Sunteți pe pagina 1din 1

Biologia celulara este disciplina care studiaza celula, unitatea structurala si functionala a tuturor organismelor vii.

Biologia celulara studiaza proprietatile fiziologice ale celulelor, structura, organitele componente, interactiunea cu mediul, ciclul celular, diviziunea si moartea celulara la nivel microscopic si molecular. Celula este cea mai mica unitate a organismelor vii. Unele organisme sunt unicelulare, de exemplu bacteriile, iar altele sunt multicelulare cum este organismul uman care cuprinde 100 trilioane sau 1014 celule. Teoria celulara elaborata in 1839 de Matthias Jakob Schleiden si Theodor Schwann se bazeaza pe conceptul ca toate organismele vii sunt formate din una sau mai multe celule vii in 1855, Rudolf Virchow propune o extensie importanta a teoriei celulare conform careia toate celulele organismelor vii provin din celule preexistente ,, all living cells arise from pre-existing cells". ("Omnis cellula e celula"). Deci, nu exista creatie spontana a celulelor din materie nevie. Aceasta idee a fost demonstrata experimental de Louis Pasteur in 1862. Teoria celulara postuleaza ca functiile vitale ale unui organism au sediul in interiorul celulelor si ca toate celulele contin informatia ereditara necesara pentru a controla functiile celulare si pentru mostenirea acestor functii in urmatoarea generatie de celule. In 1880 August Weissman completeaza teoria celulara impunand ideea ca toate celulele vii existente provin dintro celula ancestrala, un stramos comun. Cuvantul ,,celula" provine din latinescul ,,cellulae", care este diminutivul cuvantului ,,cella", care semnifica ,,camaruta". Termenul descriptiv al celei mai mici structuri biologice viabile a fost atribuit de medicul englez Robert Hooke in cartea sa ,,Micrographia" publicata in 1665, insa in mod eronat, el a considerat celule camarutele delimitate de peretii celulozici observati la microscop intr-o sectiune fina prin tesut vegetal. "These pores or cells, were not very deep, but consisted of a great many little boxes, separated out of one continued long pore, by certain diaphragms." Biologia celulara si moleculara este disciplina fundamentala, in conexiune cu biochimia, fiziologia, fiziopatologia, morfopatologia, genetica, microbiologia, histologia, farmacologia, semiotica medicala, a condus la aparitia medicinei moleculare, aplicarea metodelor biologiei moleculare in diagnostic si tratament. Este o stiinta carea a aparut in a doua jumatate a secolului al XX-lea, cu origine in citologia clasica. Contributii romanesti: Gh. Marinescu- neurocitologie, publicatia ,,Celula nervoasa" in 1909 V. Babes- corpii BabesNegri in rabie - corpusculii Babes-Ernst in difterie I. Cantacuzino- creatorul scolii romanesti de medicina experimentala - factorul stimulator al secretiei celulare in diferite lichide biologice I. Dragoi- rolul presiunii osmotice asupra diviziunii celulare George Palade- primul premiat Nobel roman, descopera ribozomii si precizeaza rolul acestora in biosinteza proteinelor studii asupra ultrastructurii mitocondriei transcitoza: transportul prin vezicule la nivelul endoteliului capilar recircularea membranelor celulare la nivelul aparatului Golgi biogeneza membranelor celulare in aparatul Golgi. Celulele eucariote au evoluat dintr-o comunitate simbiotica de celule procariote. Este aproape sigur ca organite purtatoare de ADN propriu cum este mitocondria sau cloroplastul sunt ceea ce a mai ramas din o proteobacterie sau cianobacterie straveche simbionta capabila de respiratie aeroba, in timp ce restul componentelor celulelor eucariote actuale par sa derive dintr-o celula procariota ancestrala de tip archaea, conform teoriei endosimbiozei. Schema generala de organizare morfo-functionala a celulelor eucariote: Celulele in interfaza prezinta nucleu cu nucleoli, citoplasma alcatuita din ecto- si endoplasma, plasmalema sau membrana celulara. La M.E. observam plasmalema, jonctiunile intercelulare, prelungirile: microvili, cili, flageli, membrana dubla a nucleului cu pori si foita externa care se continua cu membrana RER, unde are loc biosinteza, modificarea, impachetarea si exportul unor proteine de secretie sau membranare, nucleolii in care are loc biogeneza ribozomilor. In M.E. se pot studia organitele celulare: lizosomii se desprind din aparatul Golgi si contin hidrolaze cu rol in digestie celulara, peroxisomi cu rol in detoxifierea celulara, aparatul Golgi cu rol in procesarea lipidelor si proteinelor sintetizate de celula, mitocondriile care genereaza energia necesara celulei, capabile de autoreplicare, centrozomul cu doi centrioli, este centrul de organizare microtubulara, vacuolele care sunt organite de depozitare