INTERPRETAREA UNEI ELECTROCARDIOGRAME NORMALE SI PATOLOGICE Dr. Laurentiu Lucaci CALCULUL FRECVENTEI CARDIACE : 1.

Pentru un ritm cu intervale RR regulate (in particular ritm sinusal), inregistrat cu viteza standard de derulare a hartiei de 25 mm/secunda, frecventa cardiaca fc = 1500 / distanta RR intre doua complexe QRS succesive (masurata in milimetri). De exemplu, pentru RR = 25 mm, fc = 1500 / 25 = 60 batai/minut. 2. Pentru un ritm cardiac neregulat (in particular fibrilatie atriala), inregistrat cu viteza standard de 25 mm/secunda, numara cateva intervale RR consecutive (fie n numarul lor), masoara in milimetri distanta dintre primul si ultimul complex QRS care delimiteaza sirul acelor intervale RR (fie z aceasta distanta). Frecventa cardiaca medie in regiunea intervalelor RR analizate este fc medie = 1500 n / z. Cu cat numarul intervalelor RR consecutive, luate in calcul, este mai mare, cu atat rezultatul se apropie mai mult de frecventa cardiaca medie pe un minut. Exemplu : fibrilatie atriala : 6 intervale RR consecutive se intind pe o distanta de 90 milimetri ; frecventa cardiaca medie este fc = 1500 x 6 / 90 = 100 batai/minut. Orice ritm ventricular cu frecventa mai mica de 60/minut se numeste bradicardie. Orice ritm ventricular cu frecventa mai mare de 100/minut se numeste tahicardie. DETERMINAREA AXEI ELECTRICE MEDII A COMPLEXULUI QRS IN PLAN FRONTAL : 1. Cauta intre cele sase derivatii ale planului frontal, derivatia in care complexul QRS este isoelectric sau echidifazic. Directia axei medii a complexului QRS in plan frontal va fi perpendiculara pe aceasta derivatie, putand avea doar doua sensuri. 2. Observa complexul QRS in derivatia planului frontal perpendiculara in mod natural pe derivatia in care QRS era isoelectric / echidifazic. Daca complexul QRS este pozitiv in aceasta a doua derivatie, atunci axa sa in plan frontal coincide cu sensul pozitiv al derivatiei. Dimpotriva, daca complexul QRS este negativ, atunci axa sa in plan frontal coincide cu sensul negativ al derivatiei. Exemplu : QRS este isoelectric in DIII, rezulta ca QRS este perpendicular pe DIII. Derivatia perpendiculara in mod natural pe DIII este aVR. Cautam complexul QRS in aVR si observam ca este negativ. Rezulta ca axa QRS in plan frontal coincide cu sensul negativ al lui aVR, prin urmare AQRS = + 30°. CRITERII DE DIAGNOSTIC ELECTROCARDIOGRAFIC : RITMUL SINUSAL : 1. Exista unde P, pozitive in derivatiile DII, DIII si aVF, cu morfologie si axa constante in fiecare derivatie in parte. 2. Frecventa undelor P are o valoare cuprinsa intre 60/minut si 100/minut si este constanta. 3. Fiecare unda P este urmata de cate un complex QRS, la un interval PR normal si constant.

1

RITM SINUSAL

BRADICARDIA SINUSALA (BS): Criteriul nr. 2 de diagnostic al ritmului sinusal se inlocuieste cu « Frecventa undelor P este mai mica de 60/minut si este constanta. »
BRADICARDIE SINUSALA

2

2 de diagnostic al ritmului sinusal se inlocuieste cu « Frecventa undelor P este mai mare de 100/minut si este constanta. » TAHICARDIE SINUSALA ARITMIA SINUSALA : Criteriul nr. cu cel putin 10%) fata de intervalul PP minim. 2 de diagnostic al ritmului sinusal se inlocuieste cu « Frecventa undelor P este cuprinsa intre 60/minut si 100/minut si este variabila. in valoare relativa. astfel incat intervalul PP maxim este mai mare cu cel putin 0 .TAHICARDIA SINUSALA (TS): Criteriul nr. » 3 . observate pe traseul analizat. 12 secunde (sau.

trei extrasistole succesive = un triplet = 4 . esenta extrasistolei atriale este unda P’ prematura. sau grupate (doua extrasistole succesive = un cuplet . ESV cu complex QRS negativ in toate derivatiile precordiale are probabil originea la varful inimii. Prin urmare.EXTRASISTOLA ATRIALA (ESA): Complex QRS prematur. EXTRASISTOLE ATRIALE EXTRASISTOLA VENTRICULARA (ESV) : Complex QRS prematur. ea poate gasi nodul atrioventricular in perioada refractara si se blocheaza. sau cel putin doua morfologii distincte (se numesc polimorfe). in functie de precocitatea ei fata de unda P sinusala precedenta. o extrasistola = bigeminism) sau in grupuri de cate trei batai (din care doua batai sinusale. precedat de o unda P’ cu morfologie adeseori diferita de morfologia undelor P sinusale. neprecedat de unda P. Pot fi izolate (fie nesistematizate. cu morfologie similara. ESV cu morfologie de BRD are probabil originea in ventriculul stang. si anume : ESV cu morfologie de BRS are probabil originea in ventriculul drept. cu morfologia restului complexelor QRS de origine sinusala. 12 secunde). fie sistematizate in grupuri de cate doua batai (din care o bataie sinusala. o extrasistola = trigeminism)). In cazul in care unda P’ este foarte precoce. cu morfologie si axa diferite de cele ale complexelor QRS de origine sinusala. Extrasistolele pot avea aceeasi morfologie (se numesc monomorfe). nemaifiind urmata de complex QRS. de obicei larg (durata > 0 . Pe baza morfologiei complexului QRS se poate afirma. cu oarecare probabilitate. in raport cu ritmul undelor P sinusale. de obicei. originea extrasistolei. ESV cu complex QRS pozitiv in toate derivatiile precordiale are probabil originea in portiunea bazala a septului interventricular. indiferent daca ea este urmata de complex QRS sau nu.

Extrasistola ventriculara suficient de precoce. Extrasistolele polimorfe.lungimea minima a tahicardiei ventriculare). EXTRASISTOLE VENTRICULARE MONOMORFE BIGEMINATE EXTRASISTOLE VENTRICULARE MONOMORFE. SISTEMATIZATE SUB FORMA DE CUPLETE 5 . cele grupate si cele cu fenomen « R / T » sunt considerate cu risc de declansare a unei tahicardii ventriculare / fibrilatii ventriculare. in special daca apar pe o inima cu leziuni structurale semnificative. astfel incat apare pe varful sau pe panta descendenta a undei T a bataii sinusale precedente se numeste extrasistola ventriculara cu « fenomen R / T ».

aVF si V1). avand forma unor « dinti de fierastrau » (observate cel mai bine in derivatiile DII. cu o frecventa constanta pentru un pacient dat. din intervalul 250 –350 / minut si conduse la ventriculi intr-un raport aritmetic simplu 2 / 1 sau 3 / 1 sau 4 / 1. FLUTTER ATRIAL FLUTTER ATRIAL 6 .FLUTTER – UL ATRIAL (FA): Unde « F » atriale regulate. fara linie isoelectrica intre ele. cu complexe QRS cu morfologie similara cu cea a complexelor QRS de origine sinusala. DIII.

reducerea spontana a unei fibrilatii atriale are loc mai repede de 48 ore) si nu se refera la valoarea frecventei cardiace medii din timpul episodului. inseamna un episod de fibrilatie atriala care se reduce spontan. cu o frecventa medie mai mica (de obicei sub 200 batai/minut). FIBRILATIE ATRIALA FIBRILATIE ATRIALA 7 .FIBRILATIA ATRIALA (fA): Unde « f » atriale neregulate. conduse la ventriculi tot in mod neregulat. Termenul « paroxistica ». folosit pentru caracterizarea fibrilatiei atriale. cu frecventa medie intre 400 si 600 / minut. in mai putin de 7 zile (de obicei. cu complexe QRS cu morfologie similara cu cea a complexelor QRS de origine sinusala.

si anume : 1) debut si sfarsit progresive. fie invizibile (atunci cand sunt ascunse in totalitate sub complexele QRS).TAHICARDIA PAROXISTICA SUPRAVENTRICULARA (TPSV) (mai jos este descrisa forma cea mai des intalnita a TPSV. aVF. forma TPSV descrisa mai sus survine pe un cord aparent normal. inseamna tahicardie cu 1) debut si sfarsit bruste. cu frecventa mare (o valoare intre 140 si 220 batai/minut). cu morfologie similara cu cea a complexelor QRS de origine sinusala. De cele mai multe ori. V1). TAHICARDIE PAROXISTICA SUPRAVENTRICULARA 8 . cu ritm regulat. III. cu debut si sfarsit bruste. instituit in interiorul nodului atrioventricular. 2) frecventa mare (o valoare intre 140 si 220 batai/minut) si 3) ritm regulat (« ca ceasul »). adresat unei tahicardii supraventriculare. folosit pentru caracterizarea tahicardiei supraventriculare. impulsul electric coborand spre ventriculi pe calea intranodala rapida si urcand spre atrii pe calea intranodala lenta) : Sir de cel putin sase complexe QRS. Toate cele trei elemente componente ale atributului de « paroxistica » sunt consecinte logice directe ale fenomenului de reintrare. cu unde P’ retrograde fie vizibile dificil. Termenul de « paroxistica ». Termenul de « neparoxistica ». imediat dupa complexul QRS in derivatiile II. 2) frecventa mai redusa (intre 100 si 140 batai/minut) si 3) ritm usor neregulat. realizata prin fenomenul de reintrare. inseamna negarea celor trei caractere elementare de mai sus. Tahicardia supraventriculara neparoxistica este produsa prin automatism anormal.

nu are nevoie de nici un tratament. TAHICARDIE PAROXISTICA VENTRICULARA. tahicardia este probabil ventriculara. avand nevoie de terminare rapida. iar unda R in acea derivatie este larga (de la debutul R la varful S > 0 . atunci. insa. cu ritm regulat. uneori intrerupt de capturi ventriculare sau fuziuni ventriculare. se numeste ritm idioventricular accelerat si. Tahicardia ventriculara paroxistica este o tahiaritmie amenintatoare vital. Termenii de « paroxistica ». cu debut si sfarsit bruste. de obicei largi (durata > 0 . cu atat mai mult. in timpul tahicardiei). Una dintre tahicardiile ventriculare neparoxistice apare. LA UN PACIENT CU CARDIOMIOPATIE DILATATIVA TAHICARDIE PAROXISTICA VENTRICULARA. Daca complexele QRS ale tahicardiei au forma de tip RS in cel putin o derivatie precordiala. reprezinta o urgenta medicala. cu disociatie atrioventriculara. fie farmacologica. drept urmare. ca urmare a succesului reperfuziei miocardice in infarctul miocardic acut. se poate degrada oricand si rapid in fibrilatie ventriculara si. 10 secunde. cu frecventa mare (o valoare intre 140 si 220 batai/minut). fie prin soc electric. cu morfologie si axa diferite de cele ale complexelor QRS de origine sinusala.TAHICARDIA PAROXISTICA VENTRICULARA (TPV): Sir de cel putin trei complexe QRS. daca nu exista nici o derivatie precordiala cu complexe de tip RS. respectiv « neparoxistica » au aceleasi semnificatii ca in cazul tahicardiei supraventriculare. 12 secunde). de cele mai multe ori. sau. LA UN PACIENT CU INFARCT MIOCARDIC ACUT 9 .

PRINTR-UN SOC ELECTRIC EXTERN 10 .TAHICARDIE PAROXISTICA VENTRICULARA TAHICARDIE VENTRICULARA TERMINATA URGENT.

TAHICARDIE PAROXISTICA VENTRICULARA. LA UN PACIENT CU INFARCT MIOCARDIC ANTERIOR ACUT ELECTROCARDIOGRAMA IN RITM SINUSAL A PACIENTULUI CU INFARCT MIOCARDIC ACUT. DUPA REDUCEREA PRIN SOC ELECTRIC A TAHICARDIEI VENTRICULARE DE MAI SUS 11 .

BLOC ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL I (PR=0 . nu exista activitate cardiaca mecanica eficienta si. durata si frecventa variabile aperiodic (=haos). 20 secunde. prin urmare. 28 secunde) 12 . La fel ca si tahicardia ventriculara paroxistica. Activitatea electrica este reprezentata de oscilatii cu amplitudine. prin soc electric extern.FIBRILATIA VENTRICULARA (fV): Nu exista complexe QRS. Intrucat nu exista complexe QRS. Fibrilatia ventriculara este o aritmie amenintatoare vital. in care toate undele P sunt conduse la ventriculi cu unul si acelasi interval PR > 0 . FIBRILATIE VENTRICULARA BLOCUL ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL I (BAV I) : Ritm sinusal. o urgenta medicala maxima. ea trebuie redusa rapid. nici debit cardiac.

48 secunde) BLOC ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL I (PR = 0 . 52 secunde) 13 .BLOC ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL I (PR = 0 .

iar una este blocata. sunt egale intre ele. BLOC ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL II. urmata de o secventa 3 / 1. Dupa cum intervalele PR ale undelor P dinaintea celei blocate se alungesc progresiv sau. pentru a putea sti daca intervalele PR ale acelor unde P conduse se alungesc pana la pauza sau.BLOCUL ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL II (BAV II) : O singura unda P blocata. dimpotriva. echivalent. trei sunt conduse. BAV II se imparte in tipurile Mobitz I (=Luciani-Wenckebach) si Mobitz II. « BAV gradul II tip Mobitz II. la un moment dat. Oricarui bloc AV de gradul II (indiferent de tip) i se descrie raportul de conducere a undelor P. atunci el va fi descris drept : « Bloc AV gradul II tip Mobitz II 4/1 » sau. De exemplu. dimpotriva. In cazul in care este definitiv. dintr-un total de patru unde P. acest bloc se numeste simplu « Bloc AV de gradul II 2/1 » . cu conducere 4/3 ». Intrucat blocul AV de gradul II 2/1 nu are cel putin doua unde P conduse succesiv. BAV II Mobitz II are nevoie de tratament de suplinire a frecventei cardiace. apoi o secventa 4 / 1 BLOC ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL II. TIP MOBITZ I (TIP LUCIANI-WENCKEBACH) : o secventa 8 / 1. raman egale. daca intrun bloc AV de gradul II tip Mobitz II. 2 / 1 14 . prin implantarea unui stimulator cardiac.

in cazul unui bloc cu cauza reversibila si permanent. prin implantarea unui stimulator cardiac (temporar. Un complex QRS de evadare larg. in cazul unui bloc permanent). iar un complex de evadare larg. cu morfologie de BRD indica originea probabila a focarului de evadare in ventriculul stang. Frecventa ventriculara este joasa si constanta si asigurata de un focar de evadare. Cu cat sediul blocului este mai apropiat de segmentele terminale ale sistemului de conducere. iar complexele QRS sunt mai inguste. dar are frecventa ventriculara joasa si astfel amenintatoare vital. Frecventa atriala este constanta si mai mare decat frecventa ventriculara. Atat in cazul in care este temporar. BAV III are nevoie de tratament de suplinire a frecventei cardiace. Cu cat sediul blocului este mai inalt (in jonctiunea atrioventriculara). dar mai ales in cazul in care este definitiv (amenintand in ambele situatii prin sincope Adams-Stokes). iar complexele QRS sunt mai largi.BLOCUL ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL III (BAV III=TOTAL=COMPLET) : Nu exista relatie intre activitatea electrica atriala si cea ventriculara (exista disociatie atrioventriculara). cu morfologie de BRS indica originea probabila a focarului de evadare in ventriculul drept. frecventa de evadare a focarului (jonctional) este mai inalta. frecventa de evadare a focarului (ventricular) este mai joasa. BLOC ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL III BLOC ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL III 15 .

aria componentei negative a undei P > aria unui patratel mic (0 . HIPERTROFIE VENTRICULARA STANGA DE TIP BARAJ 16 . HIPERTROFIA ATRIALA DREAPTA (HAD) : Inaltimea undei P in cel putin una dintre derivatiile DII / DIII / aVF > 0 . urmat de unda T pozitiva si mica. HIPERTROFIA VENTRICULARA STANGA (HVS) : Criteriul Sokolow-Lyon : Suma dintre modulul adancimii undei S in V1 si inaltimea undei R in V5 / V6 > 38 mm. 12 secunde si cu forma bifida (« P Winternitz »).HIPERTROFIA ATRIALA STANGA (HAS) : Durata undei P in cel putin una dintre derivatiile DII / DI / aVL / aVF > 0 . de mica adancime. Inaltimea componentei pozitive a undei P in V1 > 0 . la viteza standard si calibrarea normala a milivoltului) (« P Cabrera »). in V5. urmata de unda T negativa si asimetrica. sau isoelectric. Criteriul Cornell : (SV3 + RaVL + 8 mm la femei) x durata QRS > 2440 mm x ms. Subdenivelarea ST descendenta. defineste HVS de tip « volum ». 3 mV. in derivatiile V5. In derivatia V1. 15 mV. 04 mm x sec. V6 defineste HVS de tip « baraj ». Segmentul ST discret denivelat (sub / supradenivelat) orizontal. usor convexa superior. V6.

cu durata QRS < 0 . qR. R. HIPERTROFIE VENTRICULARA DREAPTA 17 .HIPERTROFIE VENTRICULARA STANGA DE TIP VOLUM HIPERTROFIA VENTRICULARA DREAPTA (HVD) : Raportul amplitudinilor R / S in derivatiile V1. qRs – toate indeplinesc acelasi raport R/S > 1). Deviatie axiala dreapta in plan frontal > + 90°. in opozitie de faza cu polaritatea principala a QRS in V1. Subdenivelare ST si unda T negativa. 10 secunde (variante de prezentare : Rs. RR’. V2 > 1. V2.

V6 . BLOC DE RAMURA STANGA BLOC DE RAMURA STANGA 18 . V6 > 0 . aVL. 6. Absenta undei q in DI. Durata QRS > 0 . Unda R monofazica / crestata / in platou in DI. in opozitie de faza cu polaritatea principala (portiunea blocata) a QRS. Ritm supraventricular . 12 secunde . 045 secunde .BLOCUL DE RAMURA STANGA (BRS) : 1. V6 . Denivelarea segmentului ST si devierea undei T. 3. Deflexiunea intrinsecoida in V5. V5. V5. 5. 2. 4.

Aspect rsR’ / rSR’ in V1. aVL . 12 secunde . V6. Ritm supraventricular . Deflexiunea intrinsecoida in V1. BLOC DE RAMURA DREAPTA BLOC DE RAMURA DREAPTA 19 .BLOCUL DE RAMURA DREAPTA (BRD) : 1. 4. V2 . in opozitie de faza cu polaritatea principala (portiunea blocata) a QRS. V2 > 0 . DI. 2. 035 secunde . 3. Denivelarea segmentului ST si devierea undei T. 6. Durata QRS > 0 . Unda S larga in V5. 5.

Durata QRS > 0 .SINDROMUL Wolff-Parkinson-White (WPW) : 1. 12 secunde . Unda delta . DUPA ABLATIA CAII ACCESORII PRIN CURENT DE RADIOFRECVENTA 20 . in antecedente. 5. Ritm sinusal cu PR scurt (< 0 . Denivelarea segmentului ST si devierea undei T. 4. 2. 12 secunde) . 3. in opozitie de faza cu unda delta. Episod de tahicardie prin reintrare atrioventriculara pe cale accesorie. SINDROM WOLFF-PARKINSON-WHITE ELECTROCARDIOGRAMA PACIENTEI DE MAI SUS.

SINDROM WOLFF-PARKINSON-WHITE SINDROM WOLFF-PARKINSON-WHITE 21 .

din acelasi grup topografic . la pacientul fara durere toracica actuala. din acelasi grup topografic. ELECTROCARDIOGRAMA NORMALA INAINTEA INCEPERII EFORTULUI TESTUL DE EFORT ESTE POZITIV PENTRU ISCHEMIE MIOCARDICA 22 . Ischemia subendocardica : subdenivelare ST tranzitorie. there may be no ecg abnormality. pentru confirmarea diagnosticului se indica efectuarea testului de efort. orizontala sau oblic descendenta > 1 mm. urmata de unda T pozitiva. 08 secunde dupa punctul J. in cel putin doua derivatii adiacente. 2. in absenta contraindicatiilor si cu consimtamantul scris al pacientului. dar cu anamneza sugestiva pentru angina pectorala. » Leo Schamroth Modificarile caracteristice : 1.ISCHEMIA MIOCARDICA : « Almost any ecg abnormality may occur in ischaemic heart disease. in cel putin doua derivatii adiacente. masurata la 0 . In cazul in care electrocardiograma de repaus este normala. Even in the presence of severe ischaemic heart disease. Ischemia subepicardica / transmurala : supradenivelare ST tranzitorie. TEST DE EFORT LA CICLOERGOMETRU.

Pentru a permite afirmarea diagnosticului de infarct miocardic acut. Desi dovada definitiva a infarctului miocardic este oferita de cresterea enzimatica. blocul de ramura stanga nou aparut. pe fondul durerii anginoase. In ambele situatii. diagnosticul este sustinut prin cresterea enzimelor de citoliza miocardica. fiecare dintre cele doua imagini electrocardiografice descrise mai sus trebuie sustinuta de argumentul biochimic al necrozei miocardice (cresterea enzimelor de citoliza miocardica). in care diagnosticul infarctului miocardic fara supradenivelare ST.ANGINA PECTORALA DE REPAUS. asociata cu cresterea enzimelor de citoliza miocardica. NORMALIZAREA ELECTROCARDIOGRAMEI SI DISPARITIA DURERII DUPA ADMINISTRAREA DE NITROGLICERINA INFARCTUL MIOCARDIC : 1. pe de alta parte. in absenta blocului de ramura stanga si a hipertrofiei ventriculare stangi . este foarte dificil de afirmat. este echivalent cu un infarct miocardic acut. Infarctul miocardic cu supradenivelare ST : supradenivelare ST (de obicei convexa superior). in afara supradenivelarii ST (in particular subdenivelare ST persistenta sau variatii ale orientarii si amplitudinii undelor T (eventual cu simetrizarea acestora)). Blocul de ramura stanga preexistent face dificil diagnosticul electrocardiografic al infarctului miocardic . 2. Infarctul miocardic fara supradenivelare ST : orice alta modificare a electrocardiogramei. precoce si persistenta de cel putin 1 mm. doar pe baza electrocardiogramei. asociind optional si ulterior unda Q patologica si inversiunea si simetrizarea undei T. astfel incat valoarea 23 . in cel putin doua derivatii adiacente si orientate direct catre teritoriul infarctului. enzimele miocardice cresc abia la 2–3 ore de la debutul infarctului. Acest argument este necesar in special in cazul imaginii de la punctul 2.

aVL. STADIUL ELECTRIC ACUT 24 . V2. V3 ANTEROLATERAL DI. pana la revenirea segmentului ST la linia isoelectrica (in timpul acestei perioade apare unda Q patologica) . V6 ANTEROEXTENSIV V1.diagnostica mare a electrocardiogramei consta in precocitatea semnelor electrice. V5. V6 LATERAL DI. V5. DIII. V2 INFARCT MIOCARDIC INFERIOR SI LATERAL. dupa cum urmeaza : stadiul electric acut = perioada initiala. V4. stadiul electric subacut = de la normalizarea segmentului ST pana cand unda T devine negativa si mica / isoelectrica / normala in totalitate . Succesiunea in timp a semnelor electrice ale infarctului miocardic cu supradenivelare ST permite stadializarea acestuia. V2. V4. V3. aVL INFERIOR DII. permitand castigarea de timp. Topografia infarctului miocardic = topografia undelor Q patologice : Topografia infarctului miocardic Derivatiile in care se observa unda Q patologica ANTEROSEPTAL V1. de la debutul infarctului. aVF INFEROBAZAL (posterior) R inalt si larg in V1. stadiul electric cronic = dupa stadiul electric subacut. pentru orientarea rapida a tratamentului (in special in cazul IMA cu supradenivelare ST).

INFARCT MIOCARDIC ANTEROSEPTAL. STADIUL ELECTRIC SUBACUT 25 . STADIUL ELECTRIC ACUT INFARCT MIOCARDIC INFERIOR.

dupa normalizarea segmentului ST . Criteriile 1 si 2 sunt fundamentale. 3. qR in V1. 3. Unde T negative in derivatiile V1 –V3 . Microvoltajul QRS si alternanta electrica sugereaza un volum mare de lichid. Supradenivelare ST concava superior. Tahicardie sinusala . 2. Alternanta electrica. Subdenivelare PR. in aceleasi derivatii. dupa normalizarea ST. In functie de ele. 7. cu cresterea consecutiva a distantei intre epicard si electrozii precordiali. 6. respectiv balansul inimii in interiorul lichidului. Bloc de ramura dreapta minor . 5. in aceleasi derivatii care privesc direct subepicardul . 5. stadiul 4 = ecg normala. Microvoltaj QRS . 5 mEq/l : 1. 4. Inversiune difuza a undei T. 3. Complexul QRS de tranzitie deplasat in derivatiile precordiale stangi . 4. 2. Subdenivelare ST. stadiul 3 = inversiunea difuza a undei T. se definesc stadiile electrice Spodick de evolutie a pericarditei acute : stadiul 1 = supradenivelarea ST . stadiul 2 = coborarea ST spre linia isoelectrica si scaderea amplitudinii undei T (inca pozitiva) . Tahiaritmii atriale . optional aritmii atriale . Aplatizarea undei T .PERICARDITA ACUTA : 1. 26 . Aspect S1Q3T3 . in ordinea descrescatoare a frecventei) : 1. P pulmonar . Inaltarea undei U. in derivatiile care privesc direct subepicardul . 2. Subdenivelarea PR este uneori mai greu de observat. HIPOKALIEMIA < 3 . difuza si concordanta. EMBOLIA PULMONARA (lista semnelor ecg. 8.

HIPOKALIEMIE HIPOKALIEMIE – DUPA INCEPEREA CORECTIEI Dr. Laurentiu Lucaci 27 .