Sunteți pe pagina 1din 29

NOTIUNI INTRODUCTIVE DE CRIMINALISTICA 1.

Notiunea si sistemul de criminalistica Notiunea a fost folosita pentru prima data de judecatorul Hans Gross (Austria, 1983) in Manualul judecatorului de instructie in sistemul criminalistic. Au aparut apoi lucrari de politie stiintifica si judiciara. Aparitia criminalisticii a fost rezultatul stiintei si tehnicii, a cunoasterii omenesti. Criminalistica este stiinta la granita dreptului penal si a dreptului procesual penal, izvorata din nevoia aplicarii noilor cunostinte in procedura de probatiune judiciara. Scopul criminalisticii este descoperirea si cercetarea infractiunilor; identificarea faptuitorilor; prevenirea faptelor antisociale. Obiectul criminalisticii este descoperirea si cercetarea infractiunilor si a infractorilor. 2. Aspecte importante in stiinta criminalisticii a) stabileste metode tehnico-st. de cercetare a urmelor infractiunii; b) adaptarea metodelor d cercetare stiintifica din st. exacte la nevoile criminalistice; c) elaborarea de procedee tehnice si de reguli procedurale pt a se efectua acte de UP (identificarea autorului dintr-un gr. de pers); d) cercetarea cazuistica, practica judiciara pt a se identifica aspecte pozitive; e) elaborarea metodelor, masurilor pentru prevenirea savarsirii infractiunilor. 3. Metode generale de investigare criminalistica aceleasi din domeniul st. exacte: observatia, analiza si sinteza, deductia si inductia, comparatia. In criminalistica metoda fundamentala de cercetare este comparatia, metoda comparative. Se foloseste pentru identificarea persoanelor si a obiectelor. 4. Metode proprii in cunoasterea criminalistica 1. examinarea comparativa; 2. identificarea persoanelor si a cadavrelor dupa semnalmente exterioare / resturi osoase; 3. cercetarea inscrisurilor. ! O multitudine de metode de cercetare din diverse domenii ale cunoasterii stiintifice pot fi aplicate cu anumite particularitati in cercetarea criminalistica. Ex: analiza fz.-chimica a urmelor si a micro urmelor; metoda de cercetare bio. in cercetarea urmelor bio. gasite la fata locului: sange, saliva, tesuturi moi; metoda de cercetare optica din domeniul fz.

5. Evolutia metodelor criminalistice Exista 2 metode de cercetare unanim admise: I. Metode tehnico-st., specifice diverselor ramuri ale st. si tehnicii; II. Metode tactice, elaborate in urma unei experiente indelungate. Cracteristicile criminalisticii: - e o st. juridica e strans legata de CP si UP, incepe cu CFL si se sfarseste cu intocmirea actelor de UP (PV de CFL); - are un caracter autonom - Obiectul de cercetare e propriu, diferit de altul decat al celorlalte st. juridice; Metodele tehnico-st. prin care se examineaza urmele infractiunii nu se regasec in alte discipline; - are caracter unitar partile componente ale criminalisticii (tehnica criminalistica, tactica criminalistica, metodologia criminalistica) urmaresc acelasi obiect: sa descopere si sa cerceteze infractiunea si infractorul. Tehnica criminalistica = totalitatea mijloacelor tehnico-st. prin care se descopera, se fixeaza, se ridica si se exam. urmele. Tactica criminalistica = reguli stabilite de criminalistica pt desfasurarea activitatii de UP. Stabileste regulile CFL a.i. cercet. sa se finalizeze intr-un PV de calitatea. Metodologia criminalistica = cercetarea diverselor categorii de infractiuni. Intr-un fel se cercet. infractiunile impotriva vietii, in alt fel se cercet. infractiunile impotriva protejarii patrimoniului p./pv. Aspecte deontologice privind activitatea criminalistica Orice jurist, magistrate in special, are obligatia deontologica sa: - cunoasca si foloseasca tehnice criminalistice si apoi sa apeleze la specialistul criminalist; - ceara folosirea mijloacelor criminalistice in activitatea CP (proba trebuie s afie pertinenta si concludenta); - aiba cunoastinte criminalistice. Principiile investigatiei criminalistice Investigatia, cercet. criminalistica are 2 categ. de pr. gen., commune sist. de dr.; - proprii. 1. Pr. gen., comune sist. de dr. A. Pr. legalitatii. B. Pr. aflarii A (art. 3 C.pr.pen). C. Prezumtia de nevinovatie. Criminalistul trebuie in egala masura sa ridice urme cu care pot duce la stabilirea vinovatiei, dar si urme care nu pot duce la invinuirea unei persoane. 2. Pr. proprii investigatie criminalistice
2

A. orice fapta pen. lasa o urma => nu exista crima perfecta. Urma a infractiunii = orice modificare materiala produsa ca urmare a savarsirii infractiunii. Urma = nu numai modificarea materiala produsa ca urmare a savarsirii infractiunii de catre infractor, ci si modificarea produsa de victima ca o consecinta a savarsirii infractiunii (ex: urma de musactura, zgarierea, tumefierea). B. Pr. identitatii criminalistica identifica persoane, obiecte; le stabileste tras. specifice pt ca prin metoda comparariva sa se descopera mai multe elemente de identificare fie cu bunul, fie cu pers. Metodologia identificarii criminalistice Descoperirea si cercetare infractiunilor are la baza identificare persoanelor si a obiectelor. Identificarea persoanei si a obiectelor e in egala masura activitatea de laborator cat si activitate desfasurata prin acte procedurale (ex: identificare unei pers. dintr-un gr. de pers.). Identitatea unui obiect, a unei pers., lucru e insusirea pers./ obiectului de a-si manifesta individualitatea in timp si spatiu prin caracteristici propriu, neschimbatoare, fiecare pers. are propriu sa identitate. Identitatea unui obiect/ pers. se caracterizeaza prin: - intotdeauna sunt suficiente caracteristicile esentiel, propriu, particulare ale obiectului / pers.. numeric, de regula, sunt putine. Identitatea nu ne oblige sa analizam toate trasaturile unei pers. / ale obiectului; - de regula, identitatea presupune stabilirea in timp a unor trasaturi specifice. In practica sunt cunoscute multe cazuri de identificare dupa caractere temporale (o urma de rana, cicatrice pe obraz); - elemntele de idenficare proprii, specifice sunt, de regula, intr-o continua transformare, modificare pe parcursul vietii omului (scrisul).

OBIECTUL IDENTIFICARII CRIMINALISTICE Criminalistica identifica persoane, lucruri existente in campul infractiunii care au totodeauna o existenta materiala. Principiul identificarii criminalistice: 1. Principiul identitatii presupune in dr.penal stabilirea unei persone si a unui obiect concret. Intotdeauna in procesul identificarii pe langa fixarea elementelor asemanatoare trebuie sa precizeze si elemtele de diferentiere intalnite in campul infractiunii. 2. Stabilitatea relativa. Elementele particulare au o anumita stabilitate in timp, o anumita constanta. Totusi frecvent aceasta stabilitate e relativa, adica intr momentul descoperirii urmei criminale si momentul examinarii comparative a urmei criminalistice pot aparea schimbari fundamentale in urma datorita factorilor fizici, chimici. Ex: firul de par poate suferi modificari datorita factorilor fizici, chimici, a modului de conservare Fazele identificarii criminalistice Exista 2 faze admise in literature: I. delimitarea grupului, a genului, a categoriei din care face parte elementul de identificat. Ex: se identifica anvelopa obiect creator de urma dupa care se trece la identificarea anvelopei concrete II. determinarea obiectului concret a celui care a produs urma identificarii la locul faptei. Foarte importanta este prima faza deoarece delimitand grupul se restrange sfera cercetarii, a personelor suspecte. Cele doua faze de indentificare nu sunt intotdeauna obligatorii pe parcurs. De multe ori urma descoperita prezinta suficiente elemente caracteristice ce nu mai necesita stabilirea grupei, a genului, a categoriei obiectului creator de urme. De multe ori insa identificarea se poate opri numai la prima faza, fara posibilitatea de stabilire, de determinare a obiectului concret. Acest lucru se intampla cand: - urma nu contine suficiente elemente de individualizarea; - urma descoperita contine resturi materiale (vopsea, ulei, pete de natura organica),, care elimina elementele de identificare. Metodologia identificarii criminalistice

Metoda de identificare este o metoda comparative: compararea urmei descoperite la fata locului cu urma creata experimental de obiect, persoana creatoare de urma din cercul de suspecti. Fazele identificarii criminalistice A. determinarea grupei de care apartine urma gasita; B. stabilirea concordantei, coincidentei intre urma gasita si cea creata in laborator. Criminalistul stabileste elementele de concordanta si de deosebire. Investigatii criminalistice. Tehnici de laborator 1. Cercetarea la fata locului (CFL) mijloc tehnico st. de identificare, de stabilire a faptei. Este stabilita de art.129 C.pr.pen. - mijloacele de proba folosesc obligatoriu cercetarii infractiunii. CFL se efectueaza pt efectuarea de cercetari cu privire la situatia locului savarsirii infractiunii; - descoperirea, fixarea, ridicarea urmelor faptei pen.; - stabilirea pozitiei si starii mijloacelor materiale de proba; - stabilirea imprejurarilor in care s-a savarsit infractiunea. In toate aceste cazuri CFL este obigatorie. 1. 2. 3. Fazele CFL faza premergatoare; faza statica; faza dinamica.

1. Faza premergatoare se pare ca practica demonstreaza importanta deosebita a fazei de cercetare de calitatea a locului faptei. Activitati: - stabilirea locului comiterii infractiunii; - protejarea locului faptei; - salvarea si protejarea urmelor criminalistice, indepartarea autoritatilor necompetente, a curiosilor, a oricaror persoane straine de echipa de CFL. Campul infractiunii stabilit trebuie delimitat, e panajul exclusiv al echipei. - acordarea primului ajutor victimei; - fixarea tuturor imprejurarilor care pe parcursul CFL se poate schimba. Ex: fixarea criminalistica a poleiului, a mirosurilor, a temperaturii. 2. Faza statica. Masura: - se inlatura eventualele pericole la adresa membrilor echipei de cercetare criminalistica; - se delimiteaza locul faptei: prin benzi, inscriptii cu CFL;

- constatarea mortii victimei; - selectionarea martorilor asistenti (pt semnarea PV, ajuta echipa); - identificarea martorilor oculari (prezenti in momentul producerii infrac.); - retinerea persoanelor suspecte; - stabilirea eventualelor modificari survenite in locul faptei; - fixarea urmelor prin fotografii, filmare. 3.Faza dinamica: miscarea, deplasarea obiectelor gasite la fata locului in vederea examinarii lor (la fata locului, in laborator). Se urmareste identificarea urmelor de pe obiectele purtatoare in vederea ridicarii lor. Se clarifica toate neconcordantele existente in campul infractiunii si starea, pozitia victimei in campul infractiunii. Ex: in campul infractiunii apare victima, pe corpul ei exista plagi profunde, dar nu apar in campul infractiunii urme de sange, de aceea trebuie stabilite si fixate in PV aceste imprejurari negative, aceste neconcordante. Mijloace tehnico st. de CFL Trusa criminalistica universala (are in continut un set de instrumente necesare CFL la un nr mare de infract.); - specializata (vizeaza cercetarea unor domenii restranse, mai putin intalnite la CFL). Exista truse pt testarea stupefiantilor, pt marcarea subst. chimice, a unor obiecte folosite pt prevenirea unor infractiuni, pt relevarea urmelor papilare (up). Compartimentele trusei universale: 1. compartimentul traseologic: instrumente folosite in vederea fixarii, ridicarii, descoperirii urmelor de maini, picioare, dinti, instrumente de spargere etc. cuprinde subst. chimice, pensule din par de veverita / pene de strut, pensule magnetice, pulverizatoare, sparay-uri pt relevarea urmelor latente, pulverizator cu ion, plicuri cu folii adezive pt transferarea up, surse de lumina, materiale pt excutarea mulajelor, a urmelor de adancime. 2. compartimentul pt executarea masuratorilor si marcarea obiectelor principale: ruleta, banda metrica impartita in segmente de 10 cm de culoare negru alb / alb rosu. (Exclude posibilitatea ca cel ce face masuratoare sa mai intervina in schimbarea distantei), jetoane numerotate de la 1 10 pt fixarea obiectelor principale, creta forestiera (pt marcarea pozitiei victimei dupa ricicarea ei si transpoatarea la spiral). 3. compartiment pt executarea desenelor si a schitei locului faptei: rigla, busola, creioane colorate, hartie milimetrica si de calc, sablon tip pt lucru pe harta.

Trusa medicala specializata pt detectarea stupefiantelor (tuburi cu reactivi pt substantele stupefiante: hasis, marijuana etc. Tubul este alcatuit din cauciuc plastic si are in interior o folie cu reactivi. Se introduce in tub substanta suspecta, se sparge fiola si se produce o colorarea a reactivului. Dupa culoare se identifica substanta). - pt marcarea unor obiecte cu substante fluorescente sau chimice. Scopul substantelor: descoperirea infractorului. - pt prevenirea savarsirii unor infractiuni. De regula se foloseste in cazul sustragerilor. - pt prinderea in flagrant (mita, santaj). Continutul flacoanelor cu substante de marcare: prafuri, lichide, unguente, pensule (par de veverita sau pene de strut), mojar de portelan, pulverizator, cilindru gradat, manusi de cauciuc, detectori de reactivi UV. Praful fluorescent reactioneaza cu elementele componente ale transpiratiei si apare o coloratie a pielii durabila in timp (10 14 zile). Substantele fluorescente sunt toxice. - pt relevarea up latente: se descopera up, se fixaza in plasa fotografica. Exista un aparat tip laser care se foloseste pt relevarea up. Exista truse specializate pt diverse CFL: pt accidente de circulatie, pt cercetarea expolziilor, a incendiilor, pt cercetarea cadavrelor neidentificate. Laboratoarele criminalistice mobile sunt frecvent folosite tocmai datorita complexitatii aparaturii existente chiar si la CFL a infractiunilor savarsite. De regula se folosesc in cercetarea infractiunilor cu inalt pericol social in zone greu accesibile. Dispune de toate tipurile de truse criminalistice, mijloace tenico st. de ridicare a urmelor, inclusiv de pe covoarele flausate, reactivi, microscoape, aparat de filmat etc. Fotografia juridica (fj) a fost primul instrument st. de investigare criminalistica. Prima utilizare in Romania 1904. Avantaje: a) fidelitate fixarii locului faptei si a rezultatelor diferitelor experimentati, comparari, cercetari de laborator. Toate rezultatele obtinute in cercetarea de laborator a obiectelor purtatoare de urme gasite in campul infractiunii se fixeaza in plansa fotografica. b) obiectivitatea in prezentarea datelor obtinute in experientele de laborator. c) rapiditate in fixarea elementelor esentiale ale locului faptei. Juristul trebuie sa cunoasca fotografia pt: - inregistrarile foto si video la fata locului obliga pe jurist sa aiba cateva cunostinte in legatura cu alegerea aparatului , a materialelor fotosensibile folosite, metoda de fotografiere, sa aprecieze materialele foto de la dosarul cauzei - fj are si anumite limite in redarea fidela a locului faptei. Juristul trebuie sa pretinda fj doar ceea ce aceasta poate fixa in mod real. Clasificare la fata locului; - foto. semnalmentelor; - foto. de fixare a rezultatelor unor activitati de UP.

1. Fj operativa (la fata locului) o executa org. CP (Parchetul, Politia). Este obilgatorie la CFL si obligatoriu se anexeaza la PV de CFL. Exista infractiuni savarsite in care CFL nu poate exista fj operativa ( la infractiunile de omor, la accidentele mortale de circulatie, accidente aeriene, incendii etc.). Procedeu de fotografiere la fata locului: a. foto de orientare; b. foto schita unitara - panoramica - pe sectoare - incrucisata; c. foto obiectelor principale (mobilier, cadavru, auto); d. foto de detaliu; e. foto urmelor gasite la fata locului; f. masuratorile foto. a) Foto de orientare fixeaza fotografic intregul loc al savarsirii faptei in conexiune cu pct de reper a.i. sa poata fi identificata zona in care s-a savarsit infractiunea. Pct. de reper: piatra km; stalp de inalta tensiune; pomi; stalpi ce delimiteaza imobilul; usa, calorifer, fereastra ce delimiteaza interiorul apartamentului. Aceasta foto se executa in locuri deschise (intotdeauna reperela trebuie sa aiba o existenta durabila in timp) si in locuri inchise (locuinte). Se fixeaza locul situarii locuintei in bloc si apoi a blocului in zona respectiva. Obiectivul aparatului utilizat trebuie sa aiba unghi de poza mare, trebuie sa cuprinda spatii largi cu distante mari intre puncte de reper. Ex: la incendii foto se realizeaza de la distante mari de centrul exploziei, aparatul se aseaza la inaltimi mari, foto aeriene. b) Foto schita reda doar efectiv intregul perimetru al locului faptei. reda toate detaliiile caracteristice din campul infractiunii. De regula, aparatul foto se aseaza la inaltimea ochilor (~ 1,60 m de la sol). Variante de foto schita: - unitara, reda intr-un singur cadru intregul loc al faptei. importanta este alegerea punctului de statie, adica a locului asezarii aparatului foto, alegerea obiectivului aparatului foto. - panoramica, se foloseste intotdeauna pt redarea locului faptei cand aceasra reprezinta o suprafata extreme de intinsa, imposibil de fixat printr-un singur cadru. Exista 2 tipuri: foto panoramica liniara (aparatul foto se deplaseaza paralel cu locul faptei); foto circulara (aparatul se fixaeza in centrul campului inrfactiunii si apoi se roteste). Foto schita pe sectoare, de regula in spatii inchise unde nu se poate realize foro schita unitara, adica intr-un cadru nu pot fi redate toate elementele;

- incrucisata, se dubleaza cadrul, adica acelasi cadru e foto. din mai multe unghiuri de vederea pt a surprinde toate urmele de la locul faptei. Foto obiectului pp.: se fixeaza toate obiectele din campul infractiunii in legatura cu urmele si consecintele infractiunii (corpul victimei, arma, instrumentele folosite in cazul unei spargeri, obiecte de mobilier posibile purtatoare de urme si microurme). Ac. foto se face in faza statica a CFL. ! foto trebuie sa fie dublata si de o foto care sa evidentieze pozitia obiectului pp in campul infractiunii (foto pahar cu urme de sange obligatoriu foto cu precizarea locului situarii paharului in campul infractiunii). Modul de exec. aparatul se aseaza perpendicular pe obiectul fotografiat, se foloseste lumina directa / laterala. Obiectul se marcheaza cu un nr si evidentierea distantei se face cu ajutorul bandei metrice. Foto de detaliu se realizeaza in faza dinamica, in faza in care se permite mutarea obiectelor fata de pozitia lor initiala. Scopul deplasarii: identificarea de urme, elemente caracteristice. Detaliile se foto - din max. apropiere, - se foloseste unitatea de masura pt fixarea urmei pe obiect (rigla, banda metrica); - sursa de lumina laterala. Precizari tehnice: alegerea obiectivului aparatului foto; filme adecvate de o anumita sensibilitate cromatica, putere de contrast; filter pt obiectivele fotografice; surse de lumina artificiala (pt evidentierea detaliilor). Procedee speciale de foto la fata locului 1. Procedee de foto a urmelor (maini, picioare etc). 2. Procedee de foto a armelor. Metoda moderna este foto digitala, calculatorul preia fct. peliculei foto si se vizualizeaza mai bine. Procedee de foto a cadavrelor: indiferent de cz mortii foto cadavrului treb sa stabileasca: a. pozitia cadavrului in raport cu obiectul pp din campul infractiunii (se foloseste banda metrica); b. fixarea starii imbracamintii ( hainele trase in sus => cadavrul a fost miscat); c. fixarea leziunilor vizibile in momentul gasirii cadavrului; d. distanta cadavrului fata de obiect. Reguli: la moartea violenta cadavrul se foto in pozitia in care s-a gasit la FL. Sunt interzise orice modificari. Precizari tehnice: aparatul se aseaza deasupra cadavrului, paralel cu acesta. Scopul: obtinerea imaginii intregului cadavru.

NU foto din partea laterala a cadavrului, apar deformari. Foto din lateral se admit, dar numai pt fixarea eventualelor urme gasite. Surse de lumina de sus si din lateral (din jocul de lumini si umbre se realizeaza inlaturarea urmelor). Cadavrele dezmembrate: are loc foto partilor componente pe etape. Se foto fiecare element component la locul si la pozitia gasita. Se reface cadavrul din elementele componente si se foto cadavrul. Cadavrele inecatilor: se foto cadavrul in apa. Dupa scoaterea din apa se procedeaza la foto imediata, se previne aparitia procesului de putrefactie (mai ales in cazul temperaturilor ridicate). Cadavrele spanzurate: se fac poze din fata, din lateral, din spate. Pozele trebuie sa insiste pe nodul facut si pe santul de soanzurare de pe gat. Cadavrele carbonizate: e o masa de culoare neagra. Se foto asa cum s-a gasit la fata locului. Se executa foto cadavrului. Masuratori fotografice = procedee fotografice prin care se stabilec distantelel, dimensiunile obiectelor gasite in campul infractiunii. In raport de instrumentele de masurare distingem foto de masurare cu rigla gradata. Se fixeaza 2 dimensiuni ale urmei: L si l. Rigla se aseaza lateral, de regula paralel cu obiectele de masurare, cat mai aproape de obiectele de masurat, in acelasi plan. Lumina folosita trebuie asezata lateral fata de obiect de masurare sau in spatele aparatului de foto. Foto masuratoare cu banda garadat se foloseste cand se doreste stabilirea distantei dintre obiect sau se urmareste stabilirea dimensiunilor obiectelor pp sau a urmelor in. se foloseste in general cand locul cercetarii e de dimensiuni mari. Banda metrica se aseaza paralel cu axa aparatului de foto si incepe sub aparatul de oto, folosindu-se firul de Pb. Foto semnalmentelor urmereste 2 scopuri: identificarea persoanelor care au savarasit infractiuni, identificarea cadavrelor necunoscute. 1. foto de idenficare a persoanelor; se foto persoanele din cercul de banuiti, se compara cu foto persoanelor care au fost condamnati penal pt savarsirea de infractiuni. Conditii tehnice: se foloseste scaun rotativ, special construit cu spatar prelungit pt fixarea capului prin care se asigura fixarea in intregime a corpului. Se foto din fata si profil, uneori semiprofil , cap descoperit, par pieptanat, fara ochelari, urechea dreapta descoperita, privirea inainte. 2. foto de identificare a cadavrelor necunoscute: dpdv tehnic apare un element nou inainte de foto se face toaleta cadavrului: -spalat, -inlaturat sange, muradrii, -se cos plagile, -cu solutie cu apa se injecteaza in spatele globului ocular cand ochii sunt cazuti in orbita, - ochii distrusi se inlocuiesc cu ochi de sticla asezati pe un tampon de vata in orbita, - buze, sprancene se fixeaza cu ace de gamalie, - fata se pudreaza si parul se aranjeaza.
10

Foto de filaj, de supraveghere: se fac foto / filmari / inregistrari cu camera a intalnirilor infractionale dintre participanti. Scopul este probarea activitatii infractionale. Foto pt fixarea rezultatelor unor activitati de UP (se foto perchezitia corporala, domiciliara, reconstituirile). Foto de fixare a unei perchezitii se aseamana cu foto de CFL. Ordinea de efectuare a foto e urmatoarea: foto de asamblare a locului efectuarii perchezitiei; foto schita a incaperii (unde s-au ascunse obiectele infractiunii). ! Se foto din mai multe unghiuri ascunzatoarea obiectelor ce constituie Obiectul material al infractiunii. Se foto eventualele moduri de camuflare a ascunzatoarei cu evidentiarea elementelor esentiale. Ex: stiind ca cineva ascunde pachete cu subst halucinogene in farul din stanga fata foto masina, foto far. Foto de fixare a rezultatelor reconstituirii = verificarea experimentala a modului in care infractorul a savarsit fapta. De regula se foloseste video, inregistrarea pt redarea aspectelor semnificative ale modului de operare. Se accentueaza pe aspectele care pot sa confirme posibilitatea savarsirii infractiunii in conditiile stabilite la CFL. Ex: patrunderea de pe un balcon vecin intr-o locuinta la etaj Inregistrarea video a activitatii de UP este un mijloc modern folosit azi in CFL. O cercetare de calitatea trebuie dublata de inregistarea video. Dpdv deontologic PV incheiat trebuie sa contina toate elemntele surprinse pe inregistrarea video => deplina concordanta intre cele 2 mjl criminalistice. Foto judiciara de examinare se realizeaza in laborator si are ca obiect fixarea rezultatelor investigatiei criminalistice, a obiectelor corpului delict ridicate de la fata locului. Exista foto de examinare in radiatii vizibile si invizibile (in radiatii UV, X, gama, infrarosii). Foto de examinare in radiatii vizibile sunt - de ilustrare (se face pt a fixa imaginea initiala a obiectului purtator de urme. Intotdeauna se executa pt ca ulterior examniarii de laborator Obiectul purtator de urma se poate altera. Se face pe o masa speciala cu surse de lumina dein lateral). - de comparare (se folosesc pt urmele de suprafat greu de observat pe suprafete netede, lucioase. Ex: up pe mobila uneori greu de relevant atunci cu ajutorul fasciculului de lumina se poate identifica urma. Identificarea persoanelor dupa u. formate de corpul uman Intotdeauna infractorul lasa u. prin trecerea sa in campul CFL. U. lasate de infractor si apoi investigate criminalistic alcatuiesc domeniul traseologiei. Exista diferite criterii de clasificarea a u. U. cel mai frecvent se impart in fct. creator de u.( omul, ob., animalul, fenomenul) si fct. primitor de u. (orice ob, omul, animalul).
11

U. dupa modul de formare statice (u. ce se formeaza prin atingere, apasare, lovire). Sunt u. ce redau cel mai bine caract. individuale ale ob formator de u. (u. de picior pe o suprafata moale); - dinamice mai putin elocvente in identificarea ob creator de u. se formeaza prin alunecarea unei suprafete pe o alta suprafata; pt ca nu reda fidel ob creator de u. de regula, u. dinamica contribuie numai la identif. de gr. a ob creator de u. (u. instrument de spargere, u. lasata de o dalta la fortarea unei usi). U. de suprafata; -- de adancime. U. de suprafata se form. prin depunerea unui strat de substanta (sange, praf, grasime, transpiratie) pe o suprafata primitoare de u. Up sunt u. de suprafata. U. de adancime se form. pe un suport primitor caract. prin plasticitate ( pantoful, picior in pamant moale). Identif. dactiloscopica a up Mina Minovici a fost primul care a identif. Un infractor cu ajutorul up lasate la FL. Desenul papilar e cercet de dactiloscopie studiaza up in scopul identif infractorului, a recidivistului, a cadavrului necunocut. Desenul papilar e un elem specific corpului omenesc si apare la nivelul degetelor, a palmelor si a talpii piciorului. Up e form din creste papilare separate de santuri papilare. Crestele si santurile se form pe epiderma pielii. Pe epiderma sunt studiate orificiile glandelor sudoripare ce elimina sudoare (H2O + dif materiale). Transpiratia fixata pe creste si santuri e substanta ce se depune pe ob primitor de u. si care form desenul papilar. Particularitatea desenului papilar in intregul lui cat si a crestelor papilare specifice fiecarui individ. Propr. desenului papilar 1. unicitate: desenul papilar prin forma si detalii se afla intr-o varietate extreme de mare, impos de intalnit la 2 oameni. Sub ac aspect fiecare persoana e identica cu ea insasi. 2. fixitate: forma si caracterele desenului papilar apar in luna a 6 de viata intrauterine. Singura modificare este cresterea in dimensiune a amprentei papilare pe masura dezv corpului. Uneori pot sa se modifica desenele papilare, dar numai in mod nesemnificativ dispare un detaliu, apare o diferenta intre 2 desene, dar niciodata ac de la 10 degete nu pot sa se modifice a.i. sa nu mai ramana c.p. 15 pr de identif. 3. inalterabilitate, adica desenul papilar nu poate fi modificat, alterat Ex: ranile adanci/ lepra altereaza desenul, arderea cu fierul rosu/ H2O fierbinte nu distruge desenul papilar, ci formeaza cicatrici, care sunt elemente specifice extraordinare Practic este imposibil modificarea desenului papilar prin mijloace artificiale. Ac caract sunt fundam in identif pers. Clasificarea desenelor papilare

12

I. dupa reg anatomica a corpului desene papilare pe reg digitala (falanga, falangita, falangeta, despartite prin santul flexoral); reg palmara (in zona palmara, tenara, hipotenara). Indiferent de zona unde se gasesc, desenele papilare au o valoare egala in indentif criminalistica. Pt ca desenele papilare de pe falangeta sunt cel mai frecvent lasate, ele sunt ob inregistrarilor dactiloscopice. Falangeta are 3 zone: santul flexoral si centrul desenului (baza) centrul falangetei zona marginala Nu intotdeauna desenul papailar ramas la FL cuprinde cele 3 zone. De regula zona cea mai frecventa lasate la FL faptei zona centrala. In zona centrala se intalneste notiune conventional denumita delta. Exista tot felul de clasificare ale up dupa delta. Detalii caract desenului papilar Desenul papilar se particularizeaza prin: particularitati de forma si detalii caract. Particularitatile de forma ajuta sa se stabileasca gr, genul din care face parte degetul unei persoane, iar detaliile caract ajuta la identif pers care a lasat up. Exista 20 de tipuri de detalii caract. Detalii ale desenului papilar: - capat de creasta papilara; - inceput de creasta papilara; - bifurcare - // - ; - trifurcare - // - ; - contopire simpla - // - ; - contopire tripla - // - ; - intrerupere - // - ; - fragment - // - ; - butoniera, deviere, intersectie, carlig, inel - // - . Un desen papilar poate avea pana la 150 de determinari caract. Sunt suficiente 12 determinari caracteristice care sa existe in amprenta ridicata de la locul faptei si in amprenta suspecta (se ia de la persoanele din cercul de banuiti). Cele 12 detalii caract se numesc pct de coincidenta. Cercetarea si interpretarea la FL a u de maini (um); formarea um Um se formeaza prin contactul direct al mainii (degetelor, a palmei si a intregii maini ) cu o suprafata / obiect. Dupa modul de formare avem - u. statica, adica pe ob purtator de u apare u digitala extreme de evidenta prin depunerea stratului de transpiratie pe suprafata ob. E cea mai valoroasa u pt identificarea pers, contine clar si detaliat u caract desenului papilar.
13

- u. dinamica, are forma unei manjituri: trecerea degetului / palmei / mainii initial acoperita cu o subst pe o suprafata. Lipsa elementelor particulare de identificare absorbite de subst aflata pe mana face ca ac gen de u sa aiba o val relativ redusa. Ele insa pot conduce la identif de gr, generica a gr din care face parte faptuitorul. U de suprafata = u statica. Se formeaza prin stratificare, depunerea stratului de grasime / transpiratie de pe deget pe un corp solid; - de adancime sunt formate de de deget / palma / mana pe un suport cu elasticitate mare. U vizibile, formate prin stratificare / de adancime; - latente, ascunse sub diferite substante. ! U latente de regula fiind acoperite cu un strat de subst fac dificila curatirea lor deoarece praful, subst de impregnare depuse deasupra lor distrug acrestele papilare. Sunt suficiente uneori si numai fragmentele papilare, nu treb renuntat la folosirea ac pentru identif. Descoperirea um Reg. cautarea sistematica. Nu exista o reteta universala. Cautarea e dependenta de natura locului faptei, de modul de savarsirea a infractiunii. Criminalistul trebuie sa caute u dupa ce mintal mai inaintea a costruit traseul urmat de infractor la savarsirea infractiunii. Ex: viol urmat de moarte se cauta traseul urmat de infractor (clanta, incuietori, comutator, cioburile geamurilor sparte de infractor, pe ob din campul infractiunii de portelan, sticla, pe guler, manseta de camasa). Ip: folosirea manusilor in campul infractiunii si in acesta situatie trebuie cautate u digitale spre sfarsitul drumului ipotetic al infractorului. In cautarea prin dulapuri, sertare infractorul abandoneaza manusile care-l incomodeaza. Sura de lumina folosita trebuie asezata oblic 45 pe suprafata pe care se cauta u. stabilirea vechimii surselor papilare e esentiala in stabilirea metodei de revelare a u. Ip: u se pastreaza in timp pe ob de portelan, sticla, pe suprafete netede, lustruite. Pe timp de zapada, u de pe o suprafata neteda ascunse sub ninsoare se pastreaza mai mult timp. U lasate pe hartie se pastreaza numai cateva ore. Pe amprenta gasita, pe portiuni mici se foloseste selectiv diferite metode e revelare,metode care dau indicii privind vechimea u. In raport de vechimea u se alege metoda de revelare a u. Procedee de revelarea a desenului papilar Metodele nu sunt specifice numai revelarii up. Ele se regasesc si in revelarea altor u. 1. Metoda fz: pulverizarea de prafuri pudre de granulatie f fina (operatia de pudrare pe suprafete banuite ca poarta up). Subst folosite intotdeauna praful folosit sa fie unul de contrast cu suportul pe care se gaseste u. trebuie sa aiba aderenta numai la up, nu la
14

intregul support pe care se gaseste up. Subst frecvent folosite: negru de fum, rosu de sudan, carbonatul de Pb, pulbere de Al, minium de Pb, oxid de Cu. Pe suprafete multicolore se folosesc subst fluorescente, care sunt puse in evidenta la lumina UV. Exista suprafete pe care nu se pot folosi subst fluorescentre ( pe lemn neprelucrat / anumite categ de hartie cu granulatie mare). De regula, azi cel mai fecvent se folosesc subst fluorescente fie pulberi / solutii. Prafuirea se face : pensula de veverita, puf de strut pulverizator (spray) la suprafete mari e care se cauta u / cu pensula magnetica, cand se pensuleaza suprafete de cauciuc, piele, mase plastice. 2. Metoda chimica se bazeaza pe reactia produsa intre sunbst chimice si componentele transpiratiei: saruri, aminoacizi. Se folosesc vaporii de iod pulverizati cu un spray. Intre vapori si u se formeaza o reactie chimica de o anumita coloratie. Avantajul metodei: se fixeaza prin foto de mai multe ori. Fixarea si ridicarea um Daca activitatea de cautare si evidentiere a existentei up a panajul specialistului, activ de fixare apartine oricarei persoane indrituite sa faca CFL. PV CFL reprez mjl procedural art.131 C.pr.pen prin care sunt consemnate exact, prcis si detaliat u gasite la FL (met de evidentiere, revelare a u gasite, locul unde au fost gasite, descoperite, pozitia u fata de vecinatati, consemnarea u in plansa foto, modul de ridicare si transportare a u). PV e oglinda activ desfasurate de echipa de CFL. Dpdv criminalistic fixarea u la CFL trebuie sa respecte reguli practice: - fixarea prin foto / PV a urmele treb ancorata in imprejurarile locului faptei (treb precizata pozitia ac in rap de elementele locului faptei); - sa se redacteze cu claritate detaliile caracteristicele u gasite la FL (frag stanga, frag dreapta, urma in intregime); - se fixeaza u digitala dupa care se fixeaza intreaga u a palmei cu fiecare element caracteristic descoperit; - foto se face de la 15 cm cu sursa de lumina laterala. U pe pahar treb asigurat contrastul intr pahar si u revelata, descoperita. Se introduce in pahar un sul de hartie neagra, daca u descoperita e de culoare deschisa / hartie alba daca u e descoperita e de culoare neagra. Reg. sa se asig contrastul intre u revelata si suportul pe care s-a descoperit. U pe oglinda pe obiectivul aparatului foto se aseaza o placa de culoare neagra cu un orificiu in centru, asig astfel refelctarea aparatului foto in oglinda. Ridicarea um procedee: 1. procedeul fotografic 2. transpunerea u descoperite pe pelicula adeziva speciala 3. ridicarea prin mulaj
15

4. ridicarea obiectivelor purtatoare de u digitala de mici dimensiuni si exam lor in Lab criminalistic Transferarea pe pelicula adeziva (folio): peliculele adezive sunt de mai multe feluri: transparente, albe, negre. Fiecare coloratie a hartiei folio se folos in rap de obiectul de pe care se ridica u si culoarea u descoperite. Se pot descopera u de diferite culori. Ridicarea u cu ajutorul mulajelor: ac procedeu se folos numai in cazurile u de adancime (ex u digitala de pe plastilina pe care s-a aplicat un sigiliu). Se fixeaza foto la inceput dupa care se fixeaza prin mulaj. Reg. u digitale de adancime care redau cu finete detaliile desenului papilar se ridica cu mulaje confectionate din mat stomatologic. Trasportul ob purtatoare de u : pentru a preveni distrugerea u se respecta urm reg. - ob se prinde cu un material textile moale; - ob se prinde de margine, de partile laterale (depinde de configuratia ob); - nu se procedeaza la trasportarea ob inaintea ca ac sa fie evidentiat prin foto in campul infractiunii, in rap de vecinatati; - ambalarea ob treb sa evite alterarea u. se interzice ambalarea in vata / panza; - dupa ambalare se fixeaza foto si prin PV, sigiliul aplicat pe cutia in care s-a ambalat ob purtator de u; - eticheta pe ob in care s-a trasportat ob purtator de u cu toate detaliile privitoare la locul de unde s-a ridicat u si mentiunea ca ac loc a fost fixat foto si in PV. Interpretare um de la FL Cel ce cercet la FL treb sa-si construiasca mental, in rap cu ob gasite la FL, itinerarul parcurs de infractor. In acest scop treb stabilite locurile si ob care au prez interes pt infractor, autor. Ex: o locuinta ravasita poate conduce la ideea ca spargerea a fost det de ideea de jaf / de cautare a unor docum. In ac caz sunt atent analizate sertarele, incuietorile, cheile incuietorilor abandonete etc. Se stabileste gruparea, dispunerea u in campul infractiunii, se stabileste modul de operare. Toate ac se stabilesc in rap de dispunerea in spatiu a tuturor ob in campul infractiunii. Expertiza criminalistica a um = expertiza dactiloscopica, e docum care asig certitudinea ca u revelate, fixate, ridicate si trasportate de la FL sunt apte sa conduca la identif autorului. Ip: 1. expertului criminalist dactiloscop i se prez u fixate si ridicate de la locul faptei (mulajul, hartia folio). Exam pe baza u primite permite stabilirea care mana a lasat u; - care reg a mainii, care deget a format u;

16

- ce tip, ca varietate are desenul papilar; - modul de formare al u: prin apasare / u dinamica, prin deplasare pe un support dur; - vechimea u; - subst eventuale care se regasec in desenul papilar; - daca a identif cp 12 u de coincidenta, daca exista in u primita cp 12 particularitati. 2. i se preda expertului u digitala din evidenta (cartoteca dactiloscopica) / u digitala a pers suspecte si I se cere sa stabileasca pct de coincidenta intr ac conduce la identif autorului. cadavru necun se prez expertului u identif, fixate si ridicate la FL si u din evidenta. Expertul compara cele 3 categ de u si poate ajunge la identif cadavrului. Amprentarea cadavrului. Met de ampretare: a. placa cu tus tipografic: - placa de metal / plastic, rulou de cauciuc, tus tipografic; - rularea falangetei si a santului flexoral pe placa de tus, rularea treb facuta incepand cu partea ext a degetului stanga si partea interioara a degetului dreapta. b. amprentarea chimica: - se folos diverse subst chimice care sunt impregnate in tusiera si care nu murdaresc; - degetul rulat pe o tusiera se apasa pe o hartie speciala, apare pe hartie amprenta digitala. Reg. spalarea degetelor mainii inaintea de amprentare; - mana relaxata in rularea degetelor; - se exec o singura rulare. Amprentarea cadavrelor - de reg apar fen de rigiditate cadaverica, de putrefactie, degetul se incarca cu rulou special cerneala tipografica / subst chimice. Hartia folio se aplica cu un support de forma incaltatorului (limba) pe fiecare deget. In cazul degetelor dezhidratate prealabil se pregatesc prin injectarea in epiderma a glicerinei. Cercet criminalistica a u de picioare ! U de picioare, de reg, au putine elem de identif. Se folosesc mai putin in cercet criminalistica, dar u de picioare pot frecvent sa posede particularitati, elem caracteristice si de aceea se insista evidentierea lor si ridocarea lor. U de picioare: - a piciorului gol u plantei piciorului; - a piciorului semi incaltat cu ciorapul tras pe jum;
17

3.

- u de incaltaminte. Clasif u piciorului: a) u plantei piciorului (a piciorului descalat, gol) Piciorul are 4 regiuni: - meta-tarso-falangiana alc din degete. E cea mai valoroasa u de planat a piciorului pt ca desenul papilar al degetelor piciorului au suficiente elem caract. - meta-tarsiana lasa u valoroase; - tarsiana-mijlocie, modesta in u; - calcaiul, de reg desenul papilar din ac regiune e deformat dat bataturilor, cicatricilor ele pot constitui elem de identif. b) u piciorului semi-incaltat e semnif prin imprimarea tesaturii ciorapului si astfel ajuta nu numai la identif de grup, ci chiar la identif autorului. c) u de incaltaminte e de reg u de adancime, au cele mai multe elem particulare care ajuta la identif autorului. Formarea u de picior u de picior se form dupa acelasi mecanism ca si u mainii, adica in forma statica, dinamica, pe suprafatade adancime, vizibile, latente. Caracteristicile u de picior: dimensiunea u de picior difera dupa cum u se formeaza in miscare / repaus. Astfel, u piciorului in miscare e mai scurta comparativ cu u piciorului in repaus. In miscare numai prima jumatate a u piciorului se formeaza vizibil. Viteza de depalsare face ca u piciorului sa se scurteze. U formata in alergare evidentiaza varful incaltamintei / la piciorul gol regiunea falangiala. CFL a u piciorului, revelarea u: - se cauta in campul infractiunii in primul rand u de picior; - se cercet supraf pe care ar fi fost posibil sa se deplaseze autorul / victima. Cautarea u treb asociata cu cautarea u de miros de catre cainele de urmarire. Fixarea in PV, in plansa foto. u de adancime prin mulaj. ! U de picior descoperita trebuie protehjata de fct nat ext. Ex: ploaia acopera cu diverse vase u descoperita de picior Conservarea u de picior la acoperirea cu folie de polietilena treb sa protejeze u de eventualele deformari. Masurile treb sa vizeze: L, l, distanta, l calcaiului, u lasate de incaltaminte treb evidentiate si masura, distantele intre elem particulare specifice din u. Ex: poz pe suprafata talpei u unei portiuni lipsa din desen, u valorasa in gen pt descoperirea, identif gr din care face parte incaltamintea. U de adancime form de picior / incaltaminte treb pregatite inainte de fixarea foto prin curatire de resturi mat, frunze etc. Ridicarea prin mulaj a u de adancime: 1. se fixeaza foto u 2.operatiuni: se curata u de impuritati, se inconjoara u cu banda de tabla / plastic gors a.i. prin turanarea amestecului din praf de gips, a pastei stomatologice, compoz sa nu se reverse. Compoz se form in vasul de cauciuc existent in trusa. In canciocul cu apa se toarna praful de gips si nu invers. Consistenta amestecului: asemenea smantanei. Primul strat se toarna pe u la o grosime care sa asig acoperirea tuturor
18

detaliilor, apoi se aseaza armatura de betisoare in forma de cruce, apoi se adauga un alt strat de gips, de data asta al doilea strat sa aiba o consistenta mai dura. Grosimea totala 3 cm. Incalzirea mulajului = compozitia face priza. Se asteapata intarirea compoz, se sapa in jurul mulajului, se spala cu mare atentie pamantul de pe mulaj. Nu se freaca pamantul prin spalare. Subst folosite: parafina, latex, gips. Particularit in cercet cararii de u: Practica a stabilit faptul sa in cararea de u se reflecta caract individuale ale omului. Elem caract directia de miscare / axa cararii de u linia mediana ce se gaseste in spatiul dintre 2 siruri de pasi. Ea indica directia de miscare. Linia mersului linia formata de calcai. L pasului este distanta intr 2 u; l pasului este distanta intr partile externe a u de picior. Intrepretarea la FL a u de picior: sunt imp atat revelarea u izolate, cat si descoperiraea cararii de u. U izolate, descoperite, revelate pot stabili daca la FL a fost 1 / mai multe pers. Cararea de u ajuta la stabilirea directiei de mers, a caract mersului, a stabiliriii sexului ob care a lasat u. Barbatii au distanta intr 2 u consecutive 70-90 cm; femeile 50-60 cm. Neregularitatile ce apar in cararea de u pot sa arate: - starea psihica / patologica a pers (boala, betie, neliniste); - incercarea autorului de a deruta cercet prin mersul cu spatele unde L intre 2 u e mai mica si unghiul form de cele 2 u e mai mic; - pers transporta in spate ceva cand apar u de adancime. Cercet u de dinti si buze desenul asezarii dintilor propriu fiecarui individ e o caract esentiala in valorif u de dinti. Dupa 25 de ani, dantura, dispunerea fiecarui dinte e formata. Elem in care pot fi identif pers dupa u de dinti: l dintilor, poz dintilor, distanta intr acestia, gradul de uzura, lipsuri, afectiuniile, cariile, lucrarile stoma efect in timp. Odontologia j domeniul interdisciplinar prin care se pot identif pers care si-au gasit sfarsitul in accidente, catastrofe / ca urmare a savarsirii infractiunii. Studiaza dintii si mecanismul de formare a u de dinti. Apartine ML, dar preia si multe elem din stoma si criminalistica. CFL a u de dinti: cautarea u de dinti pe alimente gasite in campul infract fie pe fructe, fie pe alimente cu un grad ridicat de plasticitate (branza topita, ciocolata, margarina etc.), pe corpul victimei, pe corpul pers suspecte. In practica, cazuistica vizeaza doar u form de dintii din fata, mai putina practica pe u form de intraga dantura. Ex: descoperirea autorului dupa u de dinti lasate pe un capac de sticla de bere desfacuta cu dintii. Fixarea u de dinti: PV in care treb fixate in campul infractiunii poz corpurilor purtatoare de u de dinti, apoi fixarea foto. Transportarea ob purtatoare de u de dinti, indeosebi in caul alimentelor care din cz cond nat pot sa se altereze, astfel sa duca la deformarea u. Expertiza u de dinti: expertului i se pun de catre org CP intrebari privitoare la:
19

- nat u de dinti animala / umana, sexul, varsta, mecanismul de form a u de dinti, ce caract ale dintilor de reflecat in u, punerea la indemana expertului a unor u de comparative luate de la pers din cercul de banuiti poate contribui la identif / neidentif autorului. Particularit u de dinti lasate pe piela umana sunt det de plasticitatea pielii, de proc patologice carora le este supusa pielea in cz cadavrelor. Ac infl u, o deformeaza si contribuie la disparitia treptata a u. De aceea rapiditatea, urgenta manifestata in masurarea si fixarea u sunt abs necesare. Cercet u de buze : exista in practica rezerve privind val criminalistica a u de buze. Exista putine posibilt certe de identif a unei pers. Totusi urm elem pot sa se constituie in elem de idenfi: unghiurile comisurale, gropita mediana, buza superioare pronuntata / tuberculul buzei superioare, anumite particularitati anatomice ale buzelor. U de buze se form prin mecanismul stratificarii. Str de subst de pe buza se depune pe diverse ob: alimente, ob de cosmetica. Exista toate categ de u. Prez val criminalistica nat: continutul rujului aplicat de buza. CFL a u de buze: cautarea perseverenta pe ob posibile sa intre in contact cu ob producator de u ( pahare, tacamuri, pipa, tigaie). La infract cu violenta se cauta u de buze pe hainele personale ale vitimei. In procesul de fixare si ridicare de evitat met fz-ch care distruge ac u. Foto va ramanea pp met de fixare. Expertiza criminalistica a u de buze: expertului i se pun intrebari: nat u de buze, mecanismul de form a u, vechimea u, varsta, sexul celui ce produs u, care dintre buze a lasat u, ce subst exista in u de buza (alcool, apa). Alte u form de alte organe ale omului: u form de urechi, nas, barbie, frunte, fata unghii U de urechi se apreciaza ca are cea mai inalata val criminalistica dintre toate u form de parti ale corpului uman. Urechea difera de la o pers la alta prin: forma gen a pavilionului urechii, dimensiunea pavilionului, unicitatea formatului urechii. Aceste u se intalnesc frecvent la infrac privind viata si integritatea pers. U nasului mai putin intalnita, de reg au val criminalistica u de adancime form de nas. Ajuta la identif de gr. U fruntii: ridurile propriu fruntii pers asig form de u valoroase dpdv criminalistic. De reg poarta multa transpiratie, de aceea maj u form de frunte sunt u latente de startificare. U de unghii sub forma de zgarieturi. De reg se cauta in cz infract de violenta, prez imp cand se form u de unghii pe supraf cu o plasticitate ridicata. Pers din cercul de banuiti sunt verif sub aspectul subst depuse sub unghii. Cercet u de sange Cele mai frecventa u de nat bio, de reg, gasite in campul infract, la infract savar cu violenta sunt u de sange alaturi de alte u bio, secretii, tesuturi umane.
20

Secretii: saliva, secretie nazala, laptele mamar, vomismente, materii fecale, sperma. Tesuturi: - moi: sange, piele, masa cerebrala, tesut muscular; - dure: oase, fire de par, unghii. Cercet u bio sau de nat bio uman, e o zona de interferenta cu ML. Cerect u bio ajuta la clarificarea mecanismului de producere al infractiunii. Juristul treb sa dobandeasca cunostinte minime in domeniu pentru a putea fi inmasura sa formuleze intrebari specialistului chemat sa se pronunte prin expertiza propusa. U de sange cercet lor of indicii privind locul, timpul, mjl, modul de savr a infractiunii. Sangele reprez a 13 parte din corpul uman, aprox 4-5 litrii. E alc din plasma si elem celulare: globule rosii hematii, globule albe leucocite si trombocite. Fiecare categ de celule are caract proprii. U de sange la FL imbraca diferite forme. Ex: picaturi, stropi, dare de sange, balti, manjituri. U de sange in fct de suportul pe care sunt descoperite pot fi: absorbita de suport (deosebit de importante, se pastreaza in timp mai bine), u ramase pe suport (sub forma unei cruste, a unui strat, in timp fct de mediu le distrug). Treb evidentiate rapid pt a evita deteriorarea lor. Culoarea u de sange e diferite in fct de vechime (de la mom aparitiei pana la identif u), cantitate, natura suprotului pe care s-a descoperit, fct de temp, lumina. U proaspata culoare rosie, cu luciu caracteristic. In timp luciul dispare. U devine solzoasa, se desprind de pe suport parti de u. Culoarea bruna o capata de parcurs, apoi griverzui cand u e deja veche pt ca e dupa aparitia procesului de putrefactie. Calit u de sange: de reg u descoperita poarta influenta actiunii omului care incearca s-o indeparteze prin razuire, distrugere, incendierea suportului pe care s-a descoperit u. Se decupeaza de pe support locul u de sange ( se taie din batista, se arde partial prosopul). Descoperirea u de sange indicatii practice: - pe imbracamintea / corpul persoanei antrenate in savarsirea unei infractiuni cu violenta; - la pers din crcul de suspecti verificam cusaturile, mansetele, interiorul buzunarelor, sub unghii, pe rama pantofilor, in par; - pe ob, locul din campul infract unde a fost descoperit cadavrul, covoare, incheieturile parchetului, a dusumelei, rosturile faiantei, gresiei; - pe instrumentele gasite la FL, posibile instrumente ale savarsirii infractiunii: cutit, topor, alte ob contondente; - pe ob sanitare, frecvent sunt folosite pt a inlatura u de sange aflate pe corpul autorului: chiuveta, suportul prosopului, in cosul cu haine. Reg: se cauta folosindu-se surse de lumina pe care se aplica filter de culoare rosie / verde. Lumina e asezata sub un unghi ascutit. Se folosesc frecvent si lampile UV. ! U identif, posibil u de sange, se verif cu apa oxigenata pt a se stabili daca u e de sange uman / animal. Apa oxigenata + sange => efervescenta, se elibereaza oxigenul din sange.

21

Luminol subst chimica aplicata pe pata de sange. La razele UV apare o anumita fluorescenta. Se folosesc metode chimice numai daca in campul infractunii exista si alte u de sange. De preferat sa se apeleze la specialistul bio- criminalist. Intotdeauna u de sange, ca de altfel orice u descoperita la FL treb fixate prin cele 2 instrum: plansa foto, PV de CFL. Ridicarea u de sange: exista proceduri diferite in raport de locul unde s-a descoperit u de sange. Ipoteza: u descoperita pe un ob ce nu poate fi transportat se ridica daca e posibil un strat subtire din ob respectiv pe care se gaseste u de sange. U de sange pe supraf ce nu pot fi razuite: sticla, geam, cu apa se solubilizeaza u de sange si se ridica cu hartie de filtru. Ambalarea si transportarea u de sange: exista posibilitatea alterarii u de sange ca urmare a conditiilor meteo din timpul trasportului. De reg in saci de plastic. ! Numai cand u sunt uscate. Nu se ambaleaza ob purtatoare de u de sange proaspat in saci de plastic. ML recomanda: u de sange transportata sa fie uscata, fiecare u de sange ridicata se impacheteaza separat, timp cat mai scurt intr mom impachetarii u si pana la lab. Criminalistic. Interpret u de sange descoperite la FL. Forma picaturii de sange ajuta la stabilirea inaltimii de la care a cazut picatura de sange. U picaturii sunt cu atat mai zintate cu cat u de sange a cazut de la o inaltime mai mare. U de sange alungita provine de la o persoana aflata in mers. Partea ascutita arata directia de mers, deplasare a celui care a lasat u. Darele de sange pot stabili directia in care a fost tras cadavrul. U imprastiate pe o suprafata mare arata faptul ca victima s-a zbatut, s-a aparat, a luptat cu agresorul si practic se verif pers din cercul de suspecti ca posibile purtatoare de u de sange. Expertiza bio-criminalista a u de sange procurorul / org CP poate pune expertului urm intrebari: u e / nu de sange, sangele e de nat umana / animala, grupa de sange, zona corpului uman de unde provine sangele, existenta / nu in sange de alcool / alte subst toxice, sangele e de la barbat / femeie, vechimea aprox a u de sange, mecanismul de form a u de sange, carei pers din cercul de suspecti ii apartine sangele, alte date care ar putea rezulta din cercet criminalistica a u bio. Cercet u de saliva. U de saliva contine date privind gr sanguina pt anumite categ de pers. Astazi, in baza cercet u de saliva se pot identif pers / identif AND. U de saliva pot fi revelate pe: tigara, batista, maneca; se form prin contactul nemjl al buzelor cu diverse ob, tacamuri, tigari, scobitori sau prin scuipare. Cautarea / descoperirea u de saliva se folos lupe, lampi cu radiatii vizibile / invizibile, lanterne din trusa criminalistica. Se exam mucuri de tigara, ob de igiena personala, instrum musicale, ob de cult, religioase, plicuri, timbre etc. U de saliva in campul infractiunii pot fi confundate cu alte u bio: u de transpiratie, mucus nazal, sperma, secretie vaginala sau pot fi confundate cu u de nat organica / anorganica: sucuri, vopsea, detergenti.
22

Ridicarea / transportarea: aceleasi reg de la u de sange (ambalarea uscata a u, transportarea la lab). Interpret u de saliva conduc la obtinerea de date privind modul de formare a u prin tarare, muscare, mediul profesional din care provine pers care a lasat u: lucreza in metalurgie, in lab chimic (saliva are in compoz elem specifice). Se mai pot descoperii vicii ale pers: fumat, baut. Expertiza u de saliva ce intrebari se adreseaza expertului criminalist: daca u examinata e de saliva / nu; saliva e de nat umana / nu, gr sanguina a celui care a lasat u de saliva. De reg constatarile legate de cercet u de saliva nu au intotodeauna caract de certitudine. Exam genetic al u de saliva poate stabili AND pers care a lasat u si efectiv se paote identif pers care a produs saliva. U seminale pot fi identif indeosebi la cercet infractiunilor de omor sau la cele privind viata sexuala (viol, pedofilie, seductie, coruptie, incest, perversiuni sexuale). Identif lor in campul infractiunii conduce la stabilirea mobilului infractiunii, delimitarea cercului de persoane suspecte. Lichidul seminal se form prin depunere pe diferite suporturi ca urmare a unor raporturi sexuale, a unor deprinderi sexuale gresite, a unor tulburari neuropsihice. De asemenea se form de reg in caz de suicid. In acest caz, u gasite clarifica cauza mortii si elimina o alta cauza a mortii cu prinderea cadavrului in lat. U pot fi gasite in urm forme: in stare uscata cu particularit contur negru, culoare gri-albicioasa, aspre la pipait cand s-a format pe suporturi absorbante, au forma unor cruste solzoase / lucioase cand u e formata pe fibre sintetice. Cautarea ac u: pe corpul victimei (in orificiile naturale, exam treb facuta de cadre medicale / ML), pe ob de imbracaminte, pe lenjerie de corp. La persoanele din cercul de banuiti pe abdomen. Lampa cu UV descopera mai usor aceste u deoarece ele au o culoare albastruie fluorescenta. Lampa ofera numai indicatii, doar orienteaza cu privire la existenta u, nu stabileste certitudinea. Ridicarea u: u treb protejata intacta pt evidentierea spermatozoizilor, cellule esentiale in descoperirea autorului. De reg ob purtator de u se ridica si se cercet in lab. De reg, u descoperite pe suporturi tari niciodatat nu se ezuiesc si se procedeaza la decuparea subiectului purtator de u. Interpret u seminale: se stabilesc date privind deprinderi, obiceiuri sexuale ce pot fi exploatate in form cercului de banuiti. Se stabilesc modurile infractiunii. Expertiza bio-criminalistica a u seminale: expertului i se adreseaza intrebari privind: u e / nu e seminala, originea umana / animala a u, eventualele boli venerice ale pers care a produs u. Supravietuirea spermatozoizilor: max 48 de ore la femeie, pana la 19 zile la cadavre. Supravietuire f buna in imbracaminte, lenjerie. In prez probei de comparative, bioexpertul criminalist poate sa identif pers careia ii apartin spermatozoizii.
23

Lit de specialitate, practica maj in aprecierea faptului ca tehica de lab asig certitudine in identif pers dupa u seminale. Elem de investigare si identif bio-criminalistica pe baza AND: molecula de AND exista in toate celulele vii ale organismului omenesc. In 1985 s-a stabilit certitudinea ca AND ajuta la identif pers dupa exam u bio. lasate in campul infractiunii. Exista o sg categ de celula vie care nu are AND globulele rosii din sangele uman. Probe cu un inalt grad de precizie in identif AND: sangele fara hematii, lichid seminal, saliva, probe cu potential in stab profilului AND, secretii nazale, par, bucati de cadavru, parti din corpul uman, oase umane, urina, fluid vaginal. Expertiza AND conduce la identif pers. Discutii in doctrina si practica privind identif pers: amprenta genetica e unica si numai ea constituie dovada unicitatii omului, difficult in stab amprentei. Cercet firului de par Poarta denumire de u de par uman u de nat piloasa. Cercet lor nat firului de par, origine, sex, varsta, reg corporala de unde au fost revelate. U de par descoperite la FL nu inseamna intotdeauna ca provine din savr unor infractiuni cu violenta. Firul dep ar se compune din tulpina, radacina; in plan orizontal are 3 straturi: cuticula str ext, solzoasa,, cortex spre int cont pigmentii parului si canalul medular. Firul de par caract: lungime, grosime, pigmentatie, ondulatie. Ac caract sufera modif in timp, in fct de sex, varsta, reg de pe corpul uman de unde provine. Descoperirea u de par. Pt descoperirea lor se folos lupe, surese de lumina puternice, ochiul liber. Se cercet imbracamintea, lenjeria, corpul victimei, corpul suspectului, ob de igiena personala, u bio in care se pot gasi fire de par, mainile, membrele cadavrelor pe care se pot descopera par smuls de la agresor. Ridicarea firelor de par cerinte: - mentinerea intacta a firelor de par; - evitarea amestacarii firelor de par revelate in diverse locuri din campul infractiunii; - pastrarea intacta a depunerilor de subst de tija parului; - modul de ambalare de reg in eprubeta, in plicuri din celofan. Pe fiecare plic, eprubeta se fac mentiuni precise rivind locul unde au fost descoperite. Recoltarea firelor de par de la pers suspecate: sunt neces pt a obtina modelul de comparative. De reg recoltarea se face fie prin smulgere / pieptanare. Taierea firelor de par are un inconvenient ii lipseste radacine. Expertiza u de nat piloasa. Scopul stabilirea str int a parului, analiza supraf parului, analiza particulelor depuse pe tija parului, a u de mat.

24

Intrebari adresate bio-criminalistului: nat si originea firului de par, zona corpului de unde provine firul depar, sex, varsta, eventualele boli care au alterat calit firului de par, nat materiilor depuse pe fir, identif in baza profilului AND. Identif pers si a cadavrelor dupa semnalmentele ext Frecvent martorii oculari retin anumite elem care caract pers care a savar fapta penala (martorii oculari au luat la cunost nemjl de savr faptei penale, martorii asistenti sunt pers stab de org de CP pt a asista la desfasurarea unor activ de CP). De reg carcat somatice, anatomice ale unui individ adult au o relativa indep, stabilite in timp, particularit ce se constituie in fundam st de identif dupa semnalmente ext unei pers. Valoarea elem anatomice particulare ale individului in identif pers e asig de corectitudinea descrierii carcat anatomice de catre martori. Expertul criminalist treb sa indice ac criterii precise in aprecierea dimensiunilor anatomice, terminologie adecvata. Ac dificultati in stabilirea lbj comun expert martor in descrierea elem anatomice ale pers sunt depasite astazi de albumul existent, prelucrat pe PC cu o multiudine de imag, forme, dimensiuni a carcateristicilor anatomice. Descrierea semnalmentelor pers se face conf met portretul vb = portret alc dupa felul in care si-l aduce aminte martorul ocular. Elem precum: volumul fetei, forma, pozitie, culoare etc sunt necesare in alc portretului- vb. ! elem aratate sunt dependente de pers care a perceput ac particularit anatomice ale infractorului. Met portretului-vb ajuta in masura substantiala la identif pers autorului. Contine 2 categ de descrieri: descrerea statica a formelor anatomice: - talie scunda pana la 1,60, talie mjl 160-175, talie inalta de la 1,75; -constitutie fz/ corpolenta: slaba, uscativa, mjl, robusta, solida. Cele 3 particularit au in vederea marimea sist osos si masa musculara. Se au in vedre si elem precum: forma umerilor: drepti, cazuti; lungimea gatului; particulait mainior, picioarelor; tinuta: greoaie, atletica, eleganta, sportive; descrierea capului: forma- alungita, ovala, dreptunghiulara, triunghiulara cu baza in sus / jos, din profil contur oval / regulat / contur tuguiat. Fata are 3 zone: frontala, nazala, bucala. Fiecare parte se descrie separate. Parul insertie frontala, pierduta; forma- carliontat, intins; prez / nu a calvitiei; lungimea parului, culoarea si modul de pieptanare a parului sunt elem care treb private cu circumspectie. Fruntea se caract prin inaltime, latime, inclinare, mod de ridare, distanta dintre riduri, proeminenta arcadelor. Reg. la alc portretului-vb indeosebi se urmaresc urm elem: -ochii forma, pozitie, culoare, gene, adancimea ochilor in orbita; -nasul radacina nasului, linia dorsala, muchia nasului, inaltimea nasului, conformatia narilor. La femei elem nasului treb private cu circumspectie. Operatiile plastice modif config nasului.
25

-gura si buzele - marime, contur, culoare, grosime. Unele pers pot avea particularit ale gurei si buzei, un anumit tic. -barbia profil , latime, inaltime; -urechea poz ei fata decap: lipita / departata, descrierea lobului, a pliurilor; -ridurile locul unde se gasesc, forma lor, nr ridurilor. Exista posibilitatea modif ac prin operatii estetice. -culoarea pielii: bronz natural / artificial. Farduriel, machiajul modif culoarea pielii. -semnele particulare anatomice, leziuni, cicatrici, tatuaje, anomalii anatomice se descriu precizandu-se forma, locul, marimea, culoarea. Descrierea formelor dinamice contribuie la identif pers: 1. mersul: normal, degajat, suplu, sportiv, greoi, ezitant, pasi mici, mari, saltareti, eventualele operatii suferite pe parcursul vietii: operatii, infirmitati isi pun amprenta pe caract mersului. 2. modul de manif al pers; gestica, vb sunt dependente de temperamental, personalit individului, gradul de instruire. Poate fi: calma, nervoasa, lenta, agitate, impulsive, taciturana, volubila. Modul de manif poate fi luat in considerare numai daca observatorul a stat intr-un contact prelungit cu pers suspecta, a avut posibilit unei observari indelungate. Modul de manif difera in rap de stimuli ext ce apar in diverse sit: inexercitarea profesiei, in fam, in rap cu sefii, fata de apropiati. 3. vorbirea: uneori prez particularit f imp care ajuta la identif si care treb mentionate in portretul-vb: vorbire normala, balbaita, ticutrile vb. Portretul-vb depinde de 2 variabile: rabdarea in ascultarea martorului ocular si cunost criminalistice suficiente pt interpret declaratiilor martorului ocular. Met tehicnice folos pt alc portretului-vb: I. Schita de portret folos rar (lipsa desenatorilor) II. Foto robot este un colaj de foto in care se prez diversele elem statice si dinamice intr-o succesiune precizata de martori III. Albumul foto alc din foto diverse, des folosite indeosebi cel aplicat pe PC Identif cadavrelor a caror ID nu e cun Elem statice folos la portretul-vb sufera modof substantiale in cz cadavrelor datorita fie fen naturale (putrefactie, fen cadaverice) fie urmare a imprejurarilor in care a survenit moartea (explozii, catastrophe, accidente). Identif cadavrelor e facilitate numai daca in evdentelel Politiei exista evidenta desenelor papilare. Met asupra proiectiei: se suprapun imag foto a pers disparate cu imag foto a cadavrului neidentif. Prin suprapunerea celor 2 imag pot sa apara u de coincidenta /necoincindeta. O alta met reconstituirea fetei prin reconstituirea plastica a tesuturilor mao potrivit unor standarde. Identif dupa resturi osoase: exam AND da rezultate certe in identif pers.

26

Identif cadavrului dupa lucrarile stomatologice, dupa lucrarile sist dentar met valoroasa. Modif stomatologice existente intr-o evidenta creaza conditii de identif a pers si in cz in care cadavrele sunt distruse. Identif pers dupa voce si vb e fundamentata pe inreg fonice existente in evidentele organelor de UP. Individualitatea vocii si a vb e det de anumite particularit anatomice si fiziologice prin care fiecare individ se diferentiaza de altul. Met poate fi folos numai in prez existentei a unei u sonore de voce vb. La locul savarsirii faptei pot exista aparate de inreg audio video. Particularit anatomice ce det individualit vocii si a vb: - particularit de constructie a aparatului fono respirator / a elem ce-l compun: plamani, trahee, laringe, coarde vocale, cavitate bucala; - sunetele emise de om se regasesc pe o anumita banda de frecventa dep de particularit anatomice ale aparatului; - particularit fct fonatorii, adica particulair vocii det de coardele vocale. 3 caract are vocea: timbru, frecventa (ridicata, joasa), intensitate data si de capac pulmonara. Timbrul si intensitatea nu pot fi ctr constient de om si de aceea sunt extrem de semnificative in identif dupa voce-vb. - modif aparatului fono repirator ca urmare a unor boli: laringite, paralizii. Caract vocii: durata de pronuntare a unui cuv / gr de cuv; intensitatea vocii; rezonanta vocii, caract data de cavitatea bucala frecventa vocii infl de sunetele nazala. Caract vorbirii: intonatie, accent, prescurati de cuv, particularit lexicale. Expertiza criminalistica a vocii - org CP o solicita numai daca prez u martor. Intrebari adresate expertului: -autenticitatea inregistrarii in litigiu 9frecvent pt a se deruta CP se fac inreg fono lasate la vedere si astfel se ingreuneaza comparatia; - solicita stab in baza fonogramei descoperita la FL: sex, varsta, profesie, zone geograf de unde provine vorbitorul, daca a fost / nu constrans atunci cand a vb; - eventualele deghizari ale vocii, vb. Recent identif vocii-vb se pune in ca savar infrac de santaj

Inregistrarea penala (evidenta) Scopul inregistrarii penale: 1) identif pers care au comis infract (a recidivistilor); 2) identif infractorilor in registrul dactiloscopic; 3) identif pers disparate si a cadavrelor. Exista si inregistrari a ob corp-delict in diferite cartoteci.
27

Cazierul judiciar inregistreaza 2 categ de date: - evidenta nominala, alfabetica a pers care au savr infract si au fost condamnati definitiv; - inregistrarea dactiloscopica ( a up) a tuturor pers care s-au intersectat cu activ CP. Evidenta nominala in cazierul judiciar: fise personale ale pers condamnati definitiv prin sentinte penale. Fisa contine datele personale de identif, datele privind fapta penala savarsita, pedeapsa aplicata si toate masurile luate privind pedeapsa (gratierea, amnistie, suspendare etc). formula dactiloscopica este trecuta pe fisa si este intocmita de expertul criminalist. A doua inregistrare dactiloscopia este componenta a cazierului. Se folos pt identif pers care au savr o infract si deci au fost inregistrate. Fisa dactiloscopica are o anumita ordine de clasificare in clasor. Formula dactiloscopica a pers e criteriul fundam de clasare a fiselor. Inregistrarea corpurilor delicate la savar unei infract corpul delict, ob folosit la savr infract, poarta pe el toate categ de u parcurse (u de materii, u de resturi de imbracaminte, alimente, cosmetice, subst ). Cercet u corpurilor folosite in spargeri Patrunderea in incinte inchise fie incaperi / sertare / fiset, de reg, se face prin folosirea diverselor instrum = instrum de spargere si metode. O enumerarea a instrum de spargere e imposibila: surubelnita, clesti, aparat sudura etc. Instrum corp-delict form u de adancime, de suprafata, dinamice. Sunt vizibile cu ochiul liber. U de apasare, de fortare sunt importante pt ca redau caract constructive ale instrum folos (levier, ranga, surubelnita). Sunt specifice fortarii usilor, sertarelor, ferestrelor. U de frecare dinamice, caract instrum de spargere: burghiu (folosit la butucul broastei), fierastrau (la taierea lacatelor). Studirea u ajuta numai la identif de gr a ob folosit la spargere. U de lovire rare, ajuta la determinarea de grup a ob, a instrum folosit la spergere (u unui ciocan de 250 gr e alta decat a unuia de 1 kg). U de taiere form de cutit, topor, cleste, de reg, se form intr-un support moale, care preia si pastreaza foarte bine particularitatea reliefului lamei taietoare. Se pot identif instrum de spargere folosite. U de ardere si topire ex: spargerea unei case de bani cu aparatul de sudura. Se poate identif autorul, pe hainele suspectului apar u de metal, funingine, topire a metalului. Chei potrivite lasa u valoroase si poate duce la identif autorului. Particularit CFL la spargere 1) verif posibilelor locuri de patrunderea in incinta inchisa (usa se verif, cantul usii, u de taiere ale tocului usii, u ramase dupa sparegerea tabliei usii, de reg l ausa se forteaza broasca / incuietorile cu chei potrivite. Met moderna cu masina de gaurit se forteaza butonul broastei.).
28

2) fortarea ferestrelor: banda autocolanta, hartie, smoala, lut moale. Met moderne patrunderea prin zid, prin acoperis, prin tavan. Buni cunoscatori ai topografiei locului, intotdeauna exista legaturi intr autori si personalul incintei. La interpret u de patrunderea treb atentie pe ca sunt frecventa situatiile cand se insceneaza patrunderea pt ascunderea unei alte infract. 3) spargerea caselor de bani azi dificila. De reg casele moderne de bani au in pereti gaze toxice si dispozitive speciale de alarma. De reg casa de bani se sparge prin taiere la rece / cald. Identif de taiere la rece / cald - treb cautate u materiale (pilitura, stropi de metal topit). Descoperirea u cu ochil liber, lupe, surse delumina in plan la 45. Exam incuietorilor este atributul specialistului. Fixarea u se face prin foto, masuratori fotografice + PV. Ridicarea u se fac epotrivit naturii ac. ! Corpul delict, eventual instrum de spargere treb manipulat a.i. sa se evite distrugerea eventualelor up. In PV sa se faca mantiuni cu privire la locul de une a fost ridicat. Expertiza u instrum de spargere: sunt adresate intrebari: natura, tipul instrum de spargere, mecanismul de form a u, succesiunea form u de spargere, u este urmarea unui gr de instrum / unul sg, nr pers care au folosit instrum etc. In exam instrum de taiere suspect sa se aiba in vederea si eventualele modif ce survin in timp intr mom spargerii si mom exam. Exam u de praf copozitia prafului si natura prafului poate fi specifica unui anumit loc de munca. Ex: praful rezultat din atelierul de vopsit auto. Descoperirea, ridicare si analiza ac praf poate ajuta la identif autorului din cercul de banuiti. Ex: fortarea usii cu umarul pe tablia usii u de praf cu anumite particularit. Ridicarea u de parf se face prinaspirare cu filtru special. ! nu se amesteca u de praf ridicate din diferite locuri ale campului infarct. U de praf se cauta pe ob de imbracaminte (masetle panalonilor, ciorapi, gulere), pe incaltaminte, pe rama incaltamintei, in spatiul dintre toc si talpa, pe corpul victimei, pe urechi, sub unghii, in nas.

29