Sunteți pe pagina 1din 8

Lucrarea practica nr.

Administrarea medicamentelor
Exista foarte multe cai de administrare. FDA recunoaste 111 cai distincte de administrare a medicamentelor. !!! Exista mai multe clasificari a cailor de administrare. Dupa locul de patrundere in organism caile de administrare se clasifica in: 1. cai enterale medicamentele patrund in organism la nivelul aparatului digestiv. - calea bucala - calea sublinguala - calea orala (interna, per os (prin intermediul gurii)) - calea rectala 2. cai parenterale celelalte cai de administrare. !!! In prezent, termenul parenteral se suprapune cu injectabil. a. calea injectabila intravenoasa, intraarteriala, intramusculara, subcutanata, intradermica, intracardiaca, intraarticulara, intratecala (in LCR), epidurala (in spatiul epidural), etc. b. calea topica (locala) administrarea medicamentelor la nivelul mucoaselor si pielii urmarindu-se un efect local: - cale cutanata pe piele - intranazala - inhalatorie (tratamentul astmului bronsic) - conjunctivala - intraauriculara - intrauretrala - intravaginala c. cai parenterale care presupun administrarea medicamentelor la nivelul mucoaselor si pielii avandu-se in vedere un efect sistemic: - transdermica - inhalatorie (administrarea anestezicelor generale).

Pg. 1 of 8

Lucrarea practica nr.1

O alta clasificare imparte caile de administrare in: - cai externe administrare medicamentelor se face la nivelul mucoaselor si tegumentelor si se poate urmari fie un efect sistemic, fie un efect local: - calea cutanata (pe tegument pentru efect local) - calea transdermica (pe tegument pentru efect sistemic) - calea sublinguala (pe mucoasa sublinguala), calea bucala (pe mucoasa bucofaringiana) - calea rectala (pe mucoasa rectala) - calea intranazala, intraauriculara, conjunctivala - intravaginala, intrauretrala - inhalatorie - calea interna administrarea medicamentelor se face prin inghitire se mai numeste cale orala sau per os. - cai parenterale caile injectabile.

Pg. 2 of 8

Lucrarea practica nr.1

CALEA ORALA (INTERNA SAU PER OS) Presupune inghirea medicamentului si absorbtia substantei active la nivel gastro-intestinal. Avantaje: 1. una dintre cele mai sigure cai de administrare 2. ieftina - formele farmaceutice destinate administrarii orale sunt mai ieftine decat cele destinate administrarii pe alte cai 3. comoda pentru pacient 4. nu necesita echipament sterile 5. permite distributia sistemica a medicamentului.

Dezavantaje: 1. absorbtia medicamentului depinde de numerosi factori 2. unele medicamente pot fi iritante gastro-intestinale 3. instalarea efectului este lenta (comparativ cu calea i.v.) 4. unele medicamente pot avea gust neplacut 5. nu permite administrarea de medicamente la pacientii comatosi sau care prezinta varsaturi. Factorii care influenteaza absorbtia gastro-intestinala a medicamentelor: a. suprafata de contact cu mucoasa g-i este scazuta de prezenta alimentelor b. HCl si enzimele digestive pot distruge unele medicamente c. viteza de golire a stomacului si motilitatea intestinala

Pg. 3 of 8

Lucrarea practica nr.1

d. fenomenul de prim pasaj hepatic = metabolizarea medicamentului intr-o proportie foarte mare la prima trecere prin ficat. CALEA SUBLINGUALA (EXTERNA) Pe aceasta cale se administreaza comprimate de dimensiuni mici care se dizolva in contact cu saliva iar substanta activa este absorbita in circulatia sanguina sublinguala. Avantaje: permite o absorbtie a medicamentelor si evitarea fenomenul de prim pasaj hepatic. Dezavantaje: gust neplacut si nu este foarte comoda pentru pacient.

CALEA RECTALA (EXTERNA) Este folosita in special la copii sau la pacientii cu stare constienta alterata sau daca pacientul prezinta varsaturi dar nu si diaree. Absorbtia medicamentelor administrate pe aceasta cale este variabila, se evita doar partial fenomenul de prim pasaj hepatic. Unele medicamente pot fi iritante iar administrarea este dificila si neplacuta pentru pacient.

CALEA INJECTABILA (PARENTERALA) Cnd se utilizeaza aceast cale trebuie tinut cont de proprietile solutiei injectabile: volum, concentratia substantei active, pH, vascozitate, tonicitate, dimensiunea particulelor, adjuvantii utilizati. Intotdeauna, pentru administrarea injectabila a unui medicament sunt necesare echipamente sterile. Calea injectabila se utilizeaza cand: 1. medicamentul nu se absoarbe sau este degradat la nivel digestiv 2. cand se are in vedere un efect rapid in situatii de urgenta 3. cand pacientul este necooperant, inconstient sau incapabil de a inghiti medicamentul. Pg. 4 of 8

Lucrarea practica nr.1

Dezavantajele caii injectabile: 1. preparatele injectabile si echipamentele necesare sunt scumpe 2. echipamentele utilizate trebuie sa fie sterile 3. administrarea injectabila trebuie realizata de personal calificat 4. dupa ce a fost injectat, un medicament nu mai poate fi indepartat in caz de reactii adverse sau supradozaj.

Calea injectabila intravenoasa (i.v.) Se folosesc venele din zona antecubitala, zona dorsala a mainii si mai rar, venele piciorului. Asigura cel mai rapid efect al unui medicament. Biodisponibilitatea unui medicament este de 100% (toata cantitatea de medicament ajunge in circulatia sanguina nu exista pierderi). Este mai putin dureroasa comparativ cu calea inj. intramusculara sau subcutanata. Ca dezavantaje, pot apare tromboze, flebite la locul injectarii, embolie cu aer.

Calea injectabila intramusculara (i.m.) Administrarea intramusculara se realizeaza in muschiul gluteal mare, deltoid sau in m.vast lateral (al coapsei). Dimensiunea acului trebuie aleasa in functie de stratul adipos al pacientului astfel incat sa se evite injectarea intraadipoasa a medicamentului. Daca se realizeaza mai multe injectii intramusculare, locul de injectare trebuie variat. Se pot administra doar volume mici de solutie: in m.gluteal mare maxim 5 ml, in m.deltoid maxim 2 ml. Locul administrarii trebuie ales astfel incat sa se evite administrare i.v. Inainte de injectarea medicamentului, dupa ce acul a fost introdus, se aspira usor pentru a vedea daca patrunde sange in seringa.. Daca da, se scoate acul, se schimba cu un alt ac steril si se injecteaza in alt loc, repetand procedura. Administrarea i.m. determina concentratii mai joase de medicament dar care se mentin mai mult timp. Efectul medicamentului apare mai lent decat dupa injectare i.v. dar mai rapid decat dupa injectare subcutanata. Rata de absorbtie a medicamentului de la locul administrarii depinde de adancimea Pg. 5 of 8

Lucrarea practica nr.1

injectarii (se absoarbe mai greu din stratul adipos), fluxul sanguin local, efortul fizic (creste fluxul sanguin muscular). Calea injectabila subcutanata (s.c.)

Administrarea s.c. se realizeaza pe suprafata anterioara a coapsei sau in portiunea inferioara a abdomenului. Asigura o absorbtie lenta si continua a medicamentului fiind influentata de aceeasi factori ca in cazul administrarii i.m. Frecvent sunt amplasate diferite sisteme ce elibereaza constant medicamentul.

Pg. 6 of 8

Lucrarea practica nr.1

Calea inhalatorie
Se foloseste cand se intentioneaza obtinerea unui efect direct la nivelul plamanilor (tratamentul astmului bronsic) sau sistemic (anestezice generale). Utilizarea acestei cai depinde de forma farmaceutica utilizata (se pot administra gaze sau aerosoli) si de dispozitivul utilizat.

Pg. 7 of 8

Lucrarea practica nr.1

Imagini de pe site-urile: http://www.pharmacy.wsu.edu/courses/PharS531/Parenterals%20I_files/image002.jpg www.cartage.org.lb www.drum.amedd.army.mil www.pharmlabs.unc.edu http://sart.org/images/IntramuscularInjection.gif http://library.thinkquest.org/23685/media/iniez.jpg http://media.photobucket.com/image/SUBCUTANEOUS%20injection/derixc/SC1.jpg http://www.health.gov.nl.ca/health/publications/immunization/image/METHOD%20FOR%20INTRADERMAL%2 0INJECTION.jpg http://www.mdconsult.com/php/156313091-2/homepage

Pg. 8 of 8