Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
lamelare
lamelare
geodezice
86 kg m 2
Centru de Conferine, Ohio University, SUA 1968 110m deschidere, 48 arce Imagine biseric, Oakland, California, SUA
propuse de arhitectul Richard Buckminster Fuller (1951) o structur n general de form sferic, n care elementele structurale principale sunt conectate ntr-un sistem geodezic alctuit aproximativ din arce de cercuri mari care se intersecteaz formnd o reea tridirecional o curb geodezic reprezint curba cea mai scurt dintre dou puncte pe o suprafa ulterior s-a renunat la condiia ca arcele s aparin unor cercuri mari, n prezent termenul de cupol geodezic incluznd suprafee generate de toate poliedrele convexe care pot fi subdivizate prin triangularizare i proiectate pe sfer
O comportare net mbuntit se obine introducnd o a doua suprafa reticulat, legat de prima prin multe diagonale n marea majoritate a cazurilor, distana dintre cele dou suprafee este constant n prezent, reprezint soluiile cele mai frecvente pentru acoperiuri reticulare cu deschidere mare Practic, se exclud problemele de snap-through buckling Permit realizarea unor sisteme plane autentice reelele planare Pot fi aezate pe suprafee care au practic orice geometrie Soluiile sunt de tip sistem (bar nod), iar unii autori le separ n sisteme nodale, bazate pe bare individuale i noduri, respectiv modulare, costituite din module
pot aprea necesare la deschideri foarte mari, cnd geometria ar conduce la bare comprimate lungi sau la unghiuri defavorabile pentru diagonale rezult n general grele i neeconomice stratul intermediar este slab solicitat, prin urmare se poate folosi o reea foarte rar, iar seciunile barelor sunt reduse pot fi folosite la deschideri mai mici, n cazul utilizrii profilelor cu perei subiri (formate la rece)
gradul mai mare de nedeterminare static nu exclude riscul de colaps progresiv factori care mresc riscul de colaps progresiv:
eforturi suplimentare n bare din cauza nepotrivirilor, a erorilor de montaj etc. efectele unor cedri (limitate) de reazeme creterea neproporional a eforturilor n bare din cauza imperfeciunilor sau a excentricitii aplicrii forelor rigiditatea prinderii barei n nod