P. 1
Interpretarea Unei Electrocardiograme Normale Si Patologice

Interpretarea Unei Electrocardiograme Normale Si Patologice

|Views: 5|Likes:
Published by Andreea Barbuta
ecg
ecg

More info:

Published by: Andreea Barbuta on Oct 07, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/07/2013

pdf

text

original

INTERPRETAREA UNEI ELECTROCARDIOGRAME NORMALE SI PATOLOGICE Dr. Laurentiu Lucaci CALCULUL FRECVENTEI CARDIACE : 1.

Pentru un ritm cu intervale RR regulate (in particular ritm sinusal), inregistrat cu viteza standard de derulare a hartiei de 25 mm/secunda, frecventa cardiaca fc = 1500 / distanta RR intre doua complexe QRS succesive (masurata in milimetri). De exemplu, pentru RR = 25 mm, fc = 1500 / 25 = 60 batai/minut. 2. Pentru un ritm cardiac neregulat (in particular fibrilatie atriala), inregistrat cu viteza standard de 25 mm/secunda, numara cateva intervale RR consecutive (fie n numarul lor), masoara in milimetri distanta dintre primul si ultimul complex QRS care delimiteaza sirul acelor intervale RR (fie z aceasta distanta). Frecventa cardiaca medie in regiunea intervalelor RR analizate este fc medie = 1500 n / z. Cu cat numarul intervalelor RR consecutive, luate in calcul, este mai mare, cu atat rezultatul se apropie mai mult de frecventa cardiaca medie pe un minut. Exemplu : fibrilatie atriala : 6 intervale RR consecutive se intind pe o distanta de 90 milimetri ; frecventa cardiaca medie este fc = 1500 x 6 / 90 = 100 batai/minut. Orice ritm ventricular cu frecventa mai mica de 60/minut se numeste bradicardie. Orice ritm ventricular cu frecventa mai mare de 100/minut se numeste tahicardie. DETERMINAREA AXEI ELECTRICE MEDII A COMPLEXULUI QRS IN PLAN FRONTAL : 1. Cauta intre cele sase derivatii ale planului frontal, derivatia in care complexul QRS este isoelectric sau echidifazic. Directia axei medii a complexului QRS in plan frontal va fi perpendiculara pe aceasta derivatie, putand avea doar doua sensuri. 2. Observa complexul QRS in derivatia planului frontal perpendiculara in mod natural pe derivatia in care QRS era isoelectric / echidifazic. Daca complexul QRS este pozitiv in aceasta a doua derivatie, atunci axa sa in plan frontal coincide cu sensul pozitiv al derivatiei. Dimpotriva, daca complexul QRS este negativ, atunci axa sa in plan frontal coincide cu sensul negativ al derivatiei. Exemplu : QRS este isoelectric in DIII, rezulta ca QRS este perpendicular pe DIII. Derivatia perpendiculara in mod natural pe DIII este aVR. Cautam complexul QRS in aVR si observam ca este negativ. Rezulta ca axa QRS in plan frontal coincide cu sensul negativ al lui aVR, prin urmare AQRS = + 30°. CRITERII DE DIAGNOSTIC ELECTROCARDIOGRAFIC : RITMUL SINUSAL : 1. Exista unde P, pozitive in derivatiile DII, DIII si aVF, cu morfologie si axa constante in fiecare derivatie in parte. 2. Frecventa undelor P are o valoare cuprinsa intre 60/minut si 100/minut si este constanta. 3. Fiecare unda P este urmata de cate un complex QRS, la un interval PR normal si constant.

1

RITM SINUSAL

BRADICARDIA SINUSALA (BS): Criteriul nr. 2 de diagnostic al ritmului sinusal se inlocuieste cu « Frecventa undelor P este mai mica de 60/minut si este constanta. »
BRADICARDIE SINUSALA

2

astfel incat intervalul PP maxim este mai mare cu cel putin 0 . » TAHICARDIE SINUSALA ARITMIA SINUSALA : Criteriul nr. in valoare relativa. » 3 . cu cel putin 10%) fata de intervalul PP minim.TAHICARDIA SINUSALA (TS): Criteriul nr. 2 de diagnostic al ritmului sinusal se inlocuieste cu « Frecventa undelor P este cuprinsa intre 60/minut si 100/minut si este variabila. 2 de diagnostic al ritmului sinusal se inlocuieste cu « Frecventa undelor P este mai mare de 100/minut si este constanta. 12 secunde (sau. observate pe traseul analizat.

sau grupate (doua extrasistole succesive = un cuplet . ESV cu complex QRS pozitiv in toate derivatiile precordiale are probabil originea in portiunea bazala a septului interventricular. Prin urmare. Pot fi izolate (fie nesistematizate. indiferent daca ea este urmata de complex QRS sau nu. ea poate gasi nodul atrioventricular in perioada refractara si se blocheaza. nemaifiind urmata de complex QRS. in functie de precocitatea ei fata de unda P sinusala precedenta. precedat de o unda P’ cu morfologie adeseori diferita de morfologia undelor P sinusale. esenta extrasistolei atriale este unda P’ prematura. 12 secunde). ESV cu complex QRS negativ in toate derivatiile precordiale are probabil originea la varful inimii. de obicei larg (durata > 0 . de obicei. fie sistematizate in grupuri de cate doua batai (din care o bataie sinusala. cu morfologie si axa diferite de cele ale complexelor QRS de origine sinusala. ESV cu morfologie de BRD are probabil originea in ventriculul stang. cu morfologie similara. o extrasistola = bigeminism) sau in grupuri de cate trei batai (din care doua batai sinusale. neprecedat de unda P. o extrasistola = trigeminism)). Extrasistolele pot avea aceeasi morfologie (se numesc monomorfe). Pe baza morfologiei complexului QRS se poate afirma.EXTRASISTOLA ATRIALA (ESA): Complex QRS prematur. in raport cu ritmul undelor P sinusale. trei extrasistole succesive = un triplet = 4 . si anume : ESV cu morfologie de BRS are probabil originea in ventriculul drept. cu oarecare probabilitate. In cazul in care unda P’ este foarte precoce. cu morfologia restului complexelor QRS de origine sinusala. EXTRASISTOLE ATRIALE EXTRASISTOLA VENTRICULARA (ESV) : Complex QRS prematur. sau cel putin doua morfologii distincte (se numesc polimorfe). originea extrasistolei.

astfel incat apare pe varful sau pe panta descendenta a undei T a bataii sinusale precedente se numeste extrasistola ventriculara cu « fenomen R / T ». SISTEMATIZATE SUB FORMA DE CUPLETE 5 . cele grupate si cele cu fenomen « R / T » sunt considerate cu risc de declansare a unei tahicardii ventriculare / fibrilatii ventriculare. Extrasistolele polimorfe. EXTRASISTOLE VENTRICULARE MONOMORFE BIGEMINATE EXTRASISTOLE VENTRICULARE MONOMORFE. in special daca apar pe o inima cu leziuni structurale semnificative. Extrasistola ventriculara suficient de precoce.lungimea minima a tahicardiei ventriculare).

avand forma unor « dinti de fierastrau » (observate cel mai bine in derivatiile DII. din intervalul 250 –350 / minut si conduse la ventriculi intr-un raport aritmetic simplu 2 / 1 sau 3 / 1 sau 4 / 1. aVF si V1). FLUTTER ATRIAL FLUTTER ATRIAL 6 .FLUTTER – UL ATRIAL (FA): Unde « F » atriale regulate. fara linie isoelectrica intre ele. DIII. cu o frecventa constanta pentru un pacient dat. cu complexe QRS cu morfologie similara cu cea a complexelor QRS de origine sinusala.

cu o frecventa medie mai mica (de obicei sub 200 batai/minut). in mai putin de 7 zile (de obicei. inseamna un episod de fibrilatie atriala care se reduce spontan. cu frecventa medie intre 400 si 600 / minut. folosit pentru caracterizarea fibrilatiei atriale. FIBRILATIE ATRIALA FIBRILATIE ATRIALA 7 . cu complexe QRS cu morfologie similara cu cea a complexelor QRS de origine sinusala. Termenul « paroxistica ». reducerea spontana a unei fibrilatii atriale are loc mai repede de 48 ore) si nu se refera la valoarea frecventei cardiace medii din timpul episodului. conduse la ventriculi tot in mod neregulat.FIBRILATIA ATRIALA (fA): Unde « f » atriale neregulate.

fie invizibile (atunci cand sunt ascunse in totalitate sub complexele QRS). inseamna tahicardie cu 1) debut si sfarsit bruste. cu morfologie similara cu cea a complexelor QRS de origine sinusala. adresat unei tahicardii supraventriculare. cu unde P’ retrograde fie vizibile dificil. forma TPSV descrisa mai sus survine pe un cord aparent normal. V1). Termenul de « neparoxistica ».TAHICARDIA PAROXISTICA SUPRAVENTRICULARA (TPSV) (mai jos este descrisa forma cea mai des intalnita a TPSV. III. imediat dupa complexul QRS in derivatiile II. cu frecventa mare (o valoare intre 140 si 220 batai/minut). realizata prin fenomenul de reintrare. Tahicardia supraventriculara neparoxistica este produsa prin automatism anormal. 2) frecventa mare (o valoare intre 140 si 220 batai/minut) si 3) ritm regulat (« ca ceasul »). instituit in interiorul nodului atrioventricular. si anume : 1) debut si sfarsit progresive. De cele mai multe ori. Termenul de « paroxistica ». cu debut si sfarsit bruste. impulsul electric coborand spre ventriculi pe calea intranodala rapida si urcand spre atrii pe calea intranodala lenta) : Sir de cel putin sase complexe QRS. cu ritm regulat. aVF. inseamna negarea celor trei caractere elementare de mai sus. Toate cele trei elemente componente ale atributului de « paroxistica » sunt consecinte logice directe ale fenomenului de reintrare. 2) frecventa mai redusa (intre 100 si 140 batai/minut) si 3) ritm usor neregulat. folosit pentru caracterizarea tahicardiei supraventriculare. TAHICARDIE PAROXISTICA SUPRAVENTRICULARA 8 .

se numeste ritm idioventricular accelerat si.TAHICARDIA PAROXISTICA VENTRICULARA (TPV): Sir de cel putin trei complexe QRS. de cele mai multe ori. daca nu exista nici o derivatie precordiala cu complexe de tip RS. iar unda R in acea derivatie este larga (de la debutul R la varful S > 0 . in timpul tahicardiei). drept urmare. uneori intrerupt de capturi ventriculare sau fuziuni ventriculare. 12 secunde). cu disociatie atrioventriculara. nu are nevoie de nici un tratament. fie prin soc electric. Una dintre tahicardiile ventriculare neparoxistice apare. ca urmare a succesului reperfuziei miocardice in infarctul miocardic acut. cu morfologie si axa diferite de cele ale complexelor QRS de origine sinusala. Termenii de « paroxistica ». atunci. avand nevoie de terminare rapida. fie farmacologica. LA UN PACIENT CU INFARCT MIOCARDIC ACUT 9 . reprezinta o urgenta medicala. sau. se poate degrada oricand si rapid in fibrilatie ventriculara si. cu atat mai mult. Tahicardia ventriculara paroxistica este o tahiaritmie amenintatoare vital. cu debut si sfarsit bruste. Daca complexele QRS ale tahicardiei au forma de tip RS in cel putin o derivatie precordiala. cu ritm regulat. LA UN PACIENT CU CARDIOMIOPATIE DILATATIVA TAHICARDIE PAROXISTICA VENTRICULARA. insa. TAHICARDIE PAROXISTICA VENTRICULARA. 10 secunde. de obicei largi (durata > 0 . tahicardia este probabil ventriculara. cu frecventa mare (o valoare intre 140 si 220 batai/minut). respectiv « neparoxistica » au aceleasi semnificatii ca in cazul tahicardiei supraventriculare.

TAHICARDIE PAROXISTICA VENTRICULARA TAHICARDIE VENTRICULARA TERMINATA URGENT. PRINTR-UN SOC ELECTRIC EXTERN 10 .

DUPA REDUCEREA PRIN SOC ELECTRIC A TAHICARDIEI VENTRICULARE DE MAI SUS 11 . LA UN PACIENT CU INFARCT MIOCARDIC ANTERIOR ACUT ELECTROCARDIOGRAMA IN RITM SINUSAL A PACIENTULUI CU INFARCT MIOCARDIC ACUT.TAHICARDIE PAROXISTICA VENTRICULARA.

nici debit cardiac. Fibrilatia ventriculara este o aritmie amenintatoare vital. prin urmare. in care toate undele P sunt conduse la ventriculi cu unul si acelasi interval PR > 0 . La fel ca si tahicardia ventriculara paroxistica. BLOC ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL I (PR=0 . Intrucat nu exista complexe QRS. Activitatea electrica este reprezentata de oscilatii cu amplitudine. 20 secunde. 28 secunde) 12 . durata si frecventa variabile aperiodic (=haos). FIBRILATIE VENTRICULARA BLOCUL ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL I (BAV I) : Ritm sinusal. ea trebuie redusa rapid. prin soc electric extern.FIBRILATIA VENTRICULARA (fV): Nu exista complexe QRS. o urgenta medicala maxima. nu exista activitate cardiaca mecanica eficienta si.

48 secunde) BLOC ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL I (PR = 0 . 52 secunde) 13 .BLOC ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL I (PR = 0 .

BAV II se imparte in tipurile Mobitz I (=Luciani-Wenckebach) si Mobitz II. echivalent. pentru a putea sti daca intervalele PR ale acelor unde P conduse se alungesc pana la pauza sau. sunt egale intre ele. atunci el va fi descris drept : « Bloc AV gradul II tip Mobitz II 4/1 » sau. acest bloc se numeste simplu « Bloc AV de gradul II 2/1 » . iar una este blocata. BAV II Mobitz II are nevoie de tratament de suplinire a frecventei cardiace. Dupa cum intervalele PR ale undelor P dinaintea celei blocate se alungesc progresiv sau. « BAV gradul II tip Mobitz II. apoi o secventa 4 / 1 BLOC ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL II. dimpotriva.BLOCUL ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL II (BAV II) : O singura unda P blocata. Oricarui bloc AV de gradul II (indiferent de tip) i se descrie raportul de conducere a undelor P. dintr-un total de patru unde P. raman egale. In cazul in care este definitiv. cu conducere 4/3 ». 2 / 1 14 . prin implantarea unui stimulator cardiac. daca intrun bloc AV de gradul II tip Mobitz II. dimpotriva. De exemplu. trei sunt conduse. Intrucat blocul AV de gradul II 2/1 nu are cel putin doua unde P conduse succesiv. la un moment dat. urmata de o secventa 3 / 1. BLOC ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL II. TIP MOBITZ I (TIP LUCIANI-WENCKEBACH) : o secventa 8 / 1.

in cazul unui bloc permanent). Frecventa ventriculara este joasa si constanta si asigurata de un focar de evadare. prin implantarea unui stimulator cardiac (temporar. Cu cat sediul blocului este mai inalt (in jonctiunea atrioventriculara). cu morfologie de BRD indica originea probabila a focarului de evadare in ventriculul stang. dar mai ales in cazul in care este definitiv (amenintand in ambele situatii prin sincope Adams-Stokes). in cazul unui bloc cu cauza reversibila si permanent. frecventa de evadare a focarului (jonctional) este mai inalta. iar complexele QRS sunt mai inguste. BLOC ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL III BLOC ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL III 15 . iar complexele QRS sunt mai largi. Un complex QRS de evadare larg. cu morfologie de BRS indica originea probabila a focarului de evadare in ventriculul drept.BLOCUL ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL III (BAV III=TOTAL=COMPLET) : Nu exista relatie intre activitatea electrica atriala si cea ventriculara (exista disociatie atrioventriculara). Cu cat sediul blocului este mai apropiat de segmentele terminale ale sistemului de conducere. Atat in cazul in care este temporar. iar un complex de evadare larg. dar are frecventa ventriculara joasa si astfel amenintatoare vital. Frecventa atriala este constanta si mai mare decat frecventa ventriculara. BAV III are nevoie de tratament de suplinire a frecventei cardiace. frecventa de evadare a focarului (ventricular) este mai joasa.

urmata de unda T negativa si asimetrica. HIPERTROFIA VENTRICULARA STANGA (HVS) : Criteriul Sokolow-Lyon : Suma dintre modulul adancimii undei S in V1 si inaltimea undei R in V5 / V6 > 38 mm. 15 mV. 12 secunde si cu forma bifida (« P Winternitz »). 3 mV.HIPERTROFIA ATRIALA STANGA (HAS) : Durata undei P in cel putin una dintre derivatiile DII / DI / aVL / aVF > 0 . 04 mm x sec. Inaltimea componentei pozitive a undei P in V1 > 0 . In derivatia V1. HIPERTROFIE VENTRICULARA STANGA DE TIP BARAJ 16 . HIPERTROFIA ATRIALA DREAPTA (HAD) : Inaltimea undei P in cel putin una dintre derivatiile DII / DIII / aVF > 0 . V6 defineste HVS de tip « baraj ». aria componentei negative a undei P > aria unui patratel mic (0 . usor convexa superior. defineste HVS de tip « volum ». V6. la viteza standard si calibrarea normala a milivoltului) (« P Cabrera »). sau isoelectric. in V5. urmat de unda T pozitiva si mica. in derivatiile V5. Segmentul ST discret denivelat (sub / supradenivelat) orizontal. Subdenivelarea ST descendenta. de mica adancime. Criteriul Cornell : (SV3 + RaVL + 8 mm la femei) x durata QRS > 2440 mm x ms.

HIPERTROFIE VENTRICULARA STANGA DE TIP VOLUM HIPERTROFIA VENTRICULARA DREAPTA (HVD) : Raportul amplitudinilor R / S in derivatiile V1. Deviatie axiala dreapta in plan frontal > + 90°. RR’. 10 secunde (variante de prezentare : Rs. in opozitie de faza cu polaritatea principala a QRS in V1. qRs – toate indeplinesc acelasi raport R/S > 1). qR. cu durata QRS < 0 . HIPERTROFIE VENTRICULARA DREAPTA 17 . Subdenivelare ST si unda T negativa. V2. V2 > 1. R.

6. 3. Denivelarea segmentului ST si devierea undei T. V6 > 0 . Ritm supraventricular . BLOC DE RAMURA STANGA BLOC DE RAMURA STANGA 18 . Absenta undei q in DI. aVL. 12 secunde . in opozitie de faza cu polaritatea principala (portiunea blocata) a QRS. 2. Durata QRS > 0 . V6 . 045 secunde . Deflexiunea intrinsecoida in V5. V5. 4. V6 . 5. V5.BLOCUL DE RAMURA STANGA (BRS) : 1. Unda R monofazica / crestata / in platou in DI.

4. Unda S larga in V5. Ritm supraventricular . in opozitie de faza cu polaritatea principala (portiunea blocata) a QRS. 6. BLOC DE RAMURA DREAPTA BLOC DE RAMURA DREAPTA 19 . aVL . Durata QRS > 0 . V6. 3. Deflexiunea intrinsecoida in V1. Denivelarea segmentului ST si devierea undei T. V2 . V2 > 0 . 035 secunde . 5. DI. 12 secunde .BLOCUL DE RAMURA DREAPTA (BRD) : 1. 2. Aspect rsR’ / rSR’ in V1.

5. Unda delta . 12 secunde) . in antecedente. Episod de tahicardie prin reintrare atrioventriculara pe cale accesorie. 3. 4.SINDROMUL Wolff-Parkinson-White (WPW) : 1. in opozitie de faza cu unda delta. SINDROM WOLFF-PARKINSON-WHITE ELECTROCARDIOGRAMA PACIENTEI DE MAI SUS. DUPA ABLATIA CAII ACCESORII PRIN CURENT DE RADIOFRECVENTA 20 . Durata QRS > 0 . Ritm sinusal cu PR scurt (< 0 . 2. Denivelarea segmentului ST si devierea undei T. 12 secunde .

SINDROM WOLFF-PARKINSON-WHITE SINDROM WOLFF-PARKINSON-WHITE 21 .

orizontala sau oblic descendenta > 1 mm. TEST DE EFORT LA CICLOERGOMETRU. in absenta contraindicatiilor si cu consimtamantul scris al pacientului. urmata de unda T pozitiva. 08 secunde dupa punctul J. » Leo Schamroth Modificarile caracteristice : 1. din acelasi grup topografic . pentru confirmarea diagnosticului se indica efectuarea testului de efort. masurata la 0 . in cel putin doua derivatii adiacente. in cel putin doua derivatii adiacente. Ischemia subepicardica / transmurala : supradenivelare ST tranzitorie. In cazul in care electrocardiograma de repaus este normala. there may be no ecg abnormality. dar cu anamneza sugestiva pentru angina pectorala. din acelasi grup topografic. la pacientul fara durere toracica actuala. Ischemia subendocardica : subdenivelare ST tranzitorie. ELECTROCARDIOGRAMA NORMALA INAINTEA INCEPERII EFORTULUI TESTUL DE EFORT ESTE POZITIV PENTRU ISCHEMIE MIOCARDICA 22 . Even in the presence of severe ischaemic heart disease.ISCHEMIA MIOCARDICA : « Almost any ecg abnormality may occur in ischaemic heart disease. 2.

blocul de ramura stanga nou aparut. precoce si persistenta de cel putin 1 mm. NORMALIZAREA ELECTROCARDIOGRAMEI SI DISPARITIA DURERII DUPA ADMINISTRAREA DE NITROGLICERINA INFARCTUL MIOCARDIC : 1. In ambele situatii. enzimele miocardice cresc abia la 2–3 ore de la debutul infarctului. asociata cu cresterea enzimelor de citoliza miocardica. Infarctul miocardic fara supradenivelare ST : orice alta modificare a electrocardiogramei. Pentru a permite afirmarea diagnosticului de infarct miocardic acut. pe de alta parte.ANGINA PECTORALA DE REPAUS. in absenta blocului de ramura stanga si a hipertrofiei ventriculare stangi . in afara supradenivelarii ST (in particular subdenivelare ST persistenta sau variatii ale orientarii si amplitudinii undelor T (eventual cu simetrizarea acestora)). astfel incat valoarea 23 . in care diagnosticul infarctului miocardic fara supradenivelare ST. Blocul de ramura stanga preexistent face dificil diagnosticul electrocardiografic al infarctului miocardic . este foarte dificil de afirmat. in cel putin doua derivatii adiacente si orientate direct catre teritoriul infarctului. Desi dovada definitiva a infarctului miocardic este oferita de cresterea enzimatica. fiecare dintre cele doua imagini electrocardiografice descrise mai sus trebuie sustinuta de argumentul biochimic al necrozei miocardice (cresterea enzimelor de citoliza miocardica). Acest argument este necesar in special in cazul imaginii de la punctul 2. doar pe baza electrocardiogramei. asociind optional si ulterior unda Q patologica si inversiunea si simetrizarea undei T. este echivalent cu un infarct miocardic acut. 2. pe fondul durerii anginoase. diagnosticul este sustinut prin cresterea enzimelor de citoliza miocardica. Infarctul miocardic cu supradenivelare ST : supradenivelare ST (de obicei convexa superior).

diagnostica mare a electrocardiogramei consta in precocitatea semnelor electrice. Succesiunea in timp a semnelor electrice ale infarctului miocardic cu supradenivelare ST permite stadializarea acestuia. de la debutul infarctului. V5. stadiul electric subacut = de la normalizarea segmentului ST pana cand unda T devine negativa si mica / isoelectrica / normala in totalitate . V2. V2 INFARCT MIOCARDIC INFERIOR SI LATERAL. Topografia infarctului miocardic = topografia undelor Q patologice : Topografia infarctului miocardic Derivatiile in care se observa unda Q patologica ANTEROSEPTAL V1. aVL INFERIOR DII. stadiul electric cronic = dupa stadiul electric subacut. V5. DIII. STADIUL ELECTRIC ACUT 24 . permitand castigarea de timp. V2. V6 ANTEROEXTENSIV V1. aVL. V4. pana la revenirea segmentului ST la linia isoelectrica (in timpul acestei perioade apare unda Q patologica) . V6 LATERAL DI. aVF INFEROBAZAL (posterior) R inalt si larg in V1. V3 ANTEROLATERAL DI. V4. V3. pentru orientarea rapida a tratamentului (in special in cazul IMA cu supradenivelare ST). dupa cum urmeaza : stadiul electric acut = perioada initiala.

STADIUL ELECTRIC ACUT INFARCT MIOCARDIC INFERIOR. STADIUL ELECTRIC SUBACUT 25 .INFARCT MIOCARDIC ANTEROSEPTAL.

EMBOLIA PULMONARA (lista semnelor ecg. in aceleasi derivatii. Inversiune difuza a undei T. Criteriile 1 si 2 sunt fundamentale. Bloc de ramura dreapta minor . 5. Tahiaritmii atriale . Subdenivelare PR. Aspect S1Q3T3 . Microvoltajul QRS si alternanta electrica sugereaza un volum mare de lichid.PERICARDITA ACUTA : 1. 7. Tahicardie sinusala . in ordinea descrescatoare a frecventei) : 1. Complexul QRS de tranzitie deplasat in derivatiile precordiale stangi . 2. HIPOKALIEMIA < 3 . Aplatizarea undei T . Subdenivelare ST. In functie de ele. 26 . dupa normalizarea segmentului ST . Alternanta electrica. 8. 3. 5. in derivatiile care privesc direct subepicardul . 5 mEq/l : 1. Unde T negative in derivatiile V1 –V3 . 3. stadiul 2 = coborarea ST spre linia isoelectrica si scaderea amplitudinii undei T (inca pozitiva) . Microvoltaj QRS . 2. 2. 3. in aceleasi derivatii care privesc direct subepicardul . qR in V1. 4. cu cresterea consecutiva a distantei intre epicard si electrozii precordiali. stadiul 3 = inversiunea difuza a undei T. Subdenivelarea PR este uneori mai greu de observat. P pulmonar . respectiv balansul inimii in interiorul lichidului. stadiul 4 = ecg normala. se definesc stadiile electrice Spodick de evolutie a pericarditei acute : stadiul 1 = supradenivelarea ST . 4. dupa normalizarea ST. difuza si concordanta. 6. Supradenivelare ST concava superior. Inaltarea undei U. optional aritmii atriale .

HIPOKALIEMIE HIPOKALIEMIE – DUPA INCEPEREA CORECTIEI Dr. Laurentiu Lucaci 27 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->