INTERPRETAREA UNEI ELECTROCARDIOGRAME NORMALE SI PATOLOGICE Dr. Laurentiu Lucaci CALCULUL FRECVENTEI CARDIACE : 1.

Pentru un ritm cu intervale RR regulate (in particular ritm sinusal), inregistrat cu viteza standard de derulare a hartiei de 25 mm/secunda, frecventa cardiaca fc = 1500 / distanta RR intre doua complexe QRS succesive (masurata in milimetri). De exemplu, pentru RR = 25 mm, fc = 1500 / 25 = 60 batai/minut. 2. Pentru un ritm cardiac neregulat (in particular fibrilatie atriala), inregistrat cu viteza standard de 25 mm/secunda, numara cateva intervale RR consecutive (fie n numarul lor), masoara in milimetri distanta dintre primul si ultimul complex QRS care delimiteaza sirul acelor intervale RR (fie z aceasta distanta). Frecventa cardiaca medie in regiunea intervalelor RR analizate este fc medie = 1500 n / z. Cu cat numarul intervalelor RR consecutive, luate in calcul, este mai mare, cu atat rezultatul se apropie mai mult de frecventa cardiaca medie pe un minut. Exemplu : fibrilatie atriala : 6 intervale RR consecutive se intind pe o distanta de 90 milimetri ; frecventa cardiaca medie este fc = 1500 x 6 / 90 = 100 batai/minut. Orice ritm ventricular cu frecventa mai mica de 60/minut se numeste bradicardie. Orice ritm ventricular cu frecventa mai mare de 100/minut se numeste tahicardie. DETERMINAREA AXEI ELECTRICE MEDII A COMPLEXULUI QRS IN PLAN FRONTAL : 1. Cauta intre cele sase derivatii ale planului frontal, derivatia in care complexul QRS este isoelectric sau echidifazic. Directia axei medii a complexului QRS in plan frontal va fi perpendiculara pe aceasta derivatie, putand avea doar doua sensuri. 2. Observa complexul QRS in derivatia planului frontal perpendiculara in mod natural pe derivatia in care QRS era isoelectric / echidifazic. Daca complexul QRS este pozitiv in aceasta a doua derivatie, atunci axa sa in plan frontal coincide cu sensul pozitiv al derivatiei. Dimpotriva, daca complexul QRS este negativ, atunci axa sa in plan frontal coincide cu sensul negativ al derivatiei. Exemplu : QRS este isoelectric in DIII, rezulta ca QRS este perpendicular pe DIII. Derivatia perpendiculara in mod natural pe DIII este aVR. Cautam complexul QRS in aVR si observam ca este negativ. Rezulta ca axa QRS in plan frontal coincide cu sensul negativ al lui aVR, prin urmare AQRS = + 30°. CRITERII DE DIAGNOSTIC ELECTROCARDIOGRAFIC : RITMUL SINUSAL : 1. Exista unde P, pozitive in derivatiile DII, DIII si aVF, cu morfologie si axa constante in fiecare derivatie in parte. 2. Frecventa undelor P are o valoare cuprinsa intre 60/minut si 100/minut si este constanta. 3. Fiecare unda P este urmata de cate un complex QRS, la un interval PR normal si constant.

1

RITM SINUSAL

BRADICARDIA SINUSALA (BS): Criteriul nr. 2 de diagnostic al ritmului sinusal se inlocuieste cu « Frecventa undelor P este mai mica de 60/minut si este constanta. »
BRADICARDIE SINUSALA

2

TAHICARDIA SINUSALA (TS): Criteriul nr. 2 de diagnostic al ritmului sinusal se inlocuieste cu « Frecventa undelor P este cuprinsa intre 60/minut si 100/minut si este variabila. in valoare relativa. astfel incat intervalul PP maxim este mai mare cu cel putin 0 . » TAHICARDIE SINUSALA ARITMIA SINUSALA : Criteriul nr. 2 de diagnostic al ritmului sinusal se inlocuieste cu « Frecventa undelor P este mai mare de 100/minut si este constanta. observate pe traseul analizat. » 3 . 12 secunde (sau. cu cel putin 10%) fata de intervalul PP minim.

Extrasistolele pot avea aceeasi morfologie (se numesc monomorfe). esenta extrasistolei atriale este unda P’ prematura. trei extrasistole succesive = un triplet = 4 . in functie de precocitatea ei fata de unda P sinusala precedenta. cu morfologie si axa diferite de cele ale complexelor QRS de origine sinusala. neprecedat de unda P. ESV cu complex QRS pozitiv in toate derivatiile precordiale are probabil originea in portiunea bazala a septului interventricular. sau grupate (doua extrasistole succesive = un cuplet . o extrasistola = trigeminism)). ESV cu morfologie de BRD are probabil originea in ventriculul stang. indiferent daca ea este urmata de complex QRS sau nu. originea extrasistolei. 12 secunde). fie sistematizate in grupuri de cate doua batai (din care o bataie sinusala. o extrasistola = bigeminism) sau in grupuri de cate trei batai (din care doua batai sinusale. cu morfologie similara.EXTRASISTOLA ATRIALA (ESA): Complex QRS prematur. sau cel putin doua morfologii distincte (se numesc polimorfe). cu morfologia restului complexelor QRS de origine sinusala. cu oarecare probabilitate. de obicei. ESV cu complex QRS negativ in toate derivatiile precordiale are probabil originea la varful inimii. EXTRASISTOLE ATRIALE EXTRASISTOLA VENTRICULARA (ESV) : Complex QRS prematur. Prin urmare. de obicei larg (durata > 0 . in raport cu ritmul undelor P sinusale. Pot fi izolate (fie nesistematizate. ea poate gasi nodul atrioventricular in perioada refractara si se blocheaza. precedat de o unda P’ cu morfologie adeseori diferita de morfologia undelor P sinusale. nemaifiind urmata de complex QRS. si anume : ESV cu morfologie de BRS are probabil originea in ventriculul drept. In cazul in care unda P’ este foarte precoce. Pe baza morfologiei complexului QRS se poate afirma.

lungimea minima a tahicardiei ventriculare). EXTRASISTOLE VENTRICULARE MONOMORFE BIGEMINATE EXTRASISTOLE VENTRICULARE MONOMORFE. astfel incat apare pe varful sau pe panta descendenta a undei T a bataii sinusale precedente se numeste extrasistola ventriculara cu « fenomen R / T ». Extrasistolele polimorfe. SISTEMATIZATE SUB FORMA DE CUPLETE 5 . in special daca apar pe o inima cu leziuni structurale semnificative. Extrasistola ventriculara suficient de precoce. cele grupate si cele cu fenomen « R / T » sunt considerate cu risc de declansare a unei tahicardii ventriculare / fibrilatii ventriculare.

cu o frecventa constanta pentru un pacient dat. fara linie isoelectrica intre ele. DIII. FLUTTER ATRIAL FLUTTER ATRIAL 6 . din intervalul 250 –350 / minut si conduse la ventriculi intr-un raport aritmetic simplu 2 / 1 sau 3 / 1 sau 4 / 1. aVF si V1). cu complexe QRS cu morfologie similara cu cea a complexelor QRS de origine sinusala.FLUTTER – UL ATRIAL (FA): Unde « F » atriale regulate. avand forma unor « dinti de fierastrau » (observate cel mai bine in derivatiile DII.

cu complexe QRS cu morfologie similara cu cea a complexelor QRS de origine sinusala. conduse la ventriculi tot in mod neregulat. cu o frecventa medie mai mica (de obicei sub 200 batai/minut). inseamna un episod de fibrilatie atriala care se reduce spontan. Termenul « paroxistica ».FIBRILATIA ATRIALA (fA): Unde « f » atriale neregulate. FIBRILATIE ATRIALA FIBRILATIE ATRIALA 7 . in mai putin de 7 zile (de obicei. cu frecventa medie intre 400 si 600 / minut. reducerea spontana a unei fibrilatii atriale are loc mai repede de 48 ore) si nu se refera la valoarea frecventei cardiace medii din timpul episodului. folosit pentru caracterizarea fibrilatiei atriale.

forma TPSV descrisa mai sus survine pe un cord aparent normal. adresat unei tahicardii supraventriculare. aVF.TAHICARDIA PAROXISTICA SUPRAVENTRICULARA (TPSV) (mai jos este descrisa forma cea mai des intalnita a TPSV. 2) frecventa mare (o valoare intre 140 si 220 batai/minut) si 3) ritm regulat (« ca ceasul »). Termenul de « paroxistica ». realizata prin fenomenul de reintrare. Toate cele trei elemente componente ale atributului de « paroxistica » sunt consecinte logice directe ale fenomenului de reintrare. inseamna negarea celor trei caractere elementare de mai sus. cu frecventa mare (o valoare intre 140 si 220 batai/minut). si anume : 1) debut si sfarsit progresive. 2) frecventa mai redusa (intre 100 si 140 batai/minut) si 3) ritm usor neregulat. cu ritm regulat. inseamna tahicardie cu 1) debut si sfarsit bruste. instituit in interiorul nodului atrioventricular. impulsul electric coborand spre ventriculi pe calea intranodala rapida si urcand spre atrii pe calea intranodala lenta) : Sir de cel putin sase complexe QRS. imediat dupa complexul QRS in derivatiile II. cu debut si sfarsit bruste. Tahicardia supraventriculara neparoxistica este produsa prin automatism anormal. III. TAHICARDIE PAROXISTICA SUPRAVENTRICULARA 8 . De cele mai multe ori. cu unde P’ retrograde fie vizibile dificil. folosit pentru caracterizarea tahicardiei supraventriculare. V1). fie invizibile (atunci cand sunt ascunse in totalitate sub complexele QRS). Termenul de « neparoxistica ». cu morfologie similara cu cea a complexelor QRS de origine sinusala.

fie farmacologica. Una dintre tahicardiile ventriculare neparoxistice apare. 10 secunde. daca nu exista nici o derivatie precordiala cu complexe de tip RS. in timpul tahicardiei). cu debut si sfarsit bruste. cu morfologie si axa diferite de cele ale complexelor QRS de origine sinusala.TAHICARDIA PAROXISTICA VENTRICULARA (TPV): Sir de cel putin trei complexe QRS. fie prin soc electric. LA UN PACIENT CU CARDIOMIOPATIE DILATATIVA TAHICARDIE PAROXISTICA VENTRICULARA. cu disociatie atrioventriculara. 12 secunde). Daca complexele QRS ale tahicardiei au forma de tip RS in cel putin o derivatie precordiala. drept urmare. se numeste ritm idioventricular accelerat si. se poate degrada oricand si rapid in fibrilatie ventriculara si. cu atat mai mult. iar unda R in acea derivatie este larga (de la debutul R la varful S > 0 . de obicei largi (durata > 0 . de cele mai multe ori. avand nevoie de terminare rapida. uneori intrerupt de capturi ventriculare sau fuziuni ventriculare. tahicardia este probabil ventriculara. nu are nevoie de nici un tratament. insa. Tahicardia ventriculara paroxistica este o tahiaritmie amenintatoare vital. ca urmare a succesului reperfuziei miocardice in infarctul miocardic acut. TAHICARDIE PAROXISTICA VENTRICULARA. LA UN PACIENT CU INFARCT MIOCARDIC ACUT 9 . cu ritm regulat. cu frecventa mare (o valoare intre 140 si 220 batai/minut). sau. atunci. respectiv « neparoxistica » au aceleasi semnificatii ca in cazul tahicardiei supraventriculare. Termenii de « paroxistica ». reprezinta o urgenta medicala.

PRINTR-UN SOC ELECTRIC EXTERN 10 .TAHICARDIE PAROXISTICA VENTRICULARA TAHICARDIE VENTRICULARA TERMINATA URGENT.

DUPA REDUCEREA PRIN SOC ELECTRIC A TAHICARDIEI VENTRICULARE DE MAI SUS 11 .TAHICARDIE PAROXISTICA VENTRICULARA. LA UN PACIENT CU INFARCT MIOCARDIC ANTERIOR ACUT ELECTROCARDIOGRAMA IN RITM SINUSAL A PACIENTULUI CU INFARCT MIOCARDIC ACUT.

Fibrilatia ventriculara este o aritmie amenintatoare vital. ea trebuie redusa rapid. nu exista activitate cardiaca mecanica eficienta si. prin soc electric extern. 28 secunde) 12 .FIBRILATIA VENTRICULARA (fV): Nu exista complexe QRS. 20 secunde. prin urmare. in care toate undele P sunt conduse la ventriculi cu unul si acelasi interval PR > 0 . Intrucat nu exista complexe QRS. Activitatea electrica este reprezentata de oscilatii cu amplitudine. La fel ca si tahicardia ventriculara paroxistica. o urgenta medicala maxima. BLOC ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL I (PR=0 . FIBRILATIE VENTRICULARA BLOCUL ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL I (BAV I) : Ritm sinusal. durata si frecventa variabile aperiodic (=haos). nici debit cardiac.

48 secunde) BLOC ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL I (PR = 0 .BLOC ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL I (PR = 0 . 52 secunde) 13 .

BLOCUL ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL II (BAV II) : O singura unda P blocata. BAV II se imparte in tipurile Mobitz I (=Luciani-Wenckebach) si Mobitz II. De exemplu. trei sunt conduse. Dupa cum intervalele PR ale undelor P dinaintea celei blocate se alungesc progresiv sau. raman egale. daca intrun bloc AV de gradul II tip Mobitz II. BAV II Mobitz II are nevoie de tratament de suplinire a frecventei cardiace. pentru a putea sti daca intervalele PR ale acelor unde P conduse se alungesc pana la pauza sau. acest bloc se numeste simplu « Bloc AV de gradul II 2/1 » . dimpotriva. apoi o secventa 4 / 1 BLOC ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL II. la un moment dat. 2 / 1 14 . TIP MOBITZ I (TIP LUCIANI-WENCKEBACH) : o secventa 8 / 1. prin implantarea unui stimulator cardiac. atunci el va fi descris drept : « Bloc AV gradul II tip Mobitz II 4/1 » sau. Intrucat blocul AV de gradul II 2/1 nu are cel putin doua unde P conduse succesiv. sunt egale intre ele. In cazul in care este definitiv. cu conducere 4/3 ». urmata de o secventa 3 / 1. dimpotriva. echivalent. dintr-un total de patru unde P. BLOC ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL II. Oricarui bloc AV de gradul II (indiferent de tip) i se descrie raportul de conducere a undelor P. iar una este blocata. « BAV gradul II tip Mobitz II.

Cu cat sediul blocului este mai inalt (in jonctiunea atrioventriculara). frecventa de evadare a focarului (jonctional) este mai inalta. in cazul unui bloc cu cauza reversibila si permanent. dar are frecventa ventriculara joasa si astfel amenintatoare vital. frecventa de evadare a focarului (ventricular) este mai joasa. Frecventa ventriculara este joasa si constanta si asigurata de un focar de evadare. prin implantarea unui stimulator cardiac (temporar. Frecventa atriala este constanta si mai mare decat frecventa ventriculara. iar complexele QRS sunt mai inguste. in cazul unui bloc permanent).BLOCUL ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL III (BAV III=TOTAL=COMPLET) : Nu exista relatie intre activitatea electrica atriala si cea ventriculara (exista disociatie atrioventriculara). cu morfologie de BRD indica originea probabila a focarului de evadare in ventriculul stang. Atat in cazul in care este temporar. Cu cat sediul blocului este mai apropiat de segmentele terminale ale sistemului de conducere. iar un complex de evadare larg. Un complex QRS de evadare larg. BLOC ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL III BLOC ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL III 15 . BAV III are nevoie de tratament de suplinire a frecventei cardiace. iar complexele QRS sunt mai largi. dar mai ales in cazul in care este definitiv (amenintand in ambele situatii prin sincope Adams-Stokes). cu morfologie de BRS indica originea probabila a focarului de evadare in ventriculul drept.

urmata de unda T negativa si asimetrica. In derivatia V1. 12 secunde si cu forma bifida (« P Winternitz »). HIPERTROFIA VENTRICULARA STANGA (HVS) : Criteriul Sokolow-Lyon : Suma dintre modulul adancimii undei S in V1 si inaltimea undei R in V5 / V6 > 38 mm. de mica adancime. V6 defineste HVS de tip « baraj ». HIPERTROFIE VENTRICULARA STANGA DE TIP BARAJ 16 . la viteza standard si calibrarea normala a milivoltului) (« P Cabrera »). in V5. in derivatiile V5. 15 mV. Criteriul Cornell : (SV3 + RaVL + 8 mm la femei) x durata QRS > 2440 mm x ms. urmat de unda T pozitiva si mica. 04 mm x sec. usor convexa superior. sau isoelectric. V6. Subdenivelarea ST descendenta. Segmentul ST discret denivelat (sub / supradenivelat) orizontal. defineste HVS de tip « volum ». Inaltimea componentei pozitive a undei P in V1 > 0 . aria componentei negative a undei P > aria unui patratel mic (0 . HIPERTROFIA ATRIALA DREAPTA (HAD) : Inaltimea undei P in cel putin una dintre derivatiile DII / DIII / aVF > 0 .HIPERTROFIA ATRIALA STANGA (HAS) : Durata undei P in cel putin una dintre derivatiile DII / DI / aVL / aVF > 0 . 3 mV.

V2. cu durata QRS < 0 . qRs – toate indeplinesc acelasi raport R/S > 1). R. in opozitie de faza cu polaritatea principala a QRS in V1. RR’. Deviatie axiala dreapta in plan frontal > + 90°. qR. HIPERTROFIE VENTRICULARA DREAPTA 17 . Subdenivelare ST si unda T negativa. 10 secunde (variante de prezentare : Rs.HIPERTROFIE VENTRICULARA STANGA DE TIP VOLUM HIPERTROFIA VENTRICULARA DREAPTA (HVD) : Raportul amplitudinilor R / S in derivatiile V1. V2 > 1.

045 secunde . aVL. Ritm supraventricular . 2. V6 > 0 .BLOCUL DE RAMURA STANGA (BRS) : 1. 6. V5. V5. Unda R monofazica / crestata / in platou in DI. Denivelarea segmentului ST si devierea undei T. 4. 5. V6 . V6 . Durata QRS > 0 . Absenta undei q in DI. BLOC DE RAMURA STANGA BLOC DE RAMURA STANGA 18 . Deflexiunea intrinsecoida in V5. 3. in opozitie de faza cu polaritatea principala (portiunea blocata) a QRS. 12 secunde .

DI. 4. in opozitie de faza cu polaritatea principala (portiunea blocata) a QRS. V6. Denivelarea segmentului ST si devierea undei T. V2 > 0 . Durata QRS > 0 . 6. 2. Aspect rsR’ / rSR’ in V1. V2 . Ritm supraventricular . 12 secunde . aVL . 035 secunde . Unda S larga in V5.BLOCUL DE RAMURA DREAPTA (BRD) : 1. 3. Deflexiunea intrinsecoida in V1. BLOC DE RAMURA DREAPTA BLOC DE RAMURA DREAPTA 19 . 5.

Unda delta . 4. 5. DUPA ABLATIA CAII ACCESORII PRIN CURENT DE RADIOFRECVENTA 20 . Durata QRS > 0 .SINDROMUL Wolff-Parkinson-White (WPW) : 1. 12 secunde . 2. SINDROM WOLFF-PARKINSON-WHITE ELECTROCARDIOGRAMA PACIENTEI DE MAI SUS. in opozitie de faza cu unda delta. 12 secunde) . 3. Ritm sinusal cu PR scurt (< 0 . Episod de tahicardie prin reintrare atrioventriculara pe cale accesorie. Denivelarea segmentului ST si devierea undei T. in antecedente.

SINDROM WOLFF-PARKINSON-WHITE SINDROM WOLFF-PARKINSON-WHITE 21 .

there may be no ecg abnormality. la pacientul fara durere toracica actuala. Ischemia subendocardica : subdenivelare ST tranzitorie. ELECTROCARDIOGRAMA NORMALA INAINTEA INCEPERII EFORTULUI TESTUL DE EFORT ESTE POZITIV PENTRU ISCHEMIE MIOCARDICA 22 . orizontala sau oblic descendenta > 1 mm. din acelasi grup topografic . TEST DE EFORT LA CICLOERGOMETRU. dar cu anamneza sugestiva pentru angina pectorala. pentru confirmarea diagnosticului se indica efectuarea testului de efort. 08 secunde dupa punctul J. din acelasi grup topografic.ISCHEMIA MIOCARDICA : « Almost any ecg abnormality may occur in ischaemic heart disease. in cel putin doua derivatii adiacente. » Leo Schamroth Modificarile caracteristice : 1. 2. in cel putin doua derivatii adiacente. Ischemia subepicardica / transmurala : supradenivelare ST tranzitorie. urmata de unda T pozitiva. In cazul in care electrocardiograma de repaus este normala. masurata la 0 . Even in the presence of severe ischaemic heart disease. in absenta contraindicatiilor si cu consimtamantul scris al pacientului.

astfel incat valoarea 23 . doar pe baza electrocardiogramei. in cel putin doua derivatii adiacente si orientate direct catre teritoriul infarctului.ANGINA PECTORALA DE REPAUS. blocul de ramura stanga nou aparut. Pentru a permite afirmarea diagnosticului de infarct miocardic acut. Infarctul miocardic fara supradenivelare ST : orice alta modificare a electrocardiogramei. in afara supradenivelarii ST (in particular subdenivelare ST persistenta sau variatii ale orientarii si amplitudinii undelor T (eventual cu simetrizarea acestora)). In ambele situatii. fiecare dintre cele doua imagini electrocardiografice descrise mai sus trebuie sustinuta de argumentul biochimic al necrozei miocardice (cresterea enzimelor de citoliza miocardica). pe fondul durerii anginoase. Infarctul miocardic cu supradenivelare ST : supradenivelare ST (de obicei convexa superior). precoce si persistenta de cel putin 1 mm. NORMALIZAREA ELECTROCARDIOGRAMEI SI DISPARITIA DURERII DUPA ADMINISTRAREA DE NITROGLICERINA INFARCTUL MIOCARDIC : 1. asociata cu cresterea enzimelor de citoliza miocardica. Blocul de ramura stanga preexistent face dificil diagnosticul electrocardiografic al infarctului miocardic . in absenta blocului de ramura stanga si a hipertrofiei ventriculare stangi . asociind optional si ulterior unda Q patologica si inversiunea si simetrizarea undei T. Desi dovada definitiva a infarctului miocardic este oferita de cresterea enzimatica. in care diagnosticul infarctului miocardic fara supradenivelare ST. Acest argument este necesar in special in cazul imaginii de la punctul 2. enzimele miocardice cresc abia la 2–3 ore de la debutul infarctului. este foarte dificil de afirmat. pe de alta parte. este echivalent cu un infarct miocardic acut. diagnosticul este sustinut prin cresterea enzimelor de citoliza miocardica. 2.

aVL INFERIOR DII. V3. Succesiunea in timp a semnelor electrice ale infarctului miocardic cu supradenivelare ST permite stadializarea acestuia. stadiul electric cronic = dupa stadiul electric subacut. V2. dupa cum urmeaza : stadiul electric acut = perioada initiala. Topografia infarctului miocardic = topografia undelor Q patologice : Topografia infarctului miocardic Derivatiile in care se observa unda Q patologica ANTEROSEPTAL V1. stadiul electric subacut = de la normalizarea segmentului ST pana cand unda T devine negativa si mica / isoelectrica / normala in totalitate . V5. V4. pentru orientarea rapida a tratamentului (in special in cazul IMA cu supradenivelare ST). V4. V2 INFARCT MIOCARDIC INFERIOR SI LATERAL. permitand castigarea de timp. V6 ANTEROEXTENSIV V1. DIII. V5. de la debutul infarctului. pana la revenirea segmentului ST la linia isoelectrica (in timpul acestei perioade apare unda Q patologica) . V2. aVF INFEROBAZAL (posterior) R inalt si larg in V1. STADIUL ELECTRIC ACUT 24 . V6 LATERAL DI.diagnostica mare a electrocardiogramei consta in precocitatea semnelor electrice. V3 ANTEROLATERAL DI. aVL.

INFARCT MIOCARDIC ANTEROSEPTAL. STADIUL ELECTRIC ACUT INFARCT MIOCARDIC INFERIOR. STADIUL ELECTRIC SUBACUT 25 .

in derivatiile care privesc direct subepicardul . stadiul 2 = coborarea ST spre linia isoelectrica si scaderea amplitudinii undei T (inca pozitiva) . 4. 3. qR in V1.PERICARDITA ACUTA : 1. 3. Criteriile 1 si 2 sunt fundamentale. Inversiune difuza a undei T. Unde T negative in derivatiile V1 –V3 . 6. Complexul QRS de tranzitie deplasat in derivatiile precordiale stangi . cu cresterea consecutiva a distantei intre epicard si electrozii precordiali. P pulmonar . Subdenivelare ST. 2. Microvoltaj QRS . Tahicardie sinusala . in aceleasi derivatii care privesc direct subepicardul . In functie de ele. 7. optional aritmii atriale . dupa normalizarea ST. 2. Aspect S1Q3T3 . HIPOKALIEMIA < 3 . respectiv balansul inimii in interiorul lichidului. dupa normalizarea segmentului ST . stadiul 3 = inversiunea difuza a undei T. Bloc de ramura dreapta minor . Supradenivelare ST concava superior. Tahiaritmii atriale . difuza si concordanta. 2. 5 mEq/l : 1. Inaltarea undei U. stadiul 4 = ecg normala. Aplatizarea undei T . Subdenivelarea PR este uneori mai greu de observat. se definesc stadiile electrice Spodick de evolutie a pericarditei acute : stadiul 1 = supradenivelarea ST . 5. Alternanta electrica. in aceleasi derivatii. in ordinea descrescatoare a frecventei) : 1. Subdenivelare PR. 3. Microvoltajul QRS si alternanta electrica sugereaza un volum mare de lichid. 26 . 8. EMBOLIA PULMONARA (lista semnelor ecg. 4. 5.

Laurentiu Lucaci 27 .HIPOKALIEMIE HIPOKALIEMIE – DUPA INCEPEREA CORECTIEI Dr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful