INTERPRETAREA UNEI ELECTROCARDIOGRAME NORMALE SI PATOLOGICE Dr. Laurentiu Lucaci CALCULUL FRECVENTEI CARDIACE : 1.

Pentru un ritm cu intervale RR regulate (in particular ritm sinusal), inregistrat cu viteza standard de derulare a hartiei de 25 mm/secunda, frecventa cardiaca fc = 1500 / distanta RR intre doua complexe QRS succesive (masurata in milimetri). De exemplu, pentru RR = 25 mm, fc = 1500 / 25 = 60 batai/minut. 2. Pentru un ritm cardiac neregulat (in particular fibrilatie atriala), inregistrat cu viteza standard de 25 mm/secunda, numara cateva intervale RR consecutive (fie n numarul lor), masoara in milimetri distanta dintre primul si ultimul complex QRS care delimiteaza sirul acelor intervale RR (fie z aceasta distanta). Frecventa cardiaca medie in regiunea intervalelor RR analizate este fc medie = 1500 n / z. Cu cat numarul intervalelor RR consecutive, luate in calcul, este mai mare, cu atat rezultatul se apropie mai mult de frecventa cardiaca medie pe un minut. Exemplu : fibrilatie atriala : 6 intervale RR consecutive se intind pe o distanta de 90 milimetri ; frecventa cardiaca medie este fc = 1500 x 6 / 90 = 100 batai/minut. Orice ritm ventricular cu frecventa mai mica de 60/minut se numeste bradicardie. Orice ritm ventricular cu frecventa mai mare de 100/minut se numeste tahicardie. DETERMINAREA AXEI ELECTRICE MEDII A COMPLEXULUI QRS IN PLAN FRONTAL : 1. Cauta intre cele sase derivatii ale planului frontal, derivatia in care complexul QRS este isoelectric sau echidifazic. Directia axei medii a complexului QRS in plan frontal va fi perpendiculara pe aceasta derivatie, putand avea doar doua sensuri. 2. Observa complexul QRS in derivatia planului frontal perpendiculara in mod natural pe derivatia in care QRS era isoelectric / echidifazic. Daca complexul QRS este pozitiv in aceasta a doua derivatie, atunci axa sa in plan frontal coincide cu sensul pozitiv al derivatiei. Dimpotriva, daca complexul QRS este negativ, atunci axa sa in plan frontal coincide cu sensul negativ al derivatiei. Exemplu : QRS este isoelectric in DIII, rezulta ca QRS este perpendicular pe DIII. Derivatia perpendiculara in mod natural pe DIII este aVR. Cautam complexul QRS in aVR si observam ca este negativ. Rezulta ca axa QRS in plan frontal coincide cu sensul negativ al lui aVR, prin urmare AQRS = + 30°. CRITERII DE DIAGNOSTIC ELECTROCARDIOGRAFIC : RITMUL SINUSAL : 1. Exista unde P, pozitive in derivatiile DII, DIII si aVF, cu morfologie si axa constante in fiecare derivatie in parte. 2. Frecventa undelor P are o valoare cuprinsa intre 60/minut si 100/minut si este constanta. 3. Fiecare unda P este urmata de cate un complex QRS, la un interval PR normal si constant.

1

RITM SINUSAL

BRADICARDIA SINUSALA (BS): Criteriul nr. 2 de diagnostic al ritmului sinusal se inlocuieste cu « Frecventa undelor P este mai mica de 60/minut si este constanta. »
BRADICARDIE SINUSALA

2

astfel incat intervalul PP maxim este mai mare cu cel putin 0 . 2 de diagnostic al ritmului sinusal se inlocuieste cu « Frecventa undelor P este cuprinsa intre 60/minut si 100/minut si este variabila. » TAHICARDIE SINUSALA ARITMIA SINUSALA : Criteriul nr. 12 secunde (sau. in valoare relativa. » 3 . 2 de diagnostic al ritmului sinusal se inlocuieste cu « Frecventa undelor P este mai mare de 100/minut si este constanta. cu cel putin 10%) fata de intervalul PP minim. observate pe traseul analizat.TAHICARDIA SINUSALA (TS): Criteriul nr.

in functie de precocitatea ei fata de unda P sinusala precedenta. fie sistematizate in grupuri de cate doua batai (din care o bataie sinusala. de obicei. Prin urmare. Extrasistolele pot avea aceeasi morfologie (se numesc monomorfe). sau grupate (doua extrasistole succesive = un cuplet . indiferent daca ea este urmata de complex QRS sau nu. si anume : ESV cu morfologie de BRS are probabil originea in ventriculul drept. ea poate gasi nodul atrioventricular in perioada refractara si se blocheaza. ESV cu complex QRS pozitiv in toate derivatiile precordiale are probabil originea in portiunea bazala a septului interventricular. trei extrasistole succesive = un triplet = 4 . o extrasistola = trigeminism)). cu morfologie similara. Pe baza morfologiei complexului QRS se poate afirma. neprecedat de unda P. de obicei larg (durata > 0 . originea extrasistolei. in raport cu ritmul undelor P sinusale. Pot fi izolate (fie nesistematizate.EXTRASISTOLA ATRIALA (ESA): Complex QRS prematur. precedat de o unda P’ cu morfologie adeseori diferita de morfologia undelor P sinusale. nemaifiind urmata de complex QRS. EXTRASISTOLE ATRIALE EXTRASISTOLA VENTRICULARA (ESV) : Complex QRS prematur. ESV cu morfologie de BRD are probabil originea in ventriculul stang. sau cel putin doua morfologii distincte (se numesc polimorfe). esenta extrasistolei atriale este unda P’ prematura. cu oarecare probabilitate. o extrasistola = bigeminism) sau in grupuri de cate trei batai (din care doua batai sinusale. In cazul in care unda P’ este foarte precoce. cu morfologia restului complexelor QRS de origine sinusala. cu morfologie si axa diferite de cele ale complexelor QRS de origine sinusala. ESV cu complex QRS negativ in toate derivatiile precordiale are probabil originea la varful inimii. 12 secunde).

cele grupate si cele cu fenomen « R / T » sunt considerate cu risc de declansare a unei tahicardii ventriculare / fibrilatii ventriculare. astfel incat apare pe varful sau pe panta descendenta a undei T a bataii sinusale precedente se numeste extrasistola ventriculara cu « fenomen R / T ». in special daca apar pe o inima cu leziuni structurale semnificative.lungimea minima a tahicardiei ventriculare). Extrasistola ventriculara suficient de precoce. EXTRASISTOLE VENTRICULARE MONOMORFE BIGEMINATE EXTRASISTOLE VENTRICULARE MONOMORFE. SISTEMATIZATE SUB FORMA DE CUPLETE 5 . Extrasistolele polimorfe.

FLUTTER – UL ATRIAL (FA): Unde « F » atriale regulate. FLUTTER ATRIAL FLUTTER ATRIAL 6 . cu complexe QRS cu morfologie similara cu cea a complexelor QRS de origine sinusala. din intervalul 250 –350 / minut si conduse la ventriculi intr-un raport aritmetic simplu 2 / 1 sau 3 / 1 sau 4 / 1. aVF si V1). DIII. fara linie isoelectrica intre ele. avand forma unor « dinti de fierastrau » (observate cel mai bine in derivatiile DII. cu o frecventa constanta pentru un pacient dat.

cu complexe QRS cu morfologie similara cu cea a complexelor QRS de origine sinusala. inseamna un episod de fibrilatie atriala care se reduce spontan.FIBRILATIA ATRIALA (fA): Unde « f » atriale neregulate. in mai putin de 7 zile (de obicei. folosit pentru caracterizarea fibrilatiei atriale. Termenul « paroxistica ». reducerea spontana a unei fibrilatii atriale are loc mai repede de 48 ore) si nu se refera la valoarea frecventei cardiace medii din timpul episodului. cu frecventa medie intre 400 si 600 / minut. FIBRILATIE ATRIALA FIBRILATIE ATRIALA 7 . cu o frecventa medie mai mica (de obicei sub 200 batai/minut). conduse la ventriculi tot in mod neregulat.

instituit in interiorul nodului atrioventricular. inseamna tahicardie cu 1) debut si sfarsit bruste. 2) frecventa mai redusa (intre 100 si 140 batai/minut) si 3) ritm usor neregulat. V1). De cele mai multe ori. forma TPSV descrisa mai sus survine pe un cord aparent normal. 2) frecventa mare (o valoare intre 140 si 220 batai/minut) si 3) ritm regulat (« ca ceasul »). si anume : 1) debut si sfarsit progresive. fie invizibile (atunci cand sunt ascunse in totalitate sub complexele QRS). cu unde P’ retrograde fie vizibile dificil. cu morfologie similara cu cea a complexelor QRS de origine sinusala. aVF. adresat unei tahicardii supraventriculare. cu debut si sfarsit bruste. cu ritm regulat. impulsul electric coborand spre ventriculi pe calea intranodala rapida si urcand spre atrii pe calea intranodala lenta) : Sir de cel putin sase complexe QRS. imediat dupa complexul QRS in derivatiile II.TAHICARDIA PAROXISTICA SUPRAVENTRICULARA (TPSV) (mai jos este descrisa forma cea mai des intalnita a TPSV. Termenul de « neparoxistica ». folosit pentru caracterizarea tahicardiei supraventriculare. TAHICARDIE PAROXISTICA SUPRAVENTRICULARA 8 . III. realizata prin fenomenul de reintrare. cu frecventa mare (o valoare intre 140 si 220 batai/minut). Tahicardia supraventriculara neparoxistica este produsa prin automatism anormal. Toate cele trei elemente componente ale atributului de « paroxistica » sunt consecinte logice directe ale fenomenului de reintrare. Termenul de « paroxistica ». inseamna negarea celor trei caractere elementare de mai sus.

10 secunde. cu debut si sfarsit bruste. fie prin soc electric. cu disociatie atrioventriculara. insa. LA UN PACIENT CU CARDIOMIOPATIE DILATATIVA TAHICARDIE PAROXISTICA VENTRICULARA. se numeste ritm idioventricular accelerat si. drept urmare. de cele mai multe ori.TAHICARDIA PAROXISTICA VENTRICULARA (TPV): Sir de cel putin trei complexe QRS. atunci. ca urmare a succesului reperfuziei miocardice in infarctul miocardic acut. sau. LA UN PACIENT CU INFARCT MIOCARDIC ACUT 9 . Tahicardia ventriculara paroxistica este o tahiaritmie amenintatoare vital. reprezinta o urgenta medicala. fie farmacologica. iar unda R in acea derivatie este larga (de la debutul R la varful S > 0 . TAHICARDIE PAROXISTICA VENTRICULARA. cu ritm regulat. cu frecventa mare (o valoare intre 140 si 220 batai/minut). de obicei largi (durata > 0 . nu are nevoie de nici un tratament. tahicardia este probabil ventriculara. uneori intrerupt de capturi ventriculare sau fuziuni ventriculare. daca nu exista nici o derivatie precordiala cu complexe de tip RS. Una dintre tahicardiile ventriculare neparoxistice apare. in timpul tahicardiei). Termenii de « paroxistica ». se poate degrada oricand si rapid in fibrilatie ventriculara si. cu atat mai mult. Daca complexele QRS ale tahicardiei au forma de tip RS in cel putin o derivatie precordiala. 12 secunde). respectiv « neparoxistica » au aceleasi semnificatii ca in cazul tahicardiei supraventriculare. avand nevoie de terminare rapida. cu morfologie si axa diferite de cele ale complexelor QRS de origine sinusala.

TAHICARDIE PAROXISTICA VENTRICULARA TAHICARDIE VENTRICULARA TERMINATA URGENT. PRINTR-UN SOC ELECTRIC EXTERN 10 .

LA UN PACIENT CU INFARCT MIOCARDIC ANTERIOR ACUT ELECTROCARDIOGRAMA IN RITM SINUSAL A PACIENTULUI CU INFARCT MIOCARDIC ACUT.TAHICARDIE PAROXISTICA VENTRICULARA. DUPA REDUCEREA PRIN SOC ELECTRIC A TAHICARDIEI VENTRICULARE DE MAI SUS 11 .

FIBRILATIA VENTRICULARA (fV): Nu exista complexe QRS. La fel ca si tahicardia ventriculara paroxistica. 20 secunde. ea trebuie redusa rapid. Fibrilatia ventriculara este o aritmie amenintatoare vital. durata si frecventa variabile aperiodic (=haos). FIBRILATIE VENTRICULARA BLOCUL ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL I (BAV I) : Ritm sinusal. nu exista activitate cardiaca mecanica eficienta si. o urgenta medicala maxima. BLOC ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL I (PR=0 . nici debit cardiac. Intrucat nu exista complexe QRS. prin urmare. in care toate undele P sunt conduse la ventriculi cu unul si acelasi interval PR > 0 . 28 secunde) 12 . Activitatea electrica este reprezentata de oscilatii cu amplitudine. prin soc electric extern.

BLOC ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL I (PR = 0 . 48 secunde) BLOC ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL I (PR = 0 . 52 secunde) 13 .

iar una este blocata. cu conducere 4/3 ». daca intrun bloc AV de gradul II tip Mobitz II. dimpotriva. In cazul in care este definitiv. pentru a putea sti daca intervalele PR ale acelor unde P conduse se alungesc pana la pauza sau. Oricarui bloc AV de gradul II (indiferent de tip) i se descrie raportul de conducere a undelor P. Intrucat blocul AV de gradul II 2/1 nu are cel putin doua unde P conduse succesiv. BLOC ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL II. trei sunt conduse. apoi o secventa 4 / 1 BLOC ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL II. « BAV gradul II tip Mobitz II. Dupa cum intervalele PR ale undelor P dinaintea celei blocate se alungesc progresiv sau. atunci el va fi descris drept : « Bloc AV gradul II tip Mobitz II 4/1 » sau. BAV II se imparte in tipurile Mobitz I (=Luciani-Wenckebach) si Mobitz II. 2 / 1 14 . TIP MOBITZ I (TIP LUCIANI-WENCKEBACH) : o secventa 8 / 1. echivalent. sunt egale intre ele. De exemplu. urmata de o secventa 3 / 1. acest bloc se numeste simplu « Bloc AV de gradul II 2/1 » . dintr-un total de patru unde P. raman egale. la un moment dat.BLOCUL ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL II (BAV II) : O singura unda P blocata. BAV II Mobitz II are nevoie de tratament de suplinire a frecventei cardiace. dimpotriva. prin implantarea unui stimulator cardiac.

frecventa de evadare a focarului (jonctional) este mai inalta. in cazul unui bloc permanent).BLOCUL ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL III (BAV III=TOTAL=COMPLET) : Nu exista relatie intre activitatea electrica atriala si cea ventriculara (exista disociatie atrioventriculara). Frecventa ventriculara este joasa si constanta si asigurata de un focar de evadare. BAV III are nevoie de tratament de suplinire a frecventei cardiace. Un complex QRS de evadare larg. Frecventa atriala este constanta si mai mare decat frecventa ventriculara. dar are frecventa ventriculara joasa si astfel amenintatoare vital. frecventa de evadare a focarului (ventricular) este mai joasa. iar complexele QRS sunt mai largi. iar complexele QRS sunt mai inguste. Cu cat sediul blocului este mai apropiat de segmentele terminale ale sistemului de conducere. cu morfologie de BRD indica originea probabila a focarului de evadare in ventriculul stang. cu morfologie de BRS indica originea probabila a focarului de evadare in ventriculul drept. prin implantarea unui stimulator cardiac (temporar. Cu cat sediul blocului este mai inalt (in jonctiunea atrioventriculara). in cazul unui bloc cu cauza reversibila si permanent. BLOC ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL III BLOC ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL III 15 . iar un complex de evadare larg. Atat in cazul in care este temporar. dar mai ales in cazul in care este definitiv (amenintand in ambele situatii prin sincope Adams-Stokes).

04 mm x sec. 3 mV. Subdenivelarea ST descendenta. 15 mV. in derivatiile V5. sau isoelectric. Segmentul ST discret denivelat (sub / supradenivelat) orizontal. Criteriul Cornell : (SV3 + RaVL + 8 mm la femei) x durata QRS > 2440 mm x ms. 12 secunde si cu forma bifida (« P Winternitz »). in V5. urmat de unda T pozitiva si mica. de mica adancime. V6. usor convexa superior. HIPERTROFIE VENTRICULARA STANGA DE TIP BARAJ 16 .HIPERTROFIA ATRIALA STANGA (HAS) : Durata undei P in cel putin una dintre derivatiile DII / DI / aVL / aVF > 0 . HIPERTROFIA VENTRICULARA STANGA (HVS) : Criteriul Sokolow-Lyon : Suma dintre modulul adancimii undei S in V1 si inaltimea undei R in V5 / V6 > 38 mm. In derivatia V1. defineste HVS de tip « volum ». V6 defineste HVS de tip « baraj ». urmata de unda T negativa si asimetrica. Inaltimea componentei pozitive a undei P in V1 > 0 . HIPERTROFIA ATRIALA DREAPTA (HAD) : Inaltimea undei P in cel putin una dintre derivatiile DII / DIII / aVF > 0 . aria componentei negative a undei P > aria unui patratel mic (0 . la viteza standard si calibrarea normala a milivoltului) (« P Cabrera »).

V2. qR. cu durata QRS < 0 .HIPERTROFIE VENTRICULARA STANGA DE TIP VOLUM HIPERTROFIA VENTRICULARA DREAPTA (HVD) : Raportul amplitudinilor R / S in derivatiile V1. Deviatie axiala dreapta in plan frontal > + 90°. in opozitie de faza cu polaritatea principala a QRS in V1. qRs – toate indeplinesc acelasi raport R/S > 1). HIPERTROFIE VENTRICULARA DREAPTA 17 . RR’. R. Subdenivelare ST si unda T negativa. V2 > 1. 10 secunde (variante de prezentare : Rs.

2. V6 . 045 secunde . 12 secunde . in opozitie de faza cu polaritatea principala (portiunea blocata) a QRS.BLOCUL DE RAMURA STANGA (BRS) : 1. 6. Unda R monofazica / crestata / in platou in DI. Durata QRS > 0 . Deflexiunea intrinsecoida in V5. BLOC DE RAMURA STANGA BLOC DE RAMURA STANGA 18 . aVL. 3. V5. 4. Absenta undei q in DI. Ritm supraventricular . V6 . V6 > 0 . V5. Denivelarea segmentului ST si devierea undei T. 5.

V2 . 6. Unda S larga in V5. Deflexiunea intrinsecoida in V1. Ritm supraventricular .BLOCUL DE RAMURA DREAPTA (BRD) : 1. 4. BLOC DE RAMURA DREAPTA BLOC DE RAMURA DREAPTA 19 . V6. V2 > 0 . 12 secunde . 035 secunde . aVL . Durata QRS > 0 . Denivelarea segmentului ST si devierea undei T. DI. in opozitie de faza cu polaritatea principala (portiunea blocata) a QRS. Aspect rsR’ / rSR’ in V1. 3. 2. 5.

DUPA ABLATIA CAII ACCESORII PRIN CURENT DE RADIOFRECVENTA 20 . in opozitie de faza cu unda delta. 2. Unda delta . SINDROM WOLFF-PARKINSON-WHITE ELECTROCARDIOGRAMA PACIENTEI DE MAI SUS. Ritm sinusal cu PR scurt (< 0 . 12 secunde . 5. 3. Episod de tahicardie prin reintrare atrioventriculara pe cale accesorie.SINDROMUL Wolff-Parkinson-White (WPW) : 1. in antecedente. 4. Denivelarea segmentului ST si devierea undei T. Durata QRS > 0 . 12 secunde) .

SINDROM WOLFF-PARKINSON-WHITE SINDROM WOLFF-PARKINSON-WHITE 21 .

dar cu anamneza sugestiva pentru angina pectorala. TEST DE EFORT LA CICLOERGOMETRU. » Leo Schamroth Modificarile caracteristice : 1. Ischemia subendocardica : subdenivelare ST tranzitorie. there may be no ecg abnormality. pentru confirmarea diagnosticului se indica efectuarea testului de efort. in cel putin doua derivatii adiacente. 2. urmata de unda T pozitiva. in cel putin doua derivatii adiacente. in absenta contraindicatiilor si cu consimtamantul scris al pacientului. masurata la 0 . ELECTROCARDIOGRAMA NORMALA INAINTEA INCEPERII EFORTULUI TESTUL DE EFORT ESTE POZITIV PENTRU ISCHEMIE MIOCARDICA 22 . din acelasi grup topografic . 08 secunde dupa punctul J. Even in the presence of severe ischaemic heart disease. orizontala sau oblic descendenta > 1 mm. la pacientul fara durere toracica actuala. din acelasi grup topografic.ISCHEMIA MIOCARDICA : « Almost any ecg abnormality may occur in ischaemic heart disease. Ischemia subepicardica / transmurala : supradenivelare ST tranzitorie. In cazul in care electrocardiograma de repaus este normala.

astfel incat valoarea 23 . Infarctul miocardic fara supradenivelare ST : orice alta modificare a electrocardiogramei.ANGINA PECTORALA DE REPAUS. pe fondul durerii anginoase. doar pe baza electrocardiogramei. 2. Infarctul miocardic cu supradenivelare ST : supradenivelare ST (de obicei convexa superior). blocul de ramura stanga nou aparut. Blocul de ramura stanga preexistent face dificil diagnosticul electrocardiografic al infarctului miocardic . in afara supradenivelarii ST (in particular subdenivelare ST persistenta sau variatii ale orientarii si amplitudinii undelor T (eventual cu simetrizarea acestora)). In ambele situatii. in cel putin doua derivatii adiacente si orientate direct catre teritoriul infarctului. asociata cu cresterea enzimelor de citoliza miocardica. fiecare dintre cele doua imagini electrocardiografice descrise mai sus trebuie sustinuta de argumentul biochimic al necrozei miocardice (cresterea enzimelor de citoliza miocardica). NORMALIZAREA ELECTROCARDIOGRAMEI SI DISPARITIA DURERII DUPA ADMINISTRAREA DE NITROGLICERINA INFARCTUL MIOCARDIC : 1. pe de alta parte. enzimele miocardice cresc abia la 2–3 ore de la debutul infarctului. asociind optional si ulterior unda Q patologica si inversiunea si simetrizarea undei T. Acest argument este necesar in special in cazul imaginii de la punctul 2. in absenta blocului de ramura stanga si a hipertrofiei ventriculare stangi . precoce si persistenta de cel putin 1 mm. diagnosticul este sustinut prin cresterea enzimelor de citoliza miocardica. este echivalent cu un infarct miocardic acut. in care diagnosticul infarctului miocardic fara supradenivelare ST. Desi dovada definitiva a infarctului miocardic este oferita de cresterea enzimatica. Pentru a permite afirmarea diagnosticului de infarct miocardic acut. este foarte dificil de afirmat.

diagnostica mare a electrocardiogramei consta in precocitatea semnelor electrice. stadiul electric subacut = de la normalizarea segmentului ST pana cand unda T devine negativa si mica / isoelectrica / normala in totalitate . V4. V6 ANTEROEXTENSIV V1. pana la revenirea segmentului ST la linia isoelectrica (in timpul acestei perioade apare unda Q patologica) . V2. aVL. V3 ANTEROLATERAL DI. Topografia infarctului miocardic = topografia undelor Q patologice : Topografia infarctului miocardic Derivatiile in care se observa unda Q patologica ANTEROSEPTAL V1. dupa cum urmeaza : stadiul electric acut = perioada initiala. stadiul electric cronic = dupa stadiul electric subacut. V5. STADIUL ELECTRIC ACUT 24 . V5. de la debutul infarctului. permitand castigarea de timp. Succesiunea in timp a semnelor electrice ale infarctului miocardic cu supradenivelare ST permite stadializarea acestuia. aVL INFERIOR DII. DIII. V4. V2. V3. aVF INFEROBAZAL (posterior) R inalt si larg in V1. pentru orientarea rapida a tratamentului (in special in cazul IMA cu supradenivelare ST). V6 LATERAL DI. V2 INFARCT MIOCARDIC INFERIOR SI LATERAL.

STADIUL ELECTRIC SUBACUT 25 .INFARCT MIOCARDIC ANTEROSEPTAL. STADIUL ELECTRIC ACUT INFARCT MIOCARDIC INFERIOR.

2. qR in V1.PERICARDITA ACUTA : 1. 5. Inaltarea undei U. Subdenivelare PR. 3. Microvoltajul QRS si alternanta electrica sugereaza un volum mare de lichid. stadiul 2 = coborarea ST spre linia isoelectrica si scaderea amplitudinii undei T (inca pozitiva) . 26 . in aceleasi derivatii care privesc direct subepicardul . 3. Aspect S1Q3T3 . in derivatiile care privesc direct subepicardul . respectiv balansul inimii in interiorul lichidului. Criteriile 1 si 2 sunt fundamentale. 8. 7. 6. Microvoltaj QRS . Subdenivelarea PR este uneori mai greu de observat. stadiul 4 = ecg normala. dupa normalizarea ST. in ordinea descrescatoare a frecventei) : 1. dupa normalizarea segmentului ST . se definesc stadiile electrice Spodick de evolutie a pericarditei acute : stadiul 1 = supradenivelarea ST . Bloc de ramura dreapta minor . 5 mEq/l : 1. optional aritmii atriale . Supradenivelare ST concava superior. In functie de ele. Inversiune difuza a undei T. Tahicardie sinusala . in aceleasi derivatii. cu cresterea consecutiva a distantei intre epicard si electrozii precordiali. 4. 2. EMBOLIA PULMONARA (lista semnelor ecg. Alternanta electrica. HIPOKALIEMIA < 3 . Unde T negative in derivatiile V1 –V3 . 4. 2. 3. 5. Complexul QRS de tranzitie deplasat in derivatiile precordiale stangi . P pulmonar . Tahiaritmii atriale . Subdenivelare ST. Aplatizarea undei T . difuza si concordanta. stadiul 3 = inversiunea difuza a undei T.

Laurentiu Lucaci 27 .HIPOKALIEMIE HIPOKALIEMIE – DUPA INCEPEREA CORECTIEI Dr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful