Test 1

Subiectul I: Principiile fundamentale de Drept Internaional Public 1.1 Definii noiunea de principiu fundamental pr fund-prescriptie normativ ce se caracterizeaza printr-un inalt nivel de abstractizare,ce guverneaza conduita subiectilo DIP. La ele putem evident si caracter politic adic statele decurg la modaliati politice de solutionare a conflictelor.Ele apara cele mai importante valori a societietatii int:pacea,egalit dintre state,coperarea.Pr fundamentale au o valoare jur egala,nefind supuse unei ierarh.Respectarea lor reprez o conditie sine qua non adica necesar pu evitar conflictelor dintre state. 1.2 Analizai istoricul formrii i codificrii principiilor fundamentale Istoricul formarii si codificarii principiilor fundamentale DIP. Principiile fundamentale DIP au inceput sa se evidentieze inca din perioada antica.Chiar daca unele principii considerate astayi fundamentale pentru DIP au aparut de foarte mult timp,o veritabila opera de sistematizare a lor incepe abia dupa 2 razboi mondial. Astfel principiul respectarii cu buna credinta a obligatiilor asumate,numit si pacta sund servanda,constituie una dintre pietrele de temelie ale aparitiei si dezvoltarii dreptului international contemporan.Prin urmare principiile fundamentale,reprezinta rezultatul unei evolutii istorice,ce sa impus in conditiile intensificarii luptei pentru independenta impotriva auoritarismului.Printre primele principii care stau la baza relatiilor dintre state,sunt :egalitatea suverana a statelor,neinterventia in afacerile interne ale statului.Aceste principii au stat la baza formarii regulilor de comportare in domeniul relatiilor internationale dintre state.Principiul egalitatii in drepturi a statelor,se afirma pu prima dat la terminarea razboiului de 30 ani adica pacea de la Westphalia Un moment important in vederea dezvoltarii mai ample a DI,l-au avut Carta ONU si declaratia adunarii generale a ONU privind principiile de drept international ale relatiilor prietenesti si de cooperare intre state,in conformitate cu Carta ONU 1970.Pentru prima data Carta ONU enunta 7 principii DIP. 1. Principiul nerecurgerii la forta sau la amenintarea cu forta in relatiile internationale sau principiul neagresiunii 2. Pr reglementarii pe cale pasnica a diferendelor interantionale. 3. Pr neamestecului in treburile interne ale altui stat. 4. Obligatia statelor dea coopera unele cu altele. 5. Principiul egalitatii popoarelor si dreptul lor dea dispune de ele insele. 6. Pr egalitatii suverane a statelor. 7. Pr indeplinirii cu buna credinta de catre state a obligatiilor asumate in conformitate cu CartaONU. Alta codificare o consta si carta drepturilor si indatorririlor economice a statelor 1974,care consacra un nr de 15 pr destinate reglementarii raporturilor economice dintre state. Pe linga pr din Carta ONU aici se mai intil careva pr:ex dr suveran al statelor de a aleg sistemul economic,politic. Actul Finan a Conferintei pentru securitate si coperare in Europ 1975 mai consacra inca 3 pr:inviolabilitatea frontierei de stat,intagritatea teritoriala,respectarea drepturilor omului si libertatile fundamentale. Astfel putem concluziona in raport cu evolutia si afirmarea principiilor fundamentale ale DIP,ca pe masura cresterii complexitatii societatii internationale si a dezvoltarii DIP,se contureaza noi principii,care la rindul lor pot deveni fundamentale. 1.3. Evaluai natura juridic a principiilor fundamentale Principiile fundamentale ale DIP sunt principii cu un grad maxim de abstractizare si generalizare cu aplicare universala si avnd valoare imperativa ele apara valorile fundamentale a relatiilor dintre subiectele DIP. Caracterele jur: Universalitate-se aplica tuturor domeniilor de cooperare dintre state. Maxima generalitate-se adreseaza tuturor raporturilor de DIP.

 Gradul mare de abstractizare si generalizare Nu sunt ierarhizate- Au valoare juridica egala Apara valorile fundamentale avind o importanta deosebita pentru omenire. Au caracter dinamic- datorita evolutiei permanente a relatiilor internationale,este necesara evidentierea si aplicarea unor noi norme internationale care pot deveni principii DIP. Reprezinta o conditie sine qua non- necesar pu evitar conflictelor dintre state. Fac parte din categoria normelor jus cogens-de la care nu se poate face abatere. Subiectul II: Teritoriul n Dreptul Internaional. 2.1. Definii noiunea teritoriului n DIP Teritoriul de stat reprezinta spatiul geografic in ale carui limite statul isi exercita suveranitatea deplina si exlusiva si este alcatuit din suprafete terestre,acvatice si marine,din solul,subsolul si spatiul aerian. Prin teritoriu in DI subintelegem suprafata terestra,acvatica,subsolul,coloana de aer de deasupra lor. 2.2.Clasificai teritoriul i comparai regimul juridic al fiecrei categorii. In dependenta de regimul juridic teritoriul se clasifica in : 1)Teritoriu de stat-acele suprafete aflate sub jurisdictia deplina si exclusiva a unui anumit stat. 2)Teritoriu cu regim international-in aceste spatii nu se exercita suveranitatea nationala a nici unui stat.De ex :zona internationala a spatiilor submarine,marea libera si coloana de aer de deasupra ei,Antarctica,spatiul extraatmosferic. 3)Teritoriu cu regim mixt-in aceste zone actioneaza prevederile legislatiei nationale si a celei internationale.La rindul lor aceste spatii se clasifica in:spatii ce fac parte din teritoriul unui anumit stat(fluviile internationale-Dunarea,Rinul,Canalele int-Panama,Strimptorile int-Bosfor si Dardanele)*Spatii ce nu sunt parte componenta a teritoriului unui anumit stat(zona economica exclusiva,contigua,platoul continental) 2.3 Formulai modaliti de modificare a teritoriului n Dreptul Internaional Public Modificarea teritoriului statelor este admisa de DI contemporan in baza respectarii principiului dreptului popoarelor dea dispune de ele insele si numai prin mijloace panice.Conform Actului Final CSCE de la Helsinki1975,statele semnatare considera ca frontierele lor pot fi modificate in conformitate cu dreptul international,prin mijloace panice si prin acord. Modalitati de modificare: Ocupatia originara-care se refera la teritoriile fara stapin(terrae nullius),fiind o modalitate prin care teritori din America,Africa etc,erau alipite la imperiile coloniale.Aceste teritorii erau ocupate nefiind respectate drepturile populatiei autohtone. Ocupatia teritoriilor abandonate(res derilictus),teritorii care fusesera sub suveranitatea unui stat si care,kipurile,odata parasite,puteau fi ocupate de alte state. Cesiunea de teritoriu-desemneaza actiunea de trecere a unuo teritoriu aflat sub suveranitatea statului care il cedeaza sub suveranitatea statului care il primeste. Astfel modificarile teritoriale pot avea loc prin desprinderea unei parti de teritoriu de la un stat s formarea unui nou stat,reuniunea mai multor state in unul singur,prin fuziune prin absorbtie,dezmembrarea unui stat in 2 sau m m state si transferul de teritoriu de la un stat la altul. Consimtamintul populatie de pe teritoriu ce urmeaza sa fie modificat se poate exprima:prin hotarire a organului legislativ;prin consultarea populatiei(referendum).