INTERPRETAREA UNEI ELECTROCARDIOGRAME NORMALE SI PATOLOGICE Dr. Laurentiu Lucaci CALCULUL FRECVENTEI CARDIACE : 1.

Pentru un ritm cu intervale RR regulate (in particular ritm sinusal), inregistrat cu viteza standard de derulare a hartiei de 25 mm/secunda, frecventa cardiaca fc = 1500 / distanta RR intre doua complexe QRS succesive (masurata in milimetri). De exemplu, pentru RR = 25 mm, fc = 1500 / 25 = 60 batai/minut. 2. Pentru un ritm cardiac neregulat (in particular fibrilatie atriala), inregistrat cu viteza standard de 25 mm/secunda, numara cateva intervale RR consecutive (fie n numarul lor), masoara in milimetri distanta dintre primul si ultimul complex QRS care delimiteaza sirul acelor intervale RR (fie z aceasta distanta). Frecventa cardiaca medie in regiunea intervalelor RR analizate este fc medie = 1500 n / z. Cu cat numarul intervalelor RR consecutive, luate in calcul, este mai mare, cu atat rezultatul se apropie mai mult de frecventa cardiaca medie pe un minut. Exemplu : fibrilatie atriala : 6 intervale RR consecutive se intind pe o distanta de 90 milimetri ; frecventa cardiaca medie este fc = 1500 x 6 / 90 = 100 batai/minut. Orice ritm ventricular cu frecventa mai mica de 60/minut se numeste bradicardie. Orice ritm ventricular cu frecventa mai mare de 100/minut se numeste tahicardie. DETERMINAREA AXEI ELECTRICE MEDII A COMPLEXULUI QRS IN PLAN FRONTAL : 1. Cauta intre cele sase derivatii ale planului frontal, derivatia in care complexul QRS este isoelectric sau echidifazic. Directia axei medii a complexului QRS in plan frontal va fi perpendiculara pe aceasta derivatie, putand avea doar doua sensuri. 2. Observa complexul QRS in derivatia planului frontal perpendiculara in mod natural pe derivatia in care QRS era isoelectric / echidifazic. Daca complexul QRS este pozitiv in aceasta a doua derivatie, atunci axa sa in plan frontal coincide cu sensul pozitiv al derivatiei. Dimpotriva, daca complexul QRS este negativ, atunci axa sa in plan frontal coincide cu sensul negativ al derivatiei. Exemplu : QRS este isoelectric in DIII, rezulta ca QRS este perpendicular pe DIII. Derivatia perpendiculara in mod natural pe DIII este aVR. Cautam complexul QRS in aVR si observam ca este negativ. Rezulta ca axa QRS in plan frontal coincide cu sensul negativ al lui aVR, prin urmare AQRS = + 30°. CRITERII DE DIAGNOSTIC ELECTROCARDIOGRAFIC : RITMUL SINUSAL : 1. Exista unde P, pozitive in derivatiile DII, DIII si aVF, cu morfologie si axa constante in fiecare derivatie in parte. 2. Frecventa undelor P are o valoare cuprinsa intre 60/minut si 100/minut si este constanta. 3. Fiecare unda P este urmata de cate un complex QRS, la un interval PR normal si constant.

1

RITM SINUSAL

BRADICARDIA SINUSALA (BS): Criteriul nr. 2 de diagnostic al ritmului sinusal se inlocuieste cu « Frecventa undelor P este mai mica de 60/minut si este constanta. »
BRADICARDIE SINUSALA

2

2 de diagnostic al ritmului sinusal se inlocuieste cu « Frecventa undelor P este mai mare de 100/minut si este constanta. 12 secunde (sau. cu cel putin 10%) fata de intervalul PP minim. 2 de diagnostic al ritmului sinusal se inlocuieste cu « Frecventa undelor P este cuprinsa intre 60/minut si 100/minut si este variabila. in valoare relativa.TAHICARDIA SINUSALA (TS): Criteriul nr. » 3 . astfel incat intervalul PP maxim este mai mare cu cel putin 0 . » TAHICARDIE SINUSALA ARITMIA SINUSALA : Criteriul nr. observate pe traseul analizat.

trei extrasistole succesive = un triplet = 4 . o extrasistola = bigeminism) sau in grupuri de cate trei batai (din care doua batai sinusale. nemaifiind urmata de complex QRS. sau cel putin doua morfologii distincte (se numesc polimorfe). EXTRASISTOLE ATRIALE EXTRASISTOLA VENTRICULARA (ESV) : Complex QRS prematur. cu morfologia restului complexelor QRS de origine sinusala. indiferent daca ea este urmata de complex QRS sau nu. Pot fi izolate (fie nesistematizate. ESV cu morfologie de BRD are probabil originea in ventriculul stang. Extrasistolele pot avea aceeasi morfologie (se numesc monomorfe). cu oarecare probabilitate. neprecedat de unda P. precedat de o unda P’ cu morfologie adeseori diferita de morfologia undelor P sinusale. In cazul in care unda P’ este foarte precoce. originea extrasistolei. esenta extrasistolei atriale este unda P’ prematura. ea poate gasi nodul atrioventricular in perioada refractara si se blocheaza. in raport cu ritmul undelor P sinusale. ESV cu complex QRS negativ in toate derivatiile precordiale are probabil originea la varful inimii. Pe baza morfologiei complexului QRS se poate afirma. si anume : ESV cu morfologie de BRS are probabil originea in ventriculul drept. Prin urmare. de obicei. o extrasistola = trigeminism)). cu morfologie si axa diferite de cele ale complexelor QRS de origine sinusala. cu morfologie similara.EXTRASISTOLA ATRIALA (ESA): Complex QRS prematur. de obicei larg (durata > 0 . ESV cu complex QRS pozitiv in toate derivatiile precordiale are probabil originea in portiunea bazala a septului interventricular. 12 secunde). sau grupate (doua extrasistole succesive = un cuplet . fie sistematizate in grupuri de cate doua batai (din care o bataie sinusala. in functie de precocitatea ei fata de unda P sinusala precedenta.

cele grupate si cele cu fenomen « R / T » sunt considerate cu risc de declansare a unei tahicardii ventriculare / fibrilatii ventriculare. astfel incat apare pe varful sau pe panta descendenta a undei T a bataii sinusale precedente se numeste extrasistola ventriculara cu « fenomen R / T ». Extrasistola ventriculara suficient de precoce. Extrasistolele polimorfe. EXTRASISTOLE VENTRICULARE MONOMORFE BIGEMINATE EXTRASISTOLE VENTRICULARE MONOMORFE. in special daca apar pe o inima cu leziuni structurale semnificative. SISTEMATIZATE SUB FORMA DE CUPLETE 5 .lungimea minima a tahicardiei ventriculare).

fara linie isoelectrica intre ele. DIII. FLUTTER ATRIAL FLUTTER ATRIAL 6 . din intervalul 250 –350 / minut si conduse la ventriculi intr-un raport aritmetic simplu 2 / 1 sau 3 / 1 sau 4 / 1. avand forma unor « dinti de fierastrau » (observate cel mai bine in derivatiile DII. cu o frecventa constanta pentru un pacient dat. cu complexe QRS cu morfologie similara cu cea a complexelor QRS de origine sinusala. aVF si V1).FLUTTER – UL ATRIAL (FA): Unde « F » atriale regulate.

cu frecventa medie intre 400 si 600 / minut. conduse la ventriculi tot in mod neregulat. folosit pentru caracterizarea fibrilatiei atriale. FIBRILATIE ATRIALA FIBRILATIE ATRIALA 7 .FIBRILATIA ATRIALA (fA): Unde « f » atriale neregulate. Termenul « paroxistica ». inseamna un episod de fibrilatie atriala care se reduce spontan. reducerea spontana a unei fibrilatii atriale are loc mai repede de 48 ore) si nu se refera la valoarea frecventei cardiace medii din timpul episodului. in mai putin de 7 zile (de obicei. cu complexe QRS cu morfologie similara cu cea a complexelor QRS de origine sinusala. cu o frecventa medie mai mica (de obicei sub 200 batai/minut).

2) frecventa mare (o valoare intre 140 si 220 batai/minut) si 3) ritm regulat (« ca ceasul »). fie invizibile (atunci cand sunt ascunse in totalitate sub complexele QRS). inseamna negarea celor trei caractere elementare de mai sus. cu unde P’ retrograde fie vizibile dificil. realizata prin fenomenul de reintrare. forma TPSV descrisa mai sus survine pe un cord aparent normal. Tahicardia supraventriculara neparoxistica este produsa prin automatism anormal. instituit in interiorul nodului atrioventricular. Toate cele trei elemente componente ale atributului de « paroxistica » sunt consecinte logice directe ale fenomenului de reintrare. adresat unei tahicardii supraventriculare. si anume : 1) debut si sfarsit progresive. cu morfologie similara cu cea a complexelor QRS de origine sinusala. impulsul electric coborand spre ventriculi pe calea intranodala rapida si urcand spre atrii pe calea intranodala lenta) : Sir de cel putin sase complexe QRS. cu frecventa mare (o valoare intre 140 si 220 batai/minut). cu debut si sfarsit bruste. TAHICARDIE PAROXISTICA SUPRAVENTRICULARA 8 . III.TAHICARDIA PAROXISTICA SUPRAVENTRICULARA (TPSV) (mai jos este descrisa forma cea mai des intalnita a TPSV. Termenul de « paroxistica ». De cele mai multe ori. 2) frecventa mai redusa (intre 100 si 140 batai/minut) si 3) ritm usor neregulat. Termenul de « neparoxistica ». imediat dupa complexul QRS in derivatiile II. aVF. inseamna tahicardie cu 1) debut si sfarsit bruste. cu ritm regulat. folosit pentru caracterizarea tahicardiei supraventriculare. V1).

atunci. sau. Tahicardia ventriculara paroxistica este o tahiaritmie amenintatoare vital. 12 secunde). Termenii de « paroxistica ». respectiv « neparoxistica » au aceleasi semnificatii ca in cazul tahicardiei supraventriculare. LA UN PACIENT CU INFARCT MIOCARDIC ACUT 9 . cu ritm regulat. Daca complexele QRS ale tahicardiei au forma de tip RS in cel putin o derivatie precordiala. Una dintre tahicardiile ventriculare neparoxistice apare. insa. reprezinta o urgenta medicala. de cele mai multe ori. ca urmare a succesului reperfuziei miocardice in infarctul miocardic acut. cu frecventa mare (o valoare intre 140 si 220 batai/minut). fie farmacologica. avand nevoie de terminare rapida. nu are nevoie de nici un tratament. cu atat mai mult. de obicei largi (durata > 0 . cu debut si sfarsit bruste.TAHICARDIA PAROXISTICA VENTRICULARA (TPV): Sir de cel putin trei complexe QRS. cu morfologie si axa diferite de cele ale complexelor QRS de origine sinusala. cu disociatie atrioventriculara. tahicardia este probabil ventriculara. daca nu exista nici o derivatie precordiala cu complexe de tip RS. iar unda R in acea derivatie este larga (de la debutul R la varful S > 0 . drept urmare. se numeste ritm idioventricular accelerat si. TAHICARDIE PAROXISTICA VENTRICULARA. LA UN PACIENT CU CARDIOMIOPATIE DILATATIVA TAHICARDIE PAROXISTICA VENTRICULARA. se poate degrada oricand si rapid in fibrilatie ventriculara si. fie prin soc electric. 10 secunde. uneori intrerupt de capturi ventriculare sau fuziuni ventriculare. in timpul tahicardiei).

PRINTR-UN SOC ELECTRIC EXTERN 10 .TAHICARDIE PAROXISTICA VENTRICULARA TAHICARDIE VENTRICULARA TERMINATA URGENT.

DUPA REDUCEREA PRIN SOC ELECTRIC A TAHICARDIEI VENTRICULARE DE MAI SUS 11 . LA UN PACIENT CU INFARCT MIOCARDIC ANTERIOR ACUT ELECTROCARDIOGRAMA IN RITM SINUSAL A PACIENTULUI CU INFARCT MIOCARDIC ACUT.TAHICARDIE PAROXISTICA VENTRICULARA.

Fibrilatia ventriculara este o aritmie amenintatoare vital. nu exista activitate cardiaca mecanica eficienta si. Intrucat nu exista complexe QRS. prin urmare. 28 secunde) 12 . in care toate undele P sunt conduse la ventriculi cu unul si acelasi interval PR > 0 . 20 secunde. nici debit cardiac. ea trebuie redusa rapid. Activitatea electrica este reprezentata de oscilatii cu amplitudine. La fel ca si tahicardia ventriculara paroxistica. FIBRILATIE VENTRICULARA BLOCUL ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL I (BAV I) : Ritm sinusal. durata si frecventa variabile aperiodic (=haos).FIBRILATIA VENTRICULARA (fV): Nu exista complexe QRS. BLOC ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL I (PR=0 . o urgenta medicala maxima. prin soc electric extern.

48 secunde) BLOC ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL I (PR = 0 .BLOC ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL I (PR = 0 . 52 secunde) 13 .

De exemplu. Oricarui bloc AV de gradul II (indiferent de tip) i se descrie raportul de conducere a undelor P. « BAV gradul II tip Mobitz II. 2 / 1 14 . raman egale. pentru a putea sti daca intervalele PR ale acelor unde P conduse se alungesc pana la pauza sau. In cazul in care este definitiv. la un moment dat. apoi o secventa 4 / 1 BLOC ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL II. prin implantarea unui stimulator cardiac. dintr-un total de patru unde P. acest bloc se numeste simplu « Bloc AV de gradul II 2/1 » . Intrucat blocul AV de gradul II 2/1 nu are cel putin doua unde P conduse succesiv. urmata de o secventa 3 / 1. BAV II se imparte in tipurile Mobitz I (=Luciani-Wenckebach) si Mobitz II. BLOC ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL II. dimpotriva. cu conducere 4/3 ».BLOCUL ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL II (BAV II) : O singura unda P blocata. trei sunt conduse. daca intrun bloc AV de gradul II tip Mobitz II. echivalent. iar una este blocata. dimpotriva. TIP MOBITZ I (TIP LUCIANI-WENCKEBACH) : o secventa 8 / 1. Dupa cum intervalele PR ale undelor P dinaintea celei blocate se alungesc progresiv sau. atunci el va fi descris drept : « Bloc AV gradul II tip Mobitz II 4/1 » sau. BAV II Mobitz II are nevoie de tratament de suplinire a frecventei cardiace. sunt egale intre ele.

BLOC ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL III BLOC ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL III 15 . frecventa de evadare a focarului (ventricular) este mai joasa. prin implantarea unui stimulator cardiac (temporar. Un complex QRS de evadare larg. Cu cat sediul blocului este mai inalt (in jonctiunea atrioventriculara). dar mai ales in cazul in care este definitiv (amenintand in ambele situatii prin sincope Adams-Stokes).BLOCUL ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL III (BAV III=TOTAL=COMPLET) : Nu exista relatie intre activitatea electrica atriala si cea ventriculara (exista disociatie atrioventriculara). iar un complex de evadare larg. BAV III are nevoie de tratament de suplinire a frecventei cardiace. in cazul unui bloc cu cauza reversibila si permanent. cu morfologie de BRD indica originea probabila a focarului de evadare in ventriculul stang. Frecventa ventriculara este joasa si constanta si asigurata de un focar de evadare. dar are frecventa ventriculara joasa si astfel amenintatoare vital. Atat in cazul in care este temporar. iar complexele QRS sunt mai largi. cu morfologie de BRS indica originea probabila a focarului de evadare in ventriculul drept. iar complexele QRS sunt mai inguste. in cazul unui bloc permanent). Cu cat sediul blocului este mai apropiat de segmentele terminale ale sistemului de conducere. frecventa de evadare a focarului (jonctional) este mai inalta. Frecventa atriala este constanta si mai mare decat frecventa ventriculara.

HIPERTROFIA ATRIALA DREAPTA (HAD) : Inaltimea undei P in cel putin una dintre derivatiile DII / DIII / aVF > 0 . defineste HVS de tip « volum ». la viteza standard si calibrarea normala a milivoltului) (« P Cabrera »). Subdenivelarea ST descendenta. Criteriul Cornell : (SV3 + RaVL + 8 mm la femei) x durata QRS > 2440 mm x ms. Inaltimea componentei pozitive a undei P in V1 > 0 . V6. de mica adancime. sau isoelectric. in V5. HIPERTROFIA VENTRICULARA STANGA (HVS) : Criteriul Sokolow-Lyon : Suma dintre modulul adancimii undei S in V1 si inaltimea undei R in V5 / V6 > 38 mm. Segmentul ST discret denivelat (sub / supradenivelat) orizontal. aria componentei negative a undei P > aria unui patratel mic (0 .HIPERTROFIA ATRIALA STANGA (HAS) : Durata undei P in cel putin una dintre derivatiile DII / DI / aVL / aVF > 0 . urmat de unda T pozitiva si mica. 3 mV. urmata de unda T negativa si asimetrica. in derivatiile V5. In derivatia V1. 15 mV. 04 mm x sec. 12 secunde si cu forma bifida (« P Winternitz »). HIPERTROFIE VENTRICULARA STANGA DE TIP BARAJ 16 . V6 defineste HVS de tip « baraj ». usor convexa superior.

10 secunde (variante de prezentare : Rs. in opozitie de faza cu polaritatea principala a QRS in V1. Deviatie axiala dreapta in plan frontal > + 90°. HIPERTROFIE VENTRICULARA DREAPTA 17 . RR’. V2.HIPERTROFIE VENTRICULARA STANGA DE TIP VOLUM HIPERTROFIA VENTRICULARA DREAPTA (HVD) : Raportul amplitudinilor R / S in derivatiile V1. cu durata QRS < 0 . R. qRs – toate indeplinesc acelasi raport R/S > 1). qR. V2 > 1. Subdenivelare ST si unda T negativa.

Deflexiunea intrinsecoida in V5. 12 secunde . V6 . 3.BLOCUL DE RAMURA STANGA (BRS) : 1. V5. V5. 4. in opozitie de faza cu polaritatea principala (portiunea blocata) a QRS. 5. 2. Absenta undei q in DI. V6 . 045 secunde . V6 > 0 . Durata QRS > 0 . aVL. BLOC DE RAMURA STANGA BLOC DE RAMURA STANGA 18 . Ritm supraventricular . 6. Denivelarea segmentului ST si devierea undei T. Unda R monofazica / crestata / in platou in DI.

2. Denivelarea segmentului ST si devierea undei T. 3. aVL . V6. Unda S larga in V5. Deflexiunea intrinsecoida in V1.BLOCUL DE RAMURA DREAPTA (BRD) : 1. 6. BLOC DE RAMURA DREAPTA BLOC DE RAMURA DREAPTA 19 . V2 > 0 . 035 secunde . Aspect rsR’ / rSR’ in V1. DI. 5. 4. Durata QRS > 0 . 12 secunde . Ritm supraventricular . in opozitie de faza cu polaritatea principala (portiunea blocata) a QRS. V2 .

in opozitie de faza cu unda delta. 5. Ritm sinusal cu PR scurt (< 0 .SINDROMUL Wolff-Parkinson-White (WPW) : 1. DUPA ABLATIA CAII ACCESORII PRIN CURENT DE RADIOFRECVENTA 20 . 4. Denivelarea segmentului ST si devierea undei T. 2. Unda delta . in antecedente. SINDROM WOLFF-PARKINSON-WHITE ELECTROCARDIOGRAMA PACIENTEI DE MAI SUS. 12 secunde) . Durata QRS > 0 . 3. 12 secunde . Episod de tahicardie prin reintrare atrioventriculara pe cale accesorie.

SINDROM WOLFF-PARKINSON-WHITE SINDROM WOLFF-PARKINSON-WHITE 21 .

orizontala sau oblic descendenta > 1 mm. in cel putin doua derivatii adiacente. in cel putin doua derivatii adiacente. din acelasi grup topografic . » Leo Schamroth Modificarile caracteristice : 1. la pacientul fara durere toracica actuala. masurata la 0 . dar cu anamneza sugestiva pentru angina pectorala.ISCHEMIA MIOCARDICA : « Almost any ecg abnormality may occur in ischaemic heart disease. Ischemia subepicardica / transmurala : supradenivelare ST tranzitorie. in absenta contraindicatiilor si cu consimtamantul scris al pacientului. there may be no ecg abnormality. 08 secunde dupa punctul J. urmata de unda T pozitiva. Ischemia subendocardica : subdenivelare ST tranzitorie. ELECTROCARDIOGRAMA NORMALA INAINTEA INCEPERII EFORTULUI TESTUL DE EFORT ESTE POZITIV PENTRU ISCHEMIE MIOCARDICA 22 . pentru confirmarea diagnosticului se indica efectuarea testului de efort. Even in the presence of severe ischaemic heart disease. din acelasi grup topografic. In cazul in care electrocardiograma de repaus este normala. TEST DE EFORT LA CICLOERGOMETRU. 2.

asociata cu cresterea enzimelor de citoliza miocardica. fiecare dintre cele doua imagini electrocardiografice descrise mai sus trebuie sustinuta de argumentul biochimic al necrozei miocardice (cresterea enzimelor de citoliza miocardica). Desi dovada definitiva a infarctului miocardic este oferita de cresterea enzimatica. asociind optional si ulterior unda Q patologica si inversiunea si simetrizarea undei T. Infarctul miocardic cu supradenivelare ST : supradenivelare ST (de obicei convexa superior). doar pe baza electrocardiogramei. Infarctul miocardic fara supradenivelare ST : orice alta modificare a electrocardiogramei. este echivalent cu un infarct miocardic acut. in absenta blocului de ramura stanga si a hipertrofiei ventriculare stangi . In ambele situatii. precoce si persistenta de cel putin 1 mm. blocul de ramura stanga nou aparut. 2. pe de alta parte. este foarte dificil de afirmat. astfel incat valoarea 23 . diagnosticul este sustinut prin cresterea enzimelor de citoliza miocardica. in care diagnosticul infarctului miocardic fara supradenivelare ST. Acest argument este necesar in special in cazul imaginii de la punctul 2. in afara supradenivelarii ST (in particular subdenivelare ST persistenta sau variatii ale orientarii si amplitudinii undelor T (eventual cu simetrizarea acestora)). pe fondul durerii anginoase. Pentru a permite afirmarea diagnosticului de infarct miocardic acut. NORMALIZAREA ELECTROCARDIOGRAMEI SI DISPARITIA DURERII DUPA ADMINISTRAREA DE NITROGLICERINA INFARCTUL MIOCARDIC : 1. Blocul de ramura stanga preexistent face dificil diagnosticul electrocardiografic al infarctului miocardic . in cel putin doua derivatii adiacente si orientate direct catre teritoriul infarctului. enzimele miocardice cresc abia la 2–3 ore de la debutul infarctului.ANGINA PECTORALA DE REPAUS.

diagnostica mare a electrocardiogramei consta in precocitatea semnelor electrice. permitand castigarea de timp. pentru orientarea rapida a tratamentului (in special in cazul IMA cu supradenivelare ST). stadiul electric cronic = dupa stadiul electric subacut. de la debutul infarctului. dupa cum urmeaza : stadiul electric acut = perioada initiala. V2. V3. pana la revenirea segmentului ST la linia isoelectrica (in timpul acestei perioade apare unda Q patologica) . aVL INFERIOR DII. V6 ANTEROEXTENSIV V1. V4. aVF INFEROBAZAL (posterior) R inalt si larg in V1. V2 INFARCT MIOCARDIC INFERIOR SI LATERAL. V4. V5. Succesiunea in timp a semnelor electrice ale infarctului miocardic cu supradenivelare ST permite stadializarea acestuia. DIII. stadiul electric subacut = de la normalizarea segmentului ST pana cand unda T devine negativa si mica / isoelectrica / normala in totalitate . Topografia infarctului miocardic = topografia undelor Q patologice : Topografia infarctului miocardic Derivatiile in care se observa unda Q patologica ANTEROSEPTAL V1. V2. V3 ANTEROLATERAL DI. V5. aVL. STADIUL ELECTRIC ACUT 24 . V6 LATERAL DI.

INFARCT MIOCARDIC ANTEROSEPTAL. STADIUL ELECTRIC ACUT INFARCT MIOCARDIC INFERIOR. STADIUL ELECTRIC SUBACUT 25 .

stadiul 3 = inversiunea difuza a undei T. 6. P pulmonar . 5 mEq/l : 1.PERICARDITA ACUTA : 1. Tahicardie sinusala . Subdenivelarea PR este uneori mai greu de observat. 5. Alternanta electrica. Microvoltajul QRS si alternanta electrica sugereaza un volum mare de lichid. in ordinea descrescatoare a frecventei) : 1. cu cresterea consecutiva a distantei intre epicard si electrozii precordiali. Subdenivelare ST. 2. 2. Inversiune difuza a undei T. 3. HIPOKALIEMIA < 3 . 8. respectiv balansul inimii in interiorul lichidului. optional aritmii atriale . Criteriile 1 si 2 sunt fundamentale. 2. Supradenivelare ST concava superior. Tahiaritmii atriale . In functie de ele. Microvoltaj QRS . 5. dupa normalizarea segmentului ST . difuza si concordanta. Subdenivelare PR. Aspect S1Q3T3 . Inaltarea undei U. 4. stadiul 2 = coborarea ST spre linia isoelectrica si scaderea amplitudinii undei T (inca pozitiva) . Bloc de ramura dreapta minor . Complexul QRS de tranzitie deplasat in derivatiile precordiale stangi . 4. in aceleasi derivatii. dupa normalizarea ST. EMBOLIA PULMONARA (lista semnelor ecg. in aceleasi derivatii care privesc direct subepicardul . 7. Aplatizarea undei T . 3. 3. in derivatiile care privesc direct subepicardul . Unde T negative in derivatiile V1 –V3 . 26 . stadiul 4 = ecg normala. qR in V1. se definesc stadiile electrice Spodick de evolutie a pericarditei acute : stadiul 1 = supradenivelarea ST .

HIPOKALIEMIE HIPOKALIEMIE – DUPA INCEPEREA CORECTIEI Dr. Laurentiu Lucaci 27 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful