Sunteți pe pagina 1din 5

Rolul sportului in buna functionare a sistemelor tampon

Sportul inseamna conditie fizica si functionarea buna a creierului,victoria de a te simti bine in pielea ta. Beneficiile sportului asupra sntii sunt multiple. Activitatea fizic regulat asigur reglarea metabolismului, reduce stresul, combate insomniile, mbuntete respiraia, circulaia sanguin i digestia. De asemenea, asigur dezvoltarea fizic i psihic a tinerilor, fortific sistemul osos i articulaiile. n plus, previne i combate obezitatea, previne diabetul, bolile cardiovasculare, reumatismul i osteoporoza. Sportul asigur buna funcionare a sistemulului nervos, prin oxigenarea corespunztoare a creierului.n plus, studiile recente arat c activitatea fizic stimuleaz dezvoltarea celulelor nervoase i oprete evoluia proceselor inflamatorii.

Solutii tampon Solutiile tampon sunt solutii de electroliti a caror prezenta se opune variatiei pH-ului atunci cand se adauga un acid sau o baza.Actiunea tampon este o consecinta a echilibrelor dintre apa,acizi slabi (HA),baze (B),amfoliti (Z) si ioni in care se transforma aceste specii n solutie apoas. Deoarece tendinta de crestere a aciditatii (scaderea pH-ului) este preponderenta in organismul uman, sistemele tampon antiacide sunt bine reprezentate. Unele sisteme tampon din organism sunt constituite numai din substante anorganice iar altele din substante organice (mai mult sau mai putin complexe). In ordinea complexitatii lor crescande, principalele sisteme tampon din organism sunt: 1) sistemul tampon acid carbonic-bicarbonat, 2) sistemul tampon al fosfatilor, 3) sistemul tampon al unor acizi organici 4) sistemul tampon al hemoglobinei. Sistemele tampon ale unor acizi organici sunt constituite, in special, din: acid lactic si lactat alcalin, acid piruvic si piruvat alcalin, acid acetoacetic si o sare alcalina.

Acidul lactic Prezentare general: Acidul lactic sau acidul 2-hidroxipropanoic este un acid carboxilic cu formula chimic brut C3H6O3. Avnd un grup hidroxil auxiliar ataat gruprii carboxilice se ncadreaz n categoria acizilor alfa-hidroxilici. Avnd n molecula sa un carbon asimetric, acidul lactic poate exista sub forma a doi izomeri optici i o form racemic: - Acidul L(+) lactic se gasete n extractul de carne, fiind prezent n lichidul celular din muchi. Este izomerul cel maI important biologic. Se formeaz n fibrele musculare supuse efortului n lipsa oxigenului.

Scurt istoric:

Acidul lactic a fost descoperit n anul 1780 de chimistul suedez Carl Wilhelm Scheele ntr-o mostr de lapte acru acesta reuind i o prim izolare a sa, dar producerea la nivel comercial a nceput abia n anul 1881, n Littleton (Massachusetts, SUA). Acesta este motivul pentru care aceast substan care face obiectul cercetrilor la nivel mondial a primit denumirea de acid lactic. Inceputul efortului muscular intens si de scurta durata se caracterizeaza prin cresterea acidului lactic (3g/s),ca urmare lactacidemia atinge 0,2%. Cu toata puterea de tamponare pe care o exercita proteina musculara, fosfatii si bicarbonatii, totusi se produce scaderea pH-ului sangvin. Cand muschiul izolat este capabil sa se contracte prin stimulare intr-o atmosfera de azot se observa ca faza de revenire este prelungita pana recapata oxigen. Aceeasi comportare o are si muschiul intact in travaliu intens. In cazul unui effort sustinut cantitatea de oxigen furnizata prin respiratie este insuficienta pentru oxidarea acidului lactic format in cantitati mari (3g/s). Acidul lactic nu serveste glicogenogenezei la nivelul muschiului, ci este dus la ficat unde indeplineste acest rol. Cand cantitatea de acid lactic este foarte mare excesul se elimina. Revenirea muschiului se face treptat dupa un anumit timp de la indeplinirea travaliului, pana cand

oxigenul poate oxida tot acidul lactic. In acest fel, organismul contracteaza o datorie de oxigen, pe care o plateste treptat in timpul perioadei de revenire.

Exista un echilibru intre procesele anaerobe si cele aerobe; acest echilibru este mentinut cat timp necesitatile de oxigen nu depasesc 2L/min. Pe masura ce efortul creste se produce dezechilibrul intre cele doua faze, creste datoria de oxigen, acidul lactic dupa efort neputand sa fie oxidat decat la un interval de 1-2 ore. Nivelul fosfagenului din muschi variaza independent de efortul efectuat si, in consecinta, nu exista relatii directe intre descompunerea fosfagenului si efortul muscular. ( E. Macovschi) Cresterea concentratiei de acid lactic si epuizarea rezervelor de fosfati macroergici caracterizeaza starea de oboseala musculara. Concomitent se instaleaza hipoglicemia si acidoza. Pe langa biochimismul muscular, fenomenul oboselii este legat si de starea fiziologica a sistemului nervos. Capacitatea de munca a muschiului depinde in mare masura de antrenament. Functionarea ritmica a muschiului mareste in mare masura capacitatea lui de munca. Pe langa legaturile reflexconditionate noi care se formeaza in scoarta cerebrala in cursul antrenamentului se produc si schimbari in biochimismul muscular. (A. V. Palladin)

Metabolismul acidului lactic: Probabil toat lumea a auzit vorbindu-se despre acidul lactic ca fiind principalul vinovat de febra muscular. n urma respiraiei celulare are loc un proces deosebit de important - glicoliza, n urma cruia se formeaz energia necesar proceselor biologice, care va fi nmagazinat n molecula de ATP(adenozintrifosfat). Atunci cnd oxigenul necesar oxidrii este suficient, procesul glicolizei este dus pn la final cu formare de anhidrid carbonic i ap - glicoliz aerobic. Dac oxigenul e insuficient, glucoza poate fi oxidat complet i procesul glicolizei se termin cu formare de acid piruvic, care acceptnd un ion H+ se va transforma n acid lactic - glicoliz anaerobic.

Procesul glicolizei: Molecula de glucoz care conine ase atomi de carbon este desfacut n dou grupri carbon. Acest lucru se ntmpl pe parcursul primelor zece reacii chimice din momentul n care a nceput metabolizarea unei molecule de glucoz de ctre ATP.

Molecula de ATP cedeaz glucozei o grupare fosfat, rezultnd glucoza 6-fosfat, care prin izomerizare formeaz fructoz 6-fosfat. Fructoza 6-fosfat accept nca o grupare fosfat provenit dintr-o nou molecul de ATP, formnd fructoz 1,6-difosfat. n urmatoarea etap, molecula de fructoz 1,6-difosfat se scindeaz i se obin dou molecule de dihidroxi-aceton-3 fosfat, care prin izomerizare formeaz dou molecule de glicerin-aldehid 3 fosfat. Glicerin-aldehida 3-fosfat accept o grupare fosfat, elibernd un proton i formnd o substana instabil care sub aciunea ADP-ului (adenozindifosfatului) va forma o molecul de ATP i una acid 3-fosfogliceric, care prin izomerizare va trece n acid 2-fosfogliceric Energia sub forma ATP-ului se formeaz n mitocondrii pe baza ionilor H+ eliberai de-a lungul reaciilor chimice. Acetia sunt preluai de transportatori speciali, care sunt moleculele de nicotin adenine dinucleotide (NAD+) sau flavine adenine dinucleotide (FAD+) i transportai n mitocondrii, aceasta n condiii aerobe de producere a energiei. Acidul 2-fosfogliceric va elimina o molecul de ap sub aciunea enolazei i se va transforma n acid enolpiruvic care va deveni acid piruvic. n mod normal, acidul piruvic va trece prin alte procese oxidative la nivelul mitocondriei. n lipsa O2, el va accepta un proton transformndu-se n acid lactic. n momentul n care celula are suficient oxigen, acidul lactic va fi oxidat sau va fi reconvertit n glucoz la nivelul celulelor hepatice dar i n alte esuturi. Principalele celule care utilizeaz lactat sunt:

-celulele hepatice: LDH hepatic functioneaz n sensul oxidrii lactatului n piruvat care va fi folosit local n metabolismul aerob al celulei sau reconvertit n oxalo-acetat, apoi n glucoz pe calea neoglicogenezei. Glucoza este eliberat n circulaie i poate fi reutilizat ca substrat energetic al muchiului; -celulele cardiace: chiar n timpul exerciiului de intensitate foarte mare, celulele cardiace sunt bogate n oxigen, excepie fcnd cazurile patologice. Dup transformarea lactatului n piruvat, acesta este utilizat n metabolismul energetic aerob cardiac. -celulele musculare n repaus utilizeaz acidul lactic cnd acesta este n concentraie crescnd i cnd exist o bun oxigenare. n acest fel, dup ncetarea unui exerciiu epuizant, nivelul acidozei se normalizeaz progresiv dup 30-60 minute. Acumularea de acid lactic functioneaz ca un semnal pentru creier pentru a reduce efortul. Interesant este c acest mecanism nu este prezent la toate mamiferele, cel mai elocvent exemplu este cel al cailor, la care nu apare acidul lactic n timpul efortului..

n realitate, nu se tie exact care este cauza apariiei febrei musculare, dar cea mai plauzibil variant rmne cea a intoxicrii celulelor musculare.