Zece intrebari despre fotografia de vacanta Cuprins: 1. Introducere, mesajul fotografiei, raportul subiect - fundal. 2.

Regula treimilor si puncte de interes, proxifotografia, directia luminii. 3. Orizontul, incadrarea imaginii, explorarea fotografiei. Introducere O data cu vacanta de vara, majoritatea dintre noi gasesc timp pentru pasiunile care pana atunci au fost trecute pe planul secund. In vacanta, multi dintre noi scoatem din sertar aparatul fotografic, cumparam cateva filme sau dupa caz, stergem cartelele flash si ne luam angajamentul ca in aceasta perioada sa facem macar cateva fotografii care sa merite a fi plasate in albumul nostru, la toamna. De ce fotografiem mai mult in vacante? Poate si pentru ca vrem ca acum sa fie altfel, sa lasam de-o parte uzura zilnica din restul anului, poate ca acum calatorim mai mult si vrem sa pastram amintiri din locurile pe care le-am vizitat... cine stie? Fotografiile de vacanta proaste sunt, in marea lor majoritate, rezultatul comoditatii fotografului. Majoritatea imaginilor sunt efectuate aproape imediat ce am vazut scena si cu gandul la ce alte fotografii am mai vazut pe ici si pe acolo! De lene (dar cu pretextul ca "asa sigur o sa iasa ceva!") declansam aparatul de indata ce ni s-a parut ca "seamana cu o poza pe care am vazut-o facuta de fotograful X". Fotografia nu va fi proasta, dar va fi banala. Asa se face ca, daca vom fi lenesi, vom fotografia imediat ce vom vedea turnul Effel in Paris, Big Ben in Londra, Opera din Sydney si asa mai departe. Acestea vor fi imediat recunoscute, dar impresia va fi: "ei si?" Incercati si o alta abordare. Lasati aparatul de-o parte si priviti subiectul pe care doriti sa-l fotografiati. Va produce vreo impresie? Ce impresie va produce? O data lamurit acest aspect, cautati unghiul si incadrarea care sa intareasca aceasta impresie. Procedind astfel, fotografia nu va fi buna, dar va fi originala! Nu exista reguli care, puse in practica, sa va asigure succesul in fotografia de vacanta! Exista insa unele intrebari, care, daca vi le puneti inainte de a declansa aparatul dvs. fotografic, exista o mare probabilitate de a obtine o imagine mai buna. 1. Care este mesajul fotografiei? Trebuie sa aiba un mesaj, fotografia noastra? In fata unui subiect, fotograful percepe o emotie si incearca sa o traduca intr-un mesaj, iar mesajul in simboluri, pe care le cauta in mediu si le transpune in fotografie, selectind din noianul de posibile simboluri, pe acelea care intaresc mesajul dorit si eliminind, dupa puteri, simbolurile distractive. Cu alte cuvinte recurge la un limbaj, bazat pe simboluri, prin care incearca sa comunice cu privitorul. Daca fotografiile sunt exclusiv pentru albumul nostru de fotografii din concediul de la mare, de la munte, etc., si scopul lor este doar documentar, poate ca mesajul nu este atat de important. S-ar putea incadra in genul fotografic, sugestiv denumit de Dinu Lazar: "yola" ('io

la mare, 'io la Venetia, etc). Daca insa dorim sa aratam si altora aceste imagini, privitorul va incerca sa identifice un aspect in baza caruia sa poata broda o povestioara din ce sugereaza fotografia. In caz contrar, ochii vor rataci prin cadrul fotografiei, fara nici cun scop si nici o finalitate.

2. Care este raportul dintre subiect sau primul plan si fundal? Intre subiect si celelalte elemente din cadru poate exista uneori o competitie pentru atentia privitorului. Rareori aceasta competitie intareste mesajul fotografiei, deseori creind confuzie in legatura cu identificarea adevaratului subiect al pozei. De exemplu, un personaj aflat intrun cadru larg de peisaj natural sau urban, va crea mai frecvent impresia ca peisajul este subiectul principal iar nu persoana. Pe de alta parte, raporturile dintre elementele fotografiei poate sugera o scala iar privitorul poate sa estimeze care ar fi dimensiune reale ale subiectului.

Utilizarea superangularului si fotografierea din apropiere a subiectului amplifica marimea relativa a acestuia in raport cu fundalul, dupa cum invers, un teleobiectiv restabileste raportul corect intre primul plan si fundal.

O mentiune speciala pentru portret: aveti grija si la fundal, pentru a evita greselile ce pot apare sub forma a fel de fel de obiecte animate sau neanimate care "rasar" din capul subiectului.

Zece intrebari despre fotografia de vacanta Cuprins: 1. Introducere, mesajul fotografiei, raportul subiect - fundal.

2. Regula treimilor si puncte de interes, proxifotografia, directia luminii. 3. Orizontul, incadrarea imaginii, explorarea fotografiei. 3. Se poate incadra dupa regula treimilor? Regula treimilor pleaca de la constatarea ca subiectul apare mai pregnant iar pozitionarea lui in cadru pare mai armonioasa daca se inscrie pe una dintre liniile 1/3 sau 2/3 din cadru, si nu in chiar centrul imaginii. Cum se obtin aceste linii? Se impart laturile de sus si de jos ale cadrului in trei parti egale, si se unesc prin linii imaginare prin doua verticale. La fel si pentru laturile stanga si dreapta, si se unesc punctele prin doua linii imaginare orizontale. Punctele formate din intersectia liniilor imaginare verticale cu cele orizontale sunt considerate puncte de maxim interes, iar liniile imaginare descrise sunt considerate "linii cu forta de impact".

Ca orice regula, si regula treimilor cunoaste exceptii, dar acestea trebuie sa fie bine motivate de subiectul ales. Este bine totusi sa evitati sa "trageti la tinta" cu aparatul vostru de fotografiat. Aceasta greseala fotografica este adanc inradacinata in mintea fotografilor ocazionali si a fost puternic sprijinita de Kodak in vremurile de inceput a fotografiei populare, cand vizoarele aratau doar cu totul aproximativ ce se va incadra in imagine. In prezent, vizoarele au precizia suficienta pentru a putea depasi aceasta problema. 4. Exista prea multe puncte de interes in cadru? Graba sau entuziasmul in fata subiectului pe care doriti sa-l fotografiati poate duce si la cadre ratate, deoarece sunt prea multe puncte de interes in imagine, iar privitorul nu poate deslusi ce vrea sa arate fotograful. Incercati, inainte sa declansati, sa descrieti subiectul printr-o propozitie scurta, de exemplu: "vreau sa fotografiez .. i" (aici puneti subiectul dvs.) si eliminati din cadru tot ce nu se afla in aceasta propozitie. Eliminarea punctelor suplimentare de interes se poate face prin mai multe moduri: - utilizati o focala mai lunga, - apropiati-va de subiect, - exploatati profunzimea de camp prin diafragmarea inteligenta, - adoptati unghiuri de vizare deosebite: plonjeu sau contraplonjeu.

5. Sunt suficient de aproape de subiect? Este binecunoscuta butada care sustine ca daca o poza e proasta, inseamna ca nu ati fotografiat suficient de aproape. De multe ori detaliile pot transmite mesajul mai bine decat o vedere "generala". Majoritatea aparatelor foto digitale actuale au posibilitatea de a fotografia de foarte aproape sau chiar macro.

In incercarea noastra de a ne apropia de subiect, trebuie sa avem in vedere trei aspecte: - proxifotografia tinde sa deformeze sesizabil rapoartele intre partile apropiate si cele indepartate, cunoscuta indeobste sub numele de "deformarea perspectivei". Utilizarea unei diafragme cat mai deschise poate lasa in afara campului de profunzime zonele mai indepartate si diminueaza astfel perceptia deformarii. - Unele aparate foto nu pot lua imagini oricat de aproape, de regula nu pot sa realizeze punerea la punct sub 5 (10) cm. In aceasta situatie, indicatorul de focalizare clipeste sau se coloreaza in galben / rosu iar declansarea nu este posibila. Indepartati-va cativa cm si repetati. - La distante mici de fotografiere, campul de profunzime este suficient de ingust asa incat o cat de mica deplasare a fotografului cu camera la ochi sa scoata subiectul din planul de punere la punct. Un trepied sau orice suport este preferabil fotografierii din mana. 6. Cum cade lumina principala? Lumina de zi, in jurul pranzului, are o directie apropiata de verticala, fapt care produce umbre ce cad urat, ca de exemplu asupra ochilor, iar nasul arunca o umbra disgratioasa pe gura si pe barbie, in fotografia de portret. Evitati, pe cat posibil fotografia de portret in jurul pranzului! Sau, daca trebuie neaparat, plasati subiectul la umbra si incercati fotografia cu blitz (eventual reduceti putin intensitatea descarcarii de blitz). Dimineata si seara insa, lumina are o directie oblica, chiar apropiata de orizontala. Iluminarea laterala accentueaza texturile iar intensitatea sa mai scazuta face umbrele mai luminoase. Daca seara atmosfera este incarcata de praf si umiditate, facand orizontul mai greu vizibil, dimineata aerul este mai pur si orizontul foarte bine vizibil.

Cele mai bune ore pentru fotografia de peisaj sunt in preajma rasaritului si a apusului soarelui. Chiar daca sunteti in vacanta, merita efortul de a va scula cu noaptea-n cap pentru a incerca o fotografie de peisaj. Zece intrebari despre fotografia de vacanta Cuprins: 1. Introducere, mesajul fotografiei, raportul subiect - fundal. 2. Regula treimilor si puncte de interes, proxifotografia, directia luminii. 3. Orizontul, incadrarea imaginii, explorarea fotografiei. 7. Orizontul este... orizontal? Ochiul uman cauta - chiar si involuntar - reperele care sa stabileasca orizontalele si verticalele in cadrul privit. Ochiul uman va determina aceste coordonate prin identificarea orizontului sau a verticalelor copacilor sau cladirilor din imagine. De aceea este surprinzator cat de frecvent fotografiile noastre au orizontul inclinat si verticale aplecate, parca batute de vant. Aceasta greseala este cu atat mai deranjanta, cu cat in imagine apare luciul de apa, cum ar fi lacuri sau marea! Fermecati, poate, de frumusetea peisajului, trecem cu vederea uneori acest fapt, iar cand vedem imaginea transpusa pe hartie, amintirea legata de acel loc este "incetosata" de aceasta greseala. Desigur, exista si posibilitatea de a corecta ulterior orizontul si verticalele, dar aceasta implica unele taieturi din imagine. Dupa ce ne-am convins ca, in cadru, orizontul este orizontal, ar trebui sa decidem unde plasam linia orizontului. Plasarea orizontului in partea superioara a cadrului indreapta atentia privitorului catre pamant, iar metaforic catre real, mundan, cotidian.

Invers, linia orizontului plasata in jumatatea inferioara a cadrului accentueaza importanta cerului si a norilor si sugereaza visare, idealizare, abandonare sau vastitate, maretie, libertate. 8. Cum sa incadrez, portret sau peisaj? Incadrarea in modul peisaj sau portret este una dintre primele intrebari la care ar trebui sa raspunda fotograful, daca decide sa ia o fotografie. Deoarece formatul marii majoritati a camerelor foto este dreptunghiular, aceasta alegere greu mai poate fi ulterior schimbata. Ca o regula generala, subiectele cu dezvoltare mai mare pe inaltime - oameni, cladiri inalte, copaci, etc - se incadreaza in modul portret, pe cand peisajele cu larga desfasurare par mai naturale intr-o incadrare pe orizontala.

Aceste reguli se bazeaza si pe faptul ca o imagine in modul portret este explorata de catre privitor predominent pe verticala, fapt care accentueaza senzatia de inaltime, dinamism dar si de instabilitate, dezechilibru; fotografia in modul peisaj va fi explorata predominent pe liniile orizontale, fapt care accentueaza impresia de spatialitate, stabilitate, echilibru.

Incardarea in modul peisaj este preferata de majoritatea fotoamatorilor, uneori poate si pentru ca priza aparatului este mult mai comoda in aceasta situatie. 9. Incadrarea pe diagonala? De ce nu? Unele subiecte pot fi incadrate atat in formatul peisaj cat si in formatul portret. Aceasta ambivalenta poate avea drept consecinta un dinamism redus al fotografiei.

Daca in imaginea dvs. doriti sa accentuati dinamismul, folositi diagonalele cadrului, in preajma carora sa plasti linii importante din structura subiectului. 10. Cum explorez imaginea? Fotografia, prin transpunerea spatiului (tridimensional) in imagine (bidimensionala), va contine in esenta linii si suprafete. Ochiul observatorului are tendinta sa exploreze imaginea, ghidat de liniile dominante din imagine si sa zaboveasca asupra suprafetelor, in incercarea de a descifra mesajul pe care vrea sa-l tramsita fotograful. Datorita educatiei, explorarea este in general orientata de sus in jos si de la stanga la dreapta. Liniile lungi, paralele cu marginea inferioara sau superioara a cadrului, intaresc stabilitatea cadrului. Liniile oblice creeaza dinamism dar si instabilitate si sugereaza optimism (ascendente) sau pesimism (descendente). Liniile frante sporesc dinamismul imaginii, cele

sub forma de unghi ascutit sugerind chiar miscare si viteza, conducind ochiul in afara cadrului.

Liniile curbe sugereaza blandete, eleganta, relaxare. Suprafetele redate in culori intunecate sugereaza tristete, mister, iar cele in culori luminoase: optimism, vitalitate. Culorile calde (rosu, portocaliu, galben) au efect excitant si atrag privirea, pe cand cele reci (verde, albastru, violet) sugereaza calm, liniste. O pata de culoare calda creeaza impresia ca este mai mare decat una de aceeasi dimensiune dar cu o culoare rece. Desigur ca, la fata locului, poate ca nu va veti aminti de toate aceste intrebari, dar una - doua daca veti rezolva, cu timpul, acestea vor reveni aproape automat inainte de declansare si puteti incerca si alte intrebari, alte raspunsuri, alte solutii...