Sunteți pe pagina 1din 24

Datini si obiceiuri de iarna

Sf.Nicolae

Sfantul Nicolae este patronul spiritual in Olanda, Rusia, Grecia, Apulia (Italia), Sicilia, Lorraine (Franta) si in multe orase din Germania, Austria, Elvetia, Italia si Belgia. Sfantul Nicolae este cunoscut ca prietenul si protectorul judecatorilor, criminalilor, hotilor, comerciantilor, saracilor, marinarilor, bucatarilor, calatorilor, fetelor nemaritate, mireselor si, in special, al copiilor mici si al scolarilor. Sfantul Nicolae s-a nascut in Orientul Mijlociu la 350 de mile nord de Bethlehem. Istoria si legendele legate de Sfantul Nicolae se intrepatrund, dar se cunoaste cu certitudine ca a trait in secolul am IV-lea, a fost cardinal de Myra (acum aflata pe teritoriul Turciei) si a fost recunoscut si onorat ca sfant incepand cu secolul VI. Nu mai putin de 21 de "miracole" ii sint atribuite, Sfantul Nicolae devenind cunoscut pentru credinta, zelul si dragostea pentru semeni, si in special pentru copii. Nicolae provenea dintr-o familie instarita, iar la moartea ambilor parinti (era inca copil) a mostenit intreaga avere, pe care s-a hotarat sa o foloseasca in scopuri umanitare si sa-i ajute pe

De-a lungul secolelor Sfantul Nicolae a devenit unul dintre cei mai populari sfinti, in aminirea si celebrarea lui fiind ridicate mii de biserici (citeva sute sint doar in Anglia), iar chipul lui a fost pictat mai mult decit al oricarui alt sfant

In Romania, Sfantul Nicolae, cunoscut ca Mos Nicolae, vine in yes fiecare an, in noaptea de 5 spre 6 Decembrie cu daruri atat pentru copii, cat si pentru adulti.

Obiceiuri si datini legate de viata de familie

Obiceiurile calendaristice si cele legate de viata de familie sunt o componenta perena a culturii noastre traditionale. Cele mai raspandite si mai fastuoase s-au dovedit a fi cele legate de marele Praznic al Craciunului si de sarbatorirea Anului Nou. Repertoriul traditional al obiceiurilor si traditiilor romanesti cuprinde pe langa colindele propriu-zise - cantece de stea, vicleimul, plugusorul, sorcova, vasilica, jocuri cu masti (turca, cerbul, brezaia), teatrul popular, dansuri (calutii, caluserii) - si o seama de datini, practici, superstitii, ziceri, sfaturi cu originea in credinte si mituri stravechi sau crestine.

SARBATORILE DE IARNA

Sarbatori de iarna. Traditii si obiceiuri Craciunul de Craciun si Anul Nou. La romani, sarbatorile de iarna, indeosebi cele de Craciun sunt adevarate sarbatori de suflet. Amintirile copilariei ce ne revin puternic in minte si suflet, zapezile bogate si prevestitoare de rod imbelsugat, colindele si clinchetele de clopotei, mirosul proaspat de brad, dar si de cozonaci, nerabdarea asteptarii darurilor sub pomul de iarna, toate creeaza in sanul familiei o atmosfera de basm, liniste sufleteasca si iubire. De la Sfantul Nicolae si pana la Sfantul Ion, romanii se simt in sarbatori. Cel mai asteptat este insa, Craciunul, considerat ca sarbatoare a nasterii Domnului. Oamenii au cultivat-o de-a lungul timpului, creand traditii si obiceiuri adaptate culturii lor specifice. Craciunul mai este numit si sarbatoarea familiei; este ocazia cand toti se reunesc, parinti, copii, nepoti isi fac daruri, se bucura de clipele petrecute impreuna in jurul mesei, cu credinta ca prin cinstirea cum se cuvine a sarbatorilor vor avea un an mai bogat. La sate, indeosebi sunt pastrate mult mai bine datinile acestei perioade a anului. Una dintre cele mai raspandite datini la romani este colindatul, un ritual compus din texte ceremoniale, dansuri si gesturi. Astfel in ajunul Craciunului, cete de colindatori, costumate traditional, ureaza pe la casele gospodarilor pentru sanatate, fericire si prosperitate, implinirea dorintelor in noul an. Pe langa colindele religioase exista vechi colinde laice cum sunt: Capra, Ursul, Cocostarcul, Caiutii. Acestea sunt in fapt, jocuri cu masti si costumatii speciale confectionate de mesteri locali si care ironizeaza

Impodobirea bradului

cele mai iubite datini atat in mediul rural cat si urban, odata cu

asteptarea in seara de Ajun a lui Mos Craciun. In zilele noastre impodobirea bradului de Craciun a devenit una dintre povestirile parintilor nostri, de cele mai multe ori bradul era adus de Mos Craciun, atunci cand copiii dormeau. Sau in locul lui Mos Craciun nu apucau sa vada decat bradul trecand pe sub fereastra. Din plastic sau natural, miniatural sau imens, bradul nu lipseste din nici o casa (case cu copii) in Sfanta seara a Craciunului si cu o nerabdare crescuta asteptam infrigurati cu mic si mare momentul magic al impodobirii bradului. Beteala, globuletele colorate ce sclipesc in lumina lumanarilor si a luminitelor colorate ce dau parca viata bradului, steaua vestitoare a Nasterii Domnului Iisus cocotata in varful bradului, ingerasii care ne indeamna sa traim emotiile Nasterii Pruncului Sfant, toate ne anunta Seara cea Mare.

Dupa zilele de Craciun, bradul ramane ca decoratiune de sezon, ca motiv de mandrie(mai

Bradul impodobit

Craciunul - Nasterea Domnului

Cel dintai praznic imparatesc cu data fixa, in ordinea fireasca (cronologica) a vietii Mantuitorului, este Nasterea, numita in popor si Craciunul, la 25 decembrie, este sarbatoarea anuala a nasterii cu trup a Domnului nostru Iisus Hristos (vezi Luca II, .1-21). Pare a fi cea dintai sarbatoare specific crestina, dintre cele ale Mantuitorului, desi nu este tot atat de veche ca Pastile sau Rusaliile, a caror origine sta in legatura cu sarbatorile iudaice corespunzatoare.

Colindatul

Colindatul este obiceiul cel mai bine pastrat .Cu colindatul umbla copiii, flacaii, iar in unele sate chiar si barbatii insurati astfel: copiii merg ziua cu colindul, pana la apusul soarelui merg flacaii, iar noaptea barbatii. Bucuria colindului este nemarginita. De cum se lasa seara, copiii se aduna si pornesc colinda. Chiar daca ninge sau este ger de crapa pietrele, micutii se aduna in cete si pornesc pe ulitele satului ca sa vesteasca Nasterea Mantuitorului. Asa se obisnuieste de mii de ani,ca la Craciun sa se mearga cu colindul dupa un anumit ritual.Astfel bunicii isi poarta nepotii in carca si nu uita sa ia cu ei si un bat ca sa isi faca drum prin zapada si sa se apere de caini. Inainte sa plece de acasa copiii primesc traistute cusute de mana din panza in care aduna nucile, covrigii si merele. Gazdele care isi primesc colindatorii isi deschid atat portile sufletului cat si portile caselor din care ne imbie un miros dulce de mere,colaci calzi si bomboane... precum si mirosul bradului proaspat impodobit. Colinda a reusit sa se pastreze pana in zilele noastre marcand din Ajun si pana in a treia zi de Craciun viata spirituala a comunitatii. In unele zone ale tarii cum ar fi zona Bihorului colindatorii sunt insotiti de Turca, o infatisare fantastica a Caprei, cu dublu rol, de a aduce prosperitate si de a alunga spiritele rele. In Bihori flacaii sunt invitati in case unde canta superbe cantari: colinde de batrani, colinde pentru gazde, colinde dedicate agricultorilor, pescarilor, vanatorilor, glorificand aceasta eschidere catre intelegerea muncii omului nu numai ca o activitate trudnica ci si ca pe o expresie a rugaciunii. De aceea colinda este cantarea catre Dumnezeu,este cantare pentru munca omului, este concretizarea verbala a tot ceea ce tine de nivelul, de sperantele oamenilor. Se spune ca la Craciun cerurile sunt deschise, Dumnezeu aude rugaciunea omului corect, aude sufletul curat care este purificat in timpul postului, iar acum are dreptul de a-i cere lui Dumnezeu clementa pentru munca lui si sprijin pentru indeplinirea dorintelor.

Colindatori de Craciun

Colindatori

REVELIONUL

Trecerea dintr-un an n altul are numeroase semnificatii, multe din ele reprezentate simbolic n datinile si traditiile tuturor popoarelor. Si la romni, aceasta trecere este reprezentata n credinte diverse, pline de farmec si culoare. Ceremonialul de nnoire simbolica a timpului, n noaptea de 31 decembrie/1 ianuarie, este numit "ngropatul Anului", denumirea de Revelion apartinnd timpurilor moderne. Timpul obiectiv, care curge spre infinit, este "oprit" dupa 365 de zile si ntors, precum ceasornicul, pentru a fi reluat de la capat n ziua de Anul Nou. Asemanator divinitatii, timpul se naste anual, ntinereste, se maturizeaza, mbatrneste si moare, pentru a renaste dupa alte 365 de zile.

Plugusorul
Urare traditionala la romani in preajma Anului Nou, plugusorul a pastrat scenariul ritualic al unei invocari magice cu substrat agrar. El e intotdeauna insotit de strigaturi, pocnete de bici si sunete de clopotei, dar plugul adevarat, tras de boi, a fost inlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai usor de purtat, sau de buhaiul care imita mugetul boilor. Textul plugusorului si-a pirdut astazi caracterul de incantatie magica.Recitata intr-un ritm vioi, urarea devine tot mai vesela, mai optimista, pe masura ce se apropie de sfarsit.

Plugusorul

Joc de artificii

Jocul caprei in Moldova

BOBOTEAZA

Boboteaza mai este cunoscuta si sub numele de Epifanie, Teofanie, Aratarea Domnului, Descoperirea Cuvantului Intrupat Boboteaza (6 Ianuarie) si cu Sf. Ioan (7 Ianuarie) aproape ca formeaza una si aceeasi sarbatoare. In ajun, preotul sfinteste casele cu apa care a fost sfintita dimineata aceea dupa liturghie. Oamenii tin post negru pana ce vine preotul si beau din aceasta apa sfintita. Preotul este precedat de copii imbracati in camasi albe, suna din clopotei si deschizand calea preotului, striga Kira Leisa, adica pronuntarea romaneasca a grecescului Kyrie Eleison (Doamne miluieste). Pe langa Troparul Bobotezei, copii canta colinde speciale care descriu miracolul care a avut loc la Iordan (Botezul lui Isus). In ziua aceasta, ? in afara de preot, nimeni nu se duce colindand din casa in casa.

Icoana care reprezinta botezul domnului

Sfintirea apei de boboteaza