Sunteți pe pagina 1din 69

1.Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda practicienilor. Valoarea patrimonial a ntreprinderii (ANC) este de 8.

000 mii lei, capacitatea beneficiar estede 1.000 mii lei, iar dobnda la certificatele de depozit ale trezoreriei statului este de 30%. Determinativaloarea ntreprinderii prin metoda practicienilor. Denumit i metoda indirect" sau german", metoda practicienilor const n ponderareavalorii patrimoniale i valorii prin rentabilitate Valoarea ntreprinderii se determin ca medie simpl sau ponderat a unei valori patrimoniale (ANC) i una prin rentabilitate iCB/i unde: Vg = (ANC + ICB/i )/2 Vg - valoarea intreprinderii ANC - activ net corectat CB - capacitatea beneficiara i - rata dobanzii Vg = (8000 + 1000/30%)/2 = 5666,67 lei

2.Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda retail. Valoarea patrimonial a ntreprinderii (ANC) este de 10.000 mii lei, capacitatea beneficiareste de 2.500 mii lei, iar coeficientul PER este 2. Determinati valoarea ntreprinderii prin metodaRetail . Este o variant a metodei practicienilor:Vg = ANC + CB*y Unde capacitatea beneficiar se exprim prin dividende, iar multiplicatorul capitalistic y poate luavalorile coeficientului bursier PER, de regul, sau o serie constant de beneficii an. Aici valoarea elementelor necorporale se determin pe baza valorii actuale a profiturilor viitoare pe un numr de ani (y CB) i se mparte n mod egal ntre vnztor si cumprtor. Vg = [10.000+(2.500*2)]/2 = 7.500 lei 3.Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda bazata pe goodwill valoareasubstantial bruta. Ex.1 Care este valoarea substantial brut a unei ntreprinderi care, dup reevaluareabunurilor, prezint urmtoarea situatie patrimonial: capital social 3.000; imobilizri 8.000; stocuri 20.000;creante 15.000; rezerve 500; profit 1.000; diferente din reevaluare 14.000; disponibilitti 500; obligatiinefinanciare 25.000; instalatii luate cu chirie 10.000 VALOAREA SUBSTANTIALA BRUTA (VSB) = Activ net contabil corectat ( ANCC+Datorii ) + Active obtinute prin inchiriere sau leasing Active imprumutate/inchiriate/cedatetertilor Costuri pentru reparatii si cheltuieli de punere in functiune VSB = 8000 + 20000+15000 + 500 + 10.000 = 53.500 Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poateutiliza ntreprinderea la un moment dat, prezentnd valoarea activului pe baza principiului prevalenteieconomicului asupra juridicului Ex.2 Activul net contabil este de 425.000 mii lei. Valoarea bunurilor nchiriate este de105.000mii lei, iar valoarea bunurilor ntreprinderii nchiriate la terti este de 75.000mii lei. Care este valoareasubstantial brut a ntreprinderii ?

VSB = 425.000 + 105.000 75.000 = 455.000 mii lei 4.Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda bazata pe goodwill capitalurile permanente necesare exploatarii. Ex. Bilanul la 31.12.200N se prezint astfel: Activ : Imobilizari corporale 1.600 Fond comert 250 Stocuri 300 Creante 500 Disponibilitati 600 Total 3250

Pasiv : Capital social 2.000 Diferente reevaluare 550 Obligatii financiare 500 Furnizori 200 Total 3250 Necesarul de fond de rulment (NFR) 600 -Profit net previzional 500/an -Planul de finanare se prezint astfel: 12345 Investiii 200 - 200 - 200 NFR - 100 - 100 Rambursri mprumut 100 200 200 - - _ Mijloace necesare 300 300 400 100 200-CPNE vor fi remunerate la rata de 15%;Renta de goodwill va fi actualizat la rata de 12%. Evaluarea se face n dou etape: evaluarea elementelor corporale i evaluarea elementelor necorporale. Evaluarea elementelor corporale: Activ corporal (net) 3.000 Datorii 700 Valoarea eleni, corporale 2.300 Evaluarea elementelor necorporale: Calculul CPNE: Imobilizri corporale nete l .600 NFR 600 CPNE = 2.200 In funcie de elementele cifrate din planul de finanare, masa CPNE va evolua n 5 ani astfel: Valoarea global a ntreprinderii:Valoarea elementelor corporale 2.300 Valoarea elementelor necorporale 195 Valoarea global 2.495 In ambele metode prezentate mai sus (remunerarea VSB si remunerarea CPNE) au fost stabilite ipotezele de baz:

-durata rentei: a fost fixat la 5 ani; cu ct durata e mai mare, cu att goodwill-ul sau badwill-ul sunt maimari dar si riscul este mai mare. De regul, durata se stabilete n funcie de constatrile din diagnostic(3-7 ani); -perioada de referin: s -au luat n consideraie 5 ani viitori; n practic se pot lua n calcul patru perioade: istoric (minim 3 ani), viitoare (minim 3 ani), mixt (trecut i viitoare) i ponderat (combinarea primelor trei); -rata de remunerare a VSB sau CPNE: s-a stabilit la 15%; cu ct este mai mare cu att renta degoodwill este mai mic. Se pot aplica rate difereniate: o rat pentru partea imobilizat i o altrat redus cu pn la jumtate din prima pentru partea circulant; - beneficiu previzional: este beneficiul din exploatare obinut conform metodologiei pentrudeterminarea capaci tii beneficiare; -rata de actualizare; nu are scopul de a corija eroziunea monetar ci de a lua n calcul nencasareaimediat. Rata de actualizare msoar renunarea la disponibilitatea financiar a capitalurilor; cu ct ateptarea e mai lung cu att penalizarea e mai dur. Cu ct rata e mai mare cu att goodwill-ule mai mic. 5. Studiu de caz privind tabloul de finantare partea I. Pentru a surprinde fluxurile nete de trezorerie, practica financiara a elaborat tabloul de finantare, pe baza bilantului si a contului de rezultate. Bilantul descrie situatia intreprinderii, la un moment dat, ca rezultat al fluxurilor fizice si financiare, iar contul de rezultate inregistreaza cheltuielile si veniturile ocazionate de aceste fluxuri. Separand cheltuielile platibile in cursul exercitiului financiar, de cele a caror plata este scadenta in exercitiile urmatoare si veniturile incasabile in cursul exercitiului, de cele incasabile in viitor, se poate determina situatia trezoreriei, respectiv fluxul monetar net al exercitiului (cash-flow). 1 Continutul tabloului de finantare Scopul elaborarii acestui al treilea document informational important este de a explica formarea fondului de rulment si relatia acestuia cu soldul de trezorerie, prin intermediul fluxurilor monetare (de incasari si plati) ale exercitiului incheiat. Se stabileste, in principal, pe baza a doua bilanturi succesive si explica legatura intre partea de sus si partea de jos a bilantului, prin intermediul variatiei fondului de rulment. Prima parte a tabloului de finantare, analizeaza modul cum s-a realizat, in dinamica, echilibrul structural intre elementele stabile ale bilantului (utilizari si resurse stabile), iar a doua parte analizeaza modul cum s-a utilizat fondul de rulment in asigurarea echilibrului functional intre elementele ciclice ale bilantului (utilizari si resurse ciclice) si al echilibrului monetar dintre incasari si plati. Ecuatia fundamentala, pe care o explica tabloul de finantare, este urmatoarea: DFR = D NFR + D TN, respectiv, variatia fondului de rulment, rezultata in partea de sus a bilantului, este reconstituibila, prin cumularea variatiei nevoii de fond de rulment cu variatia trezoreriei nete (cash-flow-ul). Modificarea nevoii de fond de rulment determina ameliorarea sau degradarea fondului de rulment. Pentru elaborarea tabloului de finantare se parcurg doua faze: 1) determinarea variatiei fondului de rulment, ca urmare a modificarii structurii capitalurilor (in partea superioara a bilantului); 2) determinarea variatiei trezoreriei nete, ca urmare a modificarii nevoii de fond de rulment (partea de jos a bilantului), articulata cu variatia fondului de rulment. Prin intermediul tabloului de finantare se evidentiaza fluxurile de resurse financiare mobilizate de intreprindere . - din autofinantare (interne); - din aport de capital si din imprumuturi (externe) si utilizarea acestor resurse financiare pentru: - investitii

- plata dividendelor - rambursarea imprumuturilor Analiza acestor fluxuri financiare porneste de la constatarea, in bilanturile succesive, a unui flux de resurse. Atunci creste un post de pasiv (spre exemplu, ca urmare a unui aport nou de capital) sau scade un post de activ (exemplu, amortizarea activelor fixe). In cazul unui flux de alocare a capitalurilor banesti, atunci creste un post de activ (exemplu, cumpararea de materii prime si/sau active fixe) sau scade un post de pasiv (de exemplu, achitarea unei datorii). Se retine, astfel, ca trezoreria se modifica nu numai ca efect al cheltuielilor si veniturilor exercitiului, ci si ca urmare a variatiei stocurilor de active si a soldurilor de datorii, la sfarsitul perioadei fata de inceputul perioadei de gestiune. In cursul exercitiului, devin platibile cheltuieli efectuate in exercitiul anterior. Tot astfel devin incasabile, in cursul exercitiului, venituri inregistrate in exercitiul anterior. De asemenea, venituri si cheltuieli ale exercitiului devin realizabile in exercitiul urmator. In plus, trezoreria intreprinderii, fiind unica, variaza si in raport de cheltuielile platibile pentru investitii si ca urmare a fluxurilor de capital si de dobanzi, rezultate din operatiile financiare si exceptionale ale intreprinderii, in cursul exercitiului. In sinteza, tabloul de finantare reflecta fluxurile de resurse financiare stabile (permanente) si cele pe termen scurt (ciclice, temporare), fiind astfel un instrument principal al gestiunii financiare pentru analiza si previziunea variatiei fondului de rulment si a variatiei trezoreriei nete . 2 Articularea tabloului de finantare Excedentul brut al exploatarii, evidentiat in contul de rezultate, reprezinta sursa potentiala pentru capacitatea de autofinantare a intreprinderii Capacitatea de autofinantare apare, la randul sau, ca o sursa stabila care permite finantarea investitiilor, rambursarea imprumuturilor financiare contractate in anii anteriori si plata dividendelor catre proprietarii intreprinderii. Plata dividendelor reprezinta, deci, o alocare definitiva de fonduri in partea superioara a bilantului, iar cele neplatibile se regasesc in fondul de rulment, pentru finantarea ciclului de exploatare. Daca autofinantarea nu este suficienta pentru nevoile de finantare stabile mentionate mai sus, atunci intreprinderea va solicita noi surse externe stabile: aport nou de capital, imprumuturi financiare noi, cesiuni de active fixe. Intreaga politica financiara, privind partea superioara a bilantului, se va reflecta in variatia fondului de rulment, respectiv, in conditiile de finantare a activitatii de exploatare si, mai departe, se va reflecta in variatia trezoreriei nete. In fond, variatia fondului de rulment nu reprezinta decat o influenta potentiala asupra trezoreriei nete. Aceasta din urma este dependenta, in egala masura, de variatia stocurilor si creantelor pe termen scurt ale intreprinderii si de variatia creditelor de trezorerie. Cresterea fondului de rulment este dovada imbunatatirii structurii financiare a intreprinderii, respectiv cresterea resurselor stabile, in raport cu nevoile permanente. Aceasi crestere demonstreaza capacitatea intreprinderii de a degaja lichiditati atat in partea superioara, cat si in cea inferioara a bilantului si de a-si imbunatati sensibil situatia trezoreriei. Dimpotriva, scaderea fondului de rulment este dovada unui dezechilibru financiar: nevoi permanente sunt acoperite cu resurse pe termen scurt. Aceasta situatie, corelata cu cresterea nevoii de fond de rulment, conduce la un dezechilibru cronic al trezoreriei, la cresterea riscului de faliment al intreprinderii. In concluzie, pentru a judeca situatia financiara a intreprinderii, se analizeaza bilanturile succesive care permit aprecierea starii si evolutiei echilibrului financiar si a indatorarii acesteia. Pentru a cerceta cauzele acestei situatii financiare, pentru a intelege evolutia sa si pentru a face previziuni, se studiaza: - fluxurile de venituri si cheltuieli din contul de rezultate (studiul rentabilitatii economice); - fluxurile de investitii, in active fixe si circulante, si de finantare a acestora din tabloul de finantare; Articularea tabloului de finantare cu bilantul si contul de rezultate

Decalajele intre nasterea fluxurilor financiare si realizarea lor efectiva in cadrul trezoreriei, evidentiate, de asemenea, in tabloul de finantare . Situatia financiara din bilantul de la incheierea exercitiului, este, deci, consecinta situatiei financiare de la inceputul exercitiului si a fluxurilor financiare, realizate de intreprindere in cadrul exercitiului si evidentiate in contul de rezultate si in tabloul de finantare. 3 Exemplu de constructie a tabloului de finantare Se iau in calcul datele din bilantul de la inceputul si de la sfarsitul anului si datele din contul de rezultate al exercitiului incheiat: In cursul exercitiului, intreprinderea a achizitionat un nou utilaj, in valoare de 140 mil. lei, a rambursat datorii financiare de 20 mil. lei si a contractat un nou imprumut de 100 mil lei. Din dividendele, datorate din anul precedent, a platit actionarilor 4 mil. lei.

BILANTUL INTREPRINDERII pentru constructia TABLOULUI DE FINANTARE - in mil. leiLa inceputul anului 700 500 200 90 100 35 425 90 50 10 150 80

Posturi din bilant ACTIV Imobilizari brute Amortizari cumulate Imobilizari nete Stocuri Creante Trezorerie TOTAL PASIV Capital social Rezerve Profit nerepartizat Capital propriu Datorii financiare

La sfarsitul anului 840 550 290 115 125 5 535 90 56 21 167 160 327 190 18 535

Diferente 140 50 90 25 25 - 30 110 -6 11 17 80 97 10 3 110

Observatii Investitie Amortiz. an.

Variatia trez. Dividende neplatite (10-4)

Rambursari=20 Impr. Nou=100

Capital permanent 230 Furnizori de bunuri si servicii 180 Decontari cu salariatii si cu 15 bugetul statului TOTAL 425

CONTUL DE REZULTATE AL INTREPRINDERII pentru constructia TABLOULUI DE FINANTARE - in mil. leiCHELTUIELI VENITURI Consumuri de bunuri si servicii 400 Vanzari cumparate din afara 500 Cheltuieli de personal 50 Dotatii asupra amortizarilor Cheltuieli financiare 8 (dobanzi platite) Impozit pe profit 21 Profit nerepartizat 21 TOTAL 1000 TOTAL

1000

1000

In partea inferioara a bilantului, stocurile de materii prime, produse in curs si produse finite, au crescut cu 25 mil. lei, soldul creantelor, cu 25 mil. lei, iar soldul furnizorilor si cel al decontarilor cu salariatii si cu bugetul statului a crescut cu 10, respectiv cu 3 mil. lei. Pe baza acestor date de bilant, se pot calcula (dar nu se pot explica) variatia fondului de rulment si variatia trezoreriei nete: FR0 = 230 - 200 = 30 FR1 = 327 - 290 = 37 D FR = 37 - 30 = (+)7 TABLOUL DE FINANTARE ALOCARI Achizitii de active fixe 140 Dividende datorate in exercitiul 4 anterior si platite Rambursari de datorii financiare 20 Subtotal I 164 Cresterea fondului de rulment 7 Cresteri de stocuri 25 Cresteri de creante 25 Subtotal II 50 TOTAL 214

RESURSE Capacitatea de autofinantare Imprumuturi noi

71 100

Subtotal I Cresterea datoriilor din exploatare Subtotal II Cresterea nevoii de fond de rulment TOTAL Scaderea trezoreriei nete

171 13 13 37 184 30

NFR0 = 190 -195 = -5 NFR1 = 240 - 208 = 32 D NFR = 32 - (-)5 = 37 TN0 = 30 - (-)5 = 35 TN1 = 37 - 32 = 5 DTN = 5 - 35 = (-)30 Activitatea economica, in cadrul exercitiului, a dat nastere unei capacitati de autofinantare (17 mil. lei), ca prima sursa de finantare a investitiilor: Valoarea adaugata = 1000 - 400 = 600 Excedent brut de exploatare = 600 - 500 = 100 Capacitatea de autofinantare = 100 - 8 - 21 = 71 Pe baza acestor rezultate, se poate construi urmatorul tablou de finantare, care explica, in termeni de fluxuri financiare, variatia fondului de rulment si variatia trezoreriei nete. In consecinta, nevoile permanente de alocare a capitalurilor banesti ale intreprinderii (achizitii utilaje, plata dividentelor, rambursarea imprumuturilor) s-au acoperit din autofinantare, dar si din contractarea de noi imprumuturi. Echilibrul financiar, in partea superioara a bilantului, s-a asigurat in conditiile cresterii fondului de rulment. S-a degajat, deci, o influenta potentiala favorabila asupra trezoreriei nete care a fost, insa, complet absorbita si chiar depasita de cresterea nevoii de fond de rulment. Dezechilibrul financiar, in partea inferioara a bilantului, dintre cresterea mai mare a stocurilor si creantelor si cresterea surselor pe termen scurt, a determinat scaderea trezoreriei nete, un cash flow negativ = (-)30 mil. lei. 6.Studiu de caz privind tabloul de finantare partea II. Ex.

Prezentarea generala a S.C. ELTRIX SRL Denumirea societatii pe care am analizat-o este 'ELTRIX SRL' societaet cu raspundere limitata. Sediul societatii este in Bucuresti, strada Valuig nr.16-18 si poate fi schimbat in orice alt loc prin hotarirea AGA. Forma juridica sub care se constituie societatea este aceea de societate cu raspundere limitata. Ea va avea statut de persoana juridica romana si isi va desfasura activitatea in conformitate cu legislatia romana privind societatile comerciale. Durata societatii este nelimitata cu incepere de la data inmatricularii in Registrul comertului:10.05.1990 Societatea ELTRIX SRL are ca obiect de activitate: 1. Productie, reconditionare, comercializare de: produse, aparatura si echipamente electrice, electronice si de automatyizare; piese de schimb pentru bunuri de folosinta indelungata; piese si subansamble mecanice; echipamente de tehnica de calcul; accesorii si piese de schimb auto, echipamente si aparatura de telecomunicatii. 2. Proiectare, design, producere, instalare, exploatare de panouri publicitare si elemente de reclama pentru locuri publicesi forme individuale. 3. Design si executie de elemente si mobilier ambientarsi de birou. 4. Consulting, proictare, cercetare elaborare produse program, expertize tehnice pentru instalatii si echipamente industriale, retehnologizare si reproiectare. 5. Instalare, service de produse si echipamente de productie proprie cat si altor firme. 6. Prestari servicii de publicitate audio- video, turism, intermedieri, comision. 7. Prestari servicii de comert exterior (birouri comerciale, agentii de intermediere, reexport, tranzit, import - export, etc.). 8. Reprezentarea altor firme in Romania sau strainatate 3.2. Specificarea situatiilor financiare analizate Prezenta analiza se refera la situatia financiara a S.C. ELTRIX SRL la 31.12.1999. In acest sens s-a urmarit exactitatea datelor prezentate in situatiile financiare avandu-se in vedere: - evaluarea principiilor si metodelor contabile utilizate - organizarea evidentelor analitice si sintetice a elementelor patrimoniale, precum si tinerea corectasi la zi a evidentei contabile - exactitatea datelor prezentate in bilantul anual si anexele sale pe baza datelor din balanta de verificare incheiata la 31.12.1999 - modul d eintocmire a contului de profit si pierderi - situatia creantelor si datoriilor pe natura si vechime Tablou de finantare Tabloul de finantare prezinta fluxurile de utilizari si resurse ale unei perioade. Pentru controlul echilibrului financiar cu ajutorul tabloului de finantare datele din doua bilanturi succesive sunt grupate prin prisma raporturilor dintre: a) utilizari si resurse b) fond de rulment si nevoia de fond de rulment c) disponibilitati banesti si trezoreria neta. Intr-o forma simplificata tabloul de finantare poate fi reprezentat astfel: UTILIZARI SUMA Utilizari pe termen lung - Cresterea AI - Scaderea Cpe Utilizari de exploatare si in afara exploatarii - Cresterea ACexpl - Scaderea Dexpl Utilizari pentru trezorerie - Cresterea De RESURSE SUMA Resurse pe termen lung - Cresterea Cpe - Scaderea AI Resurse de exploatare si in afara exploatarii - Cresterea Dexpl - Scaderea Acexpl Resurse pentru trezorerie - Cresterea Crts

- Scaderea Crts - Scaderea De Nu exista un consens asupra formei si continutului tabloului de finantare. Diferitele variante ale tabloului de finantare se bazeaza pe diferite clasificari ale resurselor care se regasesc in tabloul de finantare, acesta cuprinzand: a) utilizari si resurse pe termen lung, extrase din partea de sus a bilantului financiar (fluxuri stabile care determina variatia FR) b) utilizari si resurse pe termen scurt structurate in tabloul de finantare dupa criteriul functional astfel: - utilizari si resurse de exploatare. Pe baza acestor fluxuri de exploatare se determina variatia NFR de exploatare. - utilizari si resurse in afara exploatarii propriu-zise. Pe baza acestor fluxuri in afara exploatarii se determina variatia NFR in afara exploatarii - fluxurile generale de operatiuni financiare pe termen scurt care detrmina variatia trezoreriei nete. Tabloul de finantare se bazeaza pe distinctia dintre: a) fluxurile monetare care au impact imediat asupra disponibilitatilor b) fluxurile financiare care au impact ulterior asupra disponibilitatilor c) fluxuri patrimoniale care nu influenteaza nici imediat, nici in viitor disponibilitatile banesti. Pe baza acestei separatii se determina fluxul monetar net al exercitiului si situatia trezoreriei. La elaborarea tabloului de finantare se au in vedere logica financiara conform careia resursele stabile sunt utilizate in ordine pentru: a) finantarea imobilizarilor b) finantarea activelor circulante Aceasta logica se regaseste: a) static in bilant TN = FR - NFR b) dinamic in tabloul de finantare TN = FR - NFR Tabloul de finantare da prioritate analizei functionale (functia de investitii, functia de exploatare si functia de trezorerie) fata de analiza lichiditatilor si exigibilitatilor. In prima parte a tabloului de finantare se face o analiza structurala a utilitatilor si resurselor durabile (stabile). In aceasta parte se explica variatia FR permanent de la capacitatea de autofinantare si alte resurse durabile. Soldul primei parti prezinta variatia FR care poate fi: a) pozitiva (resurse durabile>utilizari durabile) b) negativa (resurse durabile<utlizari durabile) Partea a doua a tabloului de finantare analizeaza modul cum s-a utilizat FR pentru asigurarea echilibrului functional intreutlizarile si resusele temporare (ciclice) si ecilibrul monetar intre incasari si plati. FR = NFR + TN sau TN = FR - NFR Deci in partea a doua se determina variatia trezoreriei nete (TN) ca urmare a modificarii NFR comparativ cu modificarea FR. In componenta tabloului de finantare capacitatea de autofinantare s-a calculat astfel: a) metoda excedentului brut de exploatare Excedent brut de exploatare 2100720 + Alte venituri din exploatare 51559 - Alte cheltuieli din exploatare 2241 + Venituri financiare 361432 - Cheltuieli financiare 317884 + Venituri exceptionale 248487 - Cheltuieli exceptionale 304919 - Impozit pe profit 854020 = Capacitatea de autofinantare 1283134 Rezultatul net contabil

-Rezultatul din cesiunea elementelor de activ + Amortizari si provizioane din exploatari, financiare si exceptionale -Reluari de amortizari si provizioane din exploatare, financiare si exceptionale -Subventii pentru exploatare = Capacitatea de autofinantare TABLOUL DE FINANTARE PARTEA I CALCULUL VARIATIEI FONDULUI DE RULMENT UTILIZARI STABILE EX N RESURSE STABILE Distribuirea de dividende 866250 CAF Achizitia de active imobilizate 50595 Cesiunea activelor imobilizate - imobilizari necorporale 7238427 - imobilizari necorporale - imobilizari corporale 115533 - imobilizari corporale - imobilizari financiare - imobilizari financiare Cheltuieli de repartizat asupra Reducerea capitalurilor proprii mai multor exercitii Cresterea datoriilor financiare Reducerea capitalurilor proprii Rambursarea datoriilor financiare TOTAL UTILIZARI 8270805 TOTAL RESURSE Variatia FR net global 1228772 PARTEA A II A ANALIZA FONDULUI DE RULMENT SPECIFICARE NEVOI VARIATIA EXPLOATARII 128248 Variatia activelor de exploatare 1137076 - stocuri si produse in curs de executie 4403094 - avansuri si aconturi varsate asupra comenzilor - creante clienti si alte creante din exploatare Variatia datoriilor de exploatare - avansuri si aconturi primite asupra comenzilor in curs - datorii furnizori si alte datorii de exploatare TOTAL 5668418 A.Variatia neta a 'Exploatarii' Variatia in afara exploatarii 16240 Variatia altor debitori Variatia altor creditori TOTAL 16240 B.Variatia neta in afara exploatarii TOTAL A + B Necesar de fond de rulment (+) 3257264 Degajare de fond de rulment (-) Variatia trezoreriei Variatia disponibilitatilor Variatia creditelor de trezorerie si a soldurilor creditoare de banca TOTAL 3257264 C.Variatia neta a trezoreriei Variatia fondului de rulment net global TOTAL A + B + C UTILIZARI NETE (+) 29811 UTLIZARI NETE (-)

EX N 1283134 1639309 6257134

9499577

DEGAJARI 99239 8812872

SOLD

8912111

-33243693

16240 -3227453 -3227453

3257264

29811

Tabloul de trezorerie Standardul de contabilitate International nr 7 propune o forma a 'Tabloului de finantare' bazata pe analiza fluxurilor de trezorerie ale intreprinderii denumita 'Tabloul de trezorerie'. In cadrul tabloului, operatiile de trezorerie sunt grupate pe functii: exploatare, investitii si finantare. Pentru fiecare functie pornind de la analiza comparativa se determina soldul net de trezorerie. Elementele de detaliu specifice fiecarei functii implicit parti ale tabloului se prezinta astfel: A.Operatii de exploatare Prin aceasta parte se degaja informatia privind eliberarile sau utilizarile de resurse pentru trebuintele exploatarii intreprinderii, indicatorul de analiza calculat fiind fluxul net de trezorerii privind exploatarea. Doua metode se pot folosi pentru determinarea fluxului de trezorerie din exploatare: metoda capacitatii de autofinantare si metoda fluxurilor de exploatare. Metoda capacitatiide autofinantare se bazeaza pe conectarea capacitatii de autofinantare cu variatia necesarului fondului de rulment. Corespunzator celor 2 variante de stabiliri a capacitatii de autofinantare, se diferentiaza si modul de structurare a datelor in cadrul primei parti a tabloului de trezoreria. Astfel, in cazul in care se porneste de la EBE, fluxul de trezorerie privind exploatarea se construieste astfel: Excedent brut din exploatare (EBE) (-) Variatia necesarului de fond de rulment = Excedent de trezorerie din exploatare (+/-) Alte venituri din exploatare si alte cheltuieli de exploatare susceptibile de a antrena o variatie de trezorerie (+/-) Alte vanituri financiare si alte cheltuieli financiare susceptibile de a antrena o variatie de trezorerie (+/-) Alte venituri exceptionale si cheltuieli exceptionale susceptibile de a antrena o variatie de trezorerie. (-) Variatia necesarului de fond de rulment in afara exploatarii (-) Impozitul pe profit = Flux de trezorerie provenit din exploatare Daca capacitatea de autofinantare este calculata pornind de la rezultatul net contabil, pirma parte a Tabloului de trezorerie se prezinta astfel: Rezultatul net (+) Cheltuieli calculate (amortismente si provizioane din exploatare, financiare si exceptionale) (-) Venituri calculate (venituri din reluari de amortizari si provizioane din exploatare, financiare si exceptionale) (+/-) Variatia de stocuri (+) Transferuri de cheltuieli in contul de cheltuieli de repartizat asupra mai multor exercitii (+/-) Plusuri Si minusuri de valoare din cesiunea activelor (-) Variatia necesarului de fond de rulment din exploatare (-) Variatia necesarului de fond de rulment din afara exploatarii Metoda fluxului de exploatare- se porneste de la delimitarea fluxurilor de incasari si plati intervenite in masa veniturilor si cheltuielilor. Modelul american privind prima parte a Tabloului de trezorerie se prezinta astfel: Incasarea creantelor - clienti (-)Plata furnizorilor (cumparari achitate) (-) Plata cheltuielilor de personal (+) Dividende incasate (+) Venituri financiare incasate (-) Cheltuieli financiare platite (-) Impozite si taxe asimilate platite (+) Rambursarea asigurarilor (+/-) Alte incasari/ plati privind cheltuielile si veniturile = Fluxul net de trezorerie general de activitatea curenta B.Operatii de investitii

Sunt operatii privind fluxurile de trezorerie specifice imobilizarilor. Formula de calcul proprie acestui gen de operatii se prezinta astfel: Incasari rezultate din cesiunea imobilizarilor necorporale si corporale (+) Incasari rezultate din cesiunea imobilizarilor financiare (+) Rambursarea obtinuta din creante mobilizate (-)Plati provenind din achizitionarea de imobilizari necorporale si corporale (-)Plati provenind din achizitionarea imobilizarilor financiare (-) Cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii = Fluxul de trezorerie provenit din operatii de investitie C.Operatii de finantare In perimetrul acestor operatii se include fluxurile de trezorerie generale de finantare pe termen lung. Formula de calcul folosita este: Incasari din cresteri de capitaluri proprii (+)Cresterile de datorii financiare (-) Plati privind reducerile de capitaluri proprii (-)Rambursari de datorii financiare (-) Dividende varsate asociatilor (-) Avansuri pe termen lung varsate de la terti = Fluxuri de trezorerie provenind din operatii de finantare Suma in sens algebric a celor trei fluxuri de trezorerie trebuie sa fie egala cu variatia de trezorerie calculata ca diferenta intre trezoreria la inchiderea exercitiului si trezoreria la deschiderea exercitiului. TABLOU DE TREZORERIE DENUMIRE EX N OPERATII DE EXPLOATARE 2100720 Excedent brut de exploatare +51559 + Alte venituri din exploatare -658691 -Elemente financiare -56433 -Elemente exceptionale -854021 -Impozitul pe profit 1283134 = Capacitatea de autofinantare -3488202 -Variatia necesarului de fond de rulment 4771336 A.Flux de trezorerie degajat din operatii de exploatare OPERATII PRIVIND INVESTITIILE -7238427 -Plati pentru achizitionarea de imobilizari necorporale +1639309 + Incasari din cesiunea imobilizarilor corporale -115533 -Plati pentru achizitionarea de imobilizari financiare + Incasari rezultate din cesiunea imobilizarilor financiare -5714651 B.Flux net de trezorerie afectat operatiilor de investitii OPERATII DE FINANTARE Incasari rezultate din cresterea de capital + Subventii de investitii primite + Alte cresteri ale fondurilor proprii 6527134 + Cresterea de datorii financiare -Reduceri de capitaluri proprii -Rambursarea de datorii financiare 866250 -Distributii de plata in cursul exercitiului 5660884 C.Flux de trezorerie rezultat din activitatea de finantare VARIATIA TREZORERIEI (A+B+C) 4717569 Trezoreria la deschiderea exercitiului 3257264 Trezoreria la inchiderea exercitiului 1460305 Excedentul brut de exploatare (EBE) exprima resursa sau acumularea rezultata din activitatea de exploatare destinata mentinerii si dezvoltarii potentialului productiv al intreprinderii; remunerarii capitalurilor utilizate si a statului. Admitand ca amortizarea si

provizioanele sunt doar cheltuieli calculate si nu platite excedentul brut de exploatare este surplusul monetar potential degajat de activitatea de exploatare, deci implicit capacitatea potentiala de autofinantare a investitiilor (din amortizari, provizioane si profituri). EBE = 2100720 Urmatoarele elemente de detaliu prezinta interes pentru explicarea tabloului de trezorerie: Stocuri 128248 (+) Clienti si conturi asimilate (gr 41+ ct 476) + 4448133 (+) Creante asupra bugetului si din TVA 0 (sold debitor 4426 Si 4428) (+) Cheltuieli inregistrate in avans (ct 471) +48601 (-) Furnizori si conturi asimilate (gr 40) -3978444 (-) Venituri inregistrate in avans (ct 472) -4475579 = Necesarul de fond de exploatari -3926243 Variatia NFR din exploatare = NFR1 din exploatare - NFR0 din exploatare = -3926243 + 682550 = -3243693 Alte venituri din exploatare (sold 758) 51559 (-)Pierderi din creante neacoperite (sold debitor 654) 0 (-) Alte cheltuieli de exploatare (sold 658) 2241 (-) Cheltuieli cu impozitul pe profit 854020 = Alte venituri si cheltuieli din exploatare - 804702 Venituri din creante imobilizate (sold 763) 0 (+) Venituri din titluri de plasament (sold c 764) 0 (+) Alte venituri financiare (sold c 768) +28091 (-) Cheltuieli cu dobanzile (sold c 666) -613333 (-) Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate (sold d 664) 0 (-) Cheltuieli din diferente de curs valutar (sold d 665) -434882 (-) Alte cheltuieli financiare (sold d 667) 0 = Alte venituri si cheltuieli financiare -1020124 Alte venituri exceptionale (7711) 248486 (-) Alte cheltuieli exceptionale (6711) -304919 = Alte venituri si cheltuieli exceptionale -56433 Debite pe creante imobilizate (sold 2678) 0 (+) Creante asupra bugetului altele decat din TVA 0 (sold d 4482, 4484) (+) Creante asupra grupului (sold d 451) 0 (+) Datorii diverse +16240 (+) Titluri de plasament (sold 50) 0 (-)Dobanzi pe datorii financiare (sold c 168) -27541 (-)Impozit pe profit (sold c 441) -854020 (-)Creditori diversi (sold c 462) 0 = Necesarul de fond de rulment in afara exploatarii -865321 Variatia NFR in afara exploatarii = NFR1 in afara exploatarii - NFR0 in afara exploatarii = 865321 + 620812 = -244509 3.4.Analiza rentabilitatii prin intocmirea Tabloului Soldurilor intermediare de gestiune Soldurile intermediare de gestiune sunt indicatori succesivi de formare a rezultatelor exercitiului. Utlizarea soldurilor intermediare de gestiune este impusa de doua cerinte: 1) de necesitatile analizei economico-financiare a intreprinderilor pe baza datelor contabile 2) de necesitatea uniformizarii informatiilor la nivel microeconomic cu informatiile din conturile nationale 1.Marja comerciala este principalul indicator al intreprinderilor din sfera comertului sau al partii comerciale a intreprinderilor producatoar. Marja comerciala permite comparatii intre intreprinderi si reprezinta o etapa in calculul marjei asupra costurilor variabile pe baza carora se determina pragul de rentabilitate.

MC = Venituri din vanzarea marfurilor - Costul marfurilor vandute = 428117 -422900 = 5217 mii lei Pornind de la acest indicator se mai poate calcula: Rata marjei (1) = (MC/Vanzari de marfuri) * 100= (5217/428117)*100 = 1.22% Rata marjei(2)=(MC / Costul mf vandute)*100= (5217/422900)*100 = 1.23% Acesti indicatori arata ca societatea a obtinut 1.22 lei la fiecare 100 lei marfa vanduta si 1.23 lei pentru fiecare 100 lei cheltuiti. 2.Valoarea adaugata (VA) Reprezinta sporul de valoare pe care intreprinderea il adauga la serviciile si bunurile aduse de la terti. Valoarea adaugata asigura legatura intre contabilitatea intreprinderii si contabilitatea nationala. Se poate calcula prin 2 metode: 2.1.Metoda deductibila VA = MC + Productia exercitiului - Consumuri provenite de la terti = 5217+45651789-35560448 = 10096558 Productia exercitiului = Productia vanduta + Productia stocata + Productia imobilizata = 45377155+0+274634 = 45651789 Consumuri provenite de la terti = Consumuri de materii prime si materiale - Lucrari si servicii executate de terti = 22284051+13276397 = 35560448 2.2.Metoda aditionala VA se determina ca suma a acumularilor banesti care se repartizeaza partenerilor la activitatea economica: - cheltuieli cu personalul, CAS si ajutor de somaj - cheltuieli cu impozite si taxe - cheltuieli financiare (dobanzi) - dividende actionari - capacitatea de autofinantare La societatea ELTRIX SRL acest indicator a fost realizat in anul 1999 la nivelul de 10096558 mii lei fata de numai 4824885 mii lei in anul 1998 demonstrand preocuparea conducerii societatii de a realiza venituri cat mai mari din activitatea desfasurata, urmare a politicii de crestere a rentabilitatii socitatii. Pe baza acestui indicator se pot calcula: Rata valorii adaugate (VA/Productia exercitiului)*100 = = (10096558/45651789)*100 = 22.12% in 1998 = 27.3% Rata echipamentului = (VA/Mijloace fixe)*100= 96.3% In 1998 = 91.94% Productivitatea muncii = (VA/Nr de persoane) = 98986 lei/om In 1998 = 61857 lei/om Acesti indicatori intaresc afirmatia ca baza cresterii valorii adaugate o reprezinta mijloacele fixe performante cu care s-a echipat societatea, mai putin cresterea adaosului comercial pe produs. Excedentul brut din exploatare EBE Marimea acestui indicator constituie resursa rezultata din exploatare pentru ca societatea sa-si mentina si sa-si dezvolte potentialul productiv si sa remunereze capitalurile umene utilizate si statul. Acest sold nu este influentat nici de activitatea financiara a intreprinderii si nici de sistemul de amortizare practicat fapt ce determina sa fie considerat ca indicator esential in analizele de gestine si in efectuarea analizelor comparative. Excedentul brut de exploatare este un fel de cash- flow de exploatare, inaintea cheltuielilor financiare si impozitului pe profit; masurand resursele pe care intreprinderea le atrage in exploatarea sa si care ii vor permite reinnoirea investitiilor (autoturismele) remunerarea capitalurilor imprumutate (cheltieli financiare) si retribuirea capitalului propriu. EBE este indicatorul cel mai pur al performantelor economice.

EBE = VA + Sbventii de exploatare - Impozite si taxe - Cheltuieli cu personalul si protectia sociala = 0 + 10096558 - 350784 - 7645054 = 2100720 In anul 1999 SC ELTRIX SRL a realizat un EBE de 2100720 mii lei in scadere fata de cel din 1998 cu 751143 mii lei. Pe baza acestuia se pot calcula : Rata repartizarii primare =EBE/VA *100 = 2100720/10096558 *100=20.81 In 1998 = 59.11 Rata rentabilitatii capitalurilor investite = EBE/Capital propriu*100= = 2100720/2567519*100 =81.82 In 1998 = 127.39 Din datele prezentate rezulta ca activitatea societatii este buna putand fi imbunatatita in general prin scaderea costurilor d eproductie. Rezultatul din exploatare (R.E.) Este rezultatul corespunzator activitatii normale a intreprinderii. Permite comparatiile intre intreprinderi, deoarece nu include rezultatele financiare si exceptionale. RE =EBE +Venituri din amortizari si provizioane din exploatare + Alte venituri din exploatare -Cheltuieli privind amortizari si provizioane din exploatare - Alte cheltuieli de exploatare = 2100720 + 700000 + 51559 + 409384 -2241 = 2440654 mii lei. In cazul d efata, RE a fost in 1999 de 2440654 mii lei fata de numai 1851922 mii lei rezultat in 1998 in special ca urmare a scaderii cheltuielilor din exploatare cat si a celor provizioanelor. Rezultatul curent al exercitiului (R.C.) Este soldul intermediar de gestiune care apare in contul de 'Profit si pierdere' si care decurge din activitatea curerenta a intreprinderii (de exploatare si financiara) rezultand in fapt rezultatul generat de activitatea normala si obisnuita a societatii. RC = RE +Venituri financiare - Cheltuieli financiare = 2440654 + 389523 - 1048214 = 1781963 Acest indicator este in anul analizat fata de cel precedent dar mult influientat de cheltuielile financiare mai mari decat veniturile financiare. Aceasta situatie este explicabila deoarece societatea a realizat in anul 1999 multe importuri la a caror achitare au fost mari diferente de curs valutar cat si ca urmare a achitarii dobanzilor la creditele angajate purtatoare de dobanzi mari. Rezultatul exceptional (Rex) , reprezinta soldul intermediar de gestiune care sintetizeaza rezultatul activitatii cu caracter de exceptie fie ca se refera la operatuni de gestiune, fie la operatiuni de capital. Rex = Venituri exceptionale - Cheltuieli exceptionale = 248486 - 304919 = - 56433 In cazul de fata acest indicator este negativ influientand cheltuielile exceptionale inregistrate. Rezultatul exercitiului (RExer) In contul de 'Profit si pierdere' reprezinta soldul final supus repartizarii RExer.= RC + Rex - Impozit pe profit = 1781963 - 56433 - 854021 =871509 7. Studiu de caz privind fluxurile de trezorerie-metoda directa. 8. Studiu de caz privind fluxurile de trezorerie-metoda indirecta. Toate operatiile realizate de ntreprindere se regsesc, imediat sau la termen, sub forma fluxurilor de trezorerie, ntlnite i sub denumirile de fluxuri de lichiditti, de disponibilitti nete sau de numerar. Fluxurile de trezorerie desemneaz ansamblul intrrilor i ieirilor de lichiditti i echivalente de lichiditti. Lichidittile se refer la disponibilittile bneti i depozitele la vedere. Echivalentele de lichiditti sunt investitii financiare pe termen scurt, cu grad de lichiditate foarte ridicat, care pot fi uor transformate n numerar i al cror risc de schimbare a valorii este nesemnificativ. n trile anglo-saxone fluxurile de trezorerie sunt denumite cash-flow-uri, care reprezintcreterea sau descreterea mrimii cash-ului sau echivalentelor cash-ului ce rezult n urma tranzactiilor.

Fluxul net de trezorerie global, respectiv excedentul sau deficitul de trezorerie global, rezultat n cursul unui exercitiu, se stabilete ca diferent ntre ncasrile i pltile generate de ntreaga activitate a ntreprinderii i provine din: operaii de exploatare, operaii de investiii i de finantare. 1. Analiza fluxurilor de trezorerie n mrime absolut a) Fluxul net de trezorerie al exploatrii (FNTE) Excedentul (deficitul) de trezorerie al exploatrii reprezint expresia trezoreriei generate sau consumate n cursul exerciiului financiar de operatiile privind exploatarea, putndu-se calcula n dou moduri: a) ca diferent ntre ncasrile i pltile activittii de exploatare (metoda direct): FNTE = ncasri din exploatare Plti aferente exploatrii (1) b) prin corectarea fluxurilor generatoare de nevoi sau resurse cu decalajele aprute ntre aparitia fluxurilor financiare i realizarea lor efectiv n cadrul trezoreriei (metoda indirect): FNTE = EBE NFRE Alte ajustri (Productia imobilizat) (2) Dac FNTE este pozitiv, nseamn c exploatarea degaj trezorerie, ncasrile fiind mai mari dect pltile, ntreprinderea avnd capacitatea inclusiv de a-i asigura creterea. Dac FNTE este negativ, ntreprinderea poate fi n incapacitate de a rambursa datoriile financiare i de a plti dobnzile aferente sau de a face fat nevoilor de autofinantare. Aceast situatie poate fi consecinta unui excedent brut de exploatare insuficient (unei rentabiliti economice insuficiente) sau a unei creteri exagerate a nevoilor de finantare a activittii de exploatare (creterea NFRE). b) Fluxul net de trezorerie al operatiilor de investitii i de finantare (FNTIF) Excedentul sau deficitul de trezorerie al operatiilor de investitii i de finanare este degajat de ansamblul operatiilor respective, putndu-se determina pe baza relaiei (n ipoteza c nu exist productie imobilizat): FNTIF = Resurse durabile ntrebuinri stabile CAF = FR CAF (3) Luate separat: FNTIF = FNTI + FNTF (4) + ncasri din vnzarea de imobilizri - Pli privind achiziia de imobilizri = Flux net de trezorerie aferent activittii de investitii (FNTI) Fluxul net de trezorerie aferent activittii de investitii apreciaz efortul investitional al ntreprinderii, att la nivelul creterii interne (achizitionarea sau vnzarea de imobilizri corporale i necorporale), ct i la nivelul creterii externe (imobilizri financiare). + Variaia capitalului (creteri de capital n numerar rambursri de capital) + Variaia creditelor (contractri rambursri) - Dobnzi pltite - Dividende pltite ________ = Flux net de trezorerie aferent activitii de finantare (FNTF) Fluxul net de trezorerie aferent activitii de finantare evideniaz sursele de finantare la care a recurs ntreprinderea pentru acoperirea nevoilor de fonduri (cretere da capital prin aport n numerar sau contractare de mprumuturi), precum i ieirile de trezorerie aferente obtinerii acestor surse (plata dobnzilor i a dividendelor). 2. Analiza ratelor de structur ale fluxurilor de trezorerie Aceste rate reflect contributia diferitelor categorii de fluxuri de trezorerie la formarea fluxului net global, precum i msura n care fluxurile potentiale de trezorerie s-au transformat n fluxuri reale. Astfel de rate sunt urmtoarele: Rata fluxului de trezorerie din exploatare arat raportul dintre fluxul net de trezorerie din exploatare i fluxul de trezorerie net global, n cazul unei valori supraunitare reflectnd o variatie a trezoreriei din afara exploatrii (din activitatea de investitii sau de finantare) negativ, respectiv ponderea fluxului net de trezorerie din exploatare n total fluxuri de numerar, n cazul nregistrrii unei valori subunitare. Cu ct valoarea ratei este mai mare i n cretere, cu att situatia este considerat mai

favorabil. n cazul nregistrrii de valori subunitare ale acestei rate, se poate calcula rata fluxului de trezorerie din investiii respectiv rata fluxului de trezorerie din finanare, pentru a evidentia contribuia acestor activiti la formarea fluxului de numerar global. Rata de generare trezorerie de exploatare din excedent brut de exploatare determinat ca raport ntre fluxul de trezorerie din exploatare i excedentul brut de exploatare, arat raportul n care din excedent brut de exploatare se genereaz trezorerie efectiv aferent exploatrii. Valoarea subunitar a ratei arat generarea de flux de trezorerie din exploatare pozitiv, mai mic n raport cu excedentul brut din exploatare, ca urmare a creterii nevoii de fond de rulment de exploatare. Valoarea supraunitar a ratei indic generarea unui flux de trezorerie de exploatare mai mare dect excedentul brut de exploatare, ca urmare a variaiei negative a necesarului de fond de rulment de exploatare. 367 Rata de acoperire a capacitii de autofinanare se calculeaz ca raport ntre fluxul de trezorerie net global i capacitatea de autofinanare, artnd proporia n care capacitatea de autofinanare este susinut prin lichiditile efectiv existente la nivelul ntreprinderii; valoarea subunitar a ratei reflect o susinere parial a capacitii de finanare prin lichiditi. Rata de acoperire a autofinanrii arat msura n care autofinanarea este susinutprin lichiditile existente n ntreprindere, i se determin prin raportarea fluxului de trezorerie net global la autofinanare; o valoarea subunitar a ratei reflect o acoperire insuficient a autofinanrii, iar o valoare supraunitar indic i partea din capacitatea de autofinanare destinat distribuirii de dividende. 3. Studiu de caz Pe baza situaiilor financiare ale SC UAMT SA Oradea s-au obinut urmtoarele valori n anul T pentru fluxurile de trezorerie i ratele de structur ale fluxurilor prezentate mai sus: Tabelul 1. Calculul fluxurilor de trezorerie Nr. crt. Specificatie 2001 2002 1 Profit brut 1,251,956 3,496,777 2 (+)Cheltuieli cu amortizri i provizioane 5,147,866 6,746,145 3 (-) Venituri din provizioane 551,825 279,246 4 (+) Cheltuieli privind activele cedate 981,297 6,128,324 5 (-) Venituri din cedarea activelor 5,591,862 6,480,215 6 (+) Cheltuieli cu dobnzile 9,318,678 7,693,675 7 (-) Variaia stocurilor -4,554,991 37,283,369 8 (-) Variaia clienilor i altor creane din exploatare 5,738,269 4,783,531 9 (+) Variaia furnizorilor i altor datorii de exploatare -1,027,582 27,997,175 10 (-) Alte ajustri: Producia imobilizat 194,548 269,140 11 (-) Pli privind impozitul pe profit 0 64,108 12 I. Flux net de trezorerie din exploatare 8,150,702 2,902,487 13 (-)Pli privind achiziia de imobilizri 13,774,423 4,699,530 14 (+)ncasri din vnzarea imobilizrilor 138,565 5,649,760 15 II. Flux net de trezorerie din investiii -13,635,858 950,230 16 (+)Variaia capitalului (creteri n numerar rambursri) 11,332,449 0 17 (+)Variaia creditelor (contractri - rambursri) 5,296,615 3,861,938 18 (-)Dobnzi pltite 9,318,678 7,693,675 19 (-)Dividende pltite 846,236 1,906,899 20 III. Flux net de trezorerie din finanare 6,464,150 -5,738,636 21 Fluxuri de numerar - total (I + II + III) 978,994 -1,885,919 Tabelul 2. Ratele de structur a fluxurilor Nr. crt. Specificaie Simbol T-1 T 1. Excedent brut de exploatare (mii lei) EBE 17,496,596 20,139,916 2. Capacitatea de autofinanare (mii lei) CAF 3,352,447 6,997,867 3. Autofinanare (mii lei) Af 2,507,377 5,463,078 4. Flux net de trezorerie din exploatare (mii lei) FNTE 8,150,702 2,902,487

7. Flux net de trezorerie global (mii lei) FNTG 978,994 -1,885,919 8. Rata fluxului de trezorerie din exploatare rFTE=FNTE/FNT G 8.32 9. Rata de generare trezorerie din exploatare rGTE=FNTE/EBE 0.466 0.144 10. Rata de acoperire a capacitii de autofinanare rCAF=FNTG/CAF 0.292 11. Rata de acoperire a autofinanrii rAf=FNTG/Af 0.390 Din analiza fluxurilor de trezorerie i a ratelor de structur ale acestora, se desprind urmtoarele concluzii: 368 Fluxul net de trezorerie al activitii de exploatare (FNTE) este pozitiv pe perioada celor dou exercitii analizate, dar nregistreaz o scdere important n anul T, dei profitul brut crete, practic se dubleaz. Cauzele diferentelor dintre rezultatul brut i fluxul de trezorerie care i corespunde pentru anul T-1 se leag n principal de cheltuielile cu dobnzile. Pentru anul T, cauzele acestor diferente sunt determinate n principal de variatia nevoii de fond de rulment care actioneaz n sensul scderii FNTE, prin creterea imobilizrilor n stocuri. Activitatea de investitii n anul T-1 genereaz fluxuri de plti aferente, n special, achiziiilor de imobilizri corporale, observndu-se deci preocuparea ntreprinderii pentru asigurarea mijloacelor de producie proprii necesare, care trebuie finanate din alte surse dect ncasrile specifice activittii de investiii. n anul T achizitiile de imobilizri sunt mult mai reduse, putnd fi finantate pe seama ncasrilor rezultate din vnzarea de imobilizri. n cadrul activittii de finanare, pentru anul T-1 se observ apelarea att la finanare din partea acionarilor ct i la credite pe termen scurt, ceea ce determin un flux net de trezorerie pozitiv aferent activitii de finantare. Pentru anul T se obtine un flux net de trezorerie din finanare negativ, ncasrile aferente activitii de finantare provenite din contractarea de credite pe termen scurt fiind mai mici dect plile determinate de achitarea dobnzilor i dividendelor. Pentru anul T-1 fluxul net global de trezorerie este pozitiv, determinat n primul rnd de fluxul net de trezorerie din exploatare care contribuie ntr-o msur important la finantarea activittii de investiii. n anul T ns, rezult un flux net global de trezorerie negativ, determinat de un semnificativ flux net negativ generat de activitatea de finantare a ntreprinderii, ceea ce duce la degradarea situatiei trezoreriei. n ceea ce privete ratele de structur a fluxurilor, pentru anul T majoritatea ratelor nu au semnificaie din cauza fluxului de trezorerie net global negativ nregistrat, iar pentru anul T-1 valorile ratelor evidentiaz aceleai aspecte rezultate din analiza fluxurilor n mrime absolut, adic: o contributie semnificativ a activittii de exploatare la generarea de lichiditi i echivalente de lichiditti pentru activitatea de investitii; o rat de generare trezorerie de exploatare din excedent brut de exploatare subunitar, ca urmare a creterii nevoii de fond de rulment de exploatare, respectiv valori sczute ale ratelor de acoperire a capacittii de autofinantare i a autofinantrii, semnificnd o acoperire insuficient a acestora prin fluxul de trezorerie net global. Se impun msuri n directia eficientizrii gestiunii trezoreriei ntreprinderii. 9.Studiu de caz privind capacitatea de autofinantare-metoda aditiva. 10.Studiu de caz privind capacitatea de autofinantare-metoda substractiva.

Autofinantarea constituie partea din capacitatea de autofinantare care ramane la dispozitia intreprinderii dupa deducerea dividendelor distribuite actionarilor astfel: AF = CAF dividende Autofinantarea reprezinta imbogatirea intreprinderii fiind un mijloc propriu de finantare care ii va intari structura financiara prin marirea fondului de rulment.

Sunt situatii in care intreprinderea are capacitatea de autofinantare in schimb nu are autofinantare suficienta si astfel apeleaza la imprumuturi de toate felurile cu repercursiuni in prezenta unui volum important de datorii in pasivul bilantier. Asa cum rezulta si din formula de calcul cresterea autofinantarii este posibila numai prin reducerea totalului dividendelor distribuite ceea ce nemultumeste actionarii sau asociatii care asteapta remunerarea capitalului pe care l-au investit. Nivelul ideal de autofinantare al intreprinderii este dificil de apreciat, totusi pot fi mentionate 3 situatii posibile privind autofinantarea si anume: 1. autofinantarea minima cuprinde numai amortismentele si in acest caz intreprinderea isi poate produce numai sumele necesare reinnoirii mijloacelor de productie la costuri istorice. 2. autofinantarea de mentinere cuprinde in afara de amortismente si compensarea cresterii preturilor si astfel mijloacele de productie vor fi inlocuite cu altele noi la preturi actuale. 3. autofinantarea de dezvoltare se regaseste in cazul in care intreprinderea doreste cresterea productiei fiind o autofinantare de mentinere plus un supliment pentru achizitionarea de mijloace de productie mai performante, de ultima generatie. Acest nivel de autofinatare poate fi asigurat prin completarea de alte resurse de finantare precum cele provenite din noi aporturi la capital ale actionarilor sau asociatilor. STUDIU DE CAZ PRIVIND ANALIZA CAPACITATII DE AUTOFINANTARE SI AUTOFINANTAREA In cazul unei intreprinderi se cunosc datele din tabelul urmator. Sa se calculeze: a) capacitatea de autofinantare si autofinantarea in perioada curenta si de referinta prin folosirea metodei fluxurilor si metoda aditiva; abaterile totale si indicii individuali de realizare a indicatorilor si sa se concluzioneze asupra rezultatelor obtinute din calcul.

b)

VARIANTA 1 METODA FLUXURILOR INDICATORI PERIOADA 0 ABATERI 1 -798.373 -540.350 -63.000 -33.900 -2.810.533 -230.114 -611.052 % 76% 7.67% 28.41% 42.77% 6.93% 2.77% 3.84% Indici individuali

EBE + alte venituri din exploatare - alte cheltuieli de exploatare +venituri financiare cheltuieli financiare + venituri extraordinare cheltuieli extraordinare

3.478.152 585.232 88.000 59.237 3.019.774 236.682 635.448

2.679.779 44.882 25.000 25.337 209.241 6.568 24.396

- impozit pe 62.352 profit CAF 641.641 Dividende 40.000 distribuite Autofinantare 601.641

367 522.537 25.000 497.537

-61.985 -119.104 -15.000 -104.104

0.59% 81.43% 62.50% 82.70%

VARIANTA 2 METODA ADITIVA INDICATORI PERIOADA 0 1 ABATERI -145.589 +26.485 -119.104 -15.000 -104.104 % 57.01% 108.74% 81.43% 62.5% 82.7% Indici individuali

Rezultatul net + amortizari,provizioanesi ajustari CAF - dividende autofinantare CONCLUZII: 1)

338.713 302.928 641.641 40.000 601.641

193.214 329.413 522.537 25.000 497.537

diminuarea CAF in ambele variante s-a datorat reducerii semnificative a EBE si a tuturor categoriilor de venituri precum si al rezultatului net al exercitiului; reducerea autofinantarii a fost determinata de scaderea CAF.

2)

ANALIZA REZULTATULUI EXPLOATARII Rezultatul exploatarii caracterizeaza in marimea absoluta rentabilitatea activitatii de baza a intreprinderii concretizata in activitatea de productie si comercializare si se obtine ca diferenta dintre veniturile de exploatare si cheltuielile de exploatare potrivit relatiei: Rexp = Vexp Chexp Analiza rezultatului exploatarii vizeaza factorii care il determina si presupune urmatoarele etape: a) determinarea abaterii totale a rezultatului exploatarii = Rexp1 Rexp0 = (Vexp1 Chexp0) - (Vexp0 Chexp0) b) determinarea factorilor de influenta abaterea totala = Vexp + CHexp

a) influenta veniturilor din exploatare Vexp = Vexp1 Vexp0 b) influenta cheltuielilor din exploatare CHexp = Chexp0 Chexp1

Cresterea rezultatului exploatarii este favorizata de cresterea veniturilor din exploatare si de reducerea cheltuielilor aferente. In masura in care cresterea veniturilor presupune o crestere a cheltuielilor de exploatare majorarea rezultatului exploatarii este totusi posibila daca indicele de realizare a veniturilor creste mai rapid decat indicele cheltuielilor din exploatare (IVexp >ICHexp). Analiza factoriala a rezultatului exploatarii poate fi efectuata si pe baza urmatorului model factorial: CHexp Rexp =Vexp ( 1 - ----------) = Vexp x R Vexp CHexp R = 1 - ---------- si reprezinta rata de eficienta a cheltuielilor de exploatare Vexp Analiza factoriala potrivit acestui model presupune parcurgerea urmatoarelor etape: a) determinarea abaterii totale = Rexp1 Rexp0 = Vexp1 x R1 - Vexp0 x R0 b) determinarea influentei factorilor = Vexp + R b1) influenta veniturilor din exploatare Vexp = (Vexp1 Vexp0) x R0 b2) influenta ratei de eficienta a cheltuielilor de exploatare R = Vexp1 x (R1 R0) Cresterea rezultatului exploatarii este consecinta cresterii veniturilor din exploatare si a cresterii eficientei cheltuielilor de exploatare materializata in reducerea nivelului cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare. 11. Studiu de caz privind indicatorii de echilibru financiare. n vederea analizei detailate a structurii activelor i a surselor de finanare la ALFA S.A., informaiile din bilanul contabil au fost prelucrate i sintetizate n urmtorul tabel, calculandu-se ratele de structura:

Ratele de structura activ 1. Rata activelor imobilizate = Active imobilizate/AT 1.1. Rata imobilizrilor necorporale = Imobilizari necorporale/AT

0 68,02% 0,00%

1 73,59% 0,00%

1.2. Rata imobilizrilor corporale = Imob. Corporale/AT 1.3. Rata imobilizrilor financiare = Imob. Financiare/AT 2. Rata activelor circulante =Active circulante/AT 2.1. Rata stocurilor = Stocuri/AT 2.2. Rata creanelor =Creante/AT 2.4. Rata disponibilitilor bneti i a plasamentelor =Disponib./AT Rate de structura - pasiv 1. Rata stabilitii financiare = Capital permanent / PT 2. Rata autonomiei financiare globale = Capital propriu / PT 3. Rata datoriilor pe termen scurt =DTS/PT 4. Rata indatorarii globale = DT/PT

60,82% 7,2% 31,98% 15,76% 9,03% 7,18%

63,53% 10,06% 26,55% 9,26% 11,84% 5,45%

71,64% 47,21% 26,10% 50,53%

77,60% 22,91% 21,67% 76,36%

Activele imobilizate detin ponderea cea mai mare peste 65% - in perioada analizata inregistrand o crestere de la 68% la 73,5%, ceea ce situeaza firma inr-un sector productiv. Activele circulante inregistreaza o diminuare a ponderii in cadrul resurselor economice de la 31,9% la 26,5%. Interesant este ca dintre activele circulante, stocurile inregistreaza o diminuare a ponderii de la 15,76% la 9,26%, in favoarea creantelor care cresc de la 9,03% la 11,84% . Aceasta situatie poate reflecta o mai buna gestionare a stocurilor si una mai defectuoasa a creantelor sau o restrangere a dimensiunii exploatarii datorata micsorarii cererii. Din analiza ratelor de structur a surselor de finanare, reiese faptul c n ntreaga perioada analizat firma prezint o stabilitate financiara ridicata, ponderea capitalurilor permanente n totalul surselor de finantare fiind de 71%, respectiv 77%. n ceea ce privete autonomia global, ponderea capitalurilor proprii n totalul surselor de finanare nregistreaz o diminuare constant; astfel, n anul curent fa de anul precedent, ponderea capitalurilor proprii s-a diminuat cu 24,30%. Aceasta reprezinta o crestere a ponderii finantarii externe, ceea ce majoreaza riscul financiar al firmei; situatie normala intrun proces investitional sustinut. Daca in perioada precedenta sursele interne de finantare reprezentau 47,21%, iar datoriile totale se ridicau la 50,53%, finantarea fiind proportionala, in anul urmator structura de finantare este mult disproportionata. Utilizarea neperformanta a capitalurilor atrase poate determina manifestarea riscului de insolvabilitate probabil.

Analiza activului (patrimoniului) net si a finantarii acestui mii lei

Modificare Nr.crt. Indicatori 1 1.1 1.2 1.3 2 2.1 2.2 2.3 3 4 Active imobilizate necorporale corporale financiare totale Active circulante stocuri creante disponibilitati ACTIV TOTAL (1+2) DATORII TOTALE datorii pe termen scurt datorii pe termen lung 5 5.1 5.2 ACTIV NET (3-4), din care finantat pe seama: Capital social varsat Prime de capital Rezerve (legale, statutare, din conversie, 5.3 5.4 5.5 din reevaluare, etc.) Rezultat nerepartizat Alte elemente de natura capitalurilor proprii 19.090 5.468 0 18.614 1.374 0 97,5% 25,12% 0 14.720 121 14.564 35 13.311 5.257 4.759 3.295 28.031 2.776 2.776 0 25.255 681 0 1 13.954 54 13.854 47 13.602 6.821 4.421 2.360 27.556 3.417 3.417 0 24.139 4.136 0 95,59% 607,34% 98,30% 123,09% (%)

Din analiza evolutiei activului net putem observa o scadere cu 4.41% in perioada curenta, evolutie inregistrata datorita reducerii activului total cu 1,7%, concomitent cu o crestere a datoriilor totale de 23,09%. Activele circulante inregistreaza o evolutie crescatoare constanta, determinata in special de cresterea stocurilor .Cresterea stocurilor de produse finite este apreciata ca un fenomen negativ intrucat marfurile nevandabile isi diminueaza valoarea in timp. Se constata o modificare a structurii finantarii, in perioada curenta firma majorand capitalul social, astfel incat ponderea mai ridicata a finantarii din profitul obtinut in perioada anterioara se transfera capitalului social. Rezervele firmei raman relative ridicate, desi se observa o diminuare a acestora.

Desi modificarea negativa a activului net nu este importanta, poate fi un semnal de alarma privind situatia exploatarii si a gestionarii activelor, acestea impunand modificarile observate in structura finantarii activului net.

11.Studiu de caz privind indicatorii de echilibru financiare. Pe baza studiului de caz prezentat anterior prezentam analiza echilibrului financiar Analiza corelatiei fond de rulment-necesar fond de rulment-trezorerie neta Nr Crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Indicatori Capital propriu Datorii pe termen mediu si lung Capital permanent (1+2) Active imobilizate Fond de rulment (3-4) Active circulante Disponibilitati si plasamente Active circulante, exclusiv disponibilitati (6-7) Obligatii curente (Datorii pe termen scurt, exclusiv credite de trezorerie) Nevoia de fond de rulment(89) Trezoreria neta (5-10) 0 23.380 0 23.380 13.790 9.590 12.384 2.593 9.791 2.655 1 25.238 0 25.238 14.720 10.518 13.311 3.295 10.016 2.776 Modificare (%) 107,95% 107,95% 106,74% 109,76% 107,48% 102,29% 104,5%

10 11

7.136 2.454

7.240 3.278

101,45% 133,77%

Fondul de rulment inregistreaza o evolutie crescatoare in perioada analizata, majorandu-se cu 9.76%. Cauzele se observa prin corelarea ritmurilor de evolutie a capitalurilor permanente si activelor imobilizate, respectiv ICapital permanent > IActive imobilizate .Aceasta situatie poate fi apreciata ca favorabila, crescand finantarea exploatarii din surse stabile, in plus, se observa ca necesarul de fond de rulment inregistreaza un ritm de crestere inferior, de 1,45%, degajand astfel un surplus de lichiditati necesar acoperirii nevoilor de trezorerie. Se remarca structura FR, respectiv faptul ca acesta este format exclusiv din fond de rulment propriu, neexistand surse imprumutate. Analiza formarii NFR trebuie aprofundata (chiar daca variatia acestui indicator nu este ampla), pentru a fi identificate posibile situatii anormale privind gestionarea stocurilor si creantelor, respectiv a obligatiilor curente catre furnizori, buget de stat si personal (argument: IObligatii curente > IStocuri+Creante )

Analiza echilibrului pe baza ratelor de echilibru financiar Indicatori 0 1 2.00

Rata de finantare a stocurilor =Fond de 2.14 rulment/ Stocuri

Rata de finantare a activelor circulante = Fond de rulment / active circulante Rata de finantare a necesarului de fond de rulment = Fond de rulment /NFR Rata de autofinantare a activelor =capital propriu /(Active fixe +Active circulante) Rata datoriilor =1- Rata de autofinatare a activelor

0.77 1.34 0.89 0.11

0.79 1,45 0.90 0.10

Rata de finanare a stocurilor (Rfs) are valori anuale egale si mai mari de 2, ceea ce ar reprezenta o finanare integrala a stocurilor, dar si a unei parti a creantelor. Rata de finantare a activelor circulante releva faptul ca peste 75% din activele circulante sunt finantate pe baza surselor stabile de finantare, restul acoperindu-se din resurse ciclice de exploatare(pasive curente, respectiv obligatiile curente ale firmei). Rata de autofinantare a activelor are un nivel foarte bun, de cca. 90%, capitalul propriu reusind sa acopere activele fixe si o parte din activele circulante. Astfel, numai 10% din active raman a fi acoperite din finantare externa, ceea ce semnifica un risc financiar redus al firmei. Aceeasi situatie este reflectata si de nivelul ratei datoriilor, care reprezinta rata complementara a ratei de autofinantare a activului.

Analiza factoriala a vitezei de rotatie a activelor circulante

Analiza factoriala a vitezei de rotatie a activelor circulante la firma BETA S.A. se va efectua pe baza datelor din tabelul de mai jos, folosind metoda substituirilor in lant, pe baza modelului predat la curs si regasit si in sursele bibliografice.

Nr. Indicatori crt. 1 Cifra de afaceri (lei) 2 Sold mediu al activelor circulante, din care: 2.1 -Stocuri 2.2 -Creante 3 Durata de rotatie a activelor circulante (Dz)-zile 4 Durata de rotatie a stocurilor (Dzst) -zile 5 Durata de rotatie a creantelor(Dzcr) -zile

Indici (%) 70.000 72.500 103,57% 32.500 38.500 118,46% 19.000 13.500 167,1 97,7 69,4 22.330 16.170 191,2 110,9 80,3 117,52% 119,77% 114,4% 113,51% 115,70%

Rezultatele obtinute in urma cuantificarii modificarii indicatorului Dz si a influentelor factorilor sunt:

Dz = 191,2 167,1 = + 24,1 zile


Din care, datorita:

1. CA = -5,72 zile 2. Ac = + 29,82 zile 2.1 St = +16,57 zile 2.2 Cr = + 13,25 zile

In cazul analizat se poate observa o incetinire a vitezei de rotatie a activelor circulante, exprimata in zile, cu 24 zile, datorita unui ritm de crestere mult mai accentuat al activelor circulante, comparativ cu cel al cifrei de afaceri.

Observam ca cifra de afaceri are o influenta pozitiva in sensul reducerii cu aproape 6 zile a duratei de rotatie a activelor circulante, influenta datorata cresterii cu 3,57% a cifrei de afaceri. In timp ce cifra de afaceri a evoluat pozitiv, activele circulante ale S.C. BETA S.A. au inregistrat in perioada curenta un trend crescator, fapt ce a determinat un impact negativ asupra Dz, acesta crescand cu cca. 30 zile. Concret, tendinta crescatoare a nivelului activelor circulante reprezinta principala cauza a incetinirii vitezei de rotatie a acestora, iar descompunerea pe influenta stocurilor si creantelor releva aportul negativ relativ echilibrat al ambelor elemente. Stocurile inregistreaza o crestere de cca. 17%, determinand o prelungire a duratei de rotatie a activelor circulante cu 16 zile. Situatia reflecta o gestionare mai putin eficienta a stocurilor, existenta unor stocuri cu miscare lenta sau depreciate. In aceeasi perioada, la situatia nefavorabila creata de cresterea stocurilor participa si creantele. Cresterea lor cu cca. 19%, in paralel cu o crestere cu numai 3 % a cifrei de afaceri, releva ingreunarea recuperarii de la clienti sau alti debitori a sumelor de incasat, aferente perioadei anterioare.

Consecintele directe ale incetinirii vitezei de rotatie a activelor circulante se materializeaza in imobilizarea de active circulante:

E(I) = (Dz1 Dz0 ) *CA1/360 = + 4.853,5 lei

Consecintele indirecte1 ale dinamicii duratei de rotatie a activelor circulante se regasesc in modificarea: cheltuielilor cu dobanzile la 1000 lei cifra de afaceri rezultatului curent al exercitiului

rezultatului net al exercitiului

Analiza lichiditatii si solvabilitatii Indicatori Rata lichiditatii generale (curente) =Active circulante / Datorii curente Rata lichiditatii rapide =(Active circulante-Stocuri) / Datorii curente 0 4.80 2.90 1 3.98 1.98

Rata lichiditatii imediate= Disponibilitati (inclusiv investitii financiare pe 1.19 0.69 termen scurt) / Datorii curente Rata solvabilitatii patrimoniale =Capital propriu / (Capital propriu + 1 1 Credite) Rata solvabilitatii globale =Active totale / Datorii totale 10.12 8.10

Lichiditatea generala depaseste nivelul minim de siguranta, de 1,8 2, asigurand astfel o capacitate sporita pentru plata obligatiilor scadente pe termen scurt. Aceasta reprezinta pentru creditorii firmei asigurarea recuperarii sumelor imprumutate, insa, in acelasi timp, excesul de active curente, comparativ cu datoriile curente, poate reflecta o situatie negativa privind eficienta utilizarii activelor. Rata lichiditatii rapide se situeaza, de asemenea, mult deasupra nivelului minim admis, permitand astfel achitarea oricaror obligatii curente de plata la scadente. Nivelul creantelor si disponibilitatilor este de cca. 3 ori, respectiv de cca. 2 ori mai mare decat datoriile curente, in perioadele analizate. Exista posibilitatea ca firma sa aiba dificultati in recuperarea unor creante, ceea ce ar trebui sa determine o atentie sporita in incheierea unor relatii comerciale si in urmarirea derularii acestora. Nivelul ridicat al ratei lichiditatii imediate reflecta o capacitate de plata mare, dar si potentialul firmei in asigurarea unei cresteri a activitatii. Totusi, mentinerea unui nivel excedentar al lichiditatilor in conturi releva incapacitatea firmei de a-si gestiona lichiditatile. Rata solvabilitatii patrimoniale, utila in informarea creditorilor bancari, indeosebi, arata ca firma nu utilizeaza credite in finantarea activitatii. Rata solvabilitatii globale inregistreaza valori mari, cu mult peste nivelul de 1,5 care ar reflecta un risc de insolvabilitate, deoarece nivelul datoriilor in finantarea activitatii este foarte redus.

12.Studiu de caz privind bilantul economic. 13.Studiu de caz privind bilantul functional. 14.Studiu de caz privind bilantul financiar.

Societatea Oltina SA prezint la 31 decembrie anul N urmtoarea situaie patrimonial: capital social 90.000 (900 aciuni a 100 lei), imobilizri corporale 100.000, imobilizri necorporale (licen) 5.000, imobilizri financiare 10.000 (1.000 aciuni ca valoare nominal de 10, deinute la societatea Gama reprezentnd 50% din numrul de aciuni ale acesteia), rezerve 10.000, profituri nerepartizate 10.000, stocuri 150.000 (materii prime i materiale 20.000, producie n curs 105.000, produse finite 25.000), creane 250.000 (din care incerte

20.000) furnizori i creditori 180.000, datorii la bnci 100.000 (din care pe termen lung 50.000), disponibiliti bneti 10.000. Alte informaii: cldirile care reprezint 50% din activele corporale amortizabile au o valoare de pia cu 20% mai mare dect valoarea contabil; activul net corectat al societtii Gama SA a fost la 31 decembrie N de 40.000; diferentele de curs aferente creanelor n valut sunt la 31 decembrie de +30.000 lei. diferenele de curs aferente obligaiilor n valut sunt de +10.000 lei; stocurile fr micare sunt n sum de 15,000; din reevaluarea stocurilor au rezultat diferene favorabile de 85.000. Se cere: 1. S explicai trecerea de la bilanul contabil la bilanul economic i s elaborai bilanul economic al societtii Oltina SA la 31 decembrie N. 2. S determinati valoarea intrinsec a unei aciuni Oltina SA la 31 decembrie N. 3. S elaborai bilanul funcional i bilanul financiar al societtii Oltina SA la 31 decembrie anul N. 4. Pe baza bilanurilor de mai sus facei o scurt prezentare a situaiei financiare a societii Oltina SA la 31 decembrie anul N. Activ Elemente Iombilizari necorporale Imobilizari corporale Imobilizari financiare:1000ac t X 10lei la soc Gama Stocuri Creante -incerte:20.000 Pasiv Elemente Capital social Rezerve Profituri nerepartizat e

Val ctb 5.000 100.00 0 10.000

Ajustari Val ec -5.000 +10.00 0 +10.00 0 110.00 0 20.000

Val ctb 90.000 10.000 10.000

Ajustari Val ec 90.000 10.000 10.000

150.00 0 250.00 0

+70.00 0 +10.00 0

220.00 0 260.00 0

Disponibil banesti Total active

10.000 525.00 0

95.000

10.000 620.00 0

Furnizori si creditori Datorii la banci TL:50.000le i Dif. reeval Total pasive

180.00 0 100.00 0

+10.00 0 -

190.00 0 100.00 0

135.00 0 390.00 0

85.000 95.000

220.00 0 620.00 0

Imobilizari corporale: 50%x100.000=50.000x20/100=10.000 Imobilizari financiare: 40.000/2.000=20 ; (20-10)x1.000=10.000 Creante = -20.000+30.000= 10.000 Stocuri= -15.000+85.000= 70.000 Diferente din reevaluare = 95.000 10.000=85.000 Trecerea de la bilantul contabil la bilantul economic se face prin eliminarea activelor imobilizante necorporale cu exceptia celor de dezvoltare, reevaluarea activelor corporale, imobilizarile financiare se evalueaza in functie de tipul titlurilor,la nivelul stocurile s elimina cele cu miscare lenta, iar creantele se elimina cele incerte si se reevalueaza cele in valuta la cursul BNR la ultima zi a lunii precedente. Bilantul economic

Elemente Imobilizari Stocuri Creante Disponibil banesti Total Activ

Sume 130.000 220.000 260.000 10.000 620.000

Elemente Capital propriu Furnizori/creditori Datorii la banci Total Pasiv

Sume 330.000 190.000 100.000 620.000

Valoarea intrinseca = ANC/Nr actiuni = 330.000/900=366,67lei ANC= Capitaluri propriu +/-Dif din reev = 330.000 ANC= Total active Total datorii = 620.000-290.000=330.000

Bilant functional pe baza bilanutului economic Elemente Sume Elemente F. INV 130.000 Capital propriu : Imobilizari F.EXPL: 290.000 Datorii la banci Stocuri+CreanteFurnizori/creditori F. TREZ 10.000 Disponibil banesti Total Activ 430.000 Total Pasiv

Sume 330.000 100.000

F. FI NANTA RE

430.000

Functia de invetitie = Active imobilizate corporale+Active imobilizate financiare Functia de exploatare = Stocuri+Creante-Obligatii nefinanciare Functia de trezorerie = Disponibil banesti Functia de finantare= Capital propriu +Obligatii financiare pe TS

Bilant financiar pe baza bilantului economic Elemente Sume Imobilizari 130.000 Stocuri + creante 480.000 Disponibil banesti 10.000 Total Activ 620.000

Elemente Capital permanent Furnizori/creditori Datorii la banci TS Total Pasiv

Sume 380.000 190.000 50.000 620.000

FR = Capital permanent- Imobilizari = 380.000 130.000 = 250.000 NFR = Stocuri + Creante Funizori/Creditori = 480.000 190.000 = 290.000 TN = Disponibil Datorii la banci TS = 10.000 50.000 = - 40.000 TN = FR- NFR = 250.000-290.000 = -40.000 Observam o preocupare redusa a conducerii pentru investitie, desi prezinta un fond de rulment pozitiv ceea ce inseamna ca are un capital permanent care finanteaza activele imobilizante si o parte din activele circulante. Societatea prezinta un surplus de nevoi temporare in raport cu resursele temporare posibile de mobilizat.In cazul in care conducerea ar duce o politica de investitie atunci se explica ca o situatie normala cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare. Dezechilibrul financiar al entitatii este dat de deficitul monetar, prin angajarea de noi credite pe TS, adica dependenta societatii de resurse externe, se urmareste obtinerea celui mai mic cost de procurare al noilor credite prin negocierea mai multor resurse de astfel de capital.

15.Studiu de caz privind rentabilitatea, lichiditatea si solvabilitate. Lichiditatea generala este indicatorul care masoara capacitatea firmei, la un moment dat, de asi acoperi datoriile pe termen scurt prin valorificarea tuturor activelor curente ale firmei. Formula de calcul: Lichiditatea generala = Active curente / Datorii curente Active curente = stocuri + creante + disponibilitati banesti Datorii curente = datorii pe termen scurt catre furnizori, salariati, banci si datorii fiscale Valori minime: Lichiditatea generala trebuie sa aiba valoarea minima de 1,5 dar in functie de domeniul de activitate al firmei si de conjunctura mediului de afaceri aceasta valoare poate fi reconsiderata. Factori de influenta ai lichiditatii generale a firmei: Lichiditatea generala a firmei se calculeaza lunar si este influentata de toate elementele care intra in componenta activelor si datoriilor curente, care la randul lor sunt influentate de o serie de factori cantitativi si calitativi.

(I) STOCURILE

reprezinta contravaloarea marfurilor, materiilor prime, produselor finite si a altor materiale consumabile si valorificabile pe parcursul unui an, in conditii de functionare eficienta a firmei; variaza lunar in functie de variatia vanzarile si a achizitiilor lunare ale firmei.

Cum pot sa influenteze stocurile lichiditatea generala a firmei? Pentru ca stocurile sa devina lichide si sa se transforme in disponibilitati banesti, trebuie sa parcurga urmatoarele etape: vanzari creante incasari.

Durata si rezultatele acestui proces depind de o serie de factori cantitativi si calitativi, cum ar fi:

compatibilitatea dintre stocurile existente si cererea de consum de pe piata; gradul de uzura fizica si morala a bunurilor din stoc; modul de valorificare a bunurilor din stoc: retea desfacere, clienti.

Ca urmare, stocurile trebuie reevaluate periodic in functie de cele mentionate anterior astfel incat sa se poata aprecia si riscul de valorificare a acestora pentru acoperirea partiala a datoriilor firmei pe termen scurt.

EX. La sfarsitul lunii septembrie sunt inregistrate urmatoarele valori contabile: Stocuri = 3.500 lei Creante = 2.800 lei Disp. Banesti = 500 lei Datorii curente = 4.000 lei

LG = (3.500 + 2.800 + 500) / 4.000 = 1,7 (>1,5 / ok)

Insa dupa o analiza de detaliu si evaluare atenta a stocurilor s-a facut o ajustare a acestora, in sensul evaluarii gradului de valorificare pe termen scurt in proportie de doar 70%, respectiv stocurile valorificabile = 2.450 lei.

LG cu ajustare stocuri = (2.450 + 2.800 + 500) / 4.000 = 1,4 (<1,5

16.Studiu de caz privind vitezele de rotatie. Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante Ocupa un loc foarte important in cadrul situatiilor financiar - patrimoniale intrucat permite aprecierea eficientei utilizarii activelor circulante si dimensionarea fondului de rulment normativ. In practica economica, viteza de rotatie cunoaste doua modalitati de 828l1112i exprimare : - numarul de rotatii intr-o anumita perioada de timp - durata in zile a unei rotatii Viteza de rotatie a activelor circulante se analizeaza factorial cu ajutorul duratei in zile a unei rotatii.

1. Influenta modificarii cifrei de afaceri asupra unei rotatii, in zile :

2. Influenta activelor circulante :

Nr. Indicatori Crt 1 2 3 4 5

to

t1

Stocuri Creante ACR CA Dz

297341 127431 424772 5203166 29.39

303316 124863 428179 5391493 28.59

Dz = Dz1 - Dz0 = 28.59 - 29.39 = - 0.8 1. Influenta modificarii cifrei de afaceri asupra unei rotatii, in zile :

2. Influenta activelor circulante :

In urma analizei factoriale, se constata o scadere a duratei unei rotatii cu 0.8 zile ca urmare, in special, a influentei cifrei de afaceri care a dus la scaderea acesteia cu 1.03 zile. Soldul activelor circulante apare ca factor negativ ducand la cresterea duratei de rotatii in zile cu 0.23 zile. 17.Studiu de caz privind duratele de rotatie.

S.C. CONIMUR S.R.L. are ca principala activitate constructii de cladiri si lucrari de geniu civil. Sediul social ar firmei este in localitatea Targu Mures, Strada Depozitelor, Numarul 47-49, Judetul Mures, Telefon 0265-253571. Pe baza datelor din bilant si contul de profit si pierdere din data de 31.12.2005 am facut o analiza economico-financiara a intreprinderii. Analiza, in esenta, presupune descompunerea fenomenului sau a procesului economic in elemente cat mai simple, depistarea factorilor, stabilirea relatiilor de cauzalitate dintre fiecare factor si fenomenul analizat pe de o parte, cat si dintre diferitii factori care actioneaza asupra acestuia, a legilor care guverneaza aceste relatii, a cuantificarii influentelor diferitelor elemente sau factori asupra fenomenului analizat, iar pe baza rezultatelor analizei elaborarea unei strategii de urmat. La nivelul firmei analiza economico-financiara reprezinta un instrument necesar luarii deciziilor. Astfel in urma analizei se identifica punctele forte sau slabe, cauzele care au dus la aceasta situatie si in concordanta cu legile economice, elaborarea unor programe prin care sa se asigure redresarea situatiei economico-financiare sau pastrarea celei existente.

Principalii indicatori analizati sunt: fondul de rulment net, necesarul de fond de rulment net, trezoreria neta, fondul de rulment global, necesarul de fond de rulment global, ratele de structura, l 121i810b ichiditate, solvabilitate, vitezele de rotatie, soldurile intermediare de gestiune, rentabilitate, riscul de faliment, marea patrata. Bilant simplificat ACTIV Active imobilizate

1.977.665

PASIV Capital permanent: Capital propriu

2.133.602 1.946.405

Active circulante: Stocuri Creante

1.116.307 235.690 381.139

Din care proviz ptr r 262.862 si ch 187.197 Datorii pe t lung Datorii pe t scurt 960.370 Credite bancare Venituri avans inreg. In -

Investitii fin pe t scurt Disponibilitati 494.416

Chelt. Inreg. In avans 5.062 TOTAL ACTIVE 3.093.972

TOTAL PASIV

3.093.972

A. Fondul de rulment serveste pentru a masura conditiile echilibrului financiar care rezulta din confruntarea dintre lichiditatea activelor pe termen scurt si exigibilitatea pasivelor pe termen scurt. La o anumita data, el reprezinta si excedentul activelor pe termen scurt asupra pasivelor pe termen scurt. Pentru unele intreprinderi fondul de rulment desemneaza fondul de casa, suma disponibila pentru asigurarea continuitatii platilor curente. 1. Fondul de rulment net reprezinta partea din capitalul permanent care poate fi utilizata pentru finantarea activelor circulante, adica excedentul de capital permanent fata de activele imobilizate sau excedentul activelor circulante cu lichiditati pe termen mai mic de un an, fata de datoriile cu exigibilitate pe termen mai mic de un an. FRN = Capital permanent - Active imobilizate FRN = 2.133.602 - 1.977.665 = 155.937 activele imobilizate sunt finantate integral din capitalul permanent si mai raman 155.937 lei pentru alte finantari. FRN = Active circulante - Datorii pe termen scurt FRN = 1.116.307 - 960.370 = 155.937 datoriile pe termen scurt sunt finantate integral din activele circulante si mai ramane 155.937 lei pentru alte finantari. 2. Necesarul de fond de rulment este un element de activ si reprezinta activele circulante care trebuie sa fie finantate din fondul de rulment. NFRN = (Active circulante -(disponibilitati banesti+inv fin pe t scurt)) - (Datorii pe t scurt credite bancare)

NFRN = (1.116.307 - (494.416 + 0)) - (960.370 - 0) = -338.479 3. Trezoreria neta este parte din fondul de rulment care depaseste nevoia de fond de rulment, constituie activele circulante lichide, care stationeaza intre doua rotatii. TN = (investitii financiare pe termen scurt + disponibilitati banesti) - credite bancare TN = (0 + 494.416) - 0 = 494.416 TN = FRN - NFRN TN = 155.937 - (-338.479) = 494.416 Bilant functional Nevoi Resurse Nevoi permanente 2.427.348 Resursa permanenta 2.583.285 Nevoi temporare 621.891 Resursa temporara 960.370 Trezoreria activa 494.416 Trezoreria pasiva 0 Total nevoi 3.543.655 Total resurse 3.543.655 1. Fondul de rulment global se calculeaza pe baza bilantului functional. FRG = resurse permanente - nevoi permanente FRG = 2.583.285 - 2.427.348 = 155.937 2. Nevoia de fond de rulment global NFRG = nevoi temporare - resurse temporare NFRG = 621.891 - 960.370 = -338.479 3. Trezoreria neta este parte din fondul de rulment care depaseste nevoia de fond de rulment, constituie activele circulante lichide, care stationeaza intre doua rotatii. TN = trezoreria activa - trezoreria pasiva TN = 494.416 - 0 = 494.416 TN = FRG - NFRG TN = 155.937 - (-338.479) = 494.416 B. Ratele de structura (analiza pe verticala) ACTIV Active imobilizate PASIV Capital permanent: Capital propriu: Proviz.ptr.riscuri chelt. Datorii pe t. Lung Datorii curente: Venit inreg. In avans

1.977.665

2.133.602 1.946.405 si 262.862 187.197

Active circulante: Stocuri

1.116.307 235.690

960.370 0

Creante Disponibilitati

381.139 494.416

Chelt. Inreg. In avans 5.062 TOTAL ACTIV 3.093.972

TOTAL PASIV

3.093.972

Datorii totale = datorii pe termen lung + datorii curente = 187.197 + 960.370 = 1.147.567 1. Ratele de structura ale activului a) Rata activelor imobilizate = (active imobilizate / total active) x 100 RAI = (1.977.665 / 3.093.972) x 100 = 63,92% total active. activele imobilizate reprezinta 63,92% din

b) Rata activelor circulante = (active circulante / total active) x 100 RAC = (1.116.307 / 3.093.972) x 100 = 36,08% total active. activele circulante reprezinta 36,08% din

Rs = (235.690 / 3.093.972) x 100 = 7,62%

stocurile reprezinta 7,62% din total active.

Rc = (381.139 / 3.093.972) x 100 = 12,32%

creantele reprezinta 12,32% din total active. total active) x 100

RDB = (494.416 / 3.093.972) x 100 = 15,98% disponibilitatile banesti + investitiile financiare pe termen scurt reprezinta 15,98% din total active. x 100 RCA = (5.062 / 3.093.972) x 100 = 0,16% 0,16% din total active. cheltuielile inregistrate in avans reprezinta

2. Ratele de structura ale pasivului a) Rata stabilitatii financiare = (capital permanent / total pasiv) x 100 Rsf = (2.133.602 / 3.093.972) x 100 = 68,96% total pasive. capitalul permanent reprezinta 68,96% din

b) Rata autonomiei financiare globale = (capital propriu / total pasiv) x 100 Rafg = (1.946.405 / 3.093.972) x 100 = 62,91% total pasive. capitalul propriu reprezinta 62,91% din

Rat = (1.946.405 / 2.133.602) x 100 = 91,23% capitalul permanent.

capitalul propriu reprezinta 91,23% din

ermanent) x 100 Rit = (187.197 / 2.133.602) x 100 = 8,77% capitalul permanent. datoriile pe termen lung reprezinta 8,77% din

Rig = (1.147.567 / 3.093.972) x 100 = 37,09% pasiv.

datoriile totale reprezinta 37,09% din total

C) Lichiditatea se refera la proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma in bani, aceasta putand fi si un criteriu de grupare a posturilor in bilant. 1. Lichiditate globala = active circulante/ datorii curente Lg = 1.116.307 / 960. 370 = 1,16 activelor circulante. datoriile curente sunt acoperite de 1,16ori pe seama

2. Lichiditatea redusa = (active circulante - stocuri) / datorii curente Lr = ( 1.116.307 - 235.690) / 960.370 = 0,92 seama activelor circulante mai putin stocuri. datoriile curente sunt acoperite de 0,92 ori pe

3. Lichiditate imediata = Lichiditati / Datorii curente Li = 494.416 / 960.370 = 0,51 lichiditatilor. datoriile curente sunt acoperite de 0,51 ori pe seama

D) Solvabilitatea reprezinta capacitatea firmei de a face fata obligatiilor sale banesti, respectiv de a-si onora platile la termenele scadente. 1. Solvabilitate patrimoniala = capital propriu / total pasiv Sp = 1.946.405 / 3.093.972 = 0,63 capitalul propriu reprezinta 63% din total pasiv.

2. Solvabilitate financiara = total activ / datorii totale Sf = 3.093.972 / 1.147.567 = 2,70 total patrimoniu acopera datoriile totale de 2,70ori.

E) Analiza vitezelor de rotatie sintetizeaza aspecte legate de desfasurarea procesului de aprovizionare si productie, de reducerea costurilor, scurtarea ciclului de productie si a perioadei de desfacere si incasare a productiei. Cifra de afaceri = 6.839.627 lei Numarul de zile scurs de la inceputul anului (T) = 360 zile 1. Viteza de rotatie a activelor circulante Numarul de rotatii = cifra de afaceri / active circulante Nr = 6.839.627 / 1.116.307 = 6,13 in acest an activele circulante s-au rotit de 6,13ori.

Durata unei rotatii = (active circulante / cifra de afceri) x numar de zile Dr = (1.116.307 / 6.839.627) x 360 = 58,76 zile loc in medie in 58,76 zile. 2. Viteza de rotatie a stocurilor Numarul de rotatii = cifra de afaceri / stocuri Nr = 6.839.627 / 235.690 = 29,02 in aceste an stocurile s-au rotit de 29,02ori. o rotatie completa a activelor circulante are

Durata unei rotatii = (stocuri / cifra de afceri) x numar de zile Dr = (235.690 / 6.839.627) x 360 = 12,41 zile medie in 12,41 zile. 3. Viteza de rotatie a creantelor Numarul de rotatii = cifra de afaceri / creante Nr = 6.839.627 / 381.139 = 17,95 in acest an creantele s-au rotit de 17,95 ori. o rotatie completa a stocurilor are loc in

Durata unei rotatii = (creante / cifra de afaceri) x numar de zile Dr = (381.139 / 6.839.627) x 360 = 20,06 zile 20,06 zile. 4. Viteza de rotatie a disponibilitatilor banesti Numarul de rotatii = cifra de afaceri / disponibilitati banesti Nr = 6.839.627 / 494.416 = 13,83 in acest an disponibilitatile banesti s-au rotit de 13,83 ori. durata medie de incasare a crentelor este de

Durata unei rotatii = (disponibilitati banesti / cifra de afaceri) x numar de zile Dr = (494.416 / 6.839.627) x 360 = 26,02 zile are loc in medie in 26,02 zile 5. Viteza de rotatie a datoriilor Numarul de rotatii = cifra de afaceri / datorii totale Nr = 6.839.627 / 1.147.567 = 5,96 in acest an datoriile totale se rotesc de 5,96 ori. o rotatie completa a disponibilitatilor banesti

Durata unei rotatii = (datorii totale / cifra de afaceri) x numarul de zile Dr = (1.147.567 / 6.839.627) x 360 = 60,40 zile in medie in 60,40 zile. 6. Viteza de rotatie a datoriilor comerciale Numarul de rotatii = cifra de afaceri / datorii comerciale Nr = 6.839.627 / 537.132 = 12,73 in acest an datoriile comerciale se rotesc de 12,73 ori. o rotatie completa a datoriilor totale are loc

Durata unei rotatii = (datorii comerciale / cifra de afaceri) x numarul de zile

Dr = (537.132 / 6.839.627) x 360 = 28,27 zile 28,27 zile.

durata medie de plata a furnizorilor este de

F) Tabloul soldurilor intermediare de gestiune Vanzari marfuri (707) 40.716 (-) costul marfurilor vandute (607) 36.818 (=) marja comerciala (A) 3898 Prod.Vand.(701,702,703,704,705,706,707,708) 6.798.911 (+) productia stocata (-) productia stocata 276.840 (+) productia imobilizata (72) (=) productia exercitiului (B) 6.522.071 Productia exercitiului 6.522.071 (+) marja comerciala 3.898 (-) consumul de la terti-intermediar (60,61,62) 3.868.847 (=) valoarea adaugata (C) 2.657.122 Valoarea adaugata 2.657.122 (+) subventii pentru exploatare (74) (-) impozite si taxe (63) 26.676 (-) cheltuieli cu personalul (64) (=) excedentul brut al exploatarii (D) 2.630.446 Excedentul brut al exploatarii 2.630.446 (+) venituri din provizioane de exploatare(781) (+) alte venituri din exploatare (75) (-) chel privind amortizarile si proviz. (681) (-) alte chelt. Din exploatare (65) (=) rezultatul exploatarii (E) 2.630.446 Rezultatul exploatarii 2.630.446 (+) venituri financiare (**) 34.251 (-) cheltuieli financiare (**) 25.096 Rezultatul financiar 9.155 (=) rezultatul curent (F) 2.639.601 Venituri exceptionale (77) (-) cheltuieli exceptionale (67) (=) rezultatul exceptional (G) Rezultatul curent 2.639.601 (+) rezultatul exceptional Rezultatul brut (H) 2.639.601 Rezultatul brut 2.639.601 (-) impozit pe profit 156.911 (=) rezultatul net al exercitiului (I) 2.482.690

G) Rentabilitatea reprezinta o dimensiune importanta a unui diagnostic financiar. Sub aspect economic, beneficiul unei intreprinderi este generat de rata rentabilitatii tuturor fondurilor investite.

1. Rentabilitatea comerciala = profit din exploatare / cifra de afaceri x 100 Rc = 972.926 / 6.839.627 x 100 = 14,22 profit de exploatare. la o cifra de afceri de 100 de lei se obtin 14,22 lei

1. Rentabilitatea comerciala = profit brut / cifra de afaceri x 100 Rc = 982.081 / 6.839.627 x 100 = 14,36 profit prut. la o cifra de afaceri de 100 de lei se obtin 14,36 lei

1. Rentabilitatea comerciala = profit net / cifra de afaceri x 100 Rc = 825.170 / 6.839.627 x 100 = 12,06 profit net. la o cifra de afaceri de 100 de lei se obtin 12,06 lei

1. Rentabilitatea comerciala = excedentul brut de exploatare / cifra de afaceri x 100 Rc = 2.630.446 / 6.839.627 x 100 = 38,46 lei excedent brut de exploatare. la o cifra de afaceri de 100 de lei se obtin 38,46

2. Rentabilitatea economica = profit din exploatare / total active x 100 Re = 972.926 / 3.093.972 x 100 = 31,45 31,45 lei profit din exploatare. utilizand 100 de lei active patrimoniale se obtin

2. Rentabilitatea economica = profit brut / total active x 100 Re = 982.081 / 3.093.972 x 100 = 31,74 31,74 lei profit brut. utilizand 100 de lei active patrimoniale se obtin

2. Rentabilitatea economica = profit net / total active x 100 Re = 825.170 / 3.093.972 x 100 = 26,67 26,67 lei profit net. utilizand 100 de lei active patrimoniale se obtin

2. Rentabilitatea economica = excedentul brut de exploatare / total active x 100 Re = 2.630.446 / 3.093.972 x 100 = 85,02 85,02 lei excedent brut de exploatare. utilizand 100 de lei active patrimoniale se obtin

3. Rentabilitatea financiara = profit net / capital propriu x 100 Rf = 825.170 / 1.946.405 x 100 = 42,39 profit net. la 100 de lei capital propriu utilizat revine 42,39 lei

H) Analiza riscurilor (de faliment) este o metoda de caracterizare a starii de sanatate a firmei, respectiv pozitia pe care o ocupa fata de situatia critica la intrarea in zona de faliment (riscul de faliment). Modelul ALTMAN Z = 3,3 * X1 + 1*X2 + 0,6*X3 + 1,4*X4 + 1,2*X5 X1 = rata rentabilitatii economice = (profit brut / total active) / 100

X1 = 0,32 X2 = viteza de rotatie a activelor = cifra de afaceri / total activ X2 = 2,21 X3 = autonomia financiara = capital propriu / datorii totale X3 =1,70 X4 = rata profitului reinvestit = profit reinvestit / total active X4 = 0,27 X5 = rata activelor circulante = active circulante / total active X5 = 0,36 Punctajul Z = 3,3*0,32 + 1*2,21 + 0,6*1,70 + 1,4*0,27 + 1,2*0,36 = 5,0821 faliment al acestei firme este aproape inexistent deoarece: daca Z - rezulta ca firma este aproape de faliment; 3 riscul de

daca Z - riscul de faliment este destul de redus, firma are dificultati financiare temporare; daca Z este peste 3 - riscul de faliment este aproape inexistent.

I) Marea patrata (dupa George Balaye) 1. Lichiditate generala = (active circulante / total activ) x 100 Lg = (1.116.307 / 3.093.972) x 100 = 36% patrimoniu. activele circulante reprezinta 36% din total

2. Independenta financiara = (capital permanent / total pasiv) x 100 If = (2.133.602 / 3.093.972) x 100 = 69% pasiv. capitalul permanent reprezinta 69% din total

3. Fond de rulment net = capital permanent - active imobilizate FRN = 2.133.602 - 1.977.665 = 155.937 finantate din capitaluri permanente. exista active circulante in valoare de 155.937 lei

4. Rata fondului de rulment net = (fond de rulment net / total activ) x 100 RFRN = (155.937 / 3.093.972) x 100 = 5% capital. 5% din activele circulante sunt finantate din

18.Studiu de caz privind soldurile intermediare ale gestiunii. Soldurile intermediare de gestiune pun in evidenta etapele formarii rezultatului exercitiului in stransa conexiune cu structura de venituri si cheltuieli aferente activitatii unei intreprinderi. Realizarea acestui obiectiv presupune o tratare in prealabil a contului de profit si pierdere pentru a pune in evidenta modul de functionare si rentabilitate a intreprinderii. a).Marja comerciala - este soldul de gestiune care exprima performanta activitatii comerciale a intreprinderii, aceasta activitate presupune cumpararea si revanzarea marfurilor in aceeasi stare. MARJA COMERCIALA (adaosul comercial) = VENIT DIN VANZARILE MARFURILOR - CHELTUIELI CU VANZARILE MARFURILOR b).Productia exercitiului (PE) - este o suma de valori neomogene(pret de vanzare, cost de productie) reflectand insa nivelul activitatii unei intreprinderi mult mai fidel decat cifra de afaceri. PE = Productia vanduta productia stocata + productia imobilizata c). Valoarea adaugata (VA) - exprima cresterea de valoare pe care intrepriderea o adauga la serviciile si bunurile aduse de la terti. Agregarea valorii adaugate duce la determinarea PIB.

VA = MC + PE - Consumuri de la terti d). Excedentul brut din exploatare (EBE) - (Insuficienta bruta de exploatare) dupa caz, daca valoarea acestui indicator este negativa, masoara profitul economic brut care provine din ciclul de exploatare. Acest indicator este independent de politica financiara si de amortizare a intreprinderii, admitand ca amortizarile si provizioanelor sunt doar cheltuieli calculate nu si platite. EBE = VA + Subventii de exploatare - cheltuieli cu impozite, taxe varsaminte asimilate - cheltuieli cu personalul e). Rezultatul exploatarii (RE) -(profit sau pierdere) masoara profitul economic al societatii independent de politica financiara, fiscala si de distributie a dividendelor tinand cont doar de consumul capitalului fix(amortizare). RE = EBE + Alte venituri din exploatare + Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare - Alte cheltuieli de exploatare - cheltuieli cu amortizari si provizioane din exploatare f). Rezultatul curent al exercitiului (RC) - este rezultatul aferent activitatilor cu caracter repetitiv si normal. Acest indicator nu include rezultatele exceptionale care au o natura neobisnuita, permitand analiza dinamicii rezultatelor curente al intreprinderii pe mai multe exercitii succesive. RC = RE + Venituri financiare - Cheltuieli financiare g). Rezultatul net al exercitiului (RN) - este rezultatul care urmeaza a fi repartizat fie actionarilor sub forma de dividende si/sau fie sub forma de fonduri in vederea reinvestirii in intreprindere. Profitul net nerepartizat constituie sursa de autofinantare generat de activitatea intreprinderii. RN = RC + Venituri extraordinare - cheltuieli extraordinare - cheltuiala cu impozitul pe profit 19.Studiu de caz privind fuziunea prin reuniune. Fuziunea reprezinta operatiunea prin care doua sau mai multe societati comerciale hotarasc separat transmiterea elementelor lor de activ, datorii si capitaluri proprii la una dintre societati sau infiintarea unei noi societati comerciale in scopul consumarii activelor si, in mod deosebit, al comasarii capitalurilor. Fuziunea se realizeaza prin absorbtie (o societate transmite unei alte societati activele, datoriile si capitalurile proprii, urmand a-si inceta existenta) sau prin contopire sau reuniune (doua sau mai multe societati isi inceteaza existenta, transmitandu-si activele, datoriile si capitalurile proprii unei societati noi). Operatiunile ce se efectueaza cu ocazia fuziunii prin absorbtie

1. inventarierea si evaluarea elementelor activ si a datoriilor SC-urilor care fuzioneaza; se realizeaza respectandu-se prevederile OMFP 1753/2004 privind inventarierea activelor si pasivelor; 2. intocmirea situatiilor financiare inainte de fuziunea SC-urilor, cu respectarea prevederilor in vigoare (OMFP 1752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu Directivele europene). Pe baza bilantului intocmit inainte de fuziune se va determina activul net contabil pentru fiecare SC care intra in fuziune: Activ net contabil (Capitaluri proprii) = Active - Datorii 3. Evaluarea globala a SC-urilor, putandu-se folosi una dintre urmatoarele metode: metoda patrimoniala sau a activului net cea mai des utilizata; metoda bursiera; metode bazate pe rezultate (valoarea de rentabilitate, valoarea de randament); metode mixte; metode bazate pe fluxuri financiare sau pe cash-flow. Valoarea globala a SC stabilita prin una din metodele enumerate, reprezinta valoarea aportului net de fuziune al fiecarei SC intrate in procesul de fuziune. Valoarea globala sta la baza determinarii raportului de schimb. In conditiile in care a fost folosita pentru evaluare metoda patrimoniala, atunci valoarea activului net contabil poate fi egala cu valoarea aportului net. In cazul in care exista diferente intre cele doua valori (activul net contabil si valoarea aportului net) diferentele sunt recunoscute ca elemente de castig sau pierdere din fuziune: daca valoarea aportului net > valoarea activului net contabil, se va recunoaste un profit; daca valoarea aportului net < valoarea activului net contabil, se va recunoaste o pierdere. In contabilitate profitul se inregistreaza in contul 7583 Venituri din cedarea activelor iar pierderea in contul 6583 Cheltuieli cu activele cedate. Determinarea raportului de schimb al actiunilor sau partilor sociale pentru a acoperi capitalul societatii absorbite: a. determinarea valorii contabile a actiunilor sau partilor sociale ale SC care fuzioneaza prin raportarea aportului net la numarul de actiuni/parti sociale: Valoarea contabila = Aport net / Numar de actiuni Valoarea contabila a unei actiuni se poate obtine si prin raportul activului net la numarul de actiuni cand aportul net = activul net. b. stabilirea raportului de schimb al actiunilor prin raportarea valorii contabile a unei actiuni/parti sociale a SC absorbite la valoarea contabila a unei actiuni/parti sociale a SC absorbante:

RS = valoarea contabila a actiunii la societatea absorbita / valoarea contabila a actiunii la societatea absorbanta Conform Legii 31/1990 privind Societatile comerciale, acest raport trebuie verificat de cenzori. 5. Determinarea numarului de actiuni sau parti sociale de emis de catre societatea absorbanta pentru remunerarea aportului net de fuziune: a. determinarea numarului de actiuni sau parti sociale ce trebuie emis de societatea comerciala absorbanta prin: I. raportarea activului net sau a capitalului propriu a SC absorbite la valoarea contabila a unei actiuni sau parti sociale a SC absorbante; sau II. prin inmultirea numarului de actiuni a SC absorbite cu raportul de schimb. b. majorarea capitalului social la SC absorbanta prin inmultirea numarului de actiuni ce trebuie emise cu valoarea nominala a unei actiuni sau parti sociale de la aceasta SC. c. calculul primei de fuziune, ca diferenta intre valoarea contabila si valoarea nominala a actiunilor SC absorbanta. 6. Evidentierea in contabilitatea SC-urilor care participa la operatia de fuziune a operatiunilor efectuate. SC-urile absorbite se dizolva, pierzandu-si personalitatea juridica in momentul in care se inregistreaza la Registrul Comertului incetarea existentei. Tratamentul fiscal Orice operatiune de fuziune este supusa unui tratament fiscal, in sensul ca toate veniturile si cheltuielile ocazionate de operatiunea de fuziune sunt inregistrate urmand a fi recunoscute in contul de profit si pierdere. Reducerea sau anularea provizioanelor, ajustarilor pentru depreciere ori a rezervei, presupun tratament fiscal. SC absorbita are obligatia sa depuna declaratia de impunere si sa plateasca impozitul pe profit inainte de incetarea existentei ei, conform Codului fiscal.

Etapele fuziunii prin contopire 1. Inventarierea si evaluarea elementelor de activ si datorii; Intocmirea situatiilor financiare. Determinarea activului net. 2. Constituirea noii SC pe baza activului net al SC-urilor care fuzioneaza si determinarea numarului de actiuni prin raportarea activului net la valoarea nominala a unei actiuni; 3. Reflectarea in contabilitatea SC nou infiintata a capitalurilor aportate, a drepturilor si obligatiilor SC-urilor care isi inceteaza existenta;

Reflectarea in contabilitatea SC dizolvate a elementelor de activ, datorii si capitaluri proprii transmise noii societati. Situatii intalnite: o o o o o o o Cand SC-urile care fuzioneaza sunt complet independente; Cand SC absorbanta detine actiuni la SC absorbita; Cand SC absorbita detine actiuni la SC absorbanta; Cand SC-urile care fuzioneaza detin reciproc actiuni una la cealalta; Cand SC absorbita are capitaluri pozitive; Cand SC absorbita are capitaluri negative; Alte situatii.

20.Studiu de caz privind fuziunea prin absorbtie: societatea absorbanta este independent fata de societatea absorbita. X si Y sunt societatile care fuzioneaza. X absoarbe pe Y. Cele doua societati nu detin participatii reciproce, fiind independente din punct de vedere financiar. 1. Inventarierea si evaluarea elementelor de activ si de datorii a) la X pe baza evaluarii efectuate de evaluatori, imobilizarile corporale au inregistrat un plus de 3125 mii lei: - valoarea contabila neta 5.375 mii lei; - valoarea justa stabilita la inventariere 8.500 mii lei Urmare acestei evaluari in contabilitatea SC X absorbanta s-a inregistrat operatiunea de reevaluare a cladirilor prin formula contabila: 212 = 105 3125000

b) la Y nu au fost inregistrate rezerve din reevaluare din inventariere. 2. Intocmirea situatiilor financiare inainte de fuziune In urma inventarierii si evaluarii activelor si datoriilor, bilanturile celor doua societati X si Y se prezinta astfel: Bilanturile SC X si SC Y inainte de fuziune mii lei Indicatori A. Active imobilizate Societatea (absorbanta) 8500 X Societatea (absorbita) 1150 Y

1. Cladiri la valoarea ramasa - valoarea bruta - amortizare calculata B. Active circulante 1. Stocuri (materii prime) 2. Creante 3. Disponibilitati banesti (conturi la banci) C. Cheltuieli in avans D. Datorii pe termen scurt (furnizori) E. Active circulante nete (B+C-D) F. Total active Datorii curente (A + E) G. Datorii pe termen lung H. Provizioane I. Venituri in avans J. Capital si rezerve (activ net) 1. Capital social varsat 2. Rezerve din reevaluare 3. Rezerve

8500 11425 2925 3375 1000 2125 250 0 3875 - 500 8000 0 0 0 8000 2000 (200000 actiuni) 3125 2875

1150 2125 975 2475 825 1600 50 0 1225 1250 2400 0 0 0 2400 1250 (125000 actiuni) 0 1150

Pe baza bilanturilor contabile se determina activul net contabil pentru fiecare SC care fuzioneaza: ANC = Active Datorii Pentru X: ANC = 11875 (active) 3875 (datorii) = 8000 mii lei Pentru Y: ANC = 3625 (active) 1225 (datorii) = 2400 mii lei 3. Evaluarea globala a SC-urilor Se determina activul net contabil corijat (ANCC) cu aportul de fuziune. a) pentru X nu s-au constatat diferente ca urmare a evaluarii, rezultand: ANC = ANCC = 8000 mii lei b) in urma evaluarii globale a SC Y se constata o crestere de 1350 mii lei fata de ANC anterior. Rezulta: ANCC = ANC + Crestere de valoare = 2400 + 1350 = 3750 mii lei Determinarea raportului de schimb al actiunilor a) Se determina valoarea contabila a actiunilor fiecarei societati:

Pentru X: VC = ANCC / Nr. Actiuni = 8000000 / 200000 = 40 lei/act. Pentru Y: VC = ANCC / Nr. Actiuni = 3750000 / 125000 = 30 lei/act. b) Se calculeaza raportul de schimb: RS = VC Y / VC X = 30 / 40 = 3 / 4 Rezulta ca pentru 3 actiuni al SC X vor fi schimbate 4 actiuni ale SC Y. 5. Determinarea numarului de actiuni ce trebuie emise pentru remunerarea aportului net de fuziune Fie: 3750000 lei / 40 lei/act. = 93750 actiuni Fie: 125000 actiuni 3 / 4 = 93750 actiuni Rezulta ca SC X trebuie sa emita un numar de 93750 actiuni ca urmare a fuziunii. Aceste actiuni sunt date actionarilor SC Y. 6. Se determina cresterea de capital social a SC X urmare fuziunii cu SC Y , cresterea valorica fiind data de produsul: Crestere capital social = Nr. actiuni emise Valoarea nominala a actiunii SC X VN a unei actiuni la SC X = Capital social / Numar actiuni = 2000000 / 200000 = 10 lei/act. Crestere capital social = 93750 actiuni 10 lei/act. = 937500 lei 7. Determinarea primei de fuziune PF = Valoare aport net Valoare nominala totala a actiunilor emise = 3750000 937500 = 2812500 lei Deci actionarii societatii X vor primi ca urmare a fuziunii un numar de 93750 actiuni cu o valoare nominala de 10 lei/act. si o valoare contabila de 40 lei/act. Inregistrarea in contabilitate a operatiunilor efectuate cu ocazia fuziunii: A. In contabilitatea SC Y absorbita 1. Evidentierea activului transferat: 461 = 7583 4975000 1150000 active imobilizate 2475000 active circulante 1350000 plusvaloare la evaluarea globala 2. Scaderea din gestiune a activelor transferate (la valoarea contabila): 6583 = % 3625000

212 301

1150000 825000 1600000 50000

4111 5121 -

3. Inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli: 7583 = 121 = 121 4975000 3625000

6583 -

Rezulta profit din fuziune de 1350000 lei Transmiterea elementelor de datorii si capitaluri proprii: 401 % 1012 106 121 = = 461 456 1225000 3750000 1250000 1150000 1350000

5. Regularizarea conturilor de decontari cu actionarii si debitori diversi: 456 = 461 3750000

Dupa aceste operatiuni bilantul SC Y este 0. B. In contabilitatea SC X absorbanta 1. Majorarea capitalului social si inregistrarea primei de fuziune: 456 = % 3750000 937500 2812500

1012 1042 2. Preluarea activelor SC Y: % 212 301 4111 = 456 -

4975000 1150000 825000 1600000

5121 207

50000 1350000 (fond comercial)

3. Preluarea elementelor de datorii: 456 = 401 1225000

Dupa fuziunea lui X cu Y, bilantul SC X va arata astfel: Bilantul SC X dupa fuziune Mii lei Indicatori A. Active imobilizate 1. Imobilizari necorporale 2. Imobilizari corporale (11425 + 1150 2925) B. Active circulante 1. Stocuri (materii prime) 2. Creante 3. Disponibilitati banesti (conturi la banci) C. Cheltuieli in avans D. Datorii pe termen scurt (furnizori) E. Active circulante nete (B+C-D) F. Total active Datorii curente (A + E) G. Datorii pe termen lung H. Provizioane I. Venituri in avans J. Capital si rezerve (activ net) 1. Capital social varsat 2. Rezerve din reevaluare 3. Rezerve Prima de fuziune Societatea X 11000 1350 9650 5850 1825 3725 300 0 5100 750 11750 0 0 0 11750 2937 3125 2875 2813

21.Studiu de caz privind fuziunea prin absorbtie: societatea absorbanta detine actiuni la societatea absorbita. Adunarile Generale ale Asociatilor aferente societatilor comerciale Alfa Cluj SRL si GD Masini de Ridicat SRL hotarasc fuzionarea lor, prin preluarea societatiiGD Masini de Ridicat SRL de catre societatea Alfa Cluj SRL. Societatea comerciala Alfa Cluj SRL:

a.

active imobilizate: valoarea neta contabila 2 559 687 lei, amortizare cumulata 520 789 lei (alte imob-8.654, din care amortizare cumulata 5.115 si terenuri 34.600, constructii 463.649, din care amortizare 63.029, masini 587.196, din care amortizare cumulata 433.515, alte instalatii, utilaje si mobilier 33.416, din care amortizare cumulata 19.130); stocuri: valoare de intrare - 4 141 385 lei, creante fata de clienti - 4 612 302 lei; casa si conturi la banci in lei - 1 018 580 lei; datorii - 5 871 120 lei; capital social varsat - 32 700 lei, divizat in 3270 parti sociale, cu o valoare nominala de 10 lei/parte sociala; rezerve legale - 2.134.956 lei; rezultatul reportat (profit) - 3 867 461 lei; rezultatul exercitiului (profit) - 2 375 683 lei.

b. c. d. e. f.

g. h. i.

Societatea comerciala Gd Masini de Ridicat SRL: a. active imobilizate: valoarea neta contabila 30 752 lei, amortizare cumulata 10 652 lei (chelt const-1.790 + alte imob-2.636, din care amortizare cumulata 1.894 si masini - 23.538 si alte instalatii, utilaje si mobilier - 2.788, din care amortizare cumulata 8.758); stocuri: valoare de intrare - 53 876 lei, creante fata de clienti - 436 784 lei; casa si conturi la banci in lei - 39 573 lei; datorii - 316 997 lei; capital social varsat - 200 lei, divizat in 20 parti sociale, cu o valoare nominala de 10 lei/parte sociala; rezerve legale - 35.405 lei; rezultatul exercitiului (profit) - 2 375 683 lei.

b. c. d. e. f.

g. h.

Bilant Alfa Cluj SRL BILANT SCURT CONFORM ORDINULUI 1752/2005 lei 2038898 9772267

Tip situatii financiare depuse Indicatori din BILANT Active imobilizate TOTAL Active circulante TOTAL, din care

Stocuri (materiale, productie in curs de executie, semifabricate, produse 4141385 finite, marfuri etc.) Casa si conturi la banci 1018580 Creante 4612302 Capitaluri - Total, din care 6035117 Capital social subscris si varsat 32700 Patrimoniul regiei Patrimoniul public Provizioane pentru riscuri si cheltuieli Datorii Total 5871120 Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE Cifra de afaceri 17551662 Venituri totale 17711864 Cheltuieli totale 14894785 Profitul brut al exercitiului 2817079 Pierderea bruta a exercitiului Profitul net al exercitiului 2375663 Pierderea neta a exercitiului Indicatori din DATE INFORMATIVE Numar mediu de salariati 53 Fabricarea elemente Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN dulgherie tamplarie d

de de si

Bilant GDMR BILANT SCURT CONFORM ORDINULUI 1752/2005 lei 20100 530233

Tip situatii financiare depuse

Indicatori din BILANT Active imobilizate TOTAL Active circulante TOTAL, din care Stocuri (materiale, productie in curs de executie, semifabricate, produse 53876 finite, marfuri etc.) Casa si conturi la banci 39573 Creante 436784 Capitaluri - Total, din care 249733 Capital social subscris si varsat 200 Patrimoniul regiei Patrimoniul public Provizioane pentru riscuri si cheltuieli Datorii Total 316997 Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE Cifra de afaceri 1827920 Venituri totale 1872502 Cheltuieli totale 1617533 Profitul brut al exercitiului 254969

Pierderea bruta a exercitiului Profitul net al exercitiului Pierderea neta a exercitiului Indicatori din DATE INFORMATIVE Numar mediu de salariati Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN

214128

2 Comert cu ridicata al altor aparaturi utilizate in

1.

activul net contabil = total active - total datorii

Firma Alfa Cluj SRL: TA = 2.038.898 + 4.141.385 + 4.612.302 + 1.018.580 = 11.811.165 lei TD = 5.871.120 lei Firma GD Masini de Ridicat SRL: TA = 20.100 + 53.876 + 436.784 + 39.573 = 550.333 lei TD = 316.997 lei

ANCAlfa = TAA - TDA = 11.811.165 - 5.871.120 = 5.940.045 lei ANCGDMR = TAG - TDG = 550.333 - 316.917 = 233.416 lei 2. raportul de schimb este valoarea matematica-contabila a actiunilor societatii GDMR raportata la actiunile societatii Alfa Cluj SRL:

Rsch La o parte sociala din GDMR primesc 6.42 parti sociale din Alfa 3. Numarul de parti sociale noi emise de societatea Alfa Cluj SRL

nr parti sociale noi emise de Alfa = raport de schimb * nr. parti sociale GDMR = 6.42 * 20 = 128 parti sociale Majorarea capitalului social A: nr parti sociale noi emise * VN parti sociale din Alfa = 128 * 10 = 1.280 lei prima de fuziune = = (val matem-contab a p. soc. noi emise - val nominala a p. soc. noi emise) * nr p.soc noi emise =

= (1.816,53

10)*128 = 1.816,53*128 - 10 *128= 232.515,84 - 1.280 = 231.235,84 233.416 = 900,16 (de incasat de la GDMR)

diferenta de valoare = 232.515,84

4. reflectarea in contabilitatea celor 2 societati a operatiilor implicate de procesul fuziunii Firma GDMR 1. transferul elementelor de capital propriu de la soc GDMR catre soc Alfa % 1012 1061 121 = 456 200 35.405 214.128 249.733

2. transferul elementelor de activ catre soc Alfa 892 = % 201 208 2124 371 5121 5311 612.073 1.790 2.636 23.538 53.876 524.993 5.240

3. transferul elementelor de datorii, amortizari % 2801 2808 4.. 456 Firma Alfa 1. majorarea capitalului propriu 456 = % 1012 1042 2. preluarea elementelor de activ 232.515,84 1.280 231.235,84 = 892 552.307 796 1.098 316.997 233.416

% 201 208 2124 371 5311 5121

891

612.073 1.790 2.636 23.538 53.876 5.240 5.240

3. preluarea elementelor de datorii, provizioane 891 = % 2801 2808 4 456 552.307 796 1.098 316.997 233.416

4. recuperarea diferentei de valoare fata de GDMR 5121 = 891 900,16

5. transferul elementelor de rezerve legale 1042 = 1061 35.405

6. transferul rezultatului exercitiului (societatea ALFA) 129 = 1171 2.375.683

Rentabilitatea este conditia esentiala a supravietuirii oricarei societati comerciale. Astfel, este necesara asigurarea obtinerii unor efecte prin consumarea resurselor astfel incat sa acopere cheltuielile si sa se obtina un profit maxim. Atat pentru a indeplini aceasta conditie cat si pentru a combate concurenta, societatile comerciale hotarasc fuzionarea lor. Prin fuziune, doua sau mai multe societati comerciale decid reunirea patrimoniilor lor si desfasurarea comuna a activitatii lor. Aceasta permite consolidarea si cresterea capacitatii concurentiale a intreprinderilor, fiind si un mijloc de reorganizare a unui grup. SC Alfa Cluj SRL si Gd Masini de Ridicat SRL isi organizeaza evidenta contabila pe baza Legii nr.82/1991 republicata. Din experienta avuta in cadrul departamentului contabilitate am putut constata ca procedurile utilizate pentru elaborarea documentelor justificative, circulatia lor si sistemul de contabilizare se realizeaza conform legii si instructiunilor Ministerului Finantelor Publice. Societatatile au intocmit graficul de circulatie a documentelor, iar evidenta contabila este condusa corect in toate domeniile de activitate. Este respectat circuitul documentelor primare si cu regim special. Documentele sunt vizate de personalul imputernicit conform deciziei. In urma acestor constatari apreciez ca exista un risc minim de neinregistrare a unor sume de cheltuieli sau venituri; cheltuielile si veniturile inregistrate sunt reale si efectuate pe baza de documente justificative.

In cazul fuziunii a doua societati, daca ele fabrica produse analoage, se ajunge de fapt la eliminarea unui concurent. Realizarea fuziunii necesita indeplinirea unor formalitati complexe intr-un interval de timp relativ indelungat: Intocmirea proiectului de fuziune; Evaluarea societatilor valoarea productivitatii); Determinarea paritatilor; Crearea unui cont prima de fuziune; Executarea fuziunii. Reorganizarea intreprinderilor mici si mijlocii performante, sub forma fuziunilor, se realizeaza cu scopul consolidarii pozitiilor financiare si de piata si pentru a reusi sa faca fata concurentei iminente cu care se vor confrunta in momentul desfasurarii activitatii, asigurand in acelasi timp controlul local si exploatarea resurselor locale in conditii superioare. Avand in vedere ca firma este detinuta de persoane din Ungaria, acestia solicita la sfarsitul fiecarei saptamani rapoarte cu privire la actvitatea desfasurata in decursul fiecarei saptamani, in special evolutia activitatii in urma fuziunii. Pentru aceasta, este nevoie de un lucru minutios de analiza a unor documente justificative, de inregistrarea documentelor la zi si de generarea unor raporte cu privire la situatia actuala a firmei. De aceea, ar trebui angajate persoane special orientate in acest domeniu, pentru ca persoanele deja angajate in departamentul contabilitate sa poata sa-si desfasoare in conditii bune activitatea. (valoarea intrinseca, valoare lichidativa,

22.Studiu de caz privind fuziunea prin absorbtie: societatea absorbita detine actiuni la societatea absorbanta. 23.Studiu de caz privind fuziunea prin absorbtie: societatea absorbanta detine actiuni la societatea absorbita si invers. Pentru exemplificarea unui caz de fuziune prin absorbtie cand absorbanta si absorbita detin participatii reciproce am ales doua societati comerciale (societati cu raspundere limitata), care au decis si efectuat aceasta operatiune folosind metoda rezultatului, fiind vorba despre: SC CITY TRAFIC SRL, cu sediul in Targu Mures, B-dul Pandurilor, nr. 103/1, CUI: RO 24109049, cu un capital social subscris si varsat in valoare de 20.000 lei (2.000 actiuni x 10 lei / actiune). SC COOL SERVICE SRL, cu sediul in Targu Mures, str. Cutezantei, nr. 15/6, CUI: RO 17070299, cu un capital social subscris si varsat in valoare de 24.000 lei (800 actiuni x 30 lei / actiune). SC CITY TRAFIC SRL - societate absorbanta - detine 500 actiuni a cate 15 lei / actiune la societatea SC COOL SERVICE SRL, iar SC COOL SERVICE SRL - societate absorbita - detine 300 actiuni a cate 20 lei / actiune la societatea SC CITY TRAFIC SRL.

Pasul I: Se face inventarierea si evaluarea elementelor de activ si de pasiv ale societatilor comerciale care fuzioneaza. Pasul II: Situatia elementelor de activ si de pasiv, conform bilanturilor celor doua societati comerciale care fuzioneaza in baza datelor din contabilitate, se prezinta astfel: SC CITY TRAFIC SRL BILANT PRESCURTAT - lei Conturi 212 263 371 411 531 401 1012 105 1061 117 Sold 30.000 7.500 37.500 15.000 25.000 5.000 45.000 32.500 50.000 20.000 5.000 14.400 10.600 50.000

Imobilizari corporale Imobilizari financiare (500 actiuni x 15 lei) Active imobilizate - Total Stocuri Creante Casa Active circulante - Total Datorii ce trebuie platite pana la un an Total active - Datorii curente Capital subscris si varsat (2.000 actiuni x 10 lei) Rezerve din reevaluare Rezerve legale Rezultatul reportat Capitaluri proprii SC COOL SERVICE SRL BILANT PRESCURTAT - lei -

Imobilizari corporale Imobilizari financiare (300 actiuni x 20 lei) Active imobilizate - Total Stocuri Creante Casa Active circulante - Total Datorii ce trebuie platite pana la un an Total active - Datorii curente Capital subscris si varsat (800 actiuni x 30 lei) Rezerve din reevaluare Rezerve legale Rezultatul reportat Capitaluri proprii

Conturi 213 263 301 411 531 401+519 1012 105 1061 117

Sold 50.000 6.000 56.000 5.000 20.000 15.000 40.000 73.200 22.800 24.000 1.000 4.800 -7.000 22.800

Pasul III: Evaluarea globala a societatilor.

Valoarea globala a SC COOL SERVICE SRL rezultata in urma evaluarii inregistreaza o crestere de 10.000 lei asupra fondului comercial. Stabilirea valorii actiunilor societatii COOL SERVICE SRL si CITY TRAFIC SRL. Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 unde: X - valoarea contabila pe actiune la societatea CITY TRAFIC SRL Y - valoarea contabila pe actiune la societatea COOL SERVICE SRL Sistemul de ecuatii este: 2.000 x X = 500 x Y + 32.100 (pentru CITY TRAFIC SRL) 800 x Y = 300 x X + 26.800 (pentru COOL SERVICE SRL) Rezolvand sistemul de ecuatii obtinem urmatoarele valori: Y = (300 x X + 26.800) / 800 2.000 x X = 500 x (300 x X +26.800) / 800 + 32.100 2.000 x X = 5 x (300 x X + 26.800) / 8 +32.100 16.000 x X = 1.500 x X + 134.000 + 256.800 16.000 x X - 1.500 x X = 390.800 X = 390.800 / 14.500 X = 27 500 x Y = 2.000 x X - 32.100 Y = (27 x 2.000 - 32.100) / 500 Y = 43,8 Valoarea societatii CITY TRAFIC SRL = 2.000 actiuni x 27 = 54.000 lei Valoarea societatii COOL SERVICE SRL = 800 actiuni x 43,8 = 35.040 lei Elemente CITY TRAFIC SRL COOL SRL 24.000 1.000 4.800 -7.000 10.000 SERVICE

Capital social 20.000 Rezerve din reevaluare 5.000 Rezerve 4.000 Rezultatul reportat 10.600 Plusvaloare asupra fondului comercial Plusvaloare asupra titlurilor 500 x Y - 7.500 Valoarea globala a societatii 32.100 + 500 x Y Numar de actiuni 2.000

300 x X - 6.000 26.800 +300 x X 800

Pasul IV: Determinarea raportului de schimb al actiunilor pentru a acoperi aportul societatii absorbite: RS = 43,8 lei / 27 lei = 1,62 Pasul V: Determinarea numarului de actiuni emis de CITY TRAFIC SRL prin inmultirea numarului de actiuni ale societatii absorbite cu raportul de schimb. 800 actiuni x 1,62 = 1.296 actiuni In principiu, cele 800 actiuni ale societatii COOL SERVICE SRL vor trebui schimbate cu 1.296 actiuni ale societatii CITY TRAFIC SRL. Pasul VI. Evidentierea in contabilitate societatilor a operatiunilor efectuate cu ocazia fuziunii: La societatea COOL SERVICE SRL a. Evidentierea valorii activului net transferat 108.100 (total activ = 96.000 + 10.000 + 300 x 27 - 6.000)

461 = 7583 b.

Scaderea din patrimoniu a elementelor de activ transferate 96.000 50.000 6.000 5.000 20.000 15.000

6583 = % 213 263 301 411 531 c.

Inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli 96.000 108.100

121 = 6583 7583 = 121 d. % 401 519 % 1012 105 = 456

Transmiterea elementelor de pasiv = 461 73.200 50.000 23.200 41.900 24.000 1.000

106 121 456 = 117 e.

4.800 12.100 7.000

Regularizarea conturilor 456 si 461 34.900

456 = 461

La societatea CITY TRAFIC SRL Aportul total al societatii COOL SERVICE SRL este de 34.900 lei si apartine: a. altor actionari decat cei ai societatii CITY TRAFIC SRL 300 actiuni (800 - 500) x 43,8 = 13.100 lei, din care: - crestere de capital social 486 actiuni (300 x 1,62) x 10 = 4.860 lei - prima propriu-zisa de fuziune calculata ca diferenta intre valoarea contabila a actiunilor si valoarea nominala a acestora 13.100 - 4.860 = 8.240 lei b. drepturile societatii CITY TRAFIC SRL 500 actiuni x 43,4 lei = 21.900 lei Acest raport determina: anularea titlurilor de participare (actiuni) detinute la societatea COOL SERVICE SRL, la valoarea contabila de 7.500 lei o diferenta pozitiva din evaluare 21.900 - 7.500 = 14.400 lei Concomitent se primesc ca aport 300 actiuni a caror valoare este 300 x 27 = 8.100 lei. Anularea acestor actiuni determina: reducerea capitalului social 300 actiuni x 10 = 3.000 lei determinarea primei de fuziune 8.240 lei - 3.000 lei = 5.240 lei Inregistrari contabile:

a. inregistrarea aportului rezultat din fuziune 456 = % 1012 1042 27.500 4.860

22.640

b. anularea titlurilor din participare 106 = 263 7.500

c. preluarea elementelor de activ si de pasiv a societatii COOL SERVICE SRL % 207 213 301 411 502 531 456 = % 117 401 519 = 456 108.200 10.000 50.000 5.000

20.000 8.200

15.000 80.700 7.500

50.000 23.200

d. anularea actiunilor proprii % 1068 1042 = 502 8.200 3.000 5.200

Prima de fuziune este formata din prima de fuziune la care se adauga diferenta pozitiva din evaluarea titlurilor de participare 14.100 = 8.100 + 6.000 e. dupa inregistrarea fuziunii la Registrul Comertului se efectueaza inregistrarea contabila pentru rezervele care au fost deduse fiscal si se doreste mentinerea lor in contabilitatea societatii absorbante 1042 = 1061 4.800

Pasul VII: Intocmirea Bilantului prescurtat de societatea CITY TRAFIC SRL dupa fuziunea cu COOL SERVICE SRL SC CITY TRAFIC SRL BILANT PRESCURTAT - lei Conturi 207 212 + 213 Sold 10.000 80.000 90.000 20.000 45.000 20.000 85.000 105.700 69.300 24.860 17.440 5.000 3.900 18.100 69.300

Imobilizari necorporale Imobilizari corporale Active imobilizate - Total Stocuri 301+371 Creante 411 Casa 531 Active circulante - Total Datorii ce trebuie platite pana la un an 401+519 Total active - Datorii curente Capital subscris si varsat (2.000+486) actiuni x 1012 10 lei) Prime de capital 1042 Rezerve din reevaluare 105 Rezerve legale 1061 Rezultatul reportat 117 Capitaluri proprii Concluzii

Veniturile provenite din transferul valorii de 108,100 lei din contul 7583 sunt venituri neimpozabile. In mod similar, cheltuielile privind activele cedate si alte operatii de capital in valoare de 96,000 lei sunt cheltuieli nedeductibile. Avand in vedere ca rezerva legala a fost anterior dedusa la determinarea profitului impozabil (contul 1061), ea a fost preluata in acelasi cont la societatea absorbanta aceasta nu se supune impunerii. Societatea COOL SERVICE SRL are obligatia sa depuna declaratia de impunere si sa plateasca impozitul pe profit inainte de data inregistrarii incetarii la Oficiul RegistruluiComertului. Societatea CITY TRAFIC SRL va amortiza echipamentul tehnologic folosind regulile prevazute la art.24 din Codul Fiscal. Fondul comercial in valoare de 10,000 lei nu se va amortiza conform acestui articol. Diferentele din reevaluarea imobilizarilor corporale nu sunt luate in calcul la determinarea deducerilor de amortizare. 24. Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor impozabile aferente TVA. Operatiunile din sfera de aplicare a TVA sunt cele care indeplinesc urmatoarele conditii: a.Reprezinta o livrare de bunuri / prestare de servicii cu plata sau o operatiune asimilataacestora; b.Se considera ca locul livrarii / prestarii se afla in Romania;

c.Sunt realizate de persoane impozabile; d.Sunt rezultatul unor activitati economice -Importurile de bunuri, achizitiile intracomunitare si operatiunile asimilate achizitiilor intracomunitare se incadreaza in sfera de aplicare a TVA -O persoana impozabila este considerata stabilita din perspectiva TVA la sediul activitatiieconomice, respectiv acolo unde sunt adoptate deciziile esentiale privind managementul sau siunde isi exercita functiile sale centrale. Totodata, o persoana nerezidenta este consideratastabilita in Romania din perspectiva TVA daca are un sediu fix, respectiv dispune in Romaniade suficiente resurse tehnice si umane pentru a efectua regulat livrari de bunuri si prestari deservicii impozabile. -Locul livrarii bunurilor si prestarii serviciilor (si implicit locul de taxare cu TVA) se determinain functie de aceleasi reguli de teritorialitate prevazute de Directiva 112/2006 si Directiva8/2008 valabile la nivelul UE. Ex. Care va fi regimul de TVA aplicabil pentru un curs de pregatire (training) efectuat pe teritoriul unei alte tari din UE si care este facturat catre societatea din Romania fie in mod direct de catre societatea din UE prestatoare a cursului, fie prin intermediul unei alte societati din UE? In plus, care va fi regimul de TVA aplicabil in situatia in care societatea romana factureaza acest curs unei alte companii din Romania? In situatia data, se va tine cont de prevederile art. 133 alin. (2) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal:"Locul de prestare a serviciilor catre o persoana impozabila care actioneaza ca atare este locul unde respectiva persoana care primeste serviciile isi are stabilit sediul activitatii sale economice. Daca serviciile sunt furnizate catre un sediu fix al persoanei impozabile, aflat in alt loc decat cel in care persoana isi are sediul activitatii sale economice, locul de prestare a serviciilor este locul unde se afla respectivul sediu fix al persoanei care primeste serviciile. In absenta unui astfel de loc sau sediu fix, locul de prestare a serviciilor este locul unde persoana impozabila care primeste aceste servicii isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita". Potrivit prevederilor art. 133 alin. (7) lit. b) din Codul fiscal:"Prin exceptie de la prevederile alin. (2), locul urmatoarelor servicii este considerat a fi: b) locul in care evenimentele se desfasoara efectiv, pentru serviciile legate de acordarea accesului la evenimente culturale, artistice, sportive, stiintifice, educationale, de divertisment sau alte evenimente similare, cum ar fi targurile si expozitiile, precum si pentru serviciile auxiliare legate de acordarea acestui acces, prestate unei persoane impozabile". Avand in vedere prevederile legale de mai sus, rezulta urmatoarele:- locul prestarii serviciilor de pregatire (training), indiferent de modul de prestare (direct sau prin intermediar) este in Romania (locul unde persoana care primeste serviciile isi are stabilit sediul activitatii sale economice), operatiunea fiind impozabila in Romania ; drept urmare factura se va intocmi fara TVA; - daca societatea are un sediu fix in statul UE in care se efectueaza cursul de pregatire, iar serviciile sunt furnizate catre acel sediu fix, operatiunea este impozabila in statul UE respectiv, iar factura se va intocmi cu TVA. In cazul in care cursul de pregatire se desfasoara sub forma unui eveniment stiintific (ex: conferinta), acest lucru implicand o taxa de participare la conferinta, se vor aplica prevederile art 133 alin. (7) lit. b) din Codul fiscal, operatiunea fiind impozabila in statul UE unde se desfasoara evenimentul stiintific respectiv, iar factura se va intocmi cu TVA. In cazul in care firma factureaza acest curs unei alte companii din Romania, se va aplica TVA, aceasta operatiune nefiind inclusa in scutirile de TVA reglementate de Codul fiscal. Ex.: O persoan juridic nregistrat n scop de TVA care activeaz ndomeniul produciei demobilier realizeaz n luna septembrie urmtoareleoperaiuni:

-achiziii de mas lemnoas pe picior utilizat ca materie prim 850.000pre fr TVA; -achiziii de materiale consumabile n valoare de 250.000, pre fr TVA; - nregistreaz facturi pentru cazarea personalului trimis n delegaie nvaloare de 25.000,fr TVA; -achiziioneaz produse alcoolice i din tutun destinate activitii deprotocol n valoarede 15.000 fr TVA; -livreaz produse finite (mobilier) n valoare de 1.450.000 lei, pre cu TVA. Determinai TVA aferent lunii septembrie. tiind c la sfritul lunii augustsocietatea raportase TVA de recuperat n valoarede 2.500 lei, determinaicare este valoarea TVA pe caresocietatea o datoreaz ctre bugetul1statului la sfritul lunii septembrie. Toate operaiunile sedesfoar peplan intern, furnizorii i clienii fiind persoane nregistrate n scop de TVA. Rspuns Pentru determinarea TVA deductibil vom analiza fiecare tip de achiziie: -achiziiile de mas lemnoas pe picior genereaz un TVA deductibil i un TVAcolectat n valoare de 850.000 x24% = 204.000 lei;(vezi art.160-masuri desimplificare)achiziiile de materiale consumabile genereaz un TVA deductibil de 250.000 x24% = 60.000 lei; -prestarea de servicii de cazare se impoziteaz cu cota de 9%, deci, TVA-ul deductibil generat de aceste facturi va fi de 25.000x 9% = 2.250 lei; -pentru achiziionarea de produse alcoolice i din tutun destinate activitii deprotocol societatea nu aredreptul de deducere a TVA ; nu se nregistreaz TVAdeductibil Deci, TVA deductibil = 204.000 + 60.000 + 2.250 = 266.250 lei Pentru determinarea TVA colectat vom analiza fiecare operiune: s a P -achiziiile de mas lemnoas pe picior genereaz un TVA deductibil i un TVAcolectat n valoare de850.000 x 24% = 204.000 lei- pentru livrarea de produse finite vom aplica cota de TVA recalculat: TVAcolectat = 1.450.000 x(24/124) = 280.645 lei Deci, TVAcolectat = 204.000 + 280.645 = 484.645 lei Pas 3. Determinarea TVA de plat sau de recuperat aferent lunii septembrie TVA colectat > TVA deductibil _TVA de plat = 484.645 266.250 = 218.395 lei Pas4. Determinarea TVA de plat la bugetul statului TVA de plat la buget = 218.395 2.500 = 215.895 lei 25.Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor scutite cu drept de deducere aferenteTVA Scutirea cu drept de deducere de asemenea operatiuni scutite cu drept de deducere a TVA aferenta achizitiilor: oLivrarile de bunuri expediate sau transportate in afara UE, transporturile si serviciileaferente; oLivrarile intracomunitare de bunuri; oTransporturile internationale de pasageri; oPlasarea bunurilor in zone libere si antrepozite libere; oLivrarile de bunuri catre si in antrepozite vamale, antrepozite TVA si serviciileaferente; oLivrarile de bunuri plasate in regimuri vamale suspensive; oPrestarile de servicii in legatura cu bunuri plasate in regimuri vamale suspensive; oLivrarile de bunuri si prestarile de servicii pentru misiunile diplomatice,organizatiileinternationale si fortele NATO.

Ex. 1 n luna iulie o persoan juridic pltitoare de TVA realizeaz operaiunile: -livrri de bunuri pe piaa intern n valoare de 220.000 fr TVA, TVA24%; -prestri de servicii pe piaa intern scutite cu drept de deducere nvaloare de 11 0.000 lei; -prestri de servicii pe piaa intern scutite fr drept de deducere nvaloare de 180.000 lei; -achiziii de mrfuri n valoare de 100.000 fr TVA, TVA 24%,destinate n ntregimeoperaiunilor cu drept de deducere; -achiziii de materiale consumabile i servicii n valoare de 190.000 leifr TVA, TVA 24%,din care 70% sunt destinate activitilor cu dreptde deducere i 30% activitilor fr dreptde deducere.Determinai TVA de plat n luna iulie. Rspuns: ntruct societatea a inut evidena aprovizionrilor separat pentru activitile cudrept de deducerei pentru activitile fr drept de deducere vom lua n calculul TVA-ului deductibil numai acele achiziii destinate realizrii operaiunilor cu dreptde deducere, nefiind necesar utilizarea pro -ratei.TVA deductibil = 100.000 x 24% + 190.000 x 70% x 24% = 55.920 lei TVA colectat = 220.000x 24% = 52.800 lei Pas 3. determinarea TVA de plat sau de recuperat aferent lunii iulie TVA colectat < TVA deductibil TVA de recuperat = 55.920 52.800 = 3.120 Ex. 2 n luna august o societate pltitoare de TVA realizeaz urmtoareleoperaiuni: -exporturi (n afara Comunitii) n valoare de 400.000 lei; -livrri de bunuri pe piaa intern n valoare de 250.000 lei fr TVA, TVA24%; -prestri de servicii pe piaa intern scutite fr drept de deducere nvaloare de 200.000 lei; -achiziii de materii prime i materiale consumabile de pe piaa intern nvaloare de 600.000lei fr TVA, TVA 24%, destinate realizrii activitilor firmei; -beneficiaz de prestri servicii de la teri n valoare de 560.000 lei, pre cuTVA, TVA24%Determinai TVA de plat ctre bugetul statului n luna august Rspuns: ntruct societatea nu a reflectat separat achiziiile destinate operaiunilor cudrept de deducere icele destinate operaiunilor fr drept de deducere, vom calcula TVA deductibil aferent tuturor achiziiilor i apoi, pe baza proratei,TVA ce poate fi dedus . TVA deductibil = 600.000x 24% + 560.000 x (24/124) = 252.387 lei Pro rata = (livrri cu drept de deducere) / (total livrri) = (400.000 + 250.000) /(400.000 +250.000+ 200.000) = 650.000 / 850.000 = 76,47%TVA ce poate fi dedus = 252.387 x 76,47% = 193.000lei. TVA colectat = 250.000x 24% = 60.000 lei Pas 3. Determinarea TVA de plat sau de recuperate TVA colectat < TVA ce poate fi dedus = TVA de recuperat = 193.000 60.000 =133.000 lei 26.Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor scutite fara drept de deducere aferenteTVA.Scutirea fara drept de deducere de TVA fara drept de deducere se aplica unei serii de activitati ce include activitatile bancare, financiare si de asigurari. Totusi, anumite servicii financiare vor fi supuse TVA lacota de 24% (cum sunt operatiunile de factoring, recuperarea creantelor, administrarea sidepozitarea anumitor titluri de valoare).

de TVA fara drept de deducere se aplica si activitatilor medicale, de protectie socialasi educative, daca acestea sunt desfasurate de unitati autorizate. ulterioara a autovehiculelor pentru care dreptul de deducere a taxei aferente achizitieia fost supus limitarii totale se efectueaza in regim de scutire de la plata TVA. de inchiriere si leasing de bunuri imobile, precum si livrarea de cladiri vechi, suntscutite de TVA fara drept de deducere. unei cladiri noi inseamna livrarea efectuata cel tarziu pana la data de 31 decembrie aanului urmator anului primei ocupari ori utilizari a cladirii. O cladire noua cuprinde si oriceconstructie transformata sau parte transformata a unei constructii, in cazul in care costultransformarii, exclusiv taxa, se ridica la minimum 50% din valoarea de piata a constructiei saua partii din constructie, astfel cum este stabilita aceasta printr-un raport de expertiza, exclusivvaloarea terenului, ulterior transformarii; de terenuri neconstruibile este la randul sau, o operatiune scutita de TVA. exista optiunea de taxare a operatiunilor constand in livrarea de constructii vechi sauterenuri neconstruibile sau inchirierea/leasing-ul de bunuri imobile. Optiunea se exercita prindepunerea unei notificari scrise la organele fiscale competente. 27.Studiu de caz privind regimul fiscal al opera Masuri de simplificare Pentru tranzactiile de vanzare-cumparare dintre persoanele impozabile inregistrate in scopuride TVA in Romania care au ca obiect deseurile sau materialul lemnos, TVA nu este platitaefectiv, ci doar mentionata de cumparatori in decontul TVA atat ca taxa colectata, cat si ca taxadeductibila. la data de 31 mai 2013 masurile de simplificare se aplica si pentru livrarile de cereale si plante tehnice, respectiv: grau, alac, secara, orz, porumb, soia, rapita, floarea soarelui, sfecla de zahar. de simplificare se aplica si pentru transferul de certificate de emisii de gaze cu efectde sera. In consecinta, pentru tranzactiile cu astfel de certificate intre persoane inregistrate inscopuri de TVA in Romania, beneficiarii vor avea obligatia platii TVA prin aplicarea mecanismului taxarii inverse. n I i l u z a c e r o t s h vtfel, in cazul achizitiei intracomunitare de bunuri, se va aplica regimul de taxare inversa prin a d c i b formula contabila 4426 = 4427 cu raportarea operatiunii atat prin declaratia recapitulativa cod 390cu simbolul A, cat si prin decontul de TVA cod 300 la randul 5 si 17.Referitor la prestarile de servicii, se mentioneaza ca, potrivit prevederilor cuprinse in Directiva8 a CEE din 12 februarie 2008, locul de taxare trebuie sa fie "locul in care are loc consumul". Astfel,se aplica regula de taxare B3B (business to business) prin care se recunoaste faptul ca ambele parti participante la tranzactie, respectiv prestatorul si beneficiarul au calitatea de persoane impozabile.Aceasta regula se aplica, de exemplu, in cazul unei companii care achizitioneaza telefoanemobile din UE, le comercializeaza pe piata interna, insa asigura garantie in numele furnizorului. Pentru ca regula de taxare mentionata anterior sa se aplice, firma va fi obligata sa faca dovada ca beneficiarul este persoana impozabila obligata la plata taxei, serviciul este prestat catre sedi ulactivitatii economice sau catre un sediu fix al beneficiarului, aflat in afara teritoriului Romaniei si caserviciul este utilizat in scopul desfasurarii activitatii economice a persoanei impozabile beneficiare.Dovada faptului ca serviciul este prestat catre o persoana impozabila stabilita in afarateritoriului Romaniei pentru activitatea sa economica care se desfasoara in afara teritoriului Romanieirezulta din informatiile preluate din contractul economic incheiat intre firma din Romania in calitatede prestator si firma din UE in calitate de beneficiar:adresa sediului activitatii economice a persoanei impozabile care primeste serviciile;- codul de inregistrare in scopuri de TVA emis de catre autoritatile fiscale din alt stat membru.entitatea care plateste contravaloarea serviciilor;- entitatea care suporta costul acestora;natura serviciilor, aspect care permite identificarea sediului pentru care este prestat serviciul.De notat si faptul ca operatiunea de L.I.C. este scutita cu drept de deducere TVA in baza prevederilor art. 145 alin. 2 lit. a) din Codul fiscal daca sunt indeplinite, cumulativ, urmatoarele douaconditii:- cumparatorul comunica vanzatorului un cod de inregistrare in

scopuri de TVA eliberat de autoritateafiscala dintr-un stat membru, astfel incat responsabilitatea achitarii TVA aferente livrarii efectuate defirma din Romania sa revina firmei inregistrate in scopuri de TVA in statul membru;- furnizorul din Romania face dovada faptului ca bunurile au parasit teritoriul Romaniei si au fosttransportate intr-un stat membru.Deoarece realizeaza operatiuni intracomunitare, firma din Romania trebuie sa se inscrie in"Registrul operatorilor intracomunitari" in baza formularului cod 095 denumit "Cerere de inregistrarein/radiere din Registrul operatorilor intracomunitari" reglementat prin OANAF 2101/2010. Exemplu O societate comercial nregistrat n scop de TVA realizeaz n lunamai urmtoareleoperaiuni: -achiziioneaz 1.000 kg deeuri metale neferoase la preul de 1,5 lei/kgfr TVA; -achiziioneaz 2.000 kg fructe la pre de 2,0 lei/kg fr TVA; -livreaz 1500 kg fructe la preul de 2,5 lei/kgfr TVA. Determinai TVA de plat sau de recuperat aferent lunii mai.Toateachiziiile/livrrile se fac pe plan intern de la/ctre persoane nregistrate nscop de TVA. Rspuns: Pentru achiziia de deeuri metale neferoase de la o persoan nregistrat nscop de TVA se aplicmsurile de simplificare, conform Art. 160 Cod fiscal, n sensul c acestea se supun regimului detaxare invers. Astfel, TVA-ul aferenta cestora se trece i la TVA deductibil i la TVA colectat,nefcndu-se ns pli ntre furnizor i client pentru acest TVA. Astfel, TVA deductibil = 1.000x 1,5x24% + 2.000 x 2,0 x 24% = 1.320 lei P x 2 s a TVA colectat = 1.000 x 1,5 x24% + 1500 x 2,5x 24% = 1.260 lei . 3 s a P A de plat sau de recuperate Cum TVA deductibil > TVA colectat TVA de recuperat = 1.320 1.260 =60 28. Studiu de caz privind regimul fiscal prorate TVA Platitorii de TVA cu regim mixt Daca o persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA efectueaza atat operatiuni impozabile, cat si operatiuni scutite fara drept de deducere, TVA deductibila poate fi recuperata conform urmatoarelor criterii: o Taxa atribuibila direct tranzactiilor taxabile deductibila integral; oTaxa atribuibila direct tranzactiilor scutite integral nedeductibila; oTaxa aferenta atat tranzactiilor taxabile, cat si celor scutite - se aplica pro rata. -rata se determina ca raport intre: oSuma totala, fara TVA, a livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii care permitexercitarea dreptului de deducere, cuprinzand subventiile legate direct de pret, lanumarator; si oSuma totala, fara TVA, a operatiunilor prevazute la lit. a) si a livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii care nu permit exercitarea dreptului de deducere, la numitor. Seinclud sumele primite de la bugetul statului sau bugetele locale, acordate in scopulfinantarii operatiunilor scutite fara drept de deducere sau operatiunilor care nu se afla insfera de aplicare a TVA. vanzarilor bunurilor de capital, precum si valoarea altor operatiuni desfasurateocazional (de exemplu leasing, inchirieri de bunuri imobile), nu este inclusa la calculul pro-ratei. Pro-rata se rotunjeste la urmatoarea unitate in favoarea persoanei impozabile (de exemplude la 4,1 % la 5%).

Ex. 1 Un club sportiv organizeaz activiti sportive. Participarea la aceste activiti este rezervatexclusiv membrilor ce pltesc un abonament anual. . Clubul sportiv gestioneaz i un bar n interiorul slilor de sport, unde membrii clubului pot sconsume buturi.O dat pe an, clubul organizeaz un dineu special la care toat lumea poate veni i consuma(chiar i cei ce nu sunt membri ai clubului). Aceast activitate este organizat n vederea colectrii de fonduri. Regulamentul clubului sportiv prevede c acesta nu poate s realizeze profit, orice eventual profit neputnd fi repartizat administratorilor ci reinvestit n club. n cazul ncetrii activitii, oriceactiv (inclusiv banii) vor merge n contul unei asociaii de caritate recunoscute ca atare de Guvernul Romniei. n acest caz, se aplic urmtorul tratament de TVA: sportiv poate fi considerat fr scop patrimonial. de ctre organizaia fr scop patrimonial a unor servicii legate de activiti sportive saueducaie fizic este scutit de TVA fr drept de deducere. Rezult c abonamentele pltite de membrii clubului sunt scutite de TVA (art. 141, alin. (1), lit. k) din Codul fiscal - n u se aplic nacest caz deoarece sportul nu se afl pe lista scopurilor acceptate). barului nu este, n principiu, scutit de TVA. La fel dineul organizat anual. Totui, aa cum s-a menionat mai sus, scutirea ar putea fi tolerat pentru bar dac sunt primii numai membriiorganizaiei fr scop patrimonial i dac veniturile sunt neglijabile. Referitor la dineul anual,acesta ar putea fi scutit fr drept de deducere n baza art. 141, alin. (1), lit. n) din Codul fiscal, potrivit creia este scutit o prestare de servicii efectuat de o persoan ale carei operaiuni suntscutite n condiiile art. 141, alin. (1), lit. l) din Codul fiscal, pentru evenimentele destinatecolectrii de ajutoare financiare i organizate n beneficiul exclusiv al acestora, cu condiia caaceste scutiri s nu duc la distorsiuni concureniale. n cazul n care scutirea nu se aplic, clubul sportiv este n mod normal o persoan impozabilcu regim mixt cu drept de deducere a TVA doar parial, n cazul n care clubul nu ntrunete criteriile pentru intreprinderile mici. Ex. 2 O persoana impozabila cu regim mixt cumpara un utilaj la data de 1 noiembrie 2008, invaloare de 20.000 lei, plus 19% TVA, adica 3.800 lei. Pro rata provizorie pentru anul 2008 este 40%,iar taxa dedusa este de 1.520 lei (3.800 lei x 40%). Pro rata definitiva calculata la sfarsitul anului 2008este de 30%.La sfarsitul anului 2008 se realizeaza ajustarea taxei pe baza pro rata definitiva, respectiv 3.800 lei x30% = 1.140 lei taxa de dedus, care se compara cu taxa dedusa pe baza pro rata provizorie (1.520 lei),iar diferenta de 380 lei se inscrie in decontul din luna decembrie ca taxa nedeductibila. Aceastaajustare a deducerii se refera la intreaga suma dedusa initial provizoriu si prin urmare acopera siajustarea aferenta primei cincimi pentru bunurile de capital.Ajustarile pentru anii 2009, 2010, 2011 si 2012 se realizeaza astfel:TVA deductibila se imparte la 5: 3.800 lei: 5 = 760 lei.TVA efectiv dedusa in baza pro rata definitiva pentru prima perioada se imparte la randul sau la 5:1.140 lei: 5 = 228 lei.Rezultatul inmultirii taxei pe valoarea adaugata deductibile de 760 lei cu pro rata definitiva pentrufiecare dintre perioadele urmatoare se va compara apoi cu 228 lei.Diferenta rezultata va constitui ajustarea deducerii in favoarea fie a statului, fie a persoaneiimpozabile.Ajustarea pentru anul 2009:- pro rata definitiva pentru anul 2009 este de 50%;- deducere autorizata: 760 lei x 50% = 380 lei;- deja dedus: 228 lei;- deducerea suplimentara permisa: 380 lei - 228 lei = 152 lei.Ajustarea pentru anul 2010:- pro rata definitiva pentru anul 2010 este de 20%;deducere autorizata: 760 lei x 20% = 152 lei;- deja dedus: 228 lei;- ajustare in favoarea statului: 228 lei - 152 lei = 76 lei.Ajustarea pentru anul 2011:- pro rata definitiva pentru anul 2011 este de 25%;- deducere autorizata: 760 lei x 25% = 190 lei;- deja dedus: 228 lei;ajustare in favoarea statului: 228 lei - 190 lei = 38 lei.Ajustarea pentru anul 2012:- pro rata definitiva pentru anul 2012 este de 70%;- deducere autorizata: 760 lei x 70% = 532 lei;- deja dedus: 228 lei;- deducere suplimentara permisa: 532 lei - 228 lei = 304 lei.Orice modificare a

pro rata in anii urmatori, respectiv dupa scurgerea ultimului an de ajustare (2012),nu va mai influenta deducerile efectuate pentru acest utilaj. Dar pentru livrari catre sine nu existalimita de timp.Daca presupunem ca utilajul ar fi vandut in cursul anului 2011 la valoarea de 15.000 lei plus 3.600 lei,reprezentand TVA calculata aplicand cota de 24%, persoana impozabila ar avea dreptul sa efectueze oajustare in favoarea sa astfel:- taxa nededusa: 2.660 lei;- taxa colectata: 3.600 lei; - ajustare permisa: 2.660 lei x 2/5 = 1.064 lei (deoarece este mai mica decat taxa colectata).Daca presupunem ca acelasi utilaj ar fi alocat in cursul anului 2010 unui sector de activitate care nu dadrept de deducere sau isi inceteaza existenta ori este utilizat pentru alte scopuri decat activitateaeconomica, persoana impozabila ar avea obligatia sa efectueze urmatoarele ajustari:- perioada ramasa din perioada de ajustare: 2 ani;- taxa dedusa initial: 1.140 lei;- ajustare in favoarea bugetului de stat: 228 lei x 2/5 = 456 lei. 29.Studiu de caz privind regimul fiscal ajustarii TVA. Ex. 1 O persoana impozabila cumpara o cladire pentru activitatea sa economica la data de 23 iulie2007. La 1 august 2009, aceasta persoana se decide sa utilizeze cladirea integral in scop de locuintasau pentru operatiuni scutite fara drept de deducere. Perioada de ajustare este de 20 de ani, cu inceperede la 1 ianuarie 2007 si pana in anul 2026 inclusiv. Ajustarea trebuie sa se efectueze pentru toata taxaaferenta perioadei ramase din perioada de ajustare (2009-2026) si persoana respectiva trebuie sarestituie 18 douazecimi din TVA dedusa initial. Daca ulterior cladirea va fi din nou utilizata pentruoperatiuni cu drept de deducere, se va realiza ajustarea pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare, in favoarea persoanei impozabile, conform art. 149 alin. (4) lit. c) din Codulfiscal. Numarul ajustarilor poate fi nelimitat, acesta depinzand de modificarea destinatiei bunuluirespectiv in perioada de ajustare, respectiv pentru operatiuni care dau sau nu drept de deducere. Ex. 2: O persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscalachizitioneaza un imobil in anul 2007 in vederea desfasurarii de operatiuni cu drept de deducere sideduce integral taxa pe valoarea adaugata la data achizitionarii. In anul 2009 inchiriaza in intregimeimobilul in regim de scutire de taxa pe valoarea adaugata. Perioada de ajustare este de 20 de ani, cuincepere de la 1 ianuarie 2007 si pana in anul 2026 inclusiv. Ajustarea trebuie sa se efectueze pentrutoata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare (2009-2026) si persoana respectivatrebuie sa restituie 18 douazecimi din TVA dedusa initial. Ex. 3: O persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal detineun hotel care a fost cumparat in anul 2007 si s-a dedus TVA de 6 milioane lei pentru cumparareaacestui imobil. In anul 2010, la parterul hotelului se amenajeaza un cazinou care ocupa 30% dinsuprafata cladirii. Activitatea de jocuri de noroc fiind scutita de TVA fara drept de deducere, persoanarespectiva trebuie sa ajusteze taxa dedusa initial, proportional cu suprafata ocupata de cazinou.Perioada de ajustare este de 20 de ani, cu incepere de la 1 ianuarie 2007 si pana la finele anului 2026.Ajustarea trebuie sa se efectueze pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare,la schimbarea destinatiei unei parti din cladire, astfel:- pentru 2007, 2008, 2009, persoana impozabila nu ajusteaza taxa dedusa initial, aferenta acestor ani,care reprezinta 300.000 lei x 3 ani = 900.000 lei;- pentru perioada ramasa, 2010-2026 = 17 ani, taxa se ajusteaza astfel:- 5.100.000 lei x 30% = 1.530.000 lei - taxa nedeductibila, care se inscrie in decontul de taxa pevaloarea adaugata din perioada fiscala in care apare modificarea de destinatie. In situatia in care parteaalocata cazinoului de 30%

din cladire se mareste sau se micsoreaza, se fac ajustari suplimentare in plusori in minus conform aceleiasi proceduri. Ex. 4: O persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscalinchiriaza in cursul anului 2007 o cladire care a fost cumparata in cursul aceluiasi an si s-a dedus TVAde 9 milioane lei aferenta bunului cumparat. In cursul anului 2007, o parte din bunul imobil este inchiriata in regim de scutire conform art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, respectiv 50% dinsuprafata bunului imobil. Persoana impozabila a efectuat urmatoarea ajustare in anul 2007:9.000.000 : 20 = 450.000; 450.000 x 50% = 225.000 lei, taxa de ajustat aferenta anului 2007, care s-ainscris in decontul din decembrie 2007 la rubrica corespunzatoare cu semnul minus.In anul 2008, persoana impozabila trebuie sa efectueze urmatoarea ajustare: 225.000 x 19 = 4.275.000lei, care se va inscrie in decontul lunii decembrie cu semnul minus. Daca, incepand cu data de 1ianuarie 2008 si pana in anul 2026 inclusiv, se va modifica suprafata inchiriata in regim de scutire in plus sau in minus, de fiecare data se vor efectua ajustari ale taxei pentru toata taxa aferenta perioadeiramase din perioada de ajustare in decontul lunii in care a aparut fiecare modificare. Ex. 5 La data de 1 ianuarie 2008 o companie inregistrata in scopuri de TVA cumpara un mijloc fix (care nu este bun imobil) in valoare de 2000 lei pentru care deduce TVA in suma de 380 lei. Perioadade ajustare este de 5 ani, respectiv pana in anul 2012 inclusiv.daca in cadrul perioadei de ajustare, respectiv in iulie 2009, bunul este vandut alteipersoane la valoarea de 1000 lei, colectandu-se TVA de 190 lei, nu sunt incidente prevederile art.149 , respectiv nu se fac ajustari de TVA -daca in cadrul perioadei de ajustare, respectiv in iulie 2009, bunul respectiv este casat, atuncise fac ajustari de TVA, astfel: 38(TVA dedus)/ 5(perioada de ajustare)x 4(perioada ramasa din perioada de ajustare)=304lei. Suma de 304 lei se inscrie in decontul de TVA al lunii iulie 2009 in randul 24 cu semnul minus. 30.Studiu de caz privind regimul exporturilor.Importul de bunuri fiscal TVA aferenta importurilor si

aferenta bunurilor importate se achita in continuare in vama pana la data de 31 decembrie2012, cu exceptia persoanelor impozabile inregistrate in scopuri de TVA care obtin uncertificat de amanare de la plata TVA pentru importuri, eliberat de autoritatile vamale. Plafonul privind valoarea minima a importurilor pentru obtinerea certificatului de amanare de la plataTVA este de 100 milioane lei in ultimele 12 luni consecutive sau in anul calendaristic precedent. In acest caz, TVA nu se plateste in vama, ci se inregistreaza in decont ul de TVA,atat ca taxa deductibila, cat si ca taxa colectata. Incepand cu 1 ianuarie 2013 aceasta facilitatese va aplica tuturor persoanelor inregistrate in scopuri de TVA. scutite de TVA la import bunurile a caror livrare in Romania este in orice situatie scutitade TVA in interiorul tarii (de exemplu: livrarile de bunuri intr-un antrepozit de TVA). care detin o autorizatie unica pentru proceduri simplificate de vamuire eliberata deun alt Stat Membru sau care efectueaza importuri de bunuri in Romania din perspectiva TVA, pentru care nu au obligatia de a depune declaratii vamale de import, vor plati TVA dato rata pentru importurile de bunuri in Romania, pe baza unei declaratii de import pentru TVA si accize. de impozitare in scopuri de TVA pentru bunurile importate este valoarea in vama, la carese adauga taxele vamale, accizele (daca exista) si cheltuielile auxiliare, cum sunt comisioanele,cheltuielile de ambalare, transport si asigurare inregistrate ulterior intrarii bunurilor in Romaniasi pana la prima destinatie a acestora. Ex.

In luna august 2010, o persoana impozabila A inregistrata in scopuri de TVA potrivit art. 153din Codul fiscal incaseaza 1.000 euro drept avans pentru livrarea in interiorul tarii a unui automobil de la o alta societate B; A va emite o factura catre B la cursul de 4,2 lei/euro, valabil la data incasariiavansului.Baza de impozitare a TVA = 1.000 euro x 4,2 lei/euro = 4.200 lei.Taxa pe valoarea adaugata aferenta avansului = 4.200 lei x 24% = 1.008 lei.Dupa o perioada de 3 luni are loc livrarea automobilului, care costa 5.000 euro. Cursul din data livrarii bunului este de 4,3 lei/euro. La data livrarii se vor storna avansul si taxa pe valoarea adaugata aferentaacestuia, respectiv 4.200 lei si 1.008 lei, cu semnul minus.Baza de impozitare a TVA pentru livrare se determina astfel:[(1.000 euro x 4,2 lei/euro) + (4.000 euro x 4,3 lei/euro)] = 21.400 lei.Taxa pe valoarea adaugata aferenta livrarii se determina astfel:21.400 lei x 24% = 5.136 lei.Exemplul nr. 2: Compania A incaseaza in luna iunie 2010 un avans de 2.000 euro pentru livrarea ininteriorul tarii a unui utilaj catre clientul sau B. Livrarea utilajului are loc in cursul lunii iulie la pretulde 6.000 euro.A va emite o factura pentru avansul de 2.000 euro catre B la cursul de 4,1 lei/euro, valabil la dataincasarii avansului in luna iunie.Baza de impozitare a TVA pentru avans = 2.000 euro x 4,1 lei/euro = 8.200 lei.Taxa pe valoarea adaugata aferenta avansului = 8.200 lei x 19% = 1.558 lei.In luna iulie, la livrarea utilajului se regularizeaza avansul facturat, inclusiv cota de taxa pe valoareaadaugata ca urmare a modificarii cotei standard la 1 iulie 2010. Cursul din data livrarii bunului este de4,3 lei/euro. Regularizarile efectuate, inclusiv regularizarea cotei de TVA:Stornarea avansului, inclusiv a taxei pe valoarea adaugata aferente acestuia, respectiv 8.200 lei si1.558 lei, cu semnul minus.Baza de impozitare a livrarii: [(2.000 euro x 4,1 lei/euro) + (4.000 euro x 4,3 lei/euro)] = 8.200 lei +17.200 lei = 25.400 lei.Taxa pe valoarea adaugata aferenta livrarii: 25.400 lei x 24% = 6.096 lei.