om n circumstane excepionale poate deveni un criminal), doar c exist dif grade sau praguri infractionale -astfel, unii oameni au nevoie doar de instigri exterioare minimale, in timp ce altii au nevoie de instigri exterioare intense. -J.P explic aceast diferen intre oameni prin existenta unor trsturi psihice specifice, ce alctuiesc nucleul central al personalitaii criminale. -componentele nucleului personalitii criminale ce determin n mod concret trecerea la act: a) Egocentrismul b) Labilitate emoional c)Agresivitate d) Indiferen afectiv Egocentrismul reprezint tendina individului de a raporta totul la sine nsui Labilitatea emoional reprezint lips de prevedere n timp, deficiene de organizare n timp, instabilitate psihic Agresivitatea- o palet larg de tendine Indiferena afectiv-asigur cu adevrat trecerea la act -reuniunea acestor 4 elemente confer un caracter particular persoanalitii individului. -faptul c subiectul nu va fi reinut de pedeaps se explic prin labilitate emoional. -obstacolele materiale sau contextuale susceptibile s impiedice crima sunt nfrnte de agresivitate, iar cnd comite actul nu se gndeste la rul celuilalt.

Concluzionnd -etiogeneza actului criminal este una multinivelar, fiecare teorie cuprinznd un anumit aspect al fen. Infracional -aceste teorii trebuie privite ca fiind complementare i nu contradictorii -doar din integrarea lor poate rezulta o explicaie global, menit s evidenieze personalitatea omului implicat n comiterea actului infracional.