INTERPRETAREA UNEI ELECTROCARDIOGRAME NORMALE SI PATOLOGICE Dr. Laurentiu Lucaci CALCULUL FRECVENTEI CARDIACE : 1.

Pentru un ritm cu intervale RR regulate (in particular ritm sinusal), inregistrat cu viteza standard de derulare a hartiei de 25 mm/secunda, frecventa cardiaca fc = 1500 / distanta RR intre doua complexe QRS succesive (masurata in milimetri). De exemplu, pentru RR = 25 mm, fc = 1500 / 25 = 60 batai/minut. 2. Pentru un ritm cardiac neregulat (in particular fibrilatie atriala), inregistrat cu viteza standard de 25 mm/secunda, numara cateva intervale RR consecutive (fie n numarul lor), masoara in milimetri distanta dintre primul si ultimul complex QRS care delimiteaza sirul acelor intervale RR (fie z aceasta distanta). Frecventa cardiaca medie in regiunea intervalelor RR analizate este fc medie = 1500 n / z. Cu cat numarul intervalelor RR consecutive, luate in calcul, este mai mare, cu atat rezultatul se apropie mai mult de frecventa cardiaca medie pe un minut. Exemplu : fibrilatie atriala : 6 intervale RR consecutive se intind pe o distanta de 90 milimetri ; frecventa cardiaca medie este fc = 1500 x 6 / 90 = 100 batai/minut. Orice ritm ventricular cu frecventa mai mica de 60/minut se numeste bradicardie. Orice ritm ventricular cu frecventa mai mare de 100/minut se numeste tahicardie. DETERMINAREA AXEI ELECTRICE MEDII A COMPLEXULUI QRS IN PLAN FRONTAL : 1. Cauta intre cele sase derivatii ale planului frontal, derivatia in care complexul QRS este isoelectric sau echidifazic. Directia axei medii a complexului QRS in plan frontal va fi perpendiculara pe aceasta derivatie, putand avea doar doua sensuri. 2. Observa complexul QRS in derivatia planului frontal perpendiculara in mod natural pe derivatia in care QRS era isoelectric / echidifazic. Daca complexul QRS este pozitiv in aceasta a doua derivatie, atunci axa sa in plan frontal coincide cu sensul pozitiv al derivatiei. Dimpotriva, daca complexul QRS este negativ, atunci axa sa in plan frontal coincide cu sensul negativ al derivatiei. Exemplu : QRS este isoelectric in DIII, rezulta ca QRS este perpendicular pe DIII. Derivatia perpendiculara in mod natural pe DIII este aVR. Cautam complexul QRS in aVR si observam ca este negativ. Rezulta ca axa QRS in plan frontal coincide cu sensul negativ al lui aVR, prin urmare AQRS = + 30°. CRITERII DE DIAGNOSTIC ELECTROCARDIOGRAFIC : RITMUL SINUSAL : 1. Exista unde P, pozitive in derivatiile DII, DIII si aVF, cu morfologie si axa constante in fiecare derivatie in parte. 2. Frecventa undelor P are o valoare cuprinsa intre 60/minut si 100/minut si este constanta. 3. Fiecare unda P este urmata de cate un complex QRS, la un interval PR normal si constant.

1

RITM SINUSAL

BRADICARDIA SINUSALA (BS): Criteriul nr. 2 de diagnostic al ritmului sinusal se inlocuieste cu « Frecventa undelor P este mai mica de 60/minut si este constanta. »
BRADICARDIE SINUSALA

2

12 secunde (sau. » TAHICARDIE SINUSALA ARITMIA SINUSALA : Criteriul nr. cu cel putin 10%) fata de intervalul PP minim. in valoare relativa. » 3 . astfel incat intervalul PP maxim este mai mare cu cel putin 0 .TAHICARDIA SINUSALA (TS): Criteriul nr. observate pe traseul analizat. 2 de diagnostic al ritmului sinusal se inlocuieste cu « Frecventa undelor P este cuprinsa intre 60/minut si 100/minut si este variabila. 2 de diagnostic al ritmului sinusal se inlocuieste cu « Frecventa undelor P este mai mare de 100/minut si este constanta.

ea poate gasi nodul atrioventricular in perioada refractara si se blocheaza. de obicei larg (durata > 0 . cu oarecare probabilitate. esenta extrasistolei atriale este unda P’ prematura. cu morfologie si axa diferite de cele ale complexelor QRS de origine sinusala. EXTRASISTOLE ATRIALE EXTRASISTOLA VENTRICULARA (ESV) : Complex QRS prematur. o extrasistola = trigeminism)). ESV cu morfologie de BRD are probabil originea in ventriculul stang. ESV cu complex QRS pozitiv in toate derivatiile precordiale are probabil originea in portiunea bazala a septului interventricular. originea extrasistolei. Pot fi izolate (fie nesistematizate. cu morfologie similara. trei extrasistole succesive = un triplet = 4 . sau cel putin doua morfologii distincte (se numesc polimorfe). fie sistematizate in grupuri de cate doua batai (din care o bataie sinusala. precedat de o unda P’ cu morfologie adeseori diferita de morfologia undelor P sinusale. 12 secunde). neprecedat de unda P. nemaifiind urmata de complex QRS. si anume : ESV cu morfologie de BRS are probabil originea in ventriculul drept. Pe baza morfologiei complexului QRS se poate afirma. in functie de precocitatea ei fata de unda P sinusala precedenta. o extrasistola = bigeminism) sau in grupuri de cate trei batai (din care doua batai sinusale. Extrasistolele pot avea aceeasi morfologie (se numesc monomorfe). indiferent daca ea este urmata de complex QRS sau nu. Prin urmare. sau grupate (doua extrasistole succesive = un cuplet . In cazul in care unda P’ este foarte precoce.EXTRASISTOLA ATRIALA (ESA): Complex QRS prematur. cu morfologia restului complexelor QRS de origine sinusala. de obicei. ESV cu complex QRS negativ in toate derivatiile precordiale are probabil originea la varful inimii. in raport cu ritmul undelor P sinusale.

SISTEMATIZATE SUB FORMA DE CUPLETE 5 . astfel incat apare pe varful sau pe panta descendenta a undei T a bataii sinusale precedente se numeste extrasistola ventriculara cu « fenomen R / T ». Extrasistola ventriculara suficient de precoce. Extrasistolele polimorfe. in special daca apar pe o inima cu leziuni structurale semnificative. cele grupate si cele cu fenomen « R / T » sunt considerate cu risc de declansare a unei tahicardii ventriculare / fibrilatii ventriculare. EXTRASISTOLE VENTRICULARE MONOMORFE BIGEMINATE EXTRASISTOLE VENTRICULARE MONOMORFE.lungimea minima a tahicardiei ventriculare).

FLUTTER – UL ATRIAL (FA): Unde « F » atriale regulate. FLUTTER ATRIAL FLUTTER ATRIAL 6 . din intervalul 250 –350 / minut si conduse la ventriculi intr-un raport aritmetic simplu 2 / 1 sau 3 / 1 sau 4 / 1. fara linie isoelectrica intre ele. cu complexe QRS cu morfologie similara cu cea a complexelor QRS de origine sinusala. aVF si V1). avand forma unor « dinti de fierastrau » (observate cel mai bine in derivatiile DII. cu o frecventa constanta pentru un pacient dat. DIII.

in mai putin de 7 zile (de obicei. cu frecventa medie intre 400 si 600 / minut. folosit pentru caracterizarea fibrilatiei atriale. inseamna un episod de fibrilatie atriala care se reduce spontan. reducerea spontana a unei fibrilatii atriale are loc mai repede de 48 ore) si nu se refera la valoarea frecventei cardiace medii din timpul episodului. cu complexe QRS cu morfologie similara cu cea a complexelor QRS de origine sinusala. FIBRILATIE ATRIALA FIBRILATIE ATRIALA 7 . Termenul « paroxistica ». conduse la ventriculi tot in mod neregulat.FIBRILATIA ATRIALA (fA): Unde « f » atriale neregulate. cu o frecventa medie mai mica (de obicei sub 200 batai/minut).

instituit in interiorul nodului atrioventricular. aVF. TAHICARDIE PAROXISTICA SUPRAVENTRICULARA 8 . cu ritm regulat. V1). inseamna negarea celor trei caractere elementare de mai sus. Tahicardia supraventriculara neparoxistica este produsa prin automatism anormal. 2) frecventa mare (o valoare intre 140 si 220 batai/minut) si 3) ritm regulat (« ca ceasul »). 2) frecventa mai redusa (intre 100 si 140 batai/minut) si 3) ritm usor neregulat. cu morfologie similara cu cea a complexelor QRS de origine sinusala. inseamna tahicardie cu 1) debut si sfarsit bruste. III. forma TPSV descrisa mai sus survine pe un cord aparent normal. Termenul de « neparoxistica ». adresat unei tahicardii supraventriculare. si anume : 1) debut si sfarsit progresive.TAHICARDIA PAROXISTICA SUPRAVENTRICULARA (TPSV) (mai jos este descrisa forma cea mai des intalnita a TPSV. folosit pentru caracterizarea tahicardiei supraventriculare. realizata prin fenomenul de reintrare. cu unde P’ retrograde fie vizibile dificil. De cele mai multe ori. fie invizibile (atunci cand sunt ascunse in totalitate sub complexele QRS). cu debut si sfarsit bruste. imediat dupa complexul QRS in derivatiile II. impulsul electric coborand spre ventriculi pe calea intranodala rapida si urcand spre atrii pe calea intranodala lenta) : Sir de cel putin sase complexe QRS. Termenul de « paroxistica ». cu frecventa mare (o valoare intre 140 si 220 batai/minut). Toate cele trei elemente componente ale atributului de « paroxistica » sunt consecinte logice directe ale fenomenului de reintrare.

Tahicardia ventriculara paroxistica este o tahiaritmie amenintatoare vital. sau. respectiv « neparoxistica » au aceleasi semnificatii ca in cazul tahicardiei supraventriculare. reprezinta o urgenta medicala. daca nu exista nici o derivatie precordiala cu complexe de tip RS. Una dintre tahicardiile ventriculare neparoxistice apare. nu are nevoie de nici un tratament. atunci. tahicardia este probabil ventriculara. cu atat mai mult. fie prin soc electric. TAHICARDIE PAROXISTICA VENTRICULARA. 12 secunde). fie farmacologica. uneori intrerupt de capturi ventriculare sau fuziuni ventriculare. drept urmare. iar unda R in acea derivatie este larga (de la debutul R la varful S > 0 . LA UN PACIENT CU INFARCT MIOCARDIC ACUT 9 . cu debut si sfarsit bruste. cu morfologie si axa diferite de cele ale complexelor QRS de origine sinusala. avand nevoie de terminare rapida. se poate degrada oricand si rapid in fibrilatie ventriculara si. de cele mai multe ori. insa. cu disociatie atrioventriculara. in timpul tahicardiei). ca urmare a succesului reperfuziei miocardice in infarctul miocardic acut. Daca complexele QRS ale tahicardiei au forma de tip RS in cel putin o derivatie precordiala.TAHICARDIA PAROXISTICA VENTRICULARA (TPV): Sir de cel putin trei complexe QRS. cu ritm regulat. de obicei largi (durata > 0 . LA UN PACIENT CU CARDIOMIOPATIE DILATATIVA TAHICARDIE PAROXISTICA VENTRICULARA. Termenii de « paroxistica ». cu frecventa mare (o valoare intre 140 si 220 batai/minut). 10 secunde. se numeste ritm idioventricular accelerat si.

TAHICARDIE PAROXISTICA VENTRICULARA TAHICARDIE VENTRICULARA TERMINATA URGENT. PRINTR-UN SOC ELECTRIC EXTERN 10 .

LA UN PACIENT CU INFARCT MIOCARDIC ANTERIOR ACUT ELECTROCARDIOGRAMA IN RITM SINUSAL A PACIENTULUI CU INFARCT MIOCARDIC ACUT.TAHICARDIE PAROXISTICA VENTRICULARA. DUPA REDUCEREA PRIN SOC ELECTRIC A TAHICARDIEI VENTRICULARE DE MAI SUS 11 .

prin urmare. o urgenta medicala maxima. 20 secunde. Activitatea electrica este reprezentata de oscilatii cu amplitudine. nici debit cardiac. 28 secunde) 12 .FIBRILATIA VENTRICULARA (fV): Nu exista complexe QRS. durata si frecventa variabile aperiodic (=haos). prin soc electric extern. FIBRILATIE VENTRICULARA BLOCUL ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL I (BAV I) : Ritm sinusal. nu exista activitate cardiaca mecanica eficienta si. La fel ca si tahicardia ventriculara paroxistica. ea trebuie redusa rapid. Intrucat nu exista complexe QRS. BLOC ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL I (PR=0 . Fibrilatia ventriculara este o aritmie amenintatoare vital. in care toate undele P sunt conduse la ventriculi cu unul si acelasi interval PR > 0 .

48 secunde) BLOC ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL I (PR = 0 .BLOC ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL I (PR = 0 . 52 secunde) 13 .

Intrucat blocul AV de gradul II 2/1 nu are cel putin doua unde P conduse succesiv. BAV II Mobitz II are nevoie de tratament de suplinire a frecventei cardiace. BLOC ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL II. 2 / 1 14 . acest bloc se numeste simplu « Bloc AV de gradul II 2/1 » . De exemplu. iar una este blocata. daca intrun bloc AV de gradul II tip Mobitz II. urmata de o secventa 3 / 1. la un moment dat. dintr-un total de patru unde P. sunt egale intre ele. Oricarui bloc AV de gradul II (indiferent de tip) i se descrie raportul de conducere a undelor P. apoi o secventa 4 / 1 BLOC ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL II. prin implantarea unui stimulator cardiac. Dupa cum intervalele PR ale undelor P dinaintea celei blocate se alungesc progresiv sau. trei sunt conduse. echivalent. pentru a putea sti daca intervalele PR ale acelor unde P conduse se alungesc pana la pauza sau. TIP MOBITZ I (TIP LUCIANI-WENCKEBACH) : o secventa 8 / 1. « BAV gradul II tip Mobitz II. BAV II se imparte in tipurile Mobitz I (=Luciani-Wenckebach) si Mobitz II.BLOCUL ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL II (BAV II) : O singura unda P blocata. dimpotriva. In cazul in care este definitiv. cu conducere 4/3 ». dimpotriva. atunci el va fi descris drept : « Bloc AV gradul II tip Mobitz II 4/1 » sau. raman egale.

cu morfologie de BRD indica originea probabila a focarului de evadare in ventriculul stang. Un complex QRS de evadare larg. Frecventa atriala este constanta si mai mare decat frecventa ventriculara. Cu cat sediul blocului este mai apropiat de segmentele terminale ale sistemului de conducere. dar mai ales in cazul in care este definitiv (amenintand in ambele situatii prin sincope Adams-Stokes). in cazul unui bloc permanent).BLOCUL ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL III (BAV III=TOTAL=COMPLET) : Nu exista relatie intre activitatea electrica atriala si cea ventriculara (exista disociatie atrioventriculara). frecventa de evadare a focarului (jonctional) este mai inalta. frecventa de evadare a focarului (ventricular) este mai joasa. BLOC ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL III BLOC ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL III 15 . prin implantarea unui stimulator cardiac (temporar. iar complexele QRS sunt mai largi. iar un complex de evadare larg. Frecventa ventriculara este joasa si constanta si asigurata de un focar de evadare. Atat in cazul in care este temporar. iar complexele QRS sunt mai inguste. cu morfologie de BRS indica originea probabila a focarului de evadare in ventriculul drept. BAV III are nevoie de tratament de suplinire a frecventei cardiace. dar are frecventa ventriculara joasa si astfel amenintatoare vital. in cazul unui bloc cu cauza reversibila si permanent. Cu cat sediul blocului este mai inalt (in jonctiunea atrioventriculara).

Segmentul ST discret denivelat (sub / supradenivelat) orizontal. HIPERTROFIA VENTRICULARA STANGA (HVS) : Criteriul Sokolow-Lyon : Suma dintre modulul adancimii undei S in V1 si inaltimea undei R in V5 / V6 > 38 mm. In derivatia V1. urmat de unda T pozitiva si mica. 12 secunde si cu forma bifida (« P Winternitz »). Subdenivelarea ST descendenta. 3 mV. Inaltimea componentei pozitive a undei P in V1 > 0 . sau isoelectric. HIPERTROFIE VENTRICULARA STANGA DE TIP BARAJ 16 . Criteriul Cornell : (SV3 + RaVL + 8 mm la femei) x durata QRS > 2440 mm x ms. de mica adancime. 04 mm x sec. 15 mV. V6 defineste HVS de tip « baraj ».HIPERTROFIA ATRIALA STANGA (HAS) : Durata undei P in cel putin una dintre derivatiile DII / DI / aVL / aVF > 0 . in derivatiile V5. defineste HVS de tip « volum ». la viteza standard si calibrarea normala a milivoltului) (« P Cabrera »). HIPERTROFIA ATRIALA DREAPTA (HAD) : Inaltimea undei P in cel putin una dintre derivatiile DII / DIII / aVF > 0 . usor convexa superior. in V5. aria componentei negative a undei P > aria unui patratel mic (0 . urmata de unda T negativa si asimetrica. V6.

HIPERTROFIE VENTRICULARA STANGA DE TIP VOLUM HIPERTROFIA VENTRICULARA DREAPTA (HVD) : Raportul amplitudinilor R / S in derivatiile V1. RR’. HIPERTROFIE VENTRICULARA DREAPTA 17 . in opozitie de faza cu polaritatea principala a QRS in V1. qR. Deviatie axiala dreapta in plan frontal > + 90°. qRs – toate indeplinesc acelasi raport R/S > 1). V2. cu durata QRS < 0 . V2 > 1. 10 secunde (variante de prezentare : Rs. Subdenivelare ST si unda T negativa. R.

Absenta undei q in DI. Deflexiunea intrinsecoida in V5. BLOC DE RAMURA STANGA BLOC DE RAMURA STANGA 18 . Ritm supraventricular . 4. 3. 2. V6 . Durata QRS > 0 . Unda R monofazica / crestata / in platou in DI. V6 . V5. 5. 6. 12 secunde .BLOCUL DE RAMURA STANGA (BRS) : 1. Denivelarea segmentului ST si devierea undei T. aVL. V6 > 0 . in opozitie de faza cu polaritatea principala (portiunea blocata) a QRS. 045 secunde . V5.

2. Denivelarea segmentului ST si devierea undei T. Deflexiunea intrinsecoida in V1. 035 secunde . V6. 4.BLOCUL DE RAMURA DREAPTA (BRD) : 1. V2 . Aspect rsR’ / rSR’ in V1. aVL . 5. in opozitie de faza cu polaritatea principala (portiunea blocata) a QRS. V2 > 0 . Unda S larga in V5. 6. BLOC DE RAMURA DREAPTA BLOC DE RAMURA DREAPTA 19 . DI. Ritm supraventricular . Durata QRS > 0 . 12 secunde . 3.

4. 12 secunde) . Ritm sinusal cu PR scurt (< 0 . in antecedente. 3.SINDROMUL Wolff-Parkinson-White (WPW) : 1. Episod de tahicardie prin reintrare atrioventriculara pe cale accesorie. 12 secunde . SINDROM WOLFF-PARKINSON-WHITE ELECTROCARDIOGRAMA PACIENTEI DE MAI SUS. Durata QRS > 0 . Denivelarea segmentului ST si devierea undei T. 2. in opozitie de faza cu unda delta. DUPA ABLATIA CAII ACCESORII PRIN CURENT DE RADIOFRECVENTA 20 . 5. Unda delta .

SINDROM WOLFF-PARKINSON-WHITE SINDROM WOLFF-PARKINSON-WHITE 21 .

orizontala sau oblic descendenta > 1 mm. Ischemia subendocardica : subdenivelare ST tranzitorie. In cazul in care electrocardiograma de repaus este normala.ISCHEMIA MIOCARDICA : « Almost any ecg abnormality may occur in ischaemic heart disease. din acelasi grup topografic. 2. masurata la 0 . TEST DE EFORT LA CICLOERGOMETRU. » Leo Schamroth Modificarile caracteristice : 1. ELECTROCARDIOGRAMA NORMALA INAINTEA INCEPERII EFORTULUI TESTUL DE EFORT ESTE POZITIV PENTRU ISCHEMIE MIOCARDICA 22 . urmata de unda T pozitiva. pentru confirmarea diagnosticului se indica efectuarea testului de efort. Even in the presence of severe ischaemic heart disease. there may be no ecg abnormality. in cel putin doua derivatii adiacente. in cel putin doua derivatii adiacente. din acelasi grup topografic . dar cu anamneza sugestiva pentru angina pectorala. Ischemia subepicardica / transmurala : supradenivelare ST tranzitorie. 08 secunde dupa punctul J. in absenta contraindicatiilor si cu consimtamantul scris al pacientului. la pacientul fara durere toracica actuala.

Desi dovada definitiva a infarctului miocardic este oferita de cresterea enzimatica. in absenta blocului de ramura stanga si a hipertrofiei ventriculare stangi . in cel putin doua derivatii adiacente si orientate direct catre teritoriul infarctului. doar pe baza electrocardiogramei. in care diagnosticul infarctului miocardic fara supradenivelare ST. asociata cu cresterea enzimelor de citoliza miocardica. este foarte dificil de afirmat.ANGINA PECTORALA DE REPAUS. NORMALIZAREA ELECTROCARDIOGRAMEI SI DISPARITIA DURERII DUPA ADMINISTRAREA DE NITROGLICERINA INFARCTUL MIOCARDIC : 1. fiecare dintre cele doua imagini electrocardiografice descrise mai sus trebuie sustinuta de argumentul biochimic al necrozei miocardice (cresterea enzimelor de citoliza miocardica). precoce si persistenta de cel putin 1 mm. este echivalent cu un infarct miocardic acut. Infarctul miocardic fara supradenivelare ST : orice alta modificare a electrocardiogramei. pe de alta parte. enzimele miocardice cresc abia la 2–3 ore de la debutul infarctului. pe fondul durerii anginoase. Pentru a permite afirmarea diagnosticului de infarct miocardic acut. blocul de ramura stanga nou aparut. 2. In ambele situatii. Infarctul miocardic cu supradenivelare ST : supradenivelare ST (de obicei convexa superior). asociind optional si ulterior unda Q patologica si inversiunea si simetrizarea undei T. Acest argument este necesar in special in cazul imaginii de la punctul 2. astfel incat valoarea 23 . Blocul de ramura stanga preexistent face dificil diagnosticul electrocardiografic al infarctului miocardic . diagnosticul este sustinut prin cresterea enzimelor de citoliza miocardica. in afara supradenivelarii ST (in particular subdenivelare ST persistenta sau variatii ale orientarii si amplitudinii undelor T (eventual cu simetrizarea acestora)).

permitand castigarea de timp. Topografia infarctului miocardic = topografia undelor Q patologice : Topografia infarctului miocardic Derivatiile in care se observa unda Q patologica ANTEROSEPTAL V1. pentru orientarea rapida a tratamentului (in special in cazul IMA cu supradenivelare ST). V6 LATERAL DI. V5. aVF INFEROBAZAL (posterior) R inalt si larg in V1. pana la revenirea segmentului ST la linia isoelectrica (in timpul acestei perioade apare unda Q patologica) . STADIUL ELECTRIC ACUT 24 . V4. stadiul electric cronic = dupa stadiul electric subacut. V2 INFARCT MIOCARDIC INFERIOR SI LATERAL. V4. V6 ANTEROEXTENSIV V1. V2. aVL. aVL INFERIOR DII.diagnostica mare a electrocardiogramei consta in precocitatea semnelor electrice. DIII. V2. stadiul electric subacut = de la normalizarea segmentului ST pana cand unda T devine negativa si mica / isoelectrica / normala in totalitate . Succesiunea in timp a semnelor electrice ale infarctului miocardic cu supradenivelare ST permite stadializarea acestuia. dupa cum urmeaza : stadiul electric acut = perioada initiala. V3 ANTEROLATERAL DI. de la debutul infarctului. V5. V3.

INFARCT MIOCARDIC ANTEROSEPTAL. STADIUL ELECTRIC ACUT INFARCT MIOCARDIC INFERIOR. STADIUL ELECTRIC SUBACUT 25 .

7. 4. Tahicardie sinusala . Subdenivelare PR. 4. in aceleasi derivatii. stadiul 2 = coborarea ST spre linia isoelectrica si scaderea amplitudinii undei T (inca pozitiva) . Subdenivelare ST. 5. in derivatiile care privesc direct subepicardul . 2. In functie de ele. stadiul 3 = inversiunea difuza a undei T. dupa normalizarea segmentului ST . P pulmonar . Aspect S1Q3T3 . EMBOLIA PULMONARA (lista semnelor ecg. optional aritmii atriale . 2. 6. Supradenivelare ST concava superior. Tahiaritmii atriale . Complexul QRS de tranzitie deplasat in derivatiile precordiale stangi . 3. Alternanta electrica. 2. Criteriile 1 si 2 sunt fundamentale. 5. 3.PERICARDITA ACUTA : 1. 5 mEq/l : 1. Subdenivelarea PR este uneori mai greu de observat. cu cresterea consecutiva a distantei intre epicard si electrozii precordiali. Aplatizarea undei T . Microvoltaj QRS . qR in V1. 26 . se definesc stadiile electrice Spodick de evolutie a pericarditei acute : stadiul 1 = supradenivelarea ST . respectiv balansul inimii in interiorul lichidului. dupa normalizarea ST. difuza si concordanta. Bloc de ramura dreapta minor . stadiul 4 = ecg normala. in ordinea descrescatoare a frecventei) : 1. 8. Microvoltajul QRS si alternanta electrica sugereaza un volum mare de lichid. Inaltarea undei U. 3. in aceleasi derivatii care privesc direct subepicardul . HIPOKALIEMIA < 3 . Unde T negative in derivatiile V1 –V3 . Inversiune difuza a undei T.

Laurentiu Lucaci 27 .HIPOKALIEMIE HIPOKALIEMIE – DUPA INCEPEREA CORECTIEI Dr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful