Limba greac modern

De la Wikipedia, enciclopedia liber

Salt la: Navigare, cutare Limba greac modern sau neogreac, n original sau , cunoscut i ca , se refer la cea de-a cincea etap din evoluia limbii greceti, dup greaca mycenian, greaca antic, cea a perioadei elenistice i cea medieval. Astzi vorbesc aceast limb aproximativ 14-17 milioane de persoane, cei mai muli vorbitori fiind n Grecia i Cipru. Exist ns un numr important de vorbitori printre minoritile etnice din state sau n comuniti de imigrani. n mod simbolic se consider c anul cderii Constantinopolului(1453) reprezint nceputul limbii moderne greceti, dei, din punct de vedere lingvistic, n secolul al XI-lea aceasta era deja format. Timp ndelungat au coexistat dou limbi, una reprezentat de dialectele vorbite n diferite regiuni ca limb vernacular, cealalt fiind limba care conserva formele scrise ale limbii arhaice. ntre secolele al XIX-lea i al XX-lea s-au aflat n competiie diferite forme ale limbii populare () i limba pur,(), utilizat n administraie, justiie i literatur. n 1976, prin lege(306/1976), statul grec a declarat ca limb oficial o form standardizat a demoticii.