Sunteți pe pagina 1din 19

Universitatea Lucian Blaga din Sibiu Facultatea de Medicina Victor Papilian Specializarea A.M.G.

-Continuare studii

PRINCIPII NURSING N PNEUMONIA ACUT

COORDONATOR SEF LUCRARI DR. COLDEA LILIANA

Student, MAZILU (AGHEORGHIESEI) VIORICA

Scopul lucrarii

Scopul acestui studiu este:

evaluarea prevalentei pneumoniei intrun segment de populatie; evaluarea principalelor probleme nursing ; instruirea pacientilor cu privire la stilul de viata, constientizand astfel si controlul asupra afectiunii.

Material si metoda:
Studiul s-a efectuat pe pe un lot de 125 de pacienti cu varste cuprinse intre 0- 80 ani, care au beneficiat de ingrijiri in Spitalul Municipal Husi, Compartimentul Pneumologie, Sectia Boli Infectioase si Sectia Pediatrie pe o perioada de un an( 01 iulie 2012- 01iulie 2013). Documentarea s-a facut utilizand: date anamnestice; chestionare; cercetarea foilor de observatie si a registrelor de internari; recoltare de probe biologice; investigatii paraclinice; intervievarea rudelor. Fiecarui pacient i s-a intocmit o fisa individuala cu reflectarea datelor sociodemografice, clinice.

S-a realizat un chestionar format din 10 intrebari la care au raspuns pacientii. Chestionarul a cuprins urmatoarele intrebari si variante de raspuns: 1. Cunoasteti cauzele si simptomele pneumoniei ? Da Nu 36% Putin
46%

Da Nu Putin

18%

2. Sunteti consumator de alcool ? Da 21% Nu Putin


51% 28%

Da Nu Putin

3. Cunostinte despre dieta si regimul de viata; Da Nu 14% 12% Putin

74% Da Nu Putin

4. Sunteti fumator ? Da Nu Ocazional

20% Da Nu Ocazional 22% 58%

5. Sunteti alergic la medicamente? Da Nu Nu stiu

Da

Nu

Nu stiu

12%

14%

74%

6. Sunteti ingrijorat si aveti cunostinte despre interventiile medicale pe care le veti suferi( recoltare de produse biologice, investigatii) ? 27% Da Nu Putin 50%
23%

Da

Nu

Putin

7. Este necesara informarea despre aceasta boala? Da 5% Nu 2% Nu stiu

Da Nu Nu stiu

93%

8. Sunteti multumit de asistenta medicala acordata ? Foarte multumit 7% Multumit Nemultumit 23%
70%

Foarte multumit

Multumit

Nemultumit

9. Ce imbunatatiri s-ar putea aduce asistentei medicale?


La aceasta intrebare 46% au optat pentru cresterea calitatii actului medical, 22% au optat pentru imbunatatirea conditiilor din spital, 14% doresc imbunatatirea calitatii asistentei comunitare iar restul de 18% nu si-au exprimat parerea.

10. Cine ar trebui sa furnizeze informatii despre pneumonie?


Medicul specialist Mass media Alte persoane
18% 4% Medicul specialist Mass media Alte persoane 78%

REZULTATE SI DISCUTII
Tab. Nr. 1 : Repartitia lotului in functie de sex
Sexul Nr. cazuri Procent Feminin 53 42% Masculin 72 58% Total 125 100%

42% F eminin Mas c ulin 58%

Din cei 125 de pacienti urmariti, s-au constatat urmatoarele situatii: 63 dintre pacientii internati erau femei si 72 erau barbati -> Se observa o pondere mai mare a bolii in randul persoanelor de sex masculin.

Tab. Nr. 2 Repartitia lotului in functie mediul de provenienta


Mediul de provenienta Urban Rural Total

Nr de cazuri Procent

59 47%

66 53%

125 100%

Urban 47% 53% Rural

sa

Persoanele din mediul rural au o receptivitate mai mare pentru contractarea afectiunii pulmonare fata de cele din mediul urban.

Tab.nr. 3 Repartitia in functie de varsta


Varsta Sub17 ani 18-30 ani 31-40 ani 41-50 ani 51-60 ani Peste 60 ani Total

Nr. de cazuri Procent

35 28%

16 13%

8 6%

11 9%

14 11%

41 33%

125 100%

Sub17 ani 33% 28% 18-30 ani 31-40 ani 13% 41-50 ani 51-60 ani Peste 60 ani

11%

9%

6%

In ceea ce priveste varsta se constata o incidenta mai mare la varste extreme, in randul persoanelor foarte tinere , copii, si la cei in varsta, peste 60 de ani.

Tab nr.4 Factorii de risc

Factorii de risc Procent


60%

Fumat 52%

Alcoolism 43%

Comorbiditati 37%

Tratament initiat tardiv 19%

52% 50% 43% 40% 30% 19% 37% Fumat Alcoolism Comorbiditati Tratament initiat tardiv

20%

10%

0% Procent

Factorii care confera riscuri in evolutia bolii sunt diversi , dar cei mai semnificativi au fost tabagismul (52%), abuzul de alcool (43%) si comorbidittile importante (37%), tratamentul initiat tardiv sau incorect( 19%).

Tab. nr. 5 Repartitia in functie de starea la externare


Starea la externare Ameliorat Vindecat Deces Total

Nr. de cazuri
Procent

52
41%

69
55%

4
4%

125
100%

70 60 50 40 30 20 10 0 52

69

Ameliorat

Vindecat

Deces

Se observa remisia totala a bolii la 69 de cazuri(55%), o ameliorare a simptomatologiei la 52 de cazuri(41%) dar si 4 decese, acestea reprezentand 4% din lotul studiat.

Tab. nr. 6 Repartitia in functie de simptomatologie


Simptome Nr. cazuri Procente Febra+frison 104 70%
140 120 100 80 60 40 20 0 43 68 Nr. cazuri 104 121 115

Tuse 121 97%

Junghi toracic 43 34%

Dispnee 115 92%

Rinofaringita 68 54%

ic

br a+ fri so n

se

to ra c

ne

isp

hi

Fe

ng

Febra la prezentare este frecvent intalnit (104), desi in cvasitotalitate pacientii recurg anterior la antipiretice. La cei 125 de pacienti cu pneumonie, observm pe primul loc prezenta tusei productive (121), insotit de dispnee (115), fenomene specifice rinofaringitei la 68 de cazuri. Examenul clinic este marcat de prezenta ralurilor crepitante,insotite sau nu de semnele condensrii pulmonare .

Ju

in o

fa r

in g

Tu

ita

Tab. nr 7 Repartitia in functie de investigatii


Radiografie pulm. 123 98% Investigatii de laborator 125 100%

Investigatii Nr. pacienti Procent

Examen sputa 79 63%

Spirometrie 53 42%

Echografie 67 54%

140 125 123 120 100 79 80 67 60 53 40 20 0

Radiografie pulm. Examen sputa Investigatii de laborator Spirometrie Echografie

Examenul radiologic a fost modificat la 100% din cazuri. La 79 de pacienti s-a reusit efectuarea examenului bacteriologic al sputei. Cel mai frecvent identificat germene in cazul pneumoniei a fost pneumococul, la 51 pacienti. In 8 cazuri s-a identificat H. influenzae, iar M. catarrhalis la 20 cazuri.S-au efectuat si antibiogramele care au pus in evidenta sensibilitatea sau rezistenta germenilor la clasele de antibiotice. Examinarile de laborator au pus in evidenta leucocitoza cu neutrofilie importanta, la 90 % din cazuri, VSH-ul marit la 85% din cazuri, , fibrinemie la 55% din cazuri, ureea sanguina crescuta la 54% din cazuri, hemoculturi pozitive la 10% din cazuri.Spirometria evidentiaza disfuctii pulmonare usoare si medii la 48 cazuri si disfuncii pulmonare grave la 5 cazuri. Echografia cavitatii pleurale a pus in evidenta epansament pleural la 22 de cazuri la care s-a practicat toracocenteza, lichidul pleural fiind examinat biochimic, citologic, bacterioscopic.

ie af .. o. gr ho trie lab E c m e de iro atii Sp tig uta . s p ve s lm In en pu am afie E x ogr i ad

Tab. nr. 8 Repartitia in functie de evolutie

Evolutie Nr. pacienti Procent

Rezolvare 4-8 sapt 67 54%

Rezolvare 8-12 sapt 33 26%

Complicatii 21 17%

Decese 4 3%

R Rez ez ol olva va C re re 8 - 1 om 4D 2 8 ec p sa sa l ic e a pt pt ti i se

21 33 67 0 20 40 60 80

Nr. pacienti

Rezolvarea clinico-radiologic a pneumoniei n 4-8 sptmni a survenit la 54% pacienti, iar la 26% - dup 8-12 sptmni. Factorii independenti de risc pentru evolutia trenant a pneumoniei sunt: infiltratia pneumonic initial extins, asocierile microbiene, pleurezia si progresarea radiologic a infiltratului pneumonic (la examenul repetat).Din cauza complicatiilor , au survenit si 4 decese prin insuficienta respiratorie. Complicatiile cele mai frecvente au fost pleurezia, suprainfectia, insuficienta cardiaca, tulburari psihice la alcoolici.

Tab. Nr. 9 Evaluarea succesului terapeutic in administrarea antibioterapiei

Antibiotic Eficienta

Claritromi cina 90%

Amoxicilina+cl avulanat 85%

Cefuroxima 72%

Moxifloxacina 100%

Ciprofloxacina 67%

Amoxicilina 55%

Claritromicina Amoxicilina+clavulanat

55% 67%

Cefuroxima

90%
Moxifloxacina Ciprofloxacina Amoxicilina

85% 100% 72%

Claritromicina a fost administrat la 90% dintre pacienti, in special acelora la care tabloul clinic nu era suficient de sugestiv in momentul primei consultatii. In conditiile in care s-a inregistrat ameliorare la 48h sau examenul sputei a demonstrat sensibilitatea la claritromicin a tulpinilor implicate, s-a mentinut tratamentul initial. Rezultate foarte bune s-au obtinut la administrarea Moxifloxacinei si combinatiei Amoxicilina +clavulanat. Schimbarea tratamentului s-a produs doar la acei pacienti la care simptomatologia nu s-a remis dupa 72 de ore. S-a constatat ca 96 pacienti au urmat tratament cu un singur antibiotic, predominanta terapiei fiind cu Claritromicina, combinatia Amoxicilina +clavulanat sau cu Moxifloxacina.

Tab. Nr. 10 Terapia cu antibiotice


Tratament
Nr. Cazuri Procente

Monoterapie
96 77%

Dubla asociere
21 17%

Tripla asociere
8 6%

100 80 60 40 20 0

96

21

Monoterapie Dubla asociere Tripla asociere

la ip Tr as oc re ie o as

b Du M ot on er
Nr. Cazuri

Tratamentul cu o asociere de 2 antibiotice (la 21 pacienti) a constat n asocierea unei aminopeniciline cu alte familii de antibiotice (fluorochinolone, aminoglicozide, macrolide). Asociere de 3 antibiotice s-a impus doar la 8 pacienti (fie datorita severitatii formei clinice, fie prezentei unor comorbiditati si a constat n asocierea de ampicilina + cotrimoxazol + ciprofloxacina.

la ie ap

cie

re

1.

2. 3. 4. 5. 6. 7.

Toate cercetarile efectuate in ultimul timp asupra pneumoniei indiferent de cauza, au certificat prezenta unei simptomatologii caracteristice. Evaluarea este extrem de important in tratarea pacientilor cu pneumonie. Acest lucru ar trebui s se extind dincolo de sistemul respirator, ca boala ar putea avea un impact asupra altor sisteme corporale si functii. Vigilenta n observatiile si ngrijirea medical de baz va ajuta asistentele medicale sa identifice posibile cazuri de pneumonie, si de a facilita interventia timpurie si o mai bun calitate a ingrijirilor acordate pacientilor. O abordare nursing corecta la pacientul cu pneumonie care presupune efectuarea unei anamneze si examen obiectiv amanuntit, va duce la obtinerea de date care ne vor permite sa depistam nevoile pacientului. Din analiza lotului chestionat am dedus ca receptivitate mai mare in a contracta boala o au barbatii. Persoanele din mediul rural prezinta o susceptibilitate mai mare in a face boala, dupa cum reiese si din tabelul cu repartitia lotului dupa mediul de provenienta din cauza lipsei de informare si educatie sanitara precara. O incidenta crescuta a pneumoniei , o intalnim la copii si persoanele in varsta, ele sunt categoriile cele mai receptive, datorita statusului imunitar si neadaptarii organismului la conditiile climaterice. Pneumoniile pot fi contractate de adultul sanatos dar mai frecvent de persoanele cu factori de risc dintre care cei mai semnificativi sunt tabagismul, abuzul de alcool, comorbiditatile( afectiuni respiratorii cronice, diabetul, afectiuni psihiatrice, boli cardiovasculare grave, hepatice si renale).

8.

Remisia bolii a survenit la peste jumatate din cazuri, dar asistam si la un procent de esecuri terapeutice care s-au soldat cu 4 decese a caror cauze sunt boli respiratorii cronice grave si complicatiile deosebit de grave survenite in timpul spitalizarii. 9. Tabloul clinic este cel sugestiv pentru pneumonie, cu febra , tuse, dispnee si fenomene de condensare pulmonara. 10.Tabloul radiologic confirma cazurile de pneumonie, examenul sputei confirma prezenta agentului patogen, la fel si celelalte investigatii ajuta la stabilirea diagnosticului etiologic. 11.Rezolvarea cazurilor se datoreaza antibioterapiei initiate corect si la timp, compliantei pacientilor la tratament, tolerantei, iar complicatiile survenite se datoreaza antibioterapiei initiata tarziu, factorilor de risc, comorbiditatilor. 12.Din rezultatele chestionarului am dedus ca majoritatea subiectilor au cunostinte despre boala iar cei care nu cunosc sunt dispusi sa-si completeze informatiile din diverse surse. 13.Mi s-a parut important ca in chestionar sa introduc si o intrebare referitoare la alergiile la medicamente deoarece persoanele pot dezvolta reactii alergice la medicamente cu implicatii catastrofale in evolutia bolii sau care ii pot pune viata in pericol. Daca se stie alergic la vreun produs farmaceutic, acesta se poate inlocui si se evita astfel producerea unei tragedii. 14.Pacientii din lotul studiat au un grad de satisfactie mai mare, cu cat echipa medicala raspunde necesitatilor si asteptarilor sale; 15.Pacientii apreciaza relatia de comunicare cu cadrele medicale si satisfactia lui este in sransa legatura cu claritatea informatiilor primite; 16.Principalele nemultumiri sunt legate de conditiile din spital, uneori lipsa medicamentelor si materialelor sanitare, dotare necorespunzatoare cu aparatura medicala;