Sunteți pe pagina 1din 17

TRADITII SI OBICEIURI IN EUROP

OUA DE PASTI IN EUROPA

Oule de Pasti la romni Cromatica i motivele decorative


Ziua nvierii lui Iisus Christos, dupa rastignirea Sa pe Cruce si ngroparea sub grea lespede, este praznuit de toti crestinii ca o sarbatoare de mare bucurie sufleteasca, cu belsug de bucate, ntre care nelipsite sunt ouale rosii. La romni, obiceiul pregatirii oualelor de Pasti cunoaste particularitati care dau traditiei semnificatii aparte, integrnd-o in universul artei populare. Cercetatorii Maria si Nicolae Zahacinschi au studiat ani la rand traditiile legate de ouale de Pasti, alcatuindu-si o colectie de 4 000 de astfel de oua (donata Muzeului Taranului Romn) si prezentata ntr-o carte publicata n 1992 la Editura SportTurism din Bucuresti.

Ornamente
De-a lungul timpului, motivele ornamentale s-au complicat, culorile s-au diversificat, chiar dac semnificaia simbolic nu mai este cunoscut dect de btrnele satului. Motivele predominante sunt cele geometrice, fitomorfe, zoomorfe, antropomorfe sau naturaliste, reprezentnd animale, psri, sau chiar scene biblice, n diferite combinaii.

Difer de la zon la zon i chiar de la creator la creator, depinznd de imaginaia acestuia.

Rspndire
Obiceiul ncondeierii acoper ntreaga suprafa a rii. n Muntenia i Oltenia, motivele ornamentale sunt naturaliste i cu mai puine culori, Oboga fiind unul din centrele cunoscute din judeul Olt. n Moldova, cu ct naintm spre nord motivele i culorile sunt mai elaborate. Vestite sunt oule ncondeiate de la mnstirea Sucevia al cror decor este executat din mrgele. n Transilvania i Banat gsim o mare varietate de modele i culori att la romni ct i la minoritile naionale. ara Brsei a atins un nivel deosebit prin fineea desenului i compoziiei ornamentale i cromatice.

PATELE I OULE NVIERII


Ca simbol al creaiei, al zmislirii vieii, oul a inspirat, din vechi timpuri, numeroase legende, basme, o ntreag literatur. Originea colorrii oulor se pierde n negura epocii precretine, din timpurile cnd Anul Nou se srbtorea la echinociul de primvar. Ele erau date n dar, ca simbol al echilibrului, creaiei i fecunditii. La romani, colorate n rou, oule fceau parte dintre darurile srbtorii lui Janus i erau folosite la diferite jocuri i ceremonii religioase. Spre deosebire de alte ri ale Europei, unde obiceiul s-a restrns sau a disprut, la romni a nflorit, atingnd culmile artei prin tehnic, materiale, simbolica motivelor i perfeciunea realizrii. Oule "ncondeiate" ("mpistrite" sau "muncite") s-au integrat ntre elementele de o deosebit valoare ale culturii spirituale populare, care definesc particularitile etnice ale poporului nostru. In folclorul romanesc exista mai multe legende cretine care explic de ce se nroesc oule de Pati i de ce ele au devenit simbolul srbtorii nvierii Domnului. Cea mai rspndit relateaz c Maica Domnului, care venise s-i plng fiul rstignit, a pus coul cu ou lng cruce i acestea s-au nroit de la sngele care picura din rnile lui Isus. Domnul, vznd c oule s-au nroit, a spus celor de fa: "De acum nainte s facei i voi ou roii ntru aducere aminte de rstignirea mea, dup cum am fcut i eu astzi".

ANGLIA
Exista obiceiul de a face cadou oua de ciocolata foarte mari.
Pastele este sarbatorit prin oferirea de lucruri ca de exemplu: ou de Pate. Mai vechi, oamenii pot face schimb de lucruri: bani, haine, ciocolata sau merg n vacan mpreun. Unii oameni fac cosuri de Pasti, care au lucruri ca narcise sau mini ou. Copiii, uneori, merg la un centru din comunitatea local pentru a concura. Cine a fcut un nveli de protecie pentru oule de Pate este cel mai bun i ctigtorul primete la randul lui un ou de Pate. Iepurasul este parte a tradiie de Pate n Anglia. Magazinele sunt asaltate de oameni care cumpr pentru a drui fiecruia cte un mic cadou de Paste. Iepurasul de Pasti "ascunde" ou n case, ou pe care copiii n Duminica Patelui trebuie s le caute.

Hot-cruce sunt produse populare alimentare tradiionale, sunt produse pentru Vinerea Patelui. Acestea produse sunt dulciuri cu fructe n form de cruci de la partea superioar. Unii oameni nc mai fac aceste dulciuri cu drojdie, dar acum magazinele vnd produsele in cantiti mari cu sptmni nainte de Pasti.

BULGARIA

In secolele trecute, pictarea oualor de Pasti era o indeletnicire a calugaritelor din manastiri. Intrebuintand culori speciale, ele realizau piese unicat. Multe pot fi admirate si astazi in muzeele etnografice din tara, unde se pastreaza bogate colectii de oua pictate si incondeiate. Pentru ornare se foloseste si acidul sulfuric. Dupa ce oul a fost vopsit, peste suprafata colorata se trece cu condeiul inmuiat in acid; acesta spala vopseaua si astfel ramane desenul sau scrisul.

O alta metoda este lipirea sau legarea frunzelor pe suprafata alba a oului, dupa care acesta se introduce in vopsea. Cand este uscat, frunza se dezlipeste.

ELVETIA

In unele zone exista credinta ca ouale de Pasti sunt ouate de cuc. In alte locuri se spune ca ele sunt aduse de iepurasi. De aceea, copiii pregatesc din primele flori de primavara cate un cuib in care acestea sa fie depuse. Urmeaza vanatul iepurelui de Pasti, cand cei mici cauta prin gradina ouale bine ascunse. Se ciocnesc ouale, cel spart fiind oferit invingatorului.

FRANTA
In zilele de Pasti, locuitorii din Bourgogne isi ofera reciproc oua vopsite. Se asaza o scandurica inclinata si fiecare rostogoleste pe ea ouale pe care le-a adus. Acela al carui ou atinge un altul il castiga si-l mananca pe loc. La acest joc numit la roulle se folosesc oua colorate in rosu, galben, verde si violet.

Patele, n Germania este de la sfritul lunii martie sau la nceputul lunii aprilie. Este ntotdeauna ntr-o duminic sau o zi de luni. De vineri, nainte de Pate nimeni nu mai lucreaz n aceste zile. Muli oameni mnnc pete. Smbt seara se face un foc mare de tabar. Acest lucru este foarte popular i muli oameni vin i privesc. Foc de tabr. Foc de Pati, ca simbol al sfritului de iarn i de alungare a sentimentele de rele. n ziua de Pate, duminica se ntregete familia i servesc masa mpreun. Prinii ascund de Paste coulee cu dulciuri, ou i mici cadouri. Prinii spun c "Iepurasul de Paste a ascuns n coul de Paste, dar acum trebuie s le gsii". Atunci copiii caut peste tot couleele cu dulciuri i ou colorate. n dup-amiaza zilei de duminic i luni prieteni i rude se viziteaz reciproc i ele servesc obicei ceai mpreun. n fiecare an germanii fac aceste lucruri tradiionale de Pati. n aceast ar s-a pstrat foarte bine traditia oualor de Pati. Copiilor li se spune ca ouale colorate sunt aduse de Iepura i ascunse, ca s le gseasc. Fetele trimit logodnicilor oua pe care sunt scrise declaratii de dragoste. In Saxonia, langa orasul Boutzen, exista o colina la poalele careia curge un rau. Sus este o capela de langa care femeile si barbatii arunca oua. Jos langa apa sunt copiii. Ei le prind si isi incarca saculetele de la brau.

n Germania colarii au aproximativ trei sptmni de vacan de la Pate. Nimeni nu lucreaz de vineri, smbt i de Pate Duminica Patelui. Muli oameni mnnc pete. De Paste, deseori, exist o mare foc de tabara. Acest lucru este foarte popular i o mulime de oameni se aduna pentru a srbtori acest eveniment. Focul de tabr reprezint simbolul, c iarna s-a sfrit i de orice sentimentele ru este nlturat.

De Pati oamenii fac schimb de ou la nceput ca s plteasc taxele proprietarul locuinelor lor.. Oule au fost apoi un mod n care oamenii l pltesc pe proprietarul de pmnt i totodat aceste produse au fost date oamenilor saraci. Azi nu doar de copiii primesc ou, dar de multe ori adulii de fac schimb de ou, ou pictate manual. Acestea sunt nsoite de multe ori cu un mesaj speciale. n Duminica Patelui, familiile servesc masa ntr-un mod mai special alturi de prini. De asemenea de Pati se ascund couri care conin: dulciuri, ou i mici cadouri, couri pe care "Iepurasul de Pasti l-a ascuns, iar toi membrii familiei pornesc in cutarea acelui co.

OLANDA
Obiceiul ciocnitului se pastreaza si astazi.

In zilele de Pasti, traditional se mananca oua cu o anumita prajitura, pe care brutarii o ofera clientilor lor. Preotilor le sunt oferite oua vopsite, iar fetele daruiescoua rosii flacailor. Ouale vopsite in verde se ascund in iarba, ca sa le caute copiii.

POLONIA
Pentru a obtine un anumit desen, se cufunda oul in culoare, iar cand aceasta s-a uscat se deseneaza cu ceara. Oul se introduce apoi in bors de sfecla sau in otet, astfel ca partile neacoperite se decoloreaza. Dupa ce se indeparteaza ceara, ramane desenul colorat pe fond alb.

Cele mai raspandite motive sunt crenguta, bradul, morisca.

RUSIA
Fetele se urca pe un deal si se asaza in cerc. Una din ele iese in mijlocul cercului, tinand in mana pasca si oua de Pasti. Ea spune o rugaciune si rosteste versuri in cinstea primaverii.

In lunea Pastilor, rusii se duc la cimitir cu oua rosii pentru a cinsti mortii.

UCRAINA
Ca si in Rusia, ucrainenii se duc in zilele sarbatorilor de Pasti la cimitir, cu cozonaci, vin si oua. Pentru cinstirea mortilor, ouale se rostogolesc pe morminte, apoi se ingroapa in pamant sau se consuma pe loc de catre membrii familiei ori se dau de pomana celor nevoiasi. Traditional, exista pictori mestesugari care executa oua incondeiate la comanda. In trecut, gospodinele colorau ouale cu vopsele naturale extrase din plante, cum ar fi foile de ceapa, florile de tei, frunzele de mesteacan, boabele coapte de soc etc. De Pasti, rudele si indragostitii isi daruiesc oua vopsite si ornate. Se spune ca acela al carui ou nu se sparge va trai mai mult.

SUEDIA
n Suedia, de Pate nu este la fel de mare ca o srbtoare de Crciun, dar colile au o vacan de circa o sptmn nainte de Pate. Este momentul n care oamenii aduc aminte ca Isus a murit i apoi a nviat. Oamenii decoreaza casele lor cu culori de primavara: galben, verde i alb. Oamenii mnnc aproape aceleai produse alimentare pe care le mnca la Crciun, dar mult mai multe bomboane. Iepurasul este parte a festivitilor de Pasti . El "ascunde" ou de Pate cu o noapte nainte de Pate .

Ouale se orneaza cu desene hazlii, cu rime si inscriptii care se citesc cu glas tare, inainte de a le manca. Ouale de Pasti au darul de a prezice: daca nu sunt pline, inseamna ca hambarele vor fi goale in anul acela. Va avea noroc fericitul care gaseste un ou cu doua galbenusuri: se va casatori sau logodi.

UNGARIA

Predomina ouale vopsite in rosu si galben. Dintre motivele de ornamentatie cele mai des folosite sunt: stoguri de fan, case, fantani cu cumpana, femei cu cosuri de oua in mana. In mediul rural exista obiceiul ca in a doua zi de Pasti fetele sa fie duse la fantana si acolo sa fie stropite cu apa de catre flacai.