Seminar 3 Ecopedologie Consistenta, plasticitatea si adezivitatea solurilor 1.

. Consistenta reprezinta modul de comportare al solului la actiunea de deformare sau rupere a acestuia. Depinde de textura, structura si umiditate. Astfel, la aceeasi textura consistenta se determina in trei stari de umiditate a solului: Consistenta in stare uscata se determina pentru probe de sol cu umiditate foarte redusa. In acesta stare, solurile se caracterizeaza prin rigiditate, rezistenta mare la compresiune si penetrare, precum si tendinta de rupere in fragmente. Aprecierea consistentei in stare uscata se face presand in mana bucati de sol uscat. In aceasta stare solul poate fi: - necoeziv; - slab coeziv, cand se sfarama usor; - moderat coeziv, cand rezista slab la presare intre degete si se rupe usor; - dur, cand opune rezistenta moderata la presare si se rupe in mana fara dificultate; - foarte dur, cand materialul este foarte rezistent la presarea intre degete si poate fi rupt in mana cu mare efort; - extrem de dur, cand opune rezistenta maxima la presarea intre degete si nu poate fi rupt in mana. Consistenta in stare umeda a fost denumita si consistenta friabila. Se poate determina la o stare de umiditate intermediara, cuprinsa intre pragul minim al umiditatii si capacitatea de apa de camp. In aceasta stare materialul are tendinta de a se rupe in bucati mai mici. Acest tip de consistenta se apreciaza presand in mana bucati de sol in stare umeda. In acest caz, materialul poate fi: - necoeziv; - foarte friabil, daca se sfarama usor la presarea intre degete; - friabil, cand se sfarama la presare usoara pana la moderata intre degete; - tare, cand se sfarama greu la presare moderata intre degete, iar rezistenta pe care o opune este sesizabila; - foarte tare, cand materialul se sfarama greu intre degete, doar la presare puternica, - extrem de tare , adica nu poate fi sfaramat intre deget, dar cedeaza numai la forte exterioare foarte puternice. Consistenta in stare uda se apreciaza pentru probele care au umiditatea cu valori ce depasesc capacitatea pentru apa in camp. Acest tip de consistenta este exprimata prin plasticitatea solului si prin aderenta solului. 2. Plasticitatea este proprietatea materialului umed si ud de a se modela sub actiunea unei forte si de a-si mentine forma astfel capatata, chiar dupa incetarea actiunii fortei la care a fost supus. Materialul de sol umed si ud se ruleaza intre aratator si degetul mare pentru a observa daca se formeaza sau nu panglici, suluri, bastonase si filamente. Plasticitatea se apreciaza astfel: - neplastic, cand nu se formeaza filamente prin rulare intre degete; - slab plastic, formeaza filamente, dar care nu rezista la incercarea de modelare; - moderat plastic, solul poate fi modelat in filamente dar care se rup la indoire; - foarte plastic, cand materialul de sol formeaza filamente si panglici, care la indoire nu crapa. 3. Adezivitatea reprezinta proprietatea materialului de sol umed si ud de a se lipi de obiecte. Se determina prin presarea unui fragment de sol intre degete . Aprecierea adezivitatii se face astfel: - neadeziv, materialul nu adera pe degete sau alte corpuri straine;

- slab adeziv, are o aderenta slaba, dar se desprinde usor, degetele ramanand curate; - moderat adeziv, are o aderenta clara si se desprinde greu, o parte din material ramane pe degete; - foarte adeziv, solul aderat pe degete se desprinde foarte greu, la incercarea de indepartre materialul ramane impregnat in amprenta digitala. Aceasta proprietate este importanta in efectuarea lucrarilor mecanice si proiectarea masinilor agricole. Neoformatiunile solului Neoformatiunile de solificare reprezinta acumulari sau separatiuni locale de diverse materiale care au luat nastere in cuprinsul profilului de sol, ca o consecinta a proceselor de pedogeneza. Dupa natura si originea compusilor de acumulare, se clasifica astfel: 1. Neoformatiuni rezultate prin acumulari intense de saruri: Neoformatiuni de carbonati sunt alcatuite din acumulari de carbonati Ca2+ si Mg2+. - eflorescentele sunt depuneri de carbonati de culoare alba sau alb-murdara, care apar de-a lungul traseelor de circulatie a solutiei solului. - pseudomiceliile depuneri incipiente, de culoare alba, pe fetele agregatelor structurale, sub forma cristalelor aciculare fine de carbonati secundari, cu aspect de micelii de ciuperca. - vinisoarele acumulari fine de carbonati in golurile ramase prin descompunerea radacinilor foarte subtiri. - tubusoarele sunt depuneri de carbonati asemanatoare vinisoarelor dar care prezinta in interiorul lor canale de-a lungul axei longitudinale. - petele constau din acumulari foarte fine de carbonati, care apar pe fetele elementelor structurale sau pe peretii crapaturilor. - pungile acumulari friabile de carbonati, de culoare alba sau alb-cenusie, care se depun in unele spatii libere, adica fisuri, culcusuri de larve, crapaturi etc. - concretiunile sunt noduli de carbonati, de forma sferica sau ovoida, cu dimensiuni diferite si care sunt bine cimentate. Dupa marime, concretiunile se clasifica astfel: - mici, cu diametrul <5 mm; - medii, cu diametrul intre 5 si 15 mm; - mari, cu diametrul > 15 mm. Dupa modul de distributie in profilul solului, concretiunile pot fi diseminate in toata masa solului sau concentrate in anumite orizonturi intermediare si bazale. Neoformatiuni de saruri usor solubile sunt depuneri alcatuite din cloruri si sulfati de Na, K, Mg si Ca. Se mai numesc neoformatiuni saline. 2. Neoformatiuni formate prin acumularea oxizilor a. Iau nastere prin procese de iluviere a oxizilor, de reducere si oxidare, sub influenta excesului de umiditate. Neoformatiile rezultate prin iluvierea oxizilor sunt: - duripanurile sunt orizonturi situate la suprafata sau in apropiere suprafetei solului, cimentate cu silice, secundar cu oxizi de fier sau carbonati. - cuirasele sunt orizonturi subtiri, puternic cimentate. - orizontul de orstein este un strat subtire, format prin cimentarea nisipurilor de catre oxizii de fier si mangan, cu sau fara materie organica. b. neoformatiunile rezultate prin procese de oxidare si reducere: - pete de oxidare sunt depuneri fine de oxizi de fier si mangan, de culoare bruna sau roscata, pe suprafetele agregatelor structurale - pete de reducere sunt acumulari fine de oxizi ferosi hidratati, de culoare cenusie, verzuie sau albastruie, pe suprafetele agregatelor structurale

- dendritele sunt pelicule de oxizi de fier si mangan, cu contur ramificat. - concretiunile feri-manganice sunt acumulari sferice de oxizi de fier si mangan, depuse in strate concentrice in jurul unor particule de cuart. 3. Neoformatiunile coloizilor minerali si organici. a. Neoformatiunile de coloizi minerali sunt rezultate prin procese de iluviere a mineralelor argiloase si se prezinta sub forma de pelicule. Acestea sunt depuneri foarte fine de minerale argiloase, sub forma de film, pe suprafata agregatelor structurale. Dupa grosime pot fi: subtiri, moderate, groase. Dupa gradul de dezvoltare se impart in: rare, discontinui, continui. b. Neoformatiunile de coloizi organici se formeaza prin acumulare, datorata iluvierii humusului, sub forma de limbi de humus. Acestea sunt acumulari mecanice, care se formeaza prin antrenarea compusilor coloidali ai humusului, depusi pe peretii agregatelor structurale. 4. Neoformatiunile reziduale s-au format prin inlaturarea progresiva a peliculelor de coloizi minerali si/sau organici din unele orizonturi situate la partea superioara a profilului de sol si acumularea in loc a particulelor de nisip fin si praf. Din aceasta categorie fac parte: - petele silicioase sunt depuneri fine de silice, de culoare alba, la suprafata agregatelor structurale. - pulberile de silice sunt aglomerari de particule minerale fine de culoare alba, alcatuite din silice amorfa. 5. Neoformatiunile biogene a. Neoformatiunile biogene de origine vegetala - cornevinele sunt canale ale radacinilor plantelor lemnoase, umplute cu material humifer sau cu materiale din alte orizonturi, superioare celui in care s-au depus. - dendrite sunt urme de radacini imprimate pe fetele agregatelor structurale. b. Neoformatiunile de origine animala - coprolitele sunt aglomerari organo-minerale formate prin actiunea ramelor, in urma trecerii materialului de sol prin aparatul lor digestiv - crotovinele sunt vechi galerii ale animalelor din sol umplute cu material pamantos adus din alte orizonturi, dar pot fi si galerii goale. - cervotocinele sunt canale create de rame sau alte animale mici, umplute sau nu cu material pamantos - culcusurile sunt locasuri de larve