Sunteți pe pagina 1din 1

Elementele de baz pe care trebuie pus accentul sunt: luarea notielor la cursuri, ergonomia nvrii, metodele de nvare, memorarea

eficient, pregtirea examenelor i citirea rapid. Organizarea activitilor de nvare trebuie s in seama de cteva aspecte ale cronobiologiei umane i a proceselor fiziologice care au loc. Astfel, biopsihoritmul ciclic zilnic are cinci vrfuri fiziologice (orele 5, 11, 18, 20, 24) i cinci cderi (orele 2, 8, 14, 16, 22). Din punct de vedere biochimic, memoria de scurt durat (MSD) are performane mai mari dimineaa, iar memoria de lung durat (MLD) dup amiaza i seara. Dac se ine cont de curba uitrii atunci ar trebui ca s se repete n a treia zi ceea ce s-a nvat n prima zi. Exist o multitudine de tehnici i metode de nvare. Dintre cele mai importante se pot enumera: nvarea sintetic (pentru materiale puin ample se citete i se repet global), nvarea analitic sau secvenial (mai nti global, apoi aprofundat, consemnnd cu creionul), nvarea progresiv i cu repetri recurente (materiale voluminoase), nvarea creativ (problematizarea), nvarea prin conversaie (METINCON), nvarea de tip problem-ntrebare-rspuns (METINPROB), nvare cu ajutorul reprezentrilor grafice (METINARG). nvarea cu sens este mai economic dect ntiprirea mecanic. Se disting urmtoarele tipuri de memorie: senzorial de achiziie (vizual, auditiv, asociat), afectiv de participare (imaginativ), cognitiv (lanuri de idei, scheme), acional (operaional). Pentru dezvoltarea memoriei se practic exerciii de nelegere (rezumatul unui text), exerciii de reamintire, experimente formative (memorri i reproduceri la intervale diferite) toate avnd drept scop stabilirea unui sistem propriu de memorare. Pentru cantiti mari de informaii faptice, formulele mnemonice sunt de foarte mare ajutor.