Sunteți pe pagina 1din 9

Tunisia- prezentare generala

Tunisia (n limba arab , Tnis), oficial Republica Tunisian ( ) este o ar situat n nordul Africii, este cea mai mic ar situat aproape de Munii Atlas. Se nvecineaz cu Algeria n vest i Libia n est. Numele rii provine de la numele capitalei Tunis. Este ara situat n zona cea mai estic a Maghrebului. Insula cea mai mare este Djerba (514 km).

Structura administrative: 24 de guvernorate Capitala: Tunis (1,9 milioane locuitori) Limbi: araba ( limba oficiala), franceza Religia :islam Cele mai mari orase :Sfax, Sousse, Bizerta Cel mai mare lac : Marele Sot Cel mai lung rau: Medjerta

Statistica:
Suprafata: 164.418 km2 Populatia: 10 milioane de locuitori Densitatea populatiei: 60 locuitori/km2 Sporul natural: 0,99% Cel mai inalt varf: Jabel Chambi( 1544 m) Granite: Cu Algeria si cu Libia(in total 1424 km) Lungimea tarmului: 1148 km

In Tunisia, europenilor le vine mai usor sa se obisnuiasca cu lumea araba, capital tarii, Tunis, este puternic europenizata, iar pe coasta vin multi turisti, desi viata este patrunsa de spiritul islamului.
Tunisia, tara cu o mie de fete! De la nord la sud, o fermecatoare calatorie prin peisaje diverse, culturi amestecate, istorie milenara si plaje de aur! Poarta catre Orient, Tunisia este un loc fabulos unde se regasesc cele mai diversificate forme de relief. In regiunea Sahara, desertul ia diferite forme: desert de nisip auriu, de pietre vechi ori de lacuri sarate, canioane, platouri si dune gigantice. Oazele Saharei sunt atractii bine-cunoscute, sentimentele inaltatoare pe care ti le ofera cand te plimbi prin astfel de locuri vii aflate in mijlocul unui desert arid cat vezi cu ochii, sunt de neegalat!

Istoria
Fenicienii au ntemeiat aezri pe teritoriul actual al Tunisiei nc din jurul anului 1000 .Hr., cea mai important fiind Cartagina, care a dominat comerul n Mediterana central, pn cnd a fost distrus de romani n 146 .Hr. Tunisia a rmas parte a Imperiului Roman pn a fost ocupat de vandali la jumtatea secolului al V-lea d.Hr. n secolul al VI-lea, Tunisia este recucerit de Imperiul Bizantin, ea devenind parte a lumii islamice odat cu expansiunea islamului n secolul al VII-lea, ea ajungnd un centru important al culturii islamice n Africa de Nord. n 1574 a fost ncorporat n Imperiul Otoman, fiind condus de la Constantinopol prin intermediul guvernatorilor turci, aa-numiii bei.

n 1881, odat cu declinul Imperiului Otoman, Tunisia devine protectorat francez. n timpul celui de-al Doilea Rzboi Mondial, Tunisia a fost sub guvernarea regimului de la Vichy. Dup rzboi, Tunisiei i-a fost dat autonomie n 1954 ca urmare a unor revolte populare. Independena i-a fost acordat la data de 20 martie 1956. Monarhia iniiat de Frana a fost abolit n 1957, i Partidul Neo-Destour (Noua Constituie), condus de Habib Bourguiba a luat puterea. Habib Bourguiba a devenit preedinte pe via n 1959. n 1987 Bourguiba a fost rsturnat de ctre Zine El Abidine Ben Ali, care la rndul lui a fost rsturnat de o revolt popular n ianuarie 2011.

Populatia: Circa 98% din numrul populaiei sunt arabi i berberi asimilai de arabi.
Numai 1,2% din populaie sunt berberi. Ca fost colonie francez, minoritatea cea mai important dintre europeni sunt francezii, urmai de italieni i maltezi. Densitatea populaiei fiind mai mare n nord unde locuiesc 70% din numrul locuitorilor.

Clima
O clim arid n sud, care devine mai umed spre rmul mrii la nord, ceea ce explic zona asemntoare stepei (cu veri fierbini i ierni reci). Din Tunisia central spre sud domin o clim tipic deertului. Temperatura medie este n ianuarie 10 C iar n august 26 C. n sudul Munilor Atlas domin tot timpul anului o clim cald uscat cu puine precipitaii, temperaturile atingnd 45 C. Diferenele cele mai mari de temperatur sunt n zona Saharei - vara cu 50 C, iar iarna atingnd temperatura de nghe. Dinspre Sahara bate vntul iroco (scirocco), un curent de aer uscat i fierbinte. Precipitaiile anuale n nord sunt cuprinse ntre 500-1.000 mm n apropiere de coasta mrii, ating 1.500 mm n muni, iar n sud sunt 200 mm pe an.

Flora i fauna:
Aceasta fiind dependent de clim, n nord i n Munii Atlas sunt pduri de foioase cu tufiuri (macchie), animale slbatice: mistrei, iepuri, spre sud n regiunea de step fiind gazele, pe cnd n sud n zona deertului fiind scorpioni, erpi, vulturi.

Geografie
Tunisia este ara cea mai nordic a Africii situat ntre deertul Sahara i Marea Mediteran, la 140 km de Sicilia. Este la jumtatea distanei dintre Oceanul Atlantic i valea Nilului. Coodonatele geografice ale rii sunt ntre 37 20 i 30 10 latitudine nordic i 7 30 2 si 12 longitudine estic. Limea maxim(nord-sud) 780 km, este ntre ntre Cap Blanc i punctul de frontier Bordj el Khadra iar pe direcia est-vest 380 km ntre insula Djerba i Nefta.

Se nvecineaz cu Algeria la vest i cu Libia la sud-est. La nord i est are deschidere la Marea Mediteran, lungimea coastei fiind de 1.148 km. Nord-vestul rii este mrginit de Tell-Munii Atlas. Paralel cu rmul mrii pn la golful Bizerte se afl lanul munilor Kroumirie cu 700-800 m nlime, continuat cu dealurile Mogod cu o nlime de 300-400 m care se termin cu Cap Blanc, un rm stncos la mare. Valea fluviului Medjerda este o regiune agrar roditoare. Munii mai nali din ar sunt aliniai pe direcia nord-est -Cap Bon, spre sud-vest unde se afl muntele cel mai nalt (Djebel Chambi, 1.544 m) cu o lungime de 220 km de-a lungul coastei Mrii Mediterane, ntre Hammamet i Skhira, Sousse i Sfax. Acest munte este nconjurat de Sahel (es) roditor (optim culturii de mslini) rcorit de vntul mediteranean. n sudul munilor se afl o zon de depresiune asemntoare stepei (Chott el Djerid cu lacuri srate), aceast regiune fiind urmat n sud de Sahara. La grania cu Libia, spre vest, este esul Djeffara limitat de Dahar un platou calcaros (600 m altitudine) care se continu spre mare cu un trand nisipos.

Economia
Economia Tunisiei s-a dezvoltat rapid, condus fiind de industria textil, prelucrarea alimentelor i alte industrii uoare, turism, minerit. Sectorul agricol include producia de cereale, msline, curmale, fructe citrice etc. Tunisia este o ar cunoscut pentru turismul a aproximativ 6 milioane de turiti pe an, n 2008 naionalitile fiind: libieni (1,776,881 de vizitatori), francezi (1,395,255), algerieni (968499), germani (521513), italieni (444541), britanici (254,922) i polonezi (207531) Numrul turitilor romni n Tunisia a nregistrat n ultimii ani o evoluie constant. Tunisia a gzduit n 2008, 31050 turiti romni, o rat de cretere de 75% fa de anul 2000 (6428 vizitatori). Cel mai mari staiuni turistice din Tunisia sunt n urmtoarele orae: Djerba (insula), Sousse, Hammamet, Monastir, Sfax, Tozeur (ora-oaz). Turismul n Tunisia este una dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei i o surs important de valut pentru ar. Turismul are un efect benefic asupra altor sectoare economice, cum ar fi transportul, comunicaiile, artizanatul, comerul i construciile.

Religia
98% din populaie sunt musulmani, 1% cretini, 1% evrei i alte religii.[2] Pe insula Djerba triesc i musulmani kharidjii. Tunisia este o ar musulman considerat ara secular, voalul, barba i toate simbolurile religioase este interzis de a fi afiate.[necesit citare]

Constituia interzice orice partid politic care are ca baz religia, pentru a se asigura separarea dintre religie i politic. n Tunisia poligamia este interzis.

Patrimoniu mondial UNESCO


Pe lista patrimoniului mondial UNESCO au fost incluse urmtoarele obiective culturale sau naturale din Tunisia:

Amfiteatrul roman din El Djem (1979) Situl arheologic din Cartagina (1979) Medina din Tunis (1979) Parcul naional Ichkeul (1980) Oraul punic Kerkuan (Kerkouane) i necropola sa (1985, 1986) Medina din Sousse (1988) Medina din Kairouan (1988) Situl arheologic din Dougga (Thugga) (1997)

Limba
Arab, dar aproape toata lumea vorbete franceza, deoarece este limba strin obligatoriu predat i nvat n coli. n staiunile turistice se vorbete att engleza ct i germana.

Fus orar
- 1 or fa de ora Romniei

Moneda naional
Dinarul tunisian TND. Dinarul tunisian necheltuit n timpul sejurului poate fi preschimbat n valut convertibil numai la bncile din aeroport. La aceast procedur vi se va solicita chitana cu care ai fcut schimbul din valuta n dinar. Suma maxim care poate fi preschimbat n valuta convertibil este 30% din suma schimbat iniial, dar nu mai mult de 100 TND. Este interzis introducerea sau scoaterea din ar a monedei naionale ! Nu este limitat suma de valut convertibil care se poate introduce n Tunisia, dar sumele care

depesc valoarea de 1000 TND trebuie declarate n scris. Ca valut convertibil v recomandm s avei USD sau EUR la Dvs. Aceste valute pot fi schimbate la orice banc. n anumite locuri sunt acceptate i crile de credit (n primul rnd Visa i Mastercard), precum i EUR.

Cultura Tunisiei
Multiculturalitate
Unele aprecieri privind societatea tunisiana Familia este cea mai importanta in societatea tunis iana, atat in concept restrans, cat si cea extinsa. Statutul femeii era comparativ cu cel occidental, femeile tunisiene lucrand in majoritatea domeniilor de activitate (ex. constructii, educatie, cercetare, politie, servicii publice, turism,diplomatie, justitie, transporturi, dar mai putin in politica)

Respectarea traditiilor
Ca reguli generale, trebuie evitat sa arati talpa picioarelor (reprezinta o forma a lipsei de respect)si sa folosesti mana stanga pentru a manca sau a interactiona cu ceilalti (se presupune ca aceasta este mana care se foloseste la toaleta). La vizitarea unei moschei este obligatorie acoperirea de catre femei a bratelor, genunchilor si a capului (nota: nu toate moscheele permit accesul femeilor);este obligatorie descaltarea, pantofii putand fi lasati la intrare sau luati intr-o geanta/rucsac. In interior se vorbeste numai in soapta. Desi in marea majoritate a tarilor islamice femeile nu merg singure pe strada, ci doar insotite de catre sotii lor, tati sau alte femei, in Tunisia nu este inca o mare problema ca o femeie sa fie singura pe strada. Se recomanda insa sa se evite, pe cat posibil, astfel de situatii. In mijloacele de transport in comun, cand femeia este insotita de un barbat, ocupa locul de langa fereastra, iar daca este singura, se alatura unui grup de femei. Daca o femeie este invitata intro casa musulmana, trebuie sa stea alaturi de grupul de femei, fiindu-I interzis sa stea alaturi de barbati. Desi in marea majoritate a tarilor islamice femeile nu merg singure pe strada, ci doar insotite de sotii lor, tati sau alte femei, in Tunisia nu este inca o mare problema ca o femeie sa fie singura pe strada.Se recomanda insa sa se evite, pe cit posibil, astfel de situatii. Se interzice ca o femeie sa tina de mina un barbat,chiar daca acesta este sotul sau. In mijloacele de transport in comun, cind femeia este insotita de un barbat, ocupa locul de linga fereastra iar daca este singura, se alatura unui grup de femei. Daca o femeie este invitata intr-o casa musulmana, trebuie sa stea alaturide grupul de femei, fiindu-i interzis sa stea alaturi de barbati

Buctria Tunisiei

Scurt descriere
Bucataria tunisiana este un amestec de traditii culinare imprumutate de la locuitorii desertului si din gastronomia europeana si orientala. Modul specific in care este condimentata a fost influentat de tarile mediteraneene vecine si de multele civilizatii care si-au pus amprenta asupra culturii tunisiene: feniciana, romana, araba, turca, evreiasca, franceza, italiana si berbera. Multe dintre stilurile si ustensilele de gatit s-au nascut in vremurile in care vechile triburi indigene erau nomade. Acestea erau limitate la utilizarea vaselor pe care le puteau cara si la cele ce puteau fi fabricate pe loc. Spre deosebire de celelalte bucatarii nord-africane, cea tunisiana este picanta si condimentata. O veche legenda spune ca un sot tunisian poate masura afectiunea sotiei sale dupa cantitatea de piper folosita la prepararea mancarii. Daca mancarea devine fada, barbatul poate fi sigur ca sotia nu-l mai iubeste.

Feluri de mancare specifice Tunisiene


Bouza este o prajitura preparata din alune si sorg. Samsa este compusa din starturi subtiri de patiserie, alternate cu straturi de alune prajite tocate si seminte de susan, insiropate cu sirop de lamaie si de apa de trandafiri. Taginele, vestite deja in intreaga lume, sunt tocane gatite in vase de pamant, inchise cu capac. Painea este atotprezenta pe masa tunisienilor. De la bagheta pana la painea taraneasca, coapta in cuptoare de lut numite tabouna, fiecare regiune a tarii are specialitatile sale. Nici o masa nu este completa fara paine proaspata.

Proiect realizat de : Hobjila Alexandra Soceanu Monica Clasa aVII-a B