C S Primaverii

PROIECT Nr.
11579/2010

REABILITARE SI MODERNIZARE
STRADA PRIMVERII, MUNICIPIUL BOTOSANI

Faza : PT+DL,DE

Beneficiar : PRIMARIA MUNICIPIULUI BOTOSANI

Proiectant S.C." NORD PROIECT"SA BOTOSANI

DIRECTOR GENERAL , SEF PROIECT,
ing. Ionel Pantru sing. Damizia Dorneanu

- 2012

S.C.NORD PROIECT SA
B O T O S A N I Data :mai 2012

PROCES VERBAL DE AVIZARE C.T.E. nr. 419
Etapa final

1.DENUMIREA PROIECTULUI REABILITARE SI MODERNIZARE STRADA
PRIMAVERII MUNICIPIUL BOTOSANI, JUDETUL BOTOSANI
BENEFICIAR PRIMARIA MUNICIPIULUI BOTOSANI
Faza de proiectare PT+DL, DE
Nr proiect : 11579//2010
Sef proiect SING DAMIZIA DORNEANU
2. ETAPELE ANTERIOARE ALE ACTIVITTII DE AVIZARE
Continutul etapei : Etapa final Data avizrii mai 2012
3. COMISIA DE AVIZARE:
- presedinte - ing. Ionel Pantru
- secretar - ing Ovidiu Eram
- membrii - ing. Gianina Mostoflei
- arh Doru Bantus
- ing. Ioan Farcas
- ing. Paul-Mircea Iordache
- ing Dorica Pantru
- dr.ing Constantin Zaharia

4. CONSTATRI:
n urma examinrii proiectului se constat c proiectul asigur:
- realizarea indicatorilor tehnico - economici prevzuti n actele normative n vigoare
pentru
obiectul proiectat (constructie , utilaj, instalatie tehnologic);
- corespondent cu tema de proiectare si respectarea avizelor anterioare;

5 .OBSERVATII SI RECOMANDRI:
Pentru lucrarea elaborat dreptul de autor este rezervat exclusiv pentru Societatea
Comercial
NORD PROIECT S.A. Botosani.

Este interzis utilizarea prezentei documentaii pentru alte lucrri precum si
multiplicarea i difuzarea documentaiei la ali beneficiari.

PRESEDINTE, SECRETAR,
Ing. Ionel Pantru Ing.Ovidiu Eram

FOAIE DE RESPONSABILITATI

SEF PROIECT sing. DAMIZIA DORNEANU

PR.SPECIALITATE DRUMURI ing. DORICA PANTARU
sing. DAMIZIA DORNEANU
teh. CRISTINA ABABEI

PR.SPECIALITATE INSTALATII ing. IONUT VAMANU
ing ELENA CURTEANU
pr. MIHAI SUHAN

PR.SPECIALITATE GEO dr.ing CONSTANTIN ZAHARIA
Ing. ROXANA IONITA

PR.DEVIZE-EDITIE teh. MIHAI BERCEA
teh. VASILE AONCIOAIE
teh. ANGELICA BEJ INARIU

BORDEROU PIESE SCRISE

Foaie de capt
Aviz CTE
Foaie de responsabilitti
Borderou piese scrise
Borderou piese desenate
Dimensionarea sistemului rutier
Caiete de sarcini :
- Balast
- Balast stabilizat cu ciment
- strat piatr spart
- strat de mbrcminti bituminoase
- geocompozit Macrit
- borduri
- pavele
- indicatoare de circulatie
- marcaje rutiere
Caiet de sarcini canalizare pluvial

INTOCMIT,
Sing. Damizia Dorneanu

BORDEROU PIESE DESENATE

Strada
D0 - plan incadrare in zona sc 1:10000
D1- D4 planuri de situatie sc 1:500
D5- D8 planuri de situatie semnalizare rutiera sc 1:500
D9- D13 profiluri transversale tip sc 1:50; 1:599
D14- D22- profiluri transversale sc 1:100
D23- D26-profiluri transversale tip sc 1:50; detalii sc 1:20; 1:10
D27- D30 detalii sc 1:20; 1:10; 1:100
Canalizare
H0 plan de situiatie canalizare pluviala
H1-. Profiul longitudinal canalizare pluviala
H2- cmin de vizitare. Detalii montaj

Intocmit,

Sing Damizia Dorneanu

CAIET DE SARCINI
DRUMURI

CAP.I. DATE GENERALE

Caietul de sarcini se refer la obiectivul "REABILITARE SI MODERNIZRE
STRADA PRIMAVERII, MUNICIPIUL BOTOSANI, JUDETUL BOTOSANI si
cuprinde totalitatea lucrrilor de infrastructur si suprastructur care duc la ndeplinirea
obiectivului si care fac parte integrant din proiectul tehnic si din documentele de licitatie .
Caietul de sarcini reprezint o descriere a lucrrilor care fac obiectul prezentei
investitii, descrierea solutiei tehnice si tehnologice, folosite pentru a asigura exigentele de
performant calitative.
Caietul s-a ntocmit n vederea materializrii pe teren a lucrrilor proiectate pentru ca
obiectivul de investitii s functioneze la parametrii normali de exploatare iar circulatia
vehiculelor s se desfsoare n conditii de sigurant.
Caietul de sarcini s-a ntocmit n conformitate cu :
ordinul 863/2 iulie 2008 pentru aprobarea Instructiunilor de aplicarea unor prevederi
din Hotarrea Guvernului nr.28/2008 privind aprobarea continutului cadru al
documentatiilor tehnico-economice aferente investitiilor publice;
Legea nr. 10/18 ianuarie 1995 privind calitatea n constructii
Legea nr. 90/23 iulie 1996 - legea protectiei muncii
HG 766/1997 - Hotrre privind aprobarea unor Regulamente privind
calitatea n constructii
Investitia " Reabilitare yi Modernizare strada Primaverii , municipiul Botoyani, n
conformitate cu Regulamentul privind stabilirea categoriei de important a constructiilor
din HG 766/1997 se ncadreaz n constructii de important normal "C"..
Constructorul este obligat s respecte toate normativele si STAS- urile care au
legtur cu Caietul de sarcini .
Pentru executarea lucrrilor n cele mai bune conditii tehnice, constructorul va
efectua un control tehnic de calitate permanent.
Constructorul va tine o evident zilnic a conditiilor de executie , a probelor
prelevate si a rezultatelor acestora.
Caiete de sarcini sunt urmatoarele :
- balast
- balast stabilizat cu ciment
- piatra sparta
- macrit
- mbracaminti bituminoase cilindrate la cald
- borduri
- pavele
- indicatoare rutiere
- marcaje
- canalizare

CAIET DE SARCINI
- Fundatie de balast -

PREVEDERI GENERALE

Prezentul caiet de sarcini se aplic la executarea stratului de fundatie din balast din
sistemul rutier a acceselor si parcajelor proiectate si cuprinde conditiile tehnice care trebuie
ndeplinite la alctuirea, transportul si punerea n oper si controlul calittii balastului si a
stratului realizat conform prevederilor STAS 6400.
La executarea lucrrii se vor respecta prevederile din standardele si normativele n
vigoare n msura n care completeaz si nu contravin prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin posibilitti proprii sau prin colaborare cu unitti de
specialitate, efectuarea tuturor ncercrilor si determinrilor rezultate din aplicarea
prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat s tin evidenta zilnic a conditiilor de executie a stratului
de balast, a probelor prelevate si a probelor obtinute.
Antreprenorul este obligat s efectueze la cererea beneficiarului verificri
suplimentare fat de prevederile prezentului caiet de sarcini .
Pentru executarea acestor verificri antreprenorul va asigura punerea la dispozitie a
tuturor rezultatelor obtinute prin ncercrile efectuate la controlul calittii fundatiei si
materialelor componente si va efectua orice prelevri de probe sau determinri suplimentare
necesare
Antreprenorul este obligat s asigure adoptare tuturor msurilor tehnologice si
organizatorice care s conduc la respectarea strict a prevederilor prezentului caiet de
sarcini.
In cazul n care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul
va dispune ntreruperea executiei lucrrilor si luarea msurilor ce se impun.

MATERIALE

Agregate naturale

Pentru executia stratului de fundatie se va utiliza balast cu granula maxim de 63 mm.
Balastul trebuie s provin din roci stabile, nealtereabile la aer, ap sau nghet, nu
trebuie s contin corpuri strine vizibile (bulgri de pmnt, crbune, lemn, resturi vegetale)
sau elemente mai alterate.
Balastul pentru fundatie trebuie s ndeplineasc caracteristicile calitative date n
tabelul "1" iar zona granulometric conf. fig. 2.
Tabel 1
CONDITII DE ADMISIBILITATE

CARACTERISTICI
AMESTE
C OPTIM
FUNDAT
II
RUTIERE
COMPLETAREA
SISTEMULUI RUTIER LA
INGHET-FEZGHET
STRAT DE FORMA
METODE DE
VERIFICARE
CONFORM

Sort 0-63 0-63 0-63
Continut de fractiuni %
sub 0,02 mm max.3 max-3 max.3
sub 0,2 mm 4-10 3-18 3-33
0-1 mm 12-22 4-38 4-53
0-4 mm 26-38 16-57 16-72
0-8mm 35-50 25-70 25-80 STAS
0-16mm 48-65 37-82 37-86 4606
0-25mm 60-75 50-90 50-90
0-50mm 85-92 80-98 80-98
0-63mm 100 100 100
Granulozitate conform figurii
Coeficient de
neuniformitate (Un)
minim

-

15

15

Echivalent de nisip
(EN)minim

30

30

30
STAS
730
Uzura cu masina tip
Los Angeles (LA)
%max.

30

50

50

Agregatul balast se va aproviziona din timp, n depozite intermediare, pentru a se
asigura omogenitatea si constanta calittii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere n
oper se va face numai dup efectuarea testelor de laborator, pentru a verifica dac
agregatele din depozite ndeplinesc cerintele prezentului caiet de sarcini si dup aprobarea
inginerului.
In cazul n care la verificarea calittii balastului aprovizionat, granulozitatea
acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1, aceasta se corecteaz cu sorturile
granulometrice deficitare pentru ndeplinirea conditiilor calitative prevzute.

Apa
Apa necesar compactrii stratului de balast poate s provin din reteaua public sau
din alte surse, dar la acesta din urm caz nu trebuie s contin nici un fel de particule n
suspensie.

Controlul calitjii balastului nainte de realizarea stratului de fundajie
Controlul calittii se face de ctre antreprenor prin laboratorul su, n conformitate cu
prevederile cuprinse n tabelul 3 .

Tabel 3

Actiunea, procedeu
de
Frecventa minim Metoda de
verificare sau
caracteris
tici ce se verific

La aprovizionare

La locul de punere n
oper
determinar
e conform
1 Examinarea datelor
nscrise n certificatul

La fiecare lot

-

-

de calitate sau
certificatul de
garantie
aprovizionat
2 Determinarea
granulo
metric.Echivalentul
de
nisip.Neomogenitate
a balastului
O prob la fiecare lot
aprovizionat, de 500
tone,pentru fiecare surs
(dac este cazul pentru
fiecare sort)

-
STAS
4606-
STAS
730

3 Umiditate O prob pe schimb (si sort)
nainte de nceperea
lucrrilor si ori de cte ori
se observ o schimbare
cauzat de conditii
meteorologice

STAS
4606
4 Rezistente la uzura
cu masina tip Los
Angeles (LA)
O prob la fiecare lor
aprovizionat sau pentru
fiecare surs (sort) la
fiecare 5000 tone

STAS
730

STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

Caracteristici optime de compactare
Stabilirea caracteristicilor optime de compactare ale balastului ce urmeaz a fi folosit
la executarea stratului de fundatie se va face de ctre un laborator de specialitate nainte de
nceperea lucrrilor de executie.
Caracteristicile optime de compactare determinate prin ncercare Proctor modificat
conform STAS 1913/13 vor fi :
du max P.M = greutatea volumic n stare uscat, exprimat n g/ cmc
w opt P.M. = umiditatea optim de compactare, exprimat n %

Caracteristicile efective de compactare
Caracteristicile efective de compactare determinate pe probe prelevate din lucrare
sunt :
de ef. =greutatea volumic, n stare uscat, efectiv, exprimat n g/cmc
W ef = umiditatea efectiv de compactare, exprimat n %

gc =
du ef
du P M
x
. .
max . .
100 = gradul de compactare, exprimat n %
La executia stratului de fundatie din balast se va urmri realizarea gradului de
compactare prezentat n acest caiet de sarcini.

PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI

Msuri preliminare
Stratul de fundatie din balast se execut dup receptionarea terasamentelor n
conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru executia terasamentelor.
Se interzice amestecarea balasturilor provenite din mai multe surse la executia
stratului de fundatie. In cazul utilizrii balastului provenit din mai multe surse se va proceda

la delimitarea suprafetelor, a cror pozitie se va consemna n registru de laborator,
metionndu-se si sursa folosit.
Utilajele si dispozitivele necesare pentru punerea n oper a balastului vor fi verificate
si reglate nainte de nceperea executiei lucrrilor.

Experimentare punerii n oper a balastului
Inainte de nceperea lucrrilor executantul este obligat s efectueze aceast
experimentare.
Experimentarea se va face pe un tronson de prob si are drept scop de a verifica pe
santier, n conditii de executie curent, realizarea caracteristicilor de compactare ale balastului
pus n oper n conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini precum si reglarea
utilajelor de punere n oper.
Se va verifica n mod special reglarea utilajelor de rspndire si compactare, astfel ca
s se asigure o realizare corect a stratului privind grosimea, gradul de compactare si
suprafatarea.
Partea din tronsonul executat, considerat ca fiind cea mai bine realizat va servi ca
sector de referint pentru restul lucrrii.
Caracteristicile obtinute pe acest sector se vor consemna n scris pentru a servi la
urmrirea calittii lucrrilor.

Punerea n oper a balastului
Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaz balastul ntr-unul sau mai
multe straturi, n functie de grosimea prevzut n proiect si de grosimea optim de
compactare stabilit pe tronsonul experimental.
Asternerea si nivelarea se face la sablon, cu respectarea ltimilor si pantelor
prevzute n proiect.
Cantitatea necesar de ap pentru asigurarea umidittii optime de comapcate se
stabileste de laboratorul de santier tinnd seama de umiditatea agregatului si se adaug prin
stropire.
Stropirea va fi uniform evitndu-se supraumezirea local.
Compactarea straturilor de fundatie din balast se face cu atelierul de compactare
stabilit pe tronsonul experimental, respectndu-se componenta atelierului, viteza utilajelor de
compactare, tehnologia de interes Q/S de compactare.
Denivelrile care se produc n timpul compactrii straturilor de fundatie, sau care
rmn dup compactare, se corecteaz cu materiale de aport si se recompartimenteaz.
Suprafetele cu denivelri mai mari de 4 cm se completeaz, se reniveleaz si apoi se
compacteaz din nou.
Este interzis folosirea balastului nghetat si asternerea balastului pe patul acoperit cu
un strat de zpad sau cu o pojghit de gheat.

Controlul calitjii compactrii balastului
In timpul executiei stratului de fundatie din balast, pentru verificarea calittii
compactrii balastului se vor efectua :
- umiditatea de compactare
- verificarea grosimii stratului compactat
- verificarea intensittii de compactare (Q/S)
- verificarea gradului de compactare
- verificarea capacittii portante a stratului executat
Capacitatea portant la nivelul superior al stratului de balast se determin prin
msurtori cu deflectometru cu prghie conform " Instructiuni tehnice departamentale pentru

determinarea deformabilittii drumurilor cu ajutorul deflectometrelor" cu prghie - indicativ
CD 31.
Frecventele pentru ncercrile efectuate n scopul verificrii compactrii stratului de
balast sunt artate n tabelul nr. 4.
Tabelul 4

nr.
crt
DETERMINAREA
PROCEDEULUI DE
VERIFICARE SAU CARAC
TERISTICA,CARE SE
VERIFICA
FRECVENTE MINIME LA
LOCUL DE PUNERE IN OPERA
METODE DE
VERIFICARE
CONFORM
1 Incercare Proctor modificat STAS 1913/13
2 Determinarea umidittii de
compacta
re si corelatia umidittii
zilnic, dar cel putin un test la
fiecare 250 m de banda de
circulatie

STAS 4606
3 Determinarea grosimii stratului
compactat
minim 3 probe la o suprafat de
2000 mp de strat

-
4 Verificarea realizrii intensittii
de compactare Q/S
zilnic -
5 Determinarea gradului de
compactare prin determinarea
greuttii volumice n stare uscat
zilnic n minim 3 puncte pentru
suprafete 2000mp si minim 5
puncte pentru suprafete 2000mp
de strat
STAS 1913/15
STAS 12288
6 Determinarea capacittii portante
la nivelul superior al stratului de
fundatie
n cte 2 puncte situate n profiluri
transversale la distante de 10m
unul de altul pentru fiecare band
cu ltimea de 7,5 m.

Normativ CD 31

Laboratorul executantului va tine urmtoarele evidente privind calitatea stratului
executat :
- compozitia granulometric a balastului utilizat
- caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat
(densitatea maxima uscata, umiditatea optim)
- caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitatea
portant).

CONDITII TEHNICE- REGULI SI METODE DE VERIFICARE
Elemente geometrice
Grosimea stratului de fundatie din balast dup compactare este de 15 cm.
Abaterea limit la grosime poate fi de maxim 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se
strpunge stratul la fiecare 200m de strat executat.
Grosimea stratului de fundatie este media msurtorilor obtinute pe fiecare sector de
drum prezentat receptiei.
Ltimea stratului de fundatie din balast este cea prevzut n proiect.
Abaterile limit la ltime pot fi 5 cm (STAS 8840)
Panta transversal a fundatiei de balast este cea a mbrcmintii sub care se
execut, prevzut n proiect.
Denivelrile admisibile sunt cu 0,5 cm diferite de cele admisibile pentru
mbrcmintea respectiv si se msoar la fiecare 25 cm distant.
Abaterile limit la cotele fundatiei din balast, fat de cotele din proiect pot fi

10mm.
Capacitatea portant la nivelul superior al stratului de fundatie se consider realizat
dac valorile deflexiunilor msurate nu depsesc valoarea deflexiunilor admisibile indicate n
tabelul 5 (conform CD 31).
Tabel 5
Grosimea str. de Valorile deflexiunii admisibile
fund.din balast
sau
Stratul superior al terasamentelor alctuit din :
balast amestec Strat de form Pmnturi de tipul ( conform STAS 1243)
optimal h (cm cf. STAS 12253 Nisip prfos,
nisip argilos (P3)

Praf nisipos
Praf argilos-
nisipos
Praf argilos (P4)
Argil prfoas
argil nisipoas
argil prfoas
nisipoas (P5)
10 185 323 371 411
15 163 284 327 366
20 144 252 290 325
25 129 226 261 292
30 118 206 238 266
35 109 190 219 245
40 101 176 204 227
45 95 165 190 213
50 89 156 179 201
Balastul din stratul de fundatie trebuie s ndeplineasc conditiile de admisibilitate din
SR 666 si STAS 6400.
Msurtorile de capacitate portant se vor efectua n conformitate cu prevederile
normativului CD 31.
Umiditatea executiei este satisfctoare dac la nivelul superior al stratului de
fundatie, valoarea coeficientului de variatie este sub 35 %.

Caracteristicile suprafejei stratului de fundajie din balast
Verificarea denivelrilor suprafetei fundatiei se efectueaz cu ajutorul dreptarului de
3,00m lungime astfel :
- n profil longitudinal msurtorile se efectueaz n axul fiecrei benzi de circulatie
si nu pot fi mai mari de 2,0 cm
- n profil transversal verificarea se efectueaz n dreptul profilelor artate n proiect
si nu pot fi mai mari de 1,0 cm.
In cazul aparitiei denivelrilor mai mari dect cele prevzute n prezentul caiet de
sarcini se va face corectarea suprafetei fundatiei.

RECEPTIA LUCRARILOR

Recepjia de faz determinant
Receptia pe faz determinant, stabilit n proiect, se efectueaz conform
Regulamentului privind controlul de stat al calittii constructiei aprobat cu HG 272/94 si
conform Prevederilor privind controlul stratului n fazele de executie determinate, elaborate
de MLPAT, atunci cnd toate lucrrile prevzute n documentatii sunt complet terminate si
toate verificrile sunt efectuate n conformitate cu prevederile descrise n prezentul caiet de
sarcini.
Comisia de receptie examineaz lucrrile si verific ndeplinirea conditiilor de
executie si calitate precum si constatrile consemnate pe parcursul executiei de ctre

organele de control. In urma acestei receptii se ncheie " Proces verbal" n registrul de
lucrri ascunse.

Recepjia preliminar se face odat cu receptia preliminar a ntregii lucrri de
constructii si instalatii aferente acestora, aprobat de HG 273/94.

Recepjia final va avea loc dup expirarea perioadei de garantie pentru ntreaga
lucrare si se va face n conditiile prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/1994.

DOCUMENTE DE REFERINTA

STANDARDE

SR 662 Lucrri de drumuri - Agregate naturale de balastier.
Conditii tehnice de calitate.

STAS 6400 Lucrri de drumuri. Straturi de baz si de fundatie.
Conditii tehnice generale de calitate.

STAS 730 Agregate naturale pentru lucrri de ci ferate si drumuri.
Metode de ncercare.

STAS 1913/1- Teren de fundare. Determinarea umidittii

STAS 1913/5- Teren de fundare. Determinarea granulozittii

STAS 1913/13- Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare

Incercarea Proctor.

STAS 1913/15 - Teren de fundare. Determinarea greuttii volumice pe teren

STAS 12288 - Lucrri de drumuri. Determinarea densittii stratului rutier cu
dispozitivul cu cale si nisip


STANDARDE

SR 662 Lucrri de drumuri - Agregate naturale de balastier.
Conditii tehnice de calitate.

SR 667 Agregate naturale si piatr prelucrat pentru lucrri de
drumuri
Conditii tehnice de calitate

Metode de ncercare.

STAS 1913/1- Teren de fundare. Determinarea umidittii

STAS 1913/13- Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare
Incercarea Proctor.

STAS 1913/15 - Teren de fundare. Determinarea greuttii volumice pe teren

STAS 4606 Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu
lianti minerali. Metode de ncercare

STAS 12288 - Lucrri de drumuri. Determinarea densittii stratului rutier cu
dispozitivul cu cale si nisip


CAIET DE SARCINI
BALAST STABILIZAT CU CIMENT

GENERALITATI

Obiect yi domeniu de aplicare
Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia straturilor
rutiere din agregate naturale balast stabilizate cu ciment si conditiile tehnice prevzute
n STAS 10473/1, care trebuie s fie ndeplinite la prepararea, transportul, punerea n oper si
controlul calittii materialelor si a straturilor executate.

Prevederi generale
Antreprenorul este obligat s asigure msurile organizatorice si tehnologice
corespunztoare pentru respectarea strict a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator
autorizat efectuarea tuturor ncercrilor si determinrilor rezultate din prezentul caiet de
sarcini.
Antreprenorul este obligat s efectueze la cererea inginerului verificri suplimentare
fat de prevederile prezentului caiet de sarcini.
In cazul n care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini inginerul va
dispune ntreruperea executiei lucrrilor si luarea msurilor ce se impun.

NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE

Cimenturi
La stabilizarea agregatelor naturale se va utiliza unul din urmtoarele tipuri de
ciment care trebuie s corespund conditiilor tehnice de calitate, conform prevederilor
standardelor respective, indicate n tabelul nr. 1.
CONDITII TEHNICE DE CALITATE PENTRU CIMENTURI

Tabel nr. 1
Cimentul
CARACTERISTICI FIZICE II/A-S 32,5 SRII/A-S32,5 142,5 (P40) CD-40

si H II/A-S32,5 SR 388
Priza determinat pe pasta de ciment de
consistent normal
- s nu nceap mai devreme de
- s nu se termine mai trziu de

1 or

1 or

1 or

2 ore
10 ore
Constanta de volum determinat pe :
- turte
- mrirea de volum la ncercarea
cu inelul Le Chatelier

Turtele s nu prezinte ncovoieri, crpturi (fenomene de
umflare) 10
Rezistenta mecanic la compresiune :
Minim la : 2 zile N/mmp
7 zile N/mmp
28 zile N/mmp

16
32,5....52,5

16
32,5.....52,5

10
-
42,5....62.6

15
25
40

Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise
clasei respective, vor fi declasate si utilizate numai corespunztor noii clase.
Cimentul care se consider c s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la
prepararea betoanelor.
* ciment II/A S 32,5 conf. STAS 1500;
* ciment SR II/A S 32,5 conf. SR 3011
* ciment H II/A S 32,5 conf. SR 3011
* ciment I 42,5 (P40) conf. SR 388
* ciment CD 40 conf. STAS 10092
Santierul se va aproviziona de la o singur fabric de ciment.
Dac antreprenorul propune utilizarea a mai multor tipuri de ciment este necesar a
obtine aprobarea inginerului n acest scop.
Conditiile tehnice de receptie, livrare si control a cimenturilor trebuie s corespund
standardelor respective.
In timpul transportului de la fabric la statia de betoane ( sau depozitul intermediar),
a manipulrii sau depozitrii, cimentul va fi ferit de umezeal si de impurificri cu corpuri
straine.
Depozitarea cimentului se va face n celule tip siloz, att pentru depozitele de rezerv
ct si pentru cele de consum, corespunztoare din punct de vedere al protectiei mpotriva
alterrii cauzate de fenomene meteorologice.
Fiecare transport de ciment va fi depozitat separat pentru a se asigura recunoasterea
si controlul acestuia.
Se interzice folosirea cimentului avnd temperatura mai mare de +50
o
C.
Durata de depozitare a cimentului nu va depsi 45 de zile de la data expedierii ctre
productor.
Cimentul rmas n depozit timp mai ndelungat nu va putea fi ntrebuintat dect dup
verificarea strii de conservare si a rezistentelor mecanice de 2(7) zile.
Controlul calittii cimenturilor pe santier se face n conformitate cu prevederile tabelului nr.
6.
Laboratorul santierului va tine evidenta calittii cimentului, astfel:
- ntr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica furnizoare ;
- ntr-un registru ( registru pentru ciment) rezultatele determinrilor efectuate n
laborator.

Agregate
Conform STAS 10473/1, pentru executia straturilor rutiere din agregate naturale
stabilizate cu ciment se utilizeaz sorturile de agregate specifice n tabelul 2.

Tabel 2
DOMENIUL DE APLICARE AGREGATE FOLOSITE
NATURA AGREGATULUI DIMENSIUNEA
GRANULELOR

STRATURI DE BAZA pentru :
Straturi rutiere nerigide platforme,
locuri de parcare
AGREGATE DE BALASTIERA,
Conform:SR 662
- tabel 4, nisip
- tabel 8, pietris
- tabel 15, balast

0-4
8-16
0-16
AGREGATE CONCASATE DE
BALATIERA conform SR 662
- tabel 8, pietris concasat
- tabel 15, balast concasat
CARIERA , conform SR 667,tabel 3 si 6
- piatra spart (split)
- savur

8-16
0-16

8-16
0-16
STRATURI DE FUNDATIE
Pentru structuri nerigide si rigide,
platforme, locuri de parcare, benzi de
stationare, acostamente
AGREGATE DE BALASTIERA,
Conform:SR 662
- tabel 4, nisip
- tabel 8, pietris
- tabel 15, balast

0-4
8-25
0-25
AGREGATE CONCASATE DE
BALATIERA conform SR 662
- tabel 8, pietris concasat
- tabel 15, balast concasat
CARIERA , conform SR 667 tabel 3 si 6
- piatra spart (split)
- savur

8-25
0-25

8-16 si 16-25
0-16
Agregatele trebuie s provin din roci stabile, adic nealterabile n contact cu aerul,
apa sau la nghet; se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau
sistoase.
Agregatele trebuie s fie inerte si s nu conduc la efecte duntoare asupra liantului
folosit la executia stratului rutier stabilizat.
Agregatele naturale folosite la executia straturilor rutiere stabilizate cu ciment trebuie
s ndeplineasc caracteristicile de calitate indicate n tabelele 3 si 4.
Agregatele se vor aproviziona din timp n depozite pentru a se asigura omogenitatea
si constanta calittii acestor materiale. Aprovizionarea agregatelor la statia de betoane se va
face numai dup ce analizele de laborator au artat c acestea sunt corespunztoare.
In timpul transportului de la furnizor la statia de betoane si n timpul depozitrii,
agregatele trebuie ferite de impurificri.
La statia de betoane, agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, separate pe
rosturi si pstrate n conditii care s le fereasc de mprstiere, impurificare sau amestecuri
cu alte sortimente.
Controlul calittii agregatelor de ctre executant se face n conformitate cu
prevederile tabelului nr. 6.
Laboratorul executantului va tine evidenta calittii agregatelor astfel :
- ntr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor
- ntr-un registru rezultatele determinrilor efectuate de laborator.
Tab
el 3
NISIPUL, pentru straturi rutiere din agregate naturale stabilizat cu ciment, utilizate
pentru executia fundatiei structurilor rutiere nerigide sau a straturilor de baz ( conform SR
662, pct. 2.3.2.1.)

CONDITII DE ADMISIBILITATE

CARACTERISTICI DE CALITATE Clasa tehnic a drumului
I- II- III IV-V
SORT 0-4
GRANULOZITATE CONTINUA
COEFICIENT DE NEUNIFORMITATE (Un) % mm 8
ECHIVALENTUL DE NISIP (EN) min. 50 30

AGREGATE de balastier sau agregate concasate de carier sau balastier, pentru
straturi rutiere stabilizate cu ciment
Tabel 4

DOMENIU DE UTILIZARE

CARACTERISTICI DE
CALITATE
Straturi de baz
pentru sisteme
rutiere nerigide
pentru clasele
tehnice I-III
Straturi de baz
pentru sisteme
rutiere nerigide
pentru clasele
tehnice IV-V si
pentru platforme
de parcare
Straturi de fundatie pentru
sisteme rutiere nerigide si
rigide,platforme,locuri de
parcare,benzi de
stationare,consolidare,acostam
ente
Sort agregate balastier/
agregate concasate (mm)

0-16

0-16

0-25
Continut de fractiuni 0-8mm 50...75 50....80 50....80
Granulozitate Continu conform figurii
Coeficient de neuniformitate
(Un),min
8 8 8
Echivalen de nisip (EN)
% min(pe functiunea 0-4mm)
30 30 30
Uzura cu masina LOS
ANGELES (LA),% max.
35 35 35

Granulozitatea, n toate cazurile, trebuie s fie continu si s se nscrie n limitele
artate n tabelele 4 si 5.

Tabel 5

DOMENIUL LIMITELE TRECERI PRIN SITE SI CIURURI IN % DIN MASA
GRANULOZITATII (mm) VARIATIEI
0,1 0,2 1 4 8 16 25
0-16 Inferioar 6 8 18 35 51 90 -
Superioar 11 17 34 59 75 100 -
0-25 Inferioar 6 8 18 35 51 72 90
Superioar 11 17 34 59 75 90 100

Ap
Apa utilizat la prepararea amestecului de agregate naturale si ciment poate s
provin din reteaua public sau alt surs, dar n acest caz trebuie s se ndeplineasc
conditiile prevzute n STAS 790.
Indiferent de surs, la nceperea lucrrilor, se va face verificarea apei, de ctre un
laborator de specialitate.
In timpul utilizrii pe santier, se va evita poluarea apei cu detergenti, materii organice,
uleiuri, argile.

Aditivi
La prepararea amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment se impune
adesea folosirea unui ntrzietor de priz. Acesta poate fi ntrzietorul de priz folosit
obisnuit la prepararea betoanelor de ciment.

Materiale de protecjie
emulsie bituminoas cationic, conform STAS 8877
nisip sort 0-4 mm , conform SR 662

Controlul calitjii materialelor nainte de prepararea amestecului stabilizat
Materialele destinate preparrii straturilor de baz si de fundatii din agregate
naturale stabilizate cu ciment sunt supuse la ncercri preliminare si la determinri pentru
stabilitatea retetei, a cror natur si frecvent sunt date n tabelul nr. 6

Tabel 6

Materialul Actiunea, procedeul de Frecventa minim Metode de
Verificare sau caracteristicile
ce se verific
La aprovizionarea
materialelor n depozit
Inainte de
utilizarea
materialului
Determinare
conform
Ciment Examinarea datelor nscrise
n certificatul de calitate sau
certificatul de garanti
La fiecare lot
aprovizionat

-

-
Constanta de volum /
stabilitate
O determinare la
fiecare lot
aprovizionat, dar nu

-

SR EN
196-3
Timpul de priz mai putin de o
determinare la 100t0
pe o prob medie

-

196-3
Rezistente mecanice la 2(7)
zile
O prob la 100t sau la
fiecare siloz n care s-a

-

SR EN
Rezistente mecanice la 28
zile
depozitat locul de
aprovizionat

-

196-1
Prelevarea de contra-probe
care se pstreaz minim 45
zile (pstrate n cutii
metalice sau pungi de
polietilen sigilate)
La fiecare lot
aprovizionat probele se
iau mpreun cu
delegatul inginerului

-

-
Starea de conservare numai
dac s-a depsi termenul de
depozitare sau au intervenit
factori de alterare
O determinare la
fiecare lot
aprovizionat sau la
fiecare siloz n care s-a
depozitat lotul
Dou determinri
pe siloz ( sus si
jos)

SR EN

196-6

aprovizionat (pe o
prob medie)
Agregate Examinarea datelor nscrise
n certificatul de calitate sau
certificatul de garantie
La fiecare lot
-

-
Granulozitatea sorturilor O prob la fiecare lot
aprovizionat si pentru
fiecare surs

-
STAS 730
STAS 4606
Echivalentul de nisip O prob la fiecare lot
fiecare sort si surs

-

STAS 730
Coeficientul de
neuniformitate
fiecare surs

-

STAS 730
Umiditate O prob pe schimb
si sort si ori de cte
ori se observ o
schimbare cauzat
de conditii meteo

STAS 4606
Rezistenta la uzur cu
masina tip Los Angeles
fiecare sort si surs

-

STAS 730
Aditivi Examinarea datelor nscrise
n certificatul de calitate
La fiecare lot
aprovizionat

-

Ap Compozitia chimic O prob la
nceperea lucrrii
pentru fiecare surs

STAS 790
Emulsie
bituminoas
Examinarea datelor nscrise
n certificatul de calitate
La fiecare lot
aprovizionat

-

-

STABILIREA COMPOZITIEI AMESTECULUI DIN AGREGATE
NATURALE STABILIZATE CU CIMENT

Incercri preliminare

Stadiul compozitiei amestecului de agregate naturale, ciment si ap se va face de ctre
un laborator de specialitate prin efectuarea unor ncercri preliminare, care va determina :
- curba granulometric a agregatelor stabilizate
- dozajele de ciment si aditiv
- continutul de ap
- densitatea n stare uscat de referint, respectiv caracteristicile de compactare
De asemenea, testul preliminar va determina variatiile admisibile ale compozitiei, n
vederea adaptrii acesteia la conditiile de santier, pstrnd caracteristicile amestecului
preparat, privind lucrabilitatea, omogenitatea si compozitia.

Compozijia amestecului

Stabilitatea compozitiei amestecului se va face :
- la intrarea n functie a statiei de preparare
- la schimbarea tipului de ciment sau agregate
- ori de cte ori se apreciaz c este necesar reexaminarea compozitiei utilizate.
Compozitia amestecului de ciment, ap si agregate naturale se va stabili numai prin
ncercri de laborator atestat, n functie de ndeplinirea conditiilor artate n tabelul 7.
In tabelul 8 se indic orientativ dozajele de ciment.
Curba granulometric a amestecului trebuie s fie situat n limitele artate n tabelul
5. Curba granulometric aleas este cea care conduce la caracteristici fizico-mecanice optime
n conditiile compactrii ( ncercarea Proctor modificat).
In ce priveste continutul de ap, acesta trebuie s se situeze la nivelul umidittii
optime de compactare.
Caracteristicile de compactare respectiv densitatea n stare uscat maxim du
max
si
umiditatea optim Wopt ale stratului din material granular stabilizat cu ciment se vor
determina de ctre un laborator de specialitate autorizat, prin metoda Proctor modificat,
conform STAS 1913/13.
O important deosebit n cazul agregatelor naturale stabilizate o are durata de punere
n oper. Aceasta este durata n care priza este nul sau foarte slab si permite punerea n
oper a amestecului si comportarea lui, fr s prejudicieze viitoarele caracteristici mecanice
ale acestuia.
Durata de punere n oper care se cere n cazul materialelor granulare stabilizate,
variaz ntre 2 si 6 ore n functie de conditiile de executie. Mrirea duratei peste dou ore se
poate obtine prin utilizarea unui ntrzietor de priz.
Cantitatea de ntrzietor de priz depinde de temperatura ambiant si ea va fi stabilit
de laborator n cadrul studiilor preliminare, cunoscnd c la 10
o
C durata de punere n
lucru este estimat la dublul celei obtinute la 20
o
C iar aceasta la rndul ei este de dou ori
mai mare dect cea pentru 40
o
C.
Incercarea se face pentru diferite temperaturi, si se traseaz diagrama timp de
punere n oper temperatura.
Tabel 7

Denumirea stratului si al lucrrii

Caracteristica
Strat de baz pentru
sistem rutier nerigid,
platforme si locuri de
parcare
Strat de fundatie pentru sisteme
rutiere rigide, nerigide,
consolidarea benzilor de stationare,
a benzilor de ncadrare si a
acostamentelor
Rezistenta la compresiune N/mmp
Rc 7 zile
Rc 28 zile

1,5.....2,2
2,2....5,0

1,2.......1,8
1,8......3,0
Stabilitatea la ap % max
-scderea rezistentei la compresiune
Rci
- umflarea volumic
U1
- absorbtia de ap
Ai

20

2

5

25

5

10
Pierderea de mas % max.
- saturarea uscat Psu
- nghet-dezghet Pid

7
7

10
10

Tabel 8

Denumirea stratului

Agregatul
Dozaj orientativ de
ciment
Natur Granulozitatea
mm
Din cantitatea de
agregate naturale uscate
1.Strat de baz, platforme si
Locuri de parcare
- balast
- agregate concasate
0-16
0-16

3.....7
2.Strat de fundatie,consolidarea Nisip 0-4 6.....10
Benzilor de stationare, a benzilor
de ncadrare si a acostamentelor
Balast
concasate
0-25
0-25

4......6

Dozajul de ciment va fi stabilit prin ncercri preliminare astfel nct s se asigure
rezistentele (caracteristicile) prevzute n tabelul 7.

PREPARAREA AMESTECULUI DIN AGREGATE NATURALE
STABILIZATE CU CIMENT

Prepararea amestecului din agregate naturale, ciment si ap se poate efectua n
centrale de tip continuu de dozare si malaxare sau n centrale de beton , folosite la
prepararea betoanelor rutiere.
Distanta maxim ntre statia de preparare si punctul de lucru, va corespunde unui
timp de transport al amestecului de agregate naturale, ciment si ap, de maxim 45 minute.
Statia de preparare trebuie s dispun de :
a. depozit de agregate cu dotri corespunztoare pentru evacuarea apelor provenite
din precipitatii
b. silozuri cu ciment marcate corespunztor, avnd capacitatea corelat cu
capacitatea de productie a statiei
c. instalatia de preparare, cu rezervoare si dozatoare n bun stare de functionare
d. buncre pentru descrcarea , din utilajele de preparare, a amestecului preparat;
e. laborator amenajat si dotat corespunztor
f. dotri care s asigure splarea malaxorului, buncrelor si mijloacelor de
transport
g. dotri privind protectia muncii si P.S.I.

Centralele de preparare trebuie s respecte urmtoarele caracteristici , privind
precizia de cntrire si dozare :
- agregate 3 %
- ciment si ap 2 %
- aditivi 5 %
Tolerantele se exprim n functie de greutatea fiecrui component si trebuie s fac
referire la cantittile teoretice conform calibrrii.

Experimentarea preparrii amestecului

Inainte de nceperea lucrrilor, Antreprenorul este obligat s fac teste pe statia de
preparare a amestecului pentru a verifica , folosind mijloacele santierului, dac reteaua
amestecului, stabilit n laborator, permite atingerea caracteristicilor cerute prin caietul de
sarcini.
Testele trebuie repetate pana la obtinerea rezultatelor satisfctoare privind :
- umiditatea
- omogenitatea amestecului
- rezistenta la compresiune
- timp optim de punere n oper
Cu ocazia acestor verificri se va stabili si durata minim de malaxare care s asigure
o bun omogenitate a amestecului preparat.
Probele pentru verificri se vor recolta din amestecul preparat n timpul testrii, n
vederea verificrii obtinerii caracteristicilor cerute, artate la compozitia amestecului.
Prepararea propiru-zis a amestecului
Este interzis prepararea amestecului n instalatiile care nu asigur ncadrarea n
abaterile artate sau la care dispozitivele de dozare, cu care sunt echipate, sunt defecte.
Antreprenorul rspunde permanent de buna functionare a dispozitivelor de dozare,
verificndu-le ori de cte ori este necesar, dar cel putin o dat pe sptmn.
Cantitatea de ap necesar amestecului, se va corecta n functie de umiditatea natural
a agregatelor, astfel nct la punerea n oper s fie asigurat umiditatea optim de
compactare stabilit n laborator, tinndu-se seama si de pierderile de ap n timpul
transportului de la statia de preparare la locul de punere n oper.
Cantitatea de ciment ce se introduce n amestec este cea prevzut n reteta stabilit
pentru fiecare tip de ciment aprovizionat.
Amestecarea materialelor componente se va face n malaxorul instalatiei de preparare
pana la omogenizarea amestecului.
Amestecul de agregate naturale, ciment si ap se introduce n buncrul de stocare a
materialului, din care se descarc n autobasculant, astfel nct s se evite segregarea.

Controlul calitjii amestecului preparat
Controlul calittii amestecului preparat precum si confectionarea epruvetelor pentru
determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale amestecului ( grad de compactare si
rezistenta la compresiune) se vor face n conformitate cu tabelul nr. 9.
Laboratorul antreprenorului va tine urmtoarele evidente privind calitatea
amestecului:
- compozitia amestecului preparat
- caracteristici de compactare - Proctor modificat
- caracteristici ale amestecului preparat
* umiditti la statia de preparare
la locul de punere n oper

* densitatea stratului compactat
- confectionarea epruvetelor de amestec si determinarea caracteristicilor fizico -
mecanice (rezistenta la compresiune si densitate), care vor fi nscrise n evidente.
Tabel 9

Nr. Actiunea, procedeul Frecventa minim Metode de
Crt de verificare sau caracteristici ce se
verific
La statia de betoane La locul de
punere n oper
Determinare
conform
1 Examinarea documentului de
transport
La fiecare
transport

2 Incercarea Proctor modificat Pentru fiecare retet - STAS 1913/13
3 Temperatura(la temperaturi ale
aerului n intervalul 0
o
C-5
o
C si
30
o
C
In fiecare 2 ore pentru
fiecare instalatie

La fiecare 2 ore

4 Compozitia granulometric a
amestecului
1 determinare pe
schimb, dar cel putin 1
determinare la 500 mc
STAS 4606
5 Umiditatea amestecului n vederea
stabilirii cantittii de ap necesar
asigurrii umidittii optime de
compactare- umiditatea amestecului
Cel putin o dat pe
schimb si la schimbri
meteo care pot
modifica umiditatea

STAS 1913/1

6 Verificarea caracteristicilor de
compactare
a. umiditate de compactare

b. densitatea stratului, gradul de
compactare
c Q/s

-dou probe la
1500 mp
- dou probe la
1500 mp
- zilnic

STAS 1913/1

STAS 1913/1
7 Confectionarea de epruvete pentru
determinarea densittii si a
rezistentelor la compresiune
La 7 zile
La 28 zile

2 serii a 3 epruvete
Cilindrice la 1500 mp

STAS 10473/2

PUNEREA IN OPERA A AMESDTECULUI DIN AGREGATE NATURALE
STABILIZATE CU CIMENT

Transportul amestecului
Amestecul de agregate naturale , ciment si ap se transport la locul de punere n
oper cu autobasculante ( cu basculare pe spate) care circul pe fundatia de balast.
Pe timp de arsit si ploaie, amestecul trebuie protejat prin acoperire cu prelate, pentru
a se evita modificarea umidittii acestuia.
Durata de transport a amestecului nu va depsi 45 minute.
Capacitatea de transport trebuie s fie corespunztoare pentru a asigura functionarea
continu a instalatiei de malaxoare si a atelierului de punere n oper.

Lucrri pregtitoare
Inainte de nceperea executiei stratului de agregate naturale stabilizate cu ciment se
va verifica si receptiona stratul suport, conform caietului de sarcini respectiv.
De asemenea, nainte de asternere se va proceda la umezirea stratului suport, n
special dac acesta este constituit din materiale drenante (dar orice bltire va fi eliminat).

Experimentarea punerii n oper a amestecului

Inainte de nceperea lucrrilor Antreprenorul este obligat s execute un tronson
experimental.
Lungimea tronsonului de prob va fi de cel putin 30ml si pe ntreaga ltime
proiectat a drumului. Experimentarea are drept scop de a verifica pe santier, n conditii de
executie curent, realizarea caracteristicilor calitative ale amestecului pus n oper n
conformitate cu prezentul caiet de sarcini, reglarea utilajelor si dispozitivelor de punere n
oper, stabilirea parametrilor compactrii( grosimea de asternere a amestecului, conditiile de
compactare si intensitatea de compactare necesar).
Toate datele vor fi supuse aprobrii beneficiarului.
Partea din tronsonul executat, considerat ca fiind cea mai bine realizat, va servi ca
sector de referint pentru executia lucrrilor pe ntregul drum.

Punerea n oper a amestecului
Ayternere yi nivelare
Asternerea si nivelarea amestecului trebuie s fie executate astfel nct s se
realizeze urmtoarele obiective:
- asigurarea grosimii prevzute n proiect pentru fiecare strat , n oricare punct al
amestecului
- obtinerea unei suprafatri corespunztoare
Asternerea si nivelarea agregatelor naturale stabilizate cu ciment se face cu
autogrederul sau cu repartizatoare mecanice cu vibrare.
Amestecul se decarc pe drum n cordoane si apoi, cu ajutorul autogrederului sau a
repartizatoarelor mecanice, se repartizeaz pe jumtate sau pe ntreaga cale a ltimii
prevzut n proiect, n functie de tehnologia de executie adopat si de natura lucrrilor
(ranforsri sau sisteme rutiere noi).
La executia rosturilor transversale de lucru, pentru a obtine o margine vertical a
stratului, materialul excedentar trebuie tiat si ndeprtat.
Asternerea si nivelarea se vor face cu respectarea cotelor de nivelment din proiect,
n care scop se va realiza un reperaj n afara suprafetei de lucru, n cazul nivelrii cu
autogrederul sau se vor pune la cot longrinele si ghidajele pentru finisoarele cu palpatori
electronici.

Compactarea
Compactarea de prob pe tronsonul experimental se va face n prezenta inginerului,
efectund controlul compactrii prin ncercri de laborator, stabilite de comun acord si
efectuate de un laborator de specialitate autorizat.
- Echipamentul de compactare stabilit n cadrul testelor de prob efectuate, trebuie
aprobat de inginer, nainte de compactare.
- Cilindrul recomandat pentru compactarea agregatelor naturale stabilizate cu ciment,
trebuie s aib urmtoarele caracteristici :
- Cilindrul Tandem cu roti tambur metalici, lisi vibratori cu o greutate proprie
minim de
10 t pe fiecare tambur;
- Cilindru cu pneuri cu o greutate proprie minim de 18 t si cu o presiune minim n
pneu de 5 bari;
- Ateliere combinate ( tambur metalic n fat si pneuri n spate), pot fi folosite
numai cu aprobarea inginerului

- Atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, va fi prevzut n
procedur de executie aprobat de inginer si aceasta va fi respectat pe toat durata
executiei lucrrilor.
In cazul executiei straturilor stabilizate cu ciment n locuri inaccesibile
compactoarelor ( n special n lungul bordurilor, n jurul gurilor de scurgere sau ale
cminelor de vizitare, lrgiri de drumuri, etc), compactarea se va efectua cu plci vibratoare.
Calitatea compactrii este apreciat prin gradele de compactare minime realizate, care
trebuie s corespund valorilor artate.
Intensitatea de compactare pentru un utilaj este raportul Q/S unde Q este volumul
pus n oper ntr-o anumit unitate de timp ( or, zi, schimb) exprimate n mc si S este
suprafata cilindrat n intervalul de timp dat, exprimat n mp.
Raportul Q/S este determinat experimental si se va respecta cu strictete pe tot
parcursul executiei, n care scop este indicat ca utilajul de compactare s fie dotat cu un
dispozitiv care s nregistreze datele pentru estimarea lui S
Obtinerea unei densitti ridicate, impune ca, compactarea s fie terminat nainte de a
ncepe priza. Aceast conditie poate s conduc la necesitatea incorporrii n amestec a
unui ntrzietor de priz, n special pe timp clduros. Folosirea unui ntrzietor de priz este
recomandat pentru a permite executia corect a rosturilor longitudinale.
Marginile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment trebuie s fie bine
compactate, odat cu ntregul strat din agregate naturale stabilizate.
Compactarea se va face astfel :
- compactorul ( fr vibratii) va circula initial cu circa 1/3 din ltime pe acostament si
2/3 pe stratul din agregate naturale stabilizate.
- Apoi, compactorul ( tot fr vibratii) va trece numai pe stratul stabilizat n asa fel
nct s-l mping sub acostament, dup care compactarea se continu normal.
Dac compactarea acostamentelor se face nainte de asternerea stratului din agregate
naturale stabilizate, se vor lua msuri pentru a asigura scurgerea apelor de pe ntreaga
suprafat a drumului.

Msuri pentru condijii meteorologice nefavorabile
Straturile de agregate naturale stabilizate cu ciment se vor executa, n mod
exceptional, la temperaturi sub +5
o
C, dar numai peste 0
o
C si cu executarea unui control
permanent si deosebit de exigent din partea Antreprenorului si a inginerului.
Este interzis utilizarea agregatelor naturale nghetate.
Este interzis asternerea amestecului de agregate pe un strat suport cu zpad sau cu
pojghit de gheat.
Transportul amestecului de agregate se face cu mijloace rapide, izolate contra frigului,
si se vor evita distantele mari de transport si stationrile pe traseu.
Dup executia stratului din agregate naturale stabilizate, suprafata acestuia se
protejeaz imediat, prin acoperirea cu prelat sau cu rogojini, astfel nct s se asigure
deasupra stratului turnat un strat de aer stationar, neventilat, de 3... 6 cm grosime, cu o
temperatur la suprafat, de minimum +5
o
C, timp de 7 zile.
La temperaturi mai mari de 35
o
C , suprafata stratului din agregate naturale stabilizate
va fi protejat cu emulsie bituminoas aplicat n dou straturi succesive.

Protejarea straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment
Pentru evitarea evaporrii apei, suprafata stratului din agregate naturale stabilizate cu
ciment, va fi protejat cel putin sapte zile ( timp n care nu se circul pe acest strat) cu nisip,
cca 1,5.. 3 cm grosime mentinut n stare umed sau cu o pelicul de protectie, care poate fi
realizat cu :
- fluid de protectie P45, STAS 12013;
- Polisol conform reglementrilor tehnice specifice n vigoare ;

- Emulsie bituminoas cationic STAS 8877
Pelicula de protectie se va realiza imediat dup terminarea comportrii, pe stratul
proaspt si umed.
Executia stratului rutier superior poate fi conceput numai dup o perioad de
protectie de minim 7 zile de la executia stratului stabilizat cu ciment, perioad n care este
interzis traficul pe acest strat.
Stratul din balast stabilizat nu se va lsa neprotejat pe timp de iarn. Peste stratul de
balast stabilizat se va asterne cel putin primul strat al mbrcmintii structurii rutiere
proiectate.

Controlul calitjii amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment, puse n oper
Controlul calittii amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment puse n
oper, se va face n conformitate cu prevederile tabelului 10.

Tabelul 10

Nr.crt Determinarea, metoda de control si/sau
caracteristicile ce se verific
Frecventa minim Metoda de
determinare conform
1 Determinarea rezistentei la compresiune pe
probe cilindrice
La 7 zile
La 28 zile

3 probe cilindrice la 1500 mp
3 probe cilindrice la 1500 mp

STAS 10473/2
2 Prelevare de carote pentru determinarea
rezistentei la compresiune
1 carot la 2500 mp de strat
(la cererea comisie de
receptie sau a beneficiarului)

Normativ C 54
3 Determinarea grosimii stratului - la fiecare 200ml , n timpul
executiei
- pe carote extrase

4 Densitatea stratului rutier, pentru calculul
gradului de compactare
Minim dou puncte la 1500
mp
STAS 10473/2

CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE

Elemente geometrice
Grosimile straturilor de agregate naturale stabilizate cu ciment sunt cele prevzute
n proiect.
Abaterile limit la grosime sunt: - 10 mm ; +20mm
Verificarea grosimii stratului de fundatie se efectueaz prin msurtori directe, la
marginile benzilor executate, la fiecare 200m.
Grosimea stratului este media msurtorilor obtinute pe fiecare sector prezentat
receptiei.
Ltimea straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment sunt cele prevzute n
proiect.
Abaterile limit la ltime pot fi : 2 cm.
Verificarea ltimii de executie se va face n dreptul profilelor transversale ale
proiectului.
Panta transversal a stratului din material stabilizat este cea a mbrcmintei
prevzut n proiect.
Abaterile limit la pant pot s difere cu 0,4% fat de valoarea pantei indicate n
proiect si se msoar la intervale de 25 m distant.

Declivittile n profil transversal sunt conform proiectului.
Abaterile limit fat de cotele din proiect pot fi de 10 mm.

Condijii de compactare
Gradul de compactare al straturilor de baz si de fundatie din agregate naturale
stabilizate cu ciment, n functie de clasa tehnic a drumului, trebuie s fie de :
- min. 100% n cel putin 95% din numrul punctelor de msurare si min. 98% n cel
mult 5% din punctele msurate la autostrzi si/ n toate punctele de msurare pentru
drumurile de clas tehnic II si III;
- min. 98% n cel putin 95 % din numrul punctelor de msurare si de min. 95% n
toate punctele de msurare pentru drumurile de clas tehnic IV, V, platforme, locuri
de parcare, consolidare benzi de stationare, benzi de ncadrare si acostamente.
- Caracteristicile de compactare ( densitatea n stare uscat maxim si umiditatea
optim de compactare) ale straturilor de baz si de fundatie se determin prin ncercarea
Proctor modificat conform STAS 1913/13 si sunt corespunztoare domeniului umed al
curbei Proctor.

Caracteristicile suprafejei stratului din agregate naturale stabilizate cu ciment
Verificarea denivelrilor suprafetei se efectueaz cu ajutorul latei de 3,00m
lungime, astfel: a- n profil longitudinal, msurtorile se efectueaz n axul fiecrei
benzi de circulatie, toleranta admis la denivelri fiind de 10 mm
b. n profil transversal, verificarea se efectueaz n dreptul profilelor prezentate n
proiect, toleranta admis la denivelri fiind de 9 mm.

RECEPJIA LUCRRILOR

Recepjia pe faz determinant
Receptia pe faz determinant stabilit n proiect, se efectueaz conform
Regulamentului privind controlul de stat al calittii n constructii, aprobat cu HG 272 si
conform Procedurii privind controlul statului n faze de executie determinante.
executie si calittile impuse de proiect si de caietul de sarcini, precum si constatrile
consemnate pe parcursul executiei de ctre organele de control.
In urma acestei receptii se ncheie Proces verbal de receptie pe faz n registrul de
lucrri ascunse, n care sunt specificate eventualele remedieri necesare, termenul de executie
a acestora si recomandri cu privire la modul de tinere sub observatie a tronsoanelor de
drum la care s-au constatat abateri fat de prevederile prezentului caiet de sarcini.

Recepjia preliminar, la terminarea lucrrilor
Receptia preliminar a straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment
se face odat cu receptia preliminar a ntregii lucrri de drum, conform Regulamentului de
receptie a lucrrilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273
Comisia de receptie va examina lucrrile fat de prevederile documentatiei tehnice
aprobate, fat de documentatia de control si procesele verbale de receptie pe faze, ntocmit n
timpul executiei lucrrilor.

Recepjia final
Receptia final a straturilor de fundatie si de baz din agregate naturale stabilizate cu
ciment se face odat cu receptia final a ntregii lucrri de drum, dup expirarea perioadei de
verificare a comportrii acesteia.

Receptia final se va face conform prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273.

DOCUMENTE DE REFERINTE

I. ACTE NORMATIVE

Ordin MT nr. 43/1998 - Norme privind ncadrarea n categorii a
drumurilor
de interes national

Ordin MT nr. 45/1998 - Norme tehnice privind proiectarea, construirea
si
modernizarea drumurilor

ORDIN MT nr. 46/1998 - Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice
A drumurilor publice

Ordin MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind conditiile de
nchidere
Publicat n MO 397/24.08.2000 a circulatiei si de instruire a restrictiilor de
circulatie
n vederea executrii de lucrri n zona
drumului
public si/sau pentru protejarea drumului.

NGPM/1996 - Norme generale de protectia muncii

NSPM nr. 79/1998 - Norme privind exploatarea si ntretinerea
drumurilor
si podurilor
Ordin MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire si stingere a incendiilor
si
dotarea cu mijloace tehnice de stingere

Ordin AND nr. 116/1999 - Instructiuni proprii de securitatea muncii
pentru
lucrri de ntretinere, reparare si exploatare a
drumurilor si podurilor

II. REGLEMENTARI TEHNICE

C54 - Instructiuni tehnice pentru ncercarea betonului
cu ajutorul carotelor

III STANDARDE

SR EN 196-1 - Metode de ncercri ale cimenturilor. Partea I
Determinarea rezistentelor mecanice

SR EN 196-3 + - Metode de ncercri ale cimenturilor. Partea 3
SR EN 196-3/AC Determinarea timpului de priz si a stabilittii

SR EN 196.6 - Metode de ncercri ale cimenturilor.
Determinarea finetii.

SR 662 - Lucrri de drumuri. Agregate naturale de
balastier

SR 667:2001 - Agregate naturale si piatr prelucrat pentru
lucrri de drumuri. Conditii tehnice de calitate

STAS 730 - Agregate naturale pentru lucrri de ci ferate
si drumuri. Metode de ncercare

STAS 1913/1 - Teren de fundare. Determinarea umidittii

STAS 1913/13 - Teren de fundare. Determinarea
caracteristicilor
De compactare . Incercarea Proctor.

STAS 1913/15 - Teren de fundare. Determinarea greuttii
volumice
pe teren

STAS 4606-80 - Agregate naturale grele pentru mortare si
betoane cu
lianti minerali. Metode de ncercare.

STAS 6400 - Lucrri de drumuri. Straturi de baz si de
fundatie.

STAS 10473/1 - Lucrri de drumuri. Straturi din agregate
naturale
sau pamant stabilizat cu ciment.

STAS 10473/1 - Lucrri de drumuri. Straturi rutiere din agregate
naturale sau pamnturi stabilizate cu lianti
hidraulici sau puzzolanici
Metode de determinare si ncercare..

STAS 6675/2-92 - Tevi din policlorur de vinil neplastifiat.
Dimensiuni
SR-EN 45.014:2000 - Criterii generale pentru declaratia de
conformitate a
furnizorului (Ghid ISO/CEI 22:1996)

CAIET DE SARCINI

STRATURI DIN PIATR SPART

GENERALITATI

Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si receptia
straturilor din piatr spart din sistemele rutiere ale drumurilor publice si ale strzilor.
El cuprinde conditiile tehnice prevzute n SR 667 si SR 662 care trebuie s fie
ndeplinite de materialele folosite si n STAS 6400 de stratul de piatr executat.

Prevederi generale
Stratul din piatr spart se asterne peste un strat de fundatie din balast constituind
stratul inferior de fundatie cu grosimea din proiect.
Stratul din piatr spart constituie stratul superior de fundatie si se realizeaz cu
grosimea din proiect.
Straturile din piatr spart 40-80 , se realizeaz cu grosimea din proiectdar nu mai
putin de 12 cm, conform prevederilor STAS 6400.
Stratul inferior al fundatiei rutiere fiind alctuit din balast, acesta preia si functia de
substrat drenant, asigurndu-se conditiile necesare privind grosimea, calitatea de drenare si
msurile de evacuare a apei.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator
autorizat efectuarea tuturor ncercrilor si determinrilor rezultate din aplicarea prezentului
caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat s efectueze la cerrerea Inginerului verificri suplimentare
fat de prevederile prezentului caiet de sarcini.
In cazul n care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini , Inginerul va
dispune ntreruperea executiei lucrrilor si luarea msurilor care se impun.

MATERIALE

Agregate naturale
Pentru executia straturilor din piatr spart se utilizeaz urmtoarele agregate :
- balast 0-63mm n stratul inferior
- piatr spart 40-80 mm n stratul superior
- split 16-25 mm pentru mpnarea stratului superior
- nisip grauntos sau savur 0-8 mm ca material de protectie.
Agregatele trebuie s provin din roci stabile, adic nealterabile la aer, ap sau nghet.
Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.

Agregatele folosite la realizarea straturilor de piatr spart trebuie s ndeplineasc
conditiile de admisibilitate artate n tabelele 1, 2 si 3 si nu trebuie s contin corpuri
strine vizibile (bulgri de pmnt, crbune, lemn, resturi vegetale )
sau elemente alterate.
Tabel 1
NISIP _ Conditii de admisibilitate conform SR 662
Caracteristici Conditii de admisibilitate-
Strat de protectie
Sort (ochiuri ptrate) 4-8
Granulozitate:
-continut de fracs sub 0,1 mmm % max
- continut de fracs sub 0,02 mm, % max
- conditii de filtru invers

-
5
-

Tabel 2
BALAST - Conditii de admisibilitate conform SR 662

Caracteristici Conditii de admisibilitate-
Strat de protectie
Sort (ochiuri ptrate) 0-63
-continut de fract % max
- sub 0,02 mm
- 0---63 mm

3
100
Granulozitate Conform fig.1
Coef.neuniformitate(Um)min 15
Echivalent de nisip (EN) min 30
Uzura cu masina Los Angeles (LA)%max 50

Tabel 3
PIATRA SPARTA - Conditii de admisibilitate conform SR 662
Sort- Savura Piatra spart (split) Piatra sp mare
Conditii de admisibilitate
Caracteristici 0-8 8-16 16-25 25-40 40-63 63-80
Continut granule :
-rmn pe ciurul superior
(dmax) % max
-trec prin ciurul inferior
(dmin) % max

5

-

5

10

5

10

5

10
Continut de granule
alterate,moi,fiabile,peroase
si vacuolare, % max
- 10 10 -
Forma granulelor:
-coef de form, % max
- 35 35 35
Coeficient de impuritti:
-corpuri strine % max
- fract.sub 0,1 mm,%max

1
-

1
3

Nu este cazul
Uzura cu masina Los
Angeles % max
- 30 Corespunz clasei rocii cf
tabelelor 2 si 3 din SR667
Rezistenta la act repetat a
Na
2
SO
4
5 cicluri,% max
- 6 3 Nu este cazul

Agregatele se vor aproviziona din timp n depozitul santierului pentru a se asigura
omogenitatea si constanta calittii acestora.
Aprovizionarea agregatelor la locul punerii n oper se va face numai dup ce
analizele de laborator au artat c acestea au calitatea corespunztoare .
In timpul transportului de la furnizor la santier si al depozitrii, agregatele trebuie
ferite de impurificri. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si
pstrate n conditii care s le fereasc de mprstiere, impurificare sau amestecare.
Controlul calittii agregatelor de ctre Antreprenor se va face n conformitate cu
prevederile tabelului 4.
Laboratorul santierului va tine evidenta calittii agregatelor astfel :
- ntr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de furnizor ;
- ntr-un registru ( registru pentru ncercri agregate) rezultatele determinrilor efectuate de
laboratorul santierului.
Apa

Apa necesar realizrii straturilor de fundatie poate s provin din reteaua public
sau din alte surse , dar n acest din urm caz nu trebuie s contin nici un fel de particule n
suspensie.

Controlul calitjii agregatelor nainte de realizarea straturilor
de piatr spart .

Controlul calittii se face de ctre Antreprenor prin laboratorul su n conformitate
cu prevederile cuprinse n tabelul 4 .
Tabel 4

Frecventa minim Actiunea, procedeul de
verificare sau
caracteristicile care se
verific

La aprovizionare
La locul de
punere n oper
Metode de
Determinare
conf
Examinarea datelor
nscrise n certificatul de
calitate sau certificatul de
garantie

La fiecare lot aprovizionat

Corpuri straine :
- argil buc
- argil aderent
- continut de crbune

In cazul n care se observ
prezenta lor

Ori de cte ori
apar factori de
impurificare

STAS
4606
Continutul de granule
alterate moi,
friabile,poroase si
vacuolare
-
SR 667
Granulozitatea sorturilor O prob la max. 500 mc
pentru fiecare sort si surs
STAS 730
Forma granulelor pentru
piatra spart
Coeficient de form
O prob la maxim 500 t
pentru fiecare sort si
fiecare surs

STAS 730
Echivalentul de nisip (EN
numai la produse de
balastier)
O prob la max. 500 mc
pentru fiecare surs

STAS 730

Rezistenta la actiunea
repetat a sulfatului de
sodiu (Na
2
SO
4
) 5 cicluri
pentru fiecare surs

STAS 4606
Rezistenta la sfarmare prin
compresiune la piatra
spart n stare saturat la
presiune normal
pentru fiecare sort de piatr
spart si surs

STAS 730
Uzura cu masina tip Los
Angeles
pentru fiecare sort si fiecare
surs

STAS 730

STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

Caracteristicile optime de compactare

Caracteristicile optime de compactare se stabilesc de ctre un laborator de specialitate
acreditat nainte de nceperea lucrrilor de executie .
Prin ncercarea Proctor modificat, conform STAS 1913/13 se stabileste :
Du max P.M. greutatea volumic n stare uscat
maxim exprimat n g/cm
3

W
opt
P.M. umiditatea optim de compactare, exprimat n %

Caracteristicile efective de compactare
Caracteristicile efective de compactare se determin de laboratorul santierului pe
probe prelevate din lucrare si anume :
du
ef
greutatea volumic n stare uscat efectiv, exprimat n g/cm
3

W
ef
umiditate efectiv de compactare , exprimat n % n vederea stabilirii
Gradului de compactare, ge

100
. .
max
x
M P du
du
ge
ef

La executia stratului de fundatie se va urmri realizarea gradului de compactare
conform capitolului ce urmeaz.

REALIZAREA STRATURILOR DE PIATRA SPARTA

Msuri preliminare
La executia stratului de piatr spart se va trece numai dup receptionarea
lucrrilor de balast si strat de form n conformitate cu prevederile caietelor de sarcini pentru
realizarea acestor lucrri .
In cazul cnd sunt mai multe surse de aprovizionare cu piatr spart se vor lua
msuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum n lucru, functie
de sursa folosit, acestea fiind consemnate n registrul de santier.

Experimentarea executiei straturilor de piatr spart

Inainte de nceperea lucrrilor Antreprenorul este obligat s efectueze
experimentarea executrii straturilor de piatr spart.
Experimentarea se face pentru fiecare tip de strat de fundatie- strat de fundatie din
piatra spart mare 63-80 mm pe un strat de balast conform proiect.
In cazul fundatiei din piatr spart mare 63-80 experimentarea se va face separate
pentru stratul inferior din balast si separate pentru stratul inferior din ballast si separate
pentru stratul superior din piatr spart mare.
In toate cazurile erxperimentarea se va face pe tronsoane de prob n lungime de min
30 m cu ltimea de cel putin 3,50 m (dublul ltimii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop stabilirea, n conditii de executie curent pe santier , a
componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia, pentru realizarea
gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, dac grosimea prevzut n proiect se
poate executa ntr-un singur strat sau dou cu reglarea utilajelor de rspndire, pentru
realizarea grosimii respective cu o suprafat corect.
Compactarea de prob pe tronsoanele experimentale se va face n prezenta
Inginerului, efectund controlul compactrii prin ncercri de laborator sau pe teren, dup cum
este cazul stabilite de comun acord.
In cazul n care gradul de compactare prevzut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va
trebui s realizeze o nou ncercare, dup modificarea grosimii stratului sau a componentei
utilajului de compactare folosit.
Aceste ncercri au drept scop stabilirea parametrilor compactrii si anume :
- grosimea maxim a stratului ce poate fi executat pe santier ;
- conditiile de compactare(verificarea eficacittii utilajelor de
compactare si
intensitatea de compactare a utilajului)
Intensitatea de compactare =Q/S
Q- volumul materialului pus n oper n unitate de timp (ore, zi, schimb) exprimat n
mc
S- suprafata compactat n intervalul de timp dat, expimat n mp
In cazul cnd se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip, suprafetele compactate de
fircare utilaj se cumuleaz.
In cazul fundatiei din piatra spart mare 63-80 se mai urmreste stabilirea corect a
atelierului de compactare , compus din rulori compresoare usoare si rulouri compresoare
mijlocii, a numrului minim de treceri ale acestor rulori pentru cilindrarea uscat pn la
fixarea pietrei sparte 63-80 si n continuare a numrului minim de treceri dup asternerea a
2 reprize a splitului de mpnare 16-25 pn la obtinerea nclestrii optime.

Compactarea n acest caz se consider terminat dac rotile ruloului nu mai las nici
un fel de urme pe suprafata stratului de piatr spart , iar alte pietre cu dimensiunea de cca
40mm aruncate n fata ruloului, nu mai ptrund n stratul de balast si sunt sfrmate, fr ca
stratul de piatr spart s sufere dislocri sau deformri.
Partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de
referint pentru restul lucrrilor.
Caracteristicile obtinute pe sectorul experimental se vor consemna n registrul de
santier pentru a servi la urmrirea calittii lucrrilor ce se vor executa.

Execujia stratului superior din piatr spart

Piatra spart se asterne, numai dup receptia stratului inferior de balast, care
prealabil asternerii va fi umezit.

Piatra spart se asterne si se compacteaz la uscat n reprize. Pn la nclestarea pietrei
sparte, compactarea se execut cu cilindri compresori netezi de 6 t dup care operatiunea se
continu cu compactoare cu pneuri sau vibratoare de 10-14 tone. Numrul de treceri a
atelierului de compactare este cel stabilit pe tronsonul experimental
Dup terminarea cilindrrii, piatra spart se mpneaz cu split 16-25, care se
compacteaz si apoi urmeaz umplerea prin nnoroire a golurilor rmase dup mpnare, cu
savur 0-8 sau cu nisip.
Pana la asternerea stratului imediat superior stratul de piatr spart astfel executat se
acoper cu material de protectie ( nisip gruntos sau savur).

Controlul calitjii compactrii straturilor de piatr spart

In timpul executiei straturilor de piatr spart se vor face verificri si determinrile
artate n tabelul 5, cu frecventa mentionat n acelasi tabel.
In ceea ce priveste capacitatea portant la nivelul superior al stratului de piatr spart
aceasta se determin prin msurtori cu deflectometrul cu prghie conform Normativului
pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacittii portante a drumurilor
cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31.
Laboratorul Antreprenorului va tine urmtoarele evidente privind calitatea stratului
executat :
- compozitia granulometric a agregatelor
- caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat
(umiditate optim, densitate maxim uscat)
- caracteristicile efective ale stratului executat ( umiditate, densitate, capacitate portant).

Tabel 5

Nr.
crt
Determinarea, procedeul de verificare sau
caracteristicile care se verific
Frecvente minime la
locul de punere n
lucru
Metode de
verificare
conform
1 Incercarea Proctor modificat
- strat balast
- strat piatr spart amestec optimal

STAS 1913/13
2 Determinarea umidittii de compactare
- strat balast
- - strat piatr spart amestec optimal
Minim 3 probe la o
suprafat de 2000 mp
de strat

STAS 1913/1
3 Determinarea grosimii stratului compactat
- toate tipurile de straturi
Minim 3 probe la o
suprafat de 2000 mp
de strat

4 Verificarea realizrii intensittii de
compactare Q/S
- toate tipurile de straturi

zilnic

5 Determinarea gradului de compactare prin Minim 3pct la

determinarea greuttii volumice pe teren
- strat balast
- strat piatr spart amestec optimal
suprafate < de 2000
mp si minim 5 pct. pt.
suprafete >2000 mp
de strat
STAS 1913/15
STAS 12288
6 Verificarea compactrii prin ncercarea cu
p.s. n fata compresorului
Minim 3 ncercri la o
suprafat de 2000 mp
de strat

STAS 6400
7 Determinarea capacittii portante la nivelul
superior al stratului de fundatie
- toate tipurile de straturi de fundatie
n cte dou puncte
situate n profiluri
transversale la
distante de 10m unul
de altul pt. Fiecare
band cu ltimea de
7,5 m

Normativ
CD 31

CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE

Elemente geometrice
Grosimea stratului de piatr spart este cea din proiect.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se strpunge
stratul, la fiecare 200m de drumul executat sau la 1500 mp suprafat de drum .
Grosimea stratului de piatr spart este media msurtorilor obtinute pe fiecare sector
de drum prezentat receptiei.
Ltimea stratului de piatr spart este cea prevzut n proiect.
Abaterile limit la ltime pot fi 5 cm
Verificarea ltimii executate se va face n dreptul profilelor transversale ale
proiectului
Panta transversal a stratului de fundatie este cea a mbrcmintii sub care se
execut, prevzut n proiect .
Abaterea limit la pant este 4% n valoare absolut si va fi msurat la fiecare
25 m .
Declivittile n profil longitudinal sunt aceleasi ca si cele mbrcmintilor sub care
se execut.
Abaterile limit la cotele fundatiei, fat de cotele din proiect pot fi 10 mm.

Condijii de compactare
Straturile din piatr spart trebuie compactate pn la realizarea nclestrii maxime a
agregatelor, care se probeaz prin supunerea la strivire a unei pietre de aceeasi natur
petrografic ca si a pietrei sparte utilizate la executia straturilor si cu dimensiunea de cca
40mm, aruncat n fata utilajului cu care se execut compactarea.
Compactarea se consider corespunttoare dac piatra respectiv este strivit fr ca
stratul s sufere dislocri sau deformri.
Capacitatea portant la nivelul superior al straturilor de fundatie se consider realizat
dac valorile deformatiilor elastice msurate, nu depsescvaloare deformatiilor elastice
admisibile, care este de 250 sutimi de mm.

Caracteristicile suprafejei stratului de piatr spart
Verificarea denivelrilor suprafetei stratului se efectueaz cu ajutorul dreptarului de
3,00 m lungime astfel :

- n profil longitudinal verificarea se efectueaz n axul fiecrei benzi de circulatie si
denivelrile admise pot fi de maximum 2,00 cm fat de cotele proiectate;
- n profil transversal, verificarea se efectueaz n dreptul profilelor artate n proiect si
denivelrile admise pot fi de maximum 1,0 cm fat de cele proiectate.
In cazul aparitiei denivelrilor mai mari dect cele prevzute n prezentul caiet de
sarcini, se va face corectarea suprafetei stratului.

RECEPTIA LUCRARILOR

Recepjia pe faza determinant
Receptia pe faz determinant, stabilit n proiect, se efectueaz nconform
Regulamentului privind controlul de stat al calittii n constructii, aprobat cu HG 272/1994 si
conform Procedurii privind controlul statului n fazele de executie determinate, elaborat de
MLPAT si publicat n Buletinul Constructiilor volum 4/1996, atunci cnd toate lucrrile
prevzute n documentatie sunt complet terminate si toate verificrile sunt efectuate n
conformitate cu prevederile art. 5,11,12,13 si 14.
executie si calitative impuse de proiecte si de caietul de sarcini, precum si constatrile
consemnate pe parcursul executiei de ctre organele de control.
In urma acestei receptii se ncheie Proces verbal de receptie pe faz n registrul de
lucrri ascunse

Recepjia preliminar ,la terminarea lucrrilor
Receptia preliminar se face la terminarea lucrrilor, pentru ntreaga lucrare,
conform Regulamentului de receptia a lucrrilor de constructii si instalatii aferente acestora,
aprobat cu HG 273/1994.

Recepjia final
Receptia final va avea loc dup expirarea perioadei de garantie pentru ntreaga
lucrare si se va face n conditiile respectrii prevederilor regulamentului aprobat cu HG
273/94.


STANDARDE

SR 662 Lucrri de drumuri. Agregate naturale de balastier. Conditii
tehnice de calitate

SR 667 Agregate naturale de piatr prelucrat pentru lucrri de drumuri.

Metode de ncercare

STAS 1913/1 Teren de fundare. Determinarea umidittii

STAS 1913/13 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare.
ncercarea Proctor

STAS 1913/15 Teren de fundare. Determinarea greuttii volumice pe teren

STAS 4606 Agregate naturale pentru mortare si betoane cu lianti minerali.
Metode de ncercare.


STAS 12.288 Lucrri de drumuri. Determinarea densittii straturilor rutiere cu
Dispozitivul cu con si nisip.

Intocmit,

CAIET DE SARCINI
MACRIT GTS VG

3. Instalare MACRIT GTS VG
3.1. Inaintea instalarii
3.2 Instalare mecanica
3.3 Instalare manuala
3.4 Suprapunerea MACRIT GTS VG
3.5 Taierea MACRIT GTS VG
3.6 Indepartarea cutelor
3.6.1 Taierea
3.6.2 Incalzirea
3.7 Exudarea
3.8 Vremea
3.8.1 Vantul
3.8.2 Ploaia

4. Aplicarea covorului asfaltic
5. Receptia lucrarilor

Cuprins :

1. Prepararea suprafetei
1.1 Curatarea suprafetei
1.2 Umplerea gropilor si nivelarea
neregularitatilor suprafetei
1.3 Colmatarea fisurilor

2. Aplicarea amorsei
2.1 Tipul amorsei
2.1.1 Factori de influenta
2.1.2 Tipuri de amorsa recomandate
2.2 Cantitati de amorsa recomandate

Introducere

Informatiile ce urmeaza se refera la modul de instalare a geocompozitului MACRIT GTS VG.
Ghidul si datele tehnice se refera doar la MACRIT GTS VG. Datorita diferentelor de
productie si a tipurilor de fibre utilizate, alte produse pot avea un alt mod de utilizare.
Geocompozitul MACRIT GTS VG se depoziteaza si se transporta in suluri. Depozitarea se va
face in magazii sau soproane astfel incat sa nu fie expuse la razele soarelui si unei umiditati
excesive.

1. Prepararea suprafetei

1.1 Curatarea suprafetei Etapa cri tica A SE ACORDA ATENTIE SPORITA
Curatarea suprafetei se realizeaza cu aer sub presiune sau se matura foarte bine suprafata
cu maturi mecanice sau manual. Calitatea lucrarii depinde in mod decisiv de aceasta etapa.

1.2 Umplerea gropilor si nivelarea neregularitatilor suprafetei

Rosturile, gropile, suprafetele neregulate trebuie reparate si aduse in plan la acelasi nivel.
Procentual, aceste neregularitati nu trebuie sa depaseasca 8%.

1.3 Colmatarea fisurilor
Fisurile mai mari de 4 mm trebuie sa fie curatate si apoi colmatate pentru a evita pierderile
de amorsa impiedicand fenomenul de exudare. Urmatoarele modalitati au fost utilizate cu
succes :
mastic pentru colmatarea fisurilor
tratament simplu de suprafata
colmatari cu criblura si emulsie
colmatari cu materiale speciale de amorsaj
aplicarea unui covor asfaltic mai ales unde avem suprafete neregulate
Caracteristicile fizico mecanice ale
geocompozitului MACRIT GTS VG
MACRIT GTS VG 50-50
Alcatuire
Fire de sticla si geotextil
intertesut
Latimea rolei 2,65 m
Lungimea rolei 100 m
Long >50kN/m
Rezistenta la tractiune
*
Transv >50kN/m
Alungirea la rupere
*
2 3.5%
Greutate geotextil intertesut 13 g/m
2
Continutul de fire de sticla al armaturii 287g/m
2
Cantitatea de bitum aplicata la amorsarea pe
asfalt
0,80...1,20 l/ m
2
Punct de topire >190
0
C
Latimea retelei fibrei de sticla 25 x 25 mm
Greutate geocompozit 300 g/m
2

Colmatarea fisurilor si crapaturilor este o etapa importanta. Daca nu se colmateaza fisurile
inainte de asternerea amorsei pentru lipirea geocompozitului , aceasta (amorsa) se scurge in
fisurile si crapaturile necolmatate anterior. In felul acesta va ramane o cantitate de amorsa
insuficienta pentru lipirea geocompozitului

2. Aplicarea amorsei

2.1 Tipul amorsei

Cele doua tipuri de amorsa pot fi bitum obtinut prin distilare sau emulsie cationica (>60%).
Ca si amorsa se recomanda bitumul pur, bitumul modificat cu polimeri sau emulsie cationica.

2.1.1 Factori de influenta

Conditii climaterice
Temperaturi mari ale suprafetei pot duce la transpiratii si la probleme de adezivitate
cu geocompozitul atunci cand punctul de inmuiere al amorsei este mai mic decat
temperatura suprafetei. Deasemenea temperaturi mici ale suprafetei pot duce la
pierderea adezivitatii cand se foloseste o amorsa cu un punct de rupere mare.
Covorul asfaltic
Amorsa din bitum modificat cu polimeri este recomandata in orice situatie dar este
obligatorie atunci cand grosimea stratului de asfalt este <40mm.
Incarcarile din trafic
Incarcarile din trafic greu, temperaturi mari ale suprafetei si aerului combinate cu un
covor asfaltic subtire pot duce la reducerea stabilitatii asfaltului.

2.1.2 Tipuri de amorsa recomandate

Bitum modificat cu polimeri este recomandat pentru :
- Suprafete cu temperaturi mari
- Temperatura mare a aerului
- Incarcari mari din trafic
- Covor asfaltic <40mm

Caracteristici ale bitumului modificat cu polimeri:
- punct de inmuiere : >50
0
C
- punctul de rupere (Fraas) : <-15
0
C
Valorile de mai sus pot varia in functie de factorii de influenta !
Bitum standard este recomandat pentru :
- temperaturi moderate
- Incarcari din trafic medii
- Covor asfaltic >40 mm

(Termenul de standard se refera la tipul de bitum necesar pentru fiecare tip de suprafata,
incarcare, utilizand metodele de constructie conventionale)

Nota : proprietati ale emulsiei :
- Vascozitate mare (>500 mPa la 40
0
C)

Cantitatea mare de emulsie necesara (aprox 1.8 kg/mp) poate duce la
valuriri temporare. Aceste probleme se accentueaza atunci cand avem
pante, rampe sau pante transversale mari.
- Durata de rupere (evaporarea apei) scurta.
O durata de rupere cat mai mica reduce timpul de lucru considerabil.

2.2. Cantitati de amorsa recomandate

Cantitatea necesara de amorsa se calculeaza astfel incat MACRIT GTS VG sa se
impregneze foarte bine si sa asigure o buna adezivitate cu stratul suport.

Mixturi asfaltice aplicate la cald :
Bitum pur : Q =0.8 kg/m
2

Emulsie 65% =aprox. 1.1 kg/m
Emulsie 70% =aprox. 1.0 kg/m

Cantitatea de amorsa se ajusteaza pentru a lua in considerare caracteristicile suprafetei
de drum existente dupa cum urmeaza :
- suprafata rugoasa : +0.1 kg/m
2

- suprafata fisurata: +0.1 kg/m
2

- suprafata uscata sfarimicioasa: +0.1 kg/m
2

- macadam cu textura deschisa: +0.1 kg/m
2

- macadam dens : -0.1 kg/m
2

- suprafata asfaltica neteda: -0.1 kg/m
2

Tratament :
- Emulsie 65% - Q=aprox. 1.4 kg/m
2

- Emulsie 70% - Q=aprox. 1.2 kg/m
2

Maximum de toleranta admisa este de +/- 0.20 kg/m
2
.

2.3. Comentarii generale
Amorsa se va imprastia cu un dispozitiv special care sa asigure dispunerea pe toata suprafata
in cantitatea necesara. Suprafata acoperita cu amorsa trebuie sa fie mai mare cu 50 mm pe
toate directiile decat suprafata geosinteticului folosit.

3. Instalarea MACRIT GTS VG
3.1. Inaintea instalarii

Daca amorsa utilizata este bitum sau bitum modificat cu polimeri , instalarea poate incepe
imediat.
Daca amorsa este emulsie atunci MACRIT GTS VG se va instala dupa ruperea emulsiei.
Acest lucru poate crea intarzieri daca timpul de rupere nu poate fi determinat exact, si poate
depinde si de conditiile atmosferice.

3.2. Instalarea mecanica
Daca se instaleaza suluri cu latimea >1 m atunci este recomandat sa se utilizeze un dispozitiv
mecanic, dar se pot instala si manual.
Nu sunt necesare dispozitive de prindere, cleme, bolturi.

3.3. Instalarea manuala

Instalarea sulurilor cu latime _ 1 m nu necesita un dispozitiv special, si pot exista situatii cand
dispozitivele mecanice nu pot fi utilizate. Nu sunt necesare dispozitive de prindere, cleme,
bolturi.
MACRIT GTS VG poate fi instalat manual respectand urmatoarele :
- sulul trebuie derulat intins pentru a nu apare denivelari sau incretituri (cute).
- Se deruleaza 2-3 m odata
- Se mentine sulul intins
- Se preseaza usor pe material cu o perie
- Emulsia este preferata atunci cand se instaleaza manual pentru a permite corectii
ulterioare, deoarece cand se asterne geosinteticul amorsa nu detine inca forta
maxima de aderenta.
- Se taie geosinteticul in segmente pentru a realiza o curba.
- Daca MACRIT GTS VG este instalat pe o emulsie care inca nu s-a rupt, atunci pot
apare portiuni cu exudari. Aceste exudari pot fi rezolvate prin asternerea de
materiale absorbante (cribluri, pietrisuri aprox. 2 kg/m
2
)

3.4. Suprapunerea fasiilor de MACRIT GTS VG

Pentru suprapunere in lungul drumului : Se recomanda 10-15 cm suprapunere. In acest caz
se va suplimenta cantitatea de amorsa pe portiunea de suprapunere cu 0.8 kg/mp bitum pur
(pentru utilizarea emulsiei cationice 70% se va suplimenta cu 1.0 kg/ mp).

Pentru suprapuneri transversale : fiecare fasie se va aseza sub fasia precedenta pentru a ne
asigura ca nu va apare nici o deplasare a fasiilor. Se recomanda suprapuneri de aprox. 50 cm.

3.5 Taierea MACRIT GTS VG
Geocompozitul MACRIT GTS VG se taie usor cu un cutit sau cutter.

3.6. Indepartarea cutelor
Geocompozitul trebuie asezat astfel incat sa nu faca cute, dar aceste cute vor apare inevitabil
din cand in cand. Cutele se indeparteaza cu perii de mana. Cutele mici pot fi ignorate. Daca
apar suprapuneri sau cute a trei straturi de material, aceastea trebuie indepartate prin taiere sau
ardere.

3.6.1. Taierea
Cutele mari trebuie taiate cu un cutit sau cutter. O parte a cutei se asterne pe amorsa. Peste
material (geosintetic) se aplica o cantitate suplimentara de 1.0 kg/m
2
de amorsa (numai pe
portiunea de suprapunere) si apoi se asterne cealalta parte de material geosintetic.

3.6.2. Incalzirea
Cutele se pot indeparta prin incalzire cu un arzator cu flacara. Trebuie folosita cu grija flacara
pentru a nu face gauri in geosintetic (amorsa trebuie acoperita de un strat de geosintetic).

3.7. Exudarea (amorsa in exces)
Daca apare fenomenul de exudare, MACRIT GTS VG poate fi protejat astfel :
- daca exudarea apare datorita amorsei (in acest caz rotile vehiculelor se pot lipi de
geosintetic).
- Punctul de inmuiere al amorsei este prea jos. In acest caz rotile repartizatorului sau
a masinilor de transport vor dislocui geosinteticul MACRIT GTS VG.

- Rosturile transversale se trateaza cu materiale absorbante (cribluri 2 kg/m
2
) pentru
a permite masinilor de santier sa circule liber.

3.8. Vremea

3.8.1. Vantul
Pentru a instala MACRIT GTS VG pe vant se utilizeaza un roler pentru a tine jos membrana.

3.8.2. Ploaia
Asternerea MACRIT GTS VG nu trebuie sa inceapa inainte de evaporarea apei de ploaie,
altfel adezivitatea va fi drastic redusa. Este acceptabila o anumita umiditate daca temperatura
suprafetei este suficienta pentru a permite evaporarea apei. Este posibil sa se circule pe
geocompozitul umed dar aderenta pneurilor este redusa considerabil.

4. Aplicarea covorului asfaltic

Pot fi folosite toate tipurile de asfalturi cu o temperatura cuprinsa intre 90
0
C si 180
0
C.
Covorul asfaltic va fi asternut asa cum se cunoaste deja, dar tinand cont de urmatoarele :
- masinile utilizate in santier pot circula pe materialul corect instalat.
- Trebuie evitate caderi de materiale grele pe geocompozit
- Trebuie evitate accelerari bruste ale masinilor care circula pe material.
- Cat timp amorsa nu este intarita (nu a facut inca aderenta), traficul pe
material trebuie redus strict.
- Atentie la reducerea aderentei pneurilor pe materialul umed.
Asternerea covorului bituminos se face direct pe suprafata geocompozitului imediat dupa
instalarea acestuia.
La executarea stratului sau straturilor de asfalt se vor respecta normele tehnice in vigoare
pentru constructia drumurilor si strazilor cu imbracaminti bituminoase.
Rosturile dintre benzile de mixtura executate nu trebuie sa concida cu suprapunerile dintre
fasiile de geocompozit.

5. Receptia lucrarilor

Receptia pe faze se efectueaza atunci cind toate lucrarile prevazute in documentatie
sunt terminate si verificarile efectuate. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica
indeplinirea conditiilor de executie si de calitate impuse in proiect si caietul de sarcini,
precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. In urma
acestei receptii se incheie Proces verbal de receptie pe faza in care sunt specificate
remedierile necesare, termenul de executie al acestora si recomandarile cu privire la modul de
tinere sub observatie a tronsoanelor de drum la care s-au constatat abateri fata de prevederile
prezentului caiet de sarcini.

Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a unui sector de drum
terminat, conform normelor legale in vigoare. Comisia de receptie va examina lucrarile fata
de prevederile documentatiei tehnice aprobate, fata de documentatia de control si procesele
verbale de receptie pe faze, intocmite in timpul executiei lucrarilor.

Receptia finala se face odata cu receptia imbracamintei asfaltice, dupa expirarea
perioadei de verificare a comportarii acesteia. Receptia finala se face conform prescriptiilor
legale in vigoare.

INTOCMIT

CAIET DE SARCINI
Imbrcminti rutiere bituminoase cilindrate,
executate la cald

GENERALITAT

Obiecte yi domeniu de aplicare
Acest standard stabileste conditiile tehnice ale mixturilor asfaltice pentru
mbrcminti bituminoase cilindrate la cald, utilizate la drumuri si strazi.
Prezentul standard se refer la mixturile asfaltice tip beton asfaltic (S REN 13108-1)
si stabilizate cu fibre )S REN 13108-5) preparate cu bitum rutier neparafinos, bitum
modificat cu polimeri si bitum aditivat.
Mixturile asfaltice prezentate n acest standard se utilizeaz pentru stratul de uzur si
stratul de legtur al mbrcmintilor bituminoase, tipul de mbrcminte bituminoas
cilindrat la cald se stabileste n functie de clasa tehnic a drumului si de categoria tehnic a
strzii. Alegerea tipului de mbrcminte bituminoas se stabileste prin proiectul de
executie, pe baza performantelor necesare mixturii asfaltice si a studiului tehnico-
economic.

Prevederi generale
Imbrcmintea bituminoas cilindrat realizat cu bitum neparafinos pentru drumuri
se execut conform SR 174/2.
Imbrcmintile bituminoase cilindrate realizate cu bitum modificat, cu fibre si
respectiv cu bitum aditivat, se executa conform reglementrilor tehnice n vigoare.
Imbrcmintile bituminoase cilindrate sunt alctuite , n general , din 2 straturi :
- stratul superior , denumit strat de uzur
- stratul inferior , denumit strat de legtur
In unele cazuti, la propunerea proiectantului, mbrcmintea bituminoas cilindrat se
execut ntr-un singur strat , respectiv strat de uzur :

Tipurile de mixturi asfaltice prevzute pentru executia stratului de uzur cuprinse n
prezentul standard sunt conform tabelului 1 si sunt clasificate n functie de granulozitatea si
dimensiunea maxim a granulelor agregatelor

Tabelul nr. 1 -. Mixturi asfaltice pentru stratul de uzur

Nr.
crt
Clasa tehnic a
drumului
Categoria
tehnic a strazii
Stratul de uzur
Tipul si simbolul mixturii asfaltice
1
1 I I - Mixtur asfaltic stabilizat cu fibre:

MASF8; MASF12,5; MASF 16
- Mixtur asfaltic cu bitum modificat
stabilizat cu fibre
- MASF8m; MASF12,5m; MASF 16m
- Beton asfaltic cu bitum modificat:
BA12,5m BA16m
- Beton asfaltic rugos cu bitum
modificat BAR 16m;
cu bitum BAR 16
2 II,III II,III - Mixtur asfaltic stabilizat cu fibre:
MASF8; MASF12,5; MASF 16
- Mixtur asfaltic cu bitum modificat
stabilizat cu fibreMASF8m;MASF12,5m;
MASF 16m
- Beton asfaltic rugos :
- cu bitum modificat BAR 16m;
cu bitum BAR 16
- Beton asfaltic
cu bitum modificat BA 12,5 m ; BA
16m
cu bitum BA 12,5 ; BA 16
3 IV , V IV Beton asfaltic :
- cu bitum ; BA8 ; BA 12,5 ; BA 16; BA
25
Beton asfaltic cu pietris concasat
2

- cu bitum : BAPC 16
1
- n cazul n care adezivitatea bitumului fat de agregatele naturale utilizate este sub
limita de 80%, bitumul se aditiveaz cu un aditiv pentru mbunttirea
adezivittii
2 - cu acordul administratorului drumului

Tipurile de mixturi asfaltice prevzute pentru executia stratului de legtur sunt
conform tabelului nr. 2
Tipurile de mixturi asfaltice n tabelul 2 sunt clasificate n functie de granulozitatea,
dimensiunea maxim a granulelor agregatului natural si de natura acestuia.

Tabelul 2 - Mixturi asfaltice pentru stratul de legtur

Nr Clasa tehnic a Categoria Stratul de legtur

Crt. drumului tehnic a
strazuu
Tipul si simbolul mixturii asfaltice
1

1 Im II I,II Beton asfaltic deschis cu criblur:
- cu bitum modificat BAD 25
- cu bitum BAD 20; BAD 25

Beton asfaltic deschis cu criblur:
- cu bitum modificat BAD 25
2 III III
Beton asfaltic deschis cu pietris concasat
- cu bitum BAD PC 25
3 IV,V IV,V Beton asfaltic deschis cu criblur:
Beton asfaltic deschis cu pietris concasat
- cu bitum BAD PC 25
Beton asfaltic deschis cu pietris sortat
- cu bitum BAD PS 25
1
In cazul n care adezivitatea bitumului fat de agregatele naturale utilizate este sub
limita de 80%, bitumul se adirtiveaz pentru mbunttirea adezivittii

Stratul de legtur se poate executa din mixtur asfaltic preparat cu bitum
neparafinos pentru drumuri, sau , n cazuri justificate din punct de vedere tehnic si
economic, cu bitum modificat cu polimeri.
Tipul de bitum utilizat la realizarea stratului de legtur se stabileste de ctre
clientul / administratorul drumului mpreun cu proiectantul.
Imbrcmintile bituminoase cilindrate se aplic pe :
- straturi de baz, din mixturi asfaltice executate la cald, conform SR 7970 ;
- straturi de baz din agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici sau lianti
puzzolanici , conform STAS 10473/1 si a reglementrilor tehnice n vigoare
- Straturile de baz din macadam si piatr spart conform SR 179 si SR 1120
- mbrcminte bituminoas existent , n cadrul lucrrilor de ranforsare
- mbrcminte din beton de ciment existent
In cazul mbrcmintilor bituminoase cilindrate aplicate pe strat de baz din
agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici sau puzzolanici, pe mbrcmintea din
beton de ciment si pe mbrcmintea bituminoas existent, se recomand executarea
unui strat antifisur peste stratul suport.

Terminologie, definijii, simboluri
Terminologia din prezentul standard este conform SR 4032-1 si standardelor
europene S REN 13108-1 si S REN 13108-5

Definitii
Pentru aplicarea acestui standard se utilizeaz definitiile corespunztoare S REN
13108-1 si SR-.EN 13108-5.

Simboluri
Mixturile asfaltice prevzute pentru executia mbrcmintilor cilindrate la cald ,
cuprinse n prezentul standard, au simbolurile prezentate n tabelele 1 si 2 .

CONDITII TEHNICE
Materiale

Agregate

Agregatele care s e utilizeaz la prepararea mixturilor asfaltice sunt agregate
naturale, artificiale, confor SR EN 13043 si /sau agregatele naturale de carier si balastier
prelucrate prin splare si sortare sau prin splare, concasare si sortare conform SR 667 si
SR 662
Clasa minim a rocii din care se obtin agregatele naturale de carier, n functie de
clasa tehnic a drumurilor sau categoria strzii, trebuie s fie conform SR667 si celorlalte
prevederi legale n vigoare. Caracteristicile fizico- mecanice ale rocii de provenient a
agregatelor naturale de carier trebuie s fie conform SR 667.
Fiecare tip si sort de agregate trebuie depozitat separat n padocuri, prevazute cu
platforme betonate, avnd pante de scurgere a apei si pereti desprtitori pentru evitarea
amestecrii si impurificrii agregatelor.
Sitele de control utilizate pentru determinarea granulozittii agregatelor naturale au
ochiuri ptrate, conform S REN 933-2.

Filer
Filerul trebuie s corespund prevederilor SR EN 13043 si / sau STAS 539
Nu se admite folosirea altor materiale ca nlocuitor al filerului sau a fractiu
nii fine recuperate de la exhaustorul statiei de asfalt dect n cazul n care continutul de
argil determinat prin metoda valorii de albastru, conform S REN 933/9 , este de maxim 2%
Filerul se depoziteaz n ncperi acoperite, ferite de umezeal sau n silozuri cu
ncrcare pneumatic. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.
Se poate utiliza functiunea fin recuperat de la exhaustorul statiei n raport 4/1 (
parti filer de calcar si o parte recuperat propriu, dac se respect conditia de mai sus

Lianji
Liantii care se utilizeaz la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse n prezentul
caiet de sarcini sunt :
- bitum neparafinos pentru drumuri D 60/80 si tip D 80/100 conf. SR 754;
- bitum neparafinos pentru drumuri tip 35/50 , 50/70 si 70/100 conform S REN
12591
- bitum modificat cu polimeri conform S REN 14023 clasele 3,4,5

NOTA: Liantii se selecteaz n functie de penetratie, n concordant cu zonele climatice si
anume :
- pentru zonele calde se utilizeaz bitumurile D 60-80, 50-70 si 35-50
- pentru zonele reci se utilizeaz bitumurile D80-100 si 70-100
- pentru mixturile stabilizate cu fibre, indiferent de zon, se utilizeaz bitumurile
D60-80 si 50-70, cu penetratia de maxim 70(1..10 mm)
Bitumurile tip 35-50 se utilizeaz n straturile de legtur.
Fat de cerintele specificate n S REN 12591 ,bitumul trebuie s prezinte
urmtoarele conditii suplimentare :
- ductibilitate la 25
o
C ( determinat conform SR 61)
- mai mare de 100 cm pentru bitumul nembtrnit D60/80; 50/70, 70/100 si D
80/100
- mai mare de 50 cm pentru bitumul nembtnit 35/50

- mai mare de 50 cm pentru bitumul 50/70 sau D 60/80 mbtrnit prin metoda
TFORT/RTFOT
- Mai mare de 75 cm pentru bitumul 70/200 sau D 80/100 mbtnit prin metoda
TFOT/RTFOT
- mai mare de 25 cm pentru bitumul 35/50 mbtrnit prin metoda TFOT/RTFOT
- punctul de rupere Fraast ( determinat conform S REN 12593)
maxim -8
o
C pentru bitumul 35/50 ; 50/70 sau D 60/80
maxim -10
o
C pentru bitumul 70/100 sau D 80/100
Bitumul neparafinos pentru drumuri si bitumul modificat trebuie s prezinte o adezivitate de
minim 80% fat de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectiv. In caz contrar, se
aditiveaz cu agenti de adezivitate.
Adezivitatea se determin conform SR 10696 si /sau S REN 12697-11
Bitumul, bitumul modificat cu polimeri si bitumul aditivat se depoziteaz separat,
pe tipuri de bitum, astfel :
- bitumul se depoziteaz n rezervoare metalice , prevzute cu sistem de nclzire
cu ulei, sistem de nregistrare pentru ulei si bitum, gur de aerisire, pompe de
recirculare.
- bitumul modificat cu polimeri se depoziteaz n recipiente metalice verticale
prevzute cu sistem de nclzire cu ulei termic, sistem de recirculare sau agitare permanent
pentru evitarea separrii componentelor si sistem, de nregistrare a temperaturii. Se
recomand ca perioada de stocare s nu depseasc maxim2 zile, dac nu este specificat
astfel de ctre productor , iar temperatura bitumului modificat pe perioada de depozitare
trebuie s fie de maxim 140
o
C
-Bitumul adetivat se depoziteaz n rezervoare metalice prevzute cu sistem de
nclzire cu ulei, pomp de recirculare, sistem de nregistrare a temperaturilor, gur de
aerisire. Se recomand ca perioada de stocare s nu depseasc 3 zuke, iar temperatura
bitumului aditivat pe perioada de depozitare s fie de 12
o
C....140
o
C

Polimeri
Polimerii utilizati pentru prepararea bitumului modificat folosit la executia
mbrvmintilor bituminoase din prezentul standard sunt de tipul elastomerilor termoplastici
liniari sau plastomerilor si trebuie s fie agrementati tehnic conform reglementrilor n
vigoare.

Aditivi
Aditivii utilizati ca agenti de adezivitate pentru aditivarea bitumului/bitumului
modificat folosit la executia mbrcmintilor bituminoase din prezentul standard sunt agenti
tensioactivi de tipul aminoderivati care trebuie s fir introdusi pe piat cu respectarea
reglementrilor tehnice n vigoare referitoare la substantele si preparatele chimice.

Fibre
Fibrele folosite la prepararea mixturii asfaltice stabilizate cu fibre pentru executia
mbrcmintilor bituminoase prevzute n prezentul standard sunt fibre sau granule din
celuloz, bitumate sau nebitumate care trebuie s fie agrementate tehnic conform
reglementrilor n vigoare.

NOTA
Se pot utiliza si alte tipuri de polimeri, aditivi sau fibre, cu conditia ca acestea s fie
agrementate tehnic. Tipul de polimer, aditiv si fibr precum si dozajul acestora n bitum/
mixtur se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat sau
acreditat.

Compoziia i caracteristicile fizico- mecanice ale mixturilor asfaltice
Mixturi asfaltice tip beton asfaltic - BA

Compozijia mixturilor asfaltice
Mixturile asfaltice, att pentru stratul de uzur ct si pentru stratul de legtur, pot fi
realizate integral din agregate naturale si de carier sau din amestec de agregate naturale de
carier si de balastier, functie de tipul mixturii asfaltice
conform tabelului 3

Tabelul 3

Tipul mixturii asfaltice Agregate naturale utilizate
Beton asfaltic rugos - criblur sort 4-8 si 8-16
- nisip de concasare sort 0-4
- filer
Betoane asfaltice - criblur sort 4-8 si 8-12,5 sau 8-16; 16-25
- nisip natural sort 0-4
- filer
Beton asfaltic cu pietris concasat - Pietris concasat sort 4-8, 8-16, 16-25
- filer
Beton asfaltic deschis cu criblur - criblur sort 4-8 , 8-16 si 16-25
- filer
Beton asfaltic deschis cu pietris concasat - criblur sort 4-8 , 8-16 si 16-25
- filer
Beton asfaltic deschis cu pietris sortat - pietris sort 4-8 , 8-16 si 16-25
- filer

La betoanele asfaltice destinate stratului de uzur si la betoanele asfaltice deschise
pentru stratul de legtur se foloseste nisip de concasare sau amestec de nisip de concasare
cu nisip natural.
Din amestecul total de nisipuri, nisipul natural este n proportie de maxim :
- 25% pentru BA 8; BA 12,5; BA 16; BA 16 mm
- 30% pentru BA 25
- 50% pentru BAD, BAD 25 si BAD PC 25, BAD PS 25, BAD 25
Limitele procentelor de agregate naturale si filer din cantitatea total de agregate
sunt conform tabelului 4.
Zona de granulozitate a amestecului de agregate naturale, pentru fiecare tip de
mixtur asfaltic este cuprins n limitele prezentate n tabelul 5.
Continutul optim de liant se stabileste prin studii preliminare de laborator, conform
metodologiilor prevzute n reglementrile tehnice n vigoare, de ctre un laborator de
specialitate autorizat sau acreditat.

Limitele recomandate pentru efectuarea studiilor preliminare de laborator n vederea
stabilirii continutului optim de liant, sunt prezentate n tabelul 6 si au la baz o mas
volumic medie a agregatelor de 2650 Mg/mc.
Pentru alte valori ale masei volumice a agregatelor continutul de bitum se
corecteaz cu un coeficient a=2,650 /d unde d este masa volumic real(medie) a
agregatelor, n Mg/mc si se determin conform S REN 1097-6.
SR-EN 174-1:2009
Tabelul 4 Limitele procentelor de agregate si filer
Strat de uzur Strat legtur Nr
crt
Fractiuni de
agregate din
ameste
Cul total
BA8 BA12,5
BA12,5
BA16
BA 16
BA25 BAR16
BAR
16
BAPC
16
BAD
20
BAD25
BAD
25
BADPC
25
BADPS25
1 Filer si
fractiuni
din nisipuri
sub 1mm%
8...14 7..14 8....13 6....13 8....11 8....13 4....9 3.....8 3......8 3........8
2 Filer si nisip
Fractiunea
(0,1...4mm,
%
Diferent pn la 100
3 Cabluri cu
dimensiunea
peste
4mm,%
22...44 34..48 34...58 39..60 47..61 - 55..72 55...72 -
4 Pietris
conca
sat cu dimen
siunea
peste, %
- - - - - 15..34 - - 39...58 -
5 Pietris sortat
cu dimen
siunea peste
8mm ,%
- - - - - - - -- - 39...58

TABEL 5- zona granulometric a mixturilor asfaltice tip beton asfaltic

Tipul mixturii asfaltice Mrimea
ochiului
sitei
BA8 BA 12,5
BA 12,5
BA16;
BA16 m
BAPC 16

BA25
BAR 16
BAR
16m

BAD 20
BAD 25,
BAD 25m,
BADPC 25
BADPS 25
Treceri prin site cu ochiuri ptrate , %
31,5 mm - - - 100 - 100 100
25 - - 100 90...100 100 - 90...100
20 - - - - - 90...100 -
16mm 100 100 90...100 72...90 90...200 73...90 73...90
12,5 - 90..100 - - - - -
8 90..100 70...85 66...85 54...80 61...74 40...60 42...61
4 56...78 52...66 42...66 40....61 39...53 28...45 28...45
2 30...55 35...50 30...50 30...50 27...40 20...35 20...35
1 22...42 24...38 22...42 20...40 21...31 14..30 14...32
0,63 18...35 - 18...35 15...35 18...25 - 10...30

0,20 11...25 - 11...25 8..25 11...15 - 5..20
0,125 - 8...16 - - - 5...10 -
0,10 8....14 - 8...13 6...13 8...11 - 3...8
0,063 7...11 5...10 7...10 5...10 7...9 3...7 2...5
Conform S REN 933-2

TABEL 6 Continutul optim de liant

Nr Tipul Tipul mixturii Continutul de Clasa tehnic Categoria
tehni
crt stratului Asfaltice liant a drumului c a strzii
BAR 16 m; BAE 16 5,7...6., I....III I...III
BA12,5 m ; BA 16 m 6,0..7,3 I...III I...III
BA12,5; BA 16 6,0...7,3 II...III II
BA8; BA 16 6,5...7,5 IV....V IV
BA 25 5,5...7,0 IV...V IV
1
Strat de
Uzur
BAPC 16 6,9...7,5 IV...V IV
BAD 20 minim 4,5 I....IV I...iv
BAD 25 M I...III I...III
BAD 25 I...V I....IV
BAD PC 25 III....V III-UV
2 Strat de
legtur
BAD PS 25

4,0...5,0
IV...V IV

Raportul filer liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice cuprinse n
prezentul standard este conform tabelului 7, termenul filer n acest context reprezentnd
fractiunea 0... 0,1 mm.

TABELUL 7 Raportul filer liant

Nr
crt
Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice
Raportul filer-liant
(recomandat)
Betoane asfaltice rugoase 1.6...1,8
Betoane asfaltice
-cu dimensiune maxim a granulei de
16mm
- cu dimensiune maxim a granulei de
20mm

1,3....1,8
1,1....1,8
1 Strat de uzur
Beton asfaltic cu pietris concasat 1,6...1,8
2 Strat de legtur Betoane asfaltice deschise 0,5....1,4

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determin pe corpuri de
prob confectionate din mixturi asfaltice preparate n laborator pentru stabilirea dozajelor
optime si din probe prelevate pe parcursul executiei, precum si din stratul gata executat,
pentru verificarea calittii mixturilor asfaltice.
Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei lucrrilor, precum si
din stratul gata executat, se efectueaz conform SR EN 12697-27.
Caracteristicile fizico- mecanice ale mixturulor asfaltice preparate cu bitum
neparafinos pentru drumuri/bitum aditivat trebuie s se ncadreze n limitele din tabelel 8 si
9

Caracteristicile fizico- mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum
neparafinos ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos pentru drumuri / bitum
aditivat, determinat prin ncercri dinamice , respectiv :
- Rezistena la deformaie permanent( ncercarea de compresiune ciclic si
ncercarea la ornierai) reprezentat prin :
- viteza de fluaj si fluajul dinamic al mixturii asfaltice, determinate prin
ncercarea la compresiune ciclic triaxial pe probe cilindrice din
mixtur asfaltic, conform S REN 12697-25, metoda B
- viteza de deformatie la fgase si adancimea fagasului, determinate prin
ncercarea wheeltracking pe plci din mixtur asfaltic (carote),
conform S REN 12697-22, dispozitiv mic n aer, procedeul B;
- Rezistena la oboseal, determinat prin ncercarea la oboseal a unei probe
cilindrice din mixtur asfaltic, conform S REN 12697-24, anexa E;
- Modulul de rigiditate, determinat prin ncercarea la rigiditate a unei probe
cilindrice din mixtur asfaltic conform S REN 12697-26 , anexa C
- Volumul de goluri a mixturii asfaltice compactate, determinat pe epruvete
confectionate la presa de compactare giratorie ( conform SR EN 12697-8 si SR EN 12697-31)
trebuie s se ncadreze n limitele din tabelul 9

TABELUL 8 - Caracteristici fizico-mecanice determinate prin ncercri
pe cilindrii Marshail
Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshail
Nr.
Crt
Tipul
mixturii
asfaltice
Clasa
tehnic
a drumu
lui
Categoria
tehnic a
strzii
Stabilitate
la 60
o
C,S,
KN(minim)
Indice
curge
re
1mm
Raport
S/l
KN /mm
Densit.
aparent
Kg/mc
(minim)
Absorbtia
de ap
% vol
1 BA8;BA25 IV...V IV 6,0 1,5..4,5 1,3..4,0 2300 1,5...5
2 BA12;BA16 II..III II...III 8,0 1.5...4,0 2...5,3 2300 1,5...5
3 BA16;
BAPC 16
IV..V IV 6,5 1,5...4,5 1,4...4,3 2300 1,5...5
I...II I...II 8,5 1,5...4,0 2,1...5,6 2300 2...6 4 BAR 16
III III 8,0 1,5...4,0 2...5,3 2300 2...6
5 BAD 20
BAD 25
I...V I...IV 5,0 1,5...4,5 1,1...3,3 2250 1,5...6
6 BADPC 25 III..V III...IV 4,5 1,5...4,5 1...3 2250 1,5...6
7 BADPS25 IV...V IV 4,5 1,5...4,5 1...3 2250 1,5...6

Tabelul 9 Caracteristici fizico- mecanice determinate prin ncercri dinamice

Mixtur asfaltic tip beton asfaltic
pentru
Nr
Crt Caracteristica
Strat uzur Strat legtur
1 Caracteristici pe cilindrii confectionati la presa giratorie
1.1 Volum de goluri la 80 giratii, % maxim 5,0
1.2 Volum de goluri, la 120 giratii, % maxim - 9,5
1.3 Rezistenta la deformatii permanente (fluaj
dinamic)

- deformatia la 50
o
C, 300 KPa si 1800
impulsuri,m/m, maxim
- viteza de 50
o
C, 300 KPa si 1800 impulsuri,
m/m/ ciclu, maxim
- deformatia la 40
o
C, 200 KPa si 1800
- viteza de deformatie la 40
o
C, 200 KPa si 1800
impulsuri,m/m/ciclu, maxim

30.000

3

-

-

-

-

20000

2
1.4 Modulul de rigiditate la 15
o
C MPa , minim 4500 4000
1.5 Rezistenta la oboseal, numrul de cicluri pana la
fisirare la 15
o
C minim
- 400000
2 Caracteristici pe placi ( compactor cu placa ) sau pe carote din mbrcminte

2.1 Rezistenta la deformatii permanente 60
o
C
(ornieraj)
- viteza de deformatie la ornieraj mm/1000 cicluri
maxim
- nr. mediu de vehicule
6.000
- adancimea fgasului , % pentru grosimea
probei de 50mm , maxim
6.000

1

9

-

-

Caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat
trebuie s se ncadreze n limitele din tabelul 10.
Tabel 10- Mixturi asfaltice cu bitum modificat,Caracteristici fizico-mecanice
Nr. Tipuri mixturi asfaltice
crt Caracteristica BA12,5;
BA 16 mm
BAR 16 m BAD 25 m
1 Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshail
1.1 Stabilitate la 60
o
C KN/minim 10 10 8
1.2 Indicele de curgere la 60
o
C ,mm 2...5 2...5 2...4,5
1.3 Densitate aparent kg/mc, minim 2350 2350 2300
1.4. Absorbtia de ap, % , vol 2...5 2...5 2...5
2 Caracteristici pe cilindrii confectionati la presa giratorie
2.1 Volum de goluri la 80 giratii, % maxim 5,0 5,0 -
2.2 Volum de goluri, la 120 giratii, %
maxim
- - 9,5

2.3 Rezistenta la deformatii permanente
(fluaj dinamic)
- deformatia la 50
o
C, 300 KPa si 1800
- viteza de 50
o
C, 300 KPa si 1800
impulsuri,
m/m/ ciclu, maxim
- deformatia la 40
o
C, 200 KPa si 1800
- viteza de deformatie la 40
o
C, 200 KPa
si 1800
impulsuri,m/m/ciclu, maxim
25000

2,5

-

-
25000

2

-

-
-

-

20000

2
o
C MPa ,
minim
4500 4500 4000
2.5 Rezistenta la oboseal, numrul de
cicluri pana la fisirare la 15
o
C minim
- - 40 0000
3 Caracteristici pe placi ( compactor cu placa ) sau pe carote din mbrcminte
3.1 Rezistenta la deformatii permanente
60
o
C (ornieraj)
- viteza de deformatie la ornieraj
mm/1000 cicluri maxim
1500...3000 , maxum
3000...6000, maxim
6.000
- adancimea fgasului , % pentru
grosimea probei de 50mm , maxim
1500...3000 , maxum
3000...6000, maxim
6.000

1
0,9
0,7

9
8
7

0,9
0,7
0,5

9
7
6

Mixturile asfaltice stabilizate cu fibr
Compozijia mixturilor asfaltice

Continutul optim de liant se stabileste prin studii preliminare de laborator prin
metodologii prevzute de reglementrile tehnice n vigoare, de ctre un laborator de
specialitate autorizat sau acreditat.

Limita maxim recomandat pentru efectuarea studiilor preliminare de laborator n
vederea stabilirii continutului optim de liant, este prezentat n tabelul 11 si are la baz o
mas volumic medie a agregatelor de 2650 Mg/mc. Pentru alte valori ale masei volumice a
agregatelor continutul de bitum se caracterizeaz cu un coeficient a =2,650 /d , unde d este
masa volumic real ( medie) a agregatelor, n Mg/ mc si se determin conform S REN
1097-6

Pentru prepararea mixturilor asfaltice stabilizate cu fibr se utilizeaz bitum
pur/aditivat sau bitum modificat/modificat si aditivat, cu o penetratie de maxim 70(0,1 mm).

Continutul de fibre active n mixturile asfaltice stabilizate cu fibre MASF 16 variaz
n limitele 0,3... 1,0% din masa mixturii asfaltice, n functie de tipul si eficienta fibrei
utilizate.

Continutul optim de fibre se stabileste prin studii preliminare de laborator
( dup stabilirea unui dozaj pe liant), de ctre un laborator de specialitate autorizat sau
acreditat, pe baza testului Schellenberg (maxim 0,2% si a stabilittii Marshall, care s fie,
informativ, de minim 0,7 KN, cu mentiunea c epruvetele cilindrice Marshall se
confectioneaz cu 75 de lovituri.

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre trebuie s
se ncadreze n limitele din tabelul 12

TABELUL 11 Zona granulometric si continutul de bitum

Strat de uzur Nr
crt Caracteristica MASF 8;
MASF 8m
MASF 12,5;
MASF 12,5m
MASF 16;
MASF 16 m
1 Fractiuni de agregate naturale din amestecul total
1.1 Filer si fractiuni din nisipuri sub 0l1 mm , % 11...14 8...13 10...14
1.2 Filer si nisip functiunea 0,1...4mm , % Diferenta pana la 100
1.3 Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm, % 45...60 60...73 63...75
2 Granulometrie, treceri pe site cu ochiuri ptrate, %
Sita de 25 mm - - 100
Sita de 16 mm 100 100 90...100
Sita de 12,5 mm - 90...100 -
Sita de 8 mm 90...100 50...70 44...59
Sita de 4 mm 40...55 27...40 25...37
Sita de 2 mm 20....30 20...28 17...25
Sita de 1 mm 15...22 16...22 16..22
Sita de 0,63 mm 13...20 - 13...20
Sita de 0,2mm 12...16 - 11...15
Sita de 0,125 mm - 9...14 -
Sita de 0,1mm 11...14 - 10...14
Sita de 0,063 mm 10...12 8...12 9-12
3 Continutul de bitum, %, minim 7,0 6,5 6,2

TABELUL 12- Caracteristici fizico - mecanice
Strat de uzur Nr.
crt Caracteristica MASF 8
MASF 8n
MASF 12,5; MASF 12,5 m
MASF 16 ; MASF 16 m
1.1 Volum de goluri pe cilindrii Marshall, % 2,5...3,5 3.....4

1.2 Volum de goluri umplut cu bitum, % 77....83 77....83
1.3 Test Shellenberg, %,maxim 0,2 0,2
1.4 Rezistenta la deformatii permanente (fluaj
dinamic)
- deformatia la 50
o
C, 300 KPa si 1800
- viteza de 50
o
C, 300 KPa si 1800 impulsuri,
m/m/ ciclu, maxim

30.000

3

30.000

3
o
C MPa , minim 4000 4500
1.6 Deformatia la oboseal, la 15
o
C si 3600
impulsuri, mm , max
1,2 1
1.7 Rezistenta la deformatii permanente 60
o
C
(ornieraj)
- viteza de deformatie la ornieraj mm/1000
cicluri maxim
1500...3000 , maxum
3000...6000, maxim
6.000
- adancimea fgasului , % pentru grosimea
probei de 50mm , maxim
1500...3000 , maxum
3000...6000, maxim
6.000

1
0,9
0,8

9
9
8

0,9
0,7
0,6

9
8
7

Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice tip Marshall, ale
mixturilor asfaltice cu bitum, bitum modificat si bitum aditivat, se face conform S REN
12697-6 si S REN 12697-34
Pentru mixtura asfaltic stabilizat cu fibre, volumul de goluri se determin conform
S REN 12697-8, pe epruvete cilindrice tip Marshall, confectionate conform S REN 12697-
30, cu mentiunea c se aplic 75 lovituri. Volumul de goluri umplut cu bitum (VFB) se
determin conform SR WEN 12697-8
Caracteristicile prevzute pentru mixturile tip beton asfaltic si stabilizat cu fibr
se determin conform normelor tehnice de incercare europene n vigoare.
Testul Schellenberg se efectueaz conform S REN 12697-18

Caracteristicile straturilor mbrcminjilor bituminoase executate

Gradul de compactare se determin prin analize de laborator pe carote sau prin
masurri n situ conform SR 174-2

Gradul de compactare reprezint raportul procentual dintre masa volumic aparent
a mixturii asfaltice compactate din strat si masa volumic aparent determinat pe epruvete
Marshall preparate n laborator din mixtur asfaltic.
Masa volumic aparent a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote
prelevate din stratul gata executat sau prin msurtori n situ cu echipamente de msurare
adecvate , omologate.
Incercrile de laborator efectuate pentru verificarea compactrii constau n
determinarea masei volumice aparente si a absorbtiei de ap pe plcute (100 x 100) mm sau
pe carote cilindrice cu diametrul de 100mm netulburate.

Conditiile tehnice pentru absorbtia de ap si gradul de compactare al
mbrcmintilor bituminoase din mixtur asfaltic, cuprinse n prezentul standard, sunt
conforme cu tabelul 13.

Tabelul 13 - Caracteristicile straturilor mbrcmintei bituminoase

Nr crt Tipul mixturii asfaltice Absorbtie de
ap % vol
Grad de compactare
% minim

1 Mixtur asfaltic stabilizat cu fibr 26...6 97
2 Beton asfaltic rugos
- BAR 16 m
- BAR 16
4....7 96
2 Beton asfaltic
- BA 12,5 ; BA 16m
- BA8;BA12,5;BA16;BA25
2....5 96
2 Beton asfaltic deschis
BAD 15 m
BAD 2 BAD 20; BAD 25; BADPC25
BADPS 25
3....8 96

Rezistena la deformaii permanente a mbrmintei bituminoase
Executate

Rezistenta la deformatii permanente se determin pe carote prelevate din
mbrcmintea bituminoas executat

Rezistenta la deformatii permanente se msoar prin determinarea vitezei de
deformatie la ornieraj si/sau adncimea fgasului, la temperatura de 60
o
C, conform S REN
12697-22 sau metodologiei stabilite de reglementrile tehnice n vigoare.

Valorile admisibile, n functie de trafic, sunt prezentate n tabelele 9, 10 si 12.

Elemente geometrice

Elementele geometrice si abaterile limit la elementele geometrice trebuie s
ndeplineasc conditiile din tabelul 14.

Tabelul 14 Elemente geometrice si abaterile limit pentru straturile
mbrcmintei bituminoase

Nr.crt Elemente geometrice Conditii de
stabilitate
Abateri limit locale admise la
elementele geometrice
1 Grosimea minim a stratului

compactat ,cm, minim
- strat de uzur din mixtur
asfaltic stabilizat cu fibre
MASF 8
MASF 12,5; MASF 16
- strat de uzur cu bitum
modificat, bitum aditivat, bitum
-strat de legtur
cu criblur
cu pietris concasat sau
pietris sortat

3,0
3,5
4,0

5,0
5,0

-nu se admit abateri n minus fat de
grosimea medie prevzut n
proiect pentru fiecare strat

-abateri n plus nu conctituie motiv
de respingere a lucrrii
2 Ltimea prtii carosabile Conform
STAS 2900
50 mm
3 Profil transversal
-drumuri
n aliniament
n curbe si zone aferente
cazuri speciale

- strzi

Sub form
acoperis
conform
STAS 863
panta unic

Conform
STAS
10144/3

5,0 mm fat de cotele profilului
adoptat

2,5 mm/m
4 Profil longitudinal
Declivitate,% maxim
-drumuri
mixtur asfaltic stabilizat
cu fibre
beton asfaltic rugos
alte categorii de mixturi
asfaltice

_9
o

_9
_ 9
o
5,0 mm fat de cotele profilului
proiectat, cu conditia respectrii
pasului de proiectare adoptat.
Declivitti mai mari pot fi prevzute numai cu acordul beneficiarului si asigurarea
msurilor de sigurant a circulatiei

Caracteristicile suprafeei mbrminilor bituminoase executate
Caracteristicile suprafetei mbrcmintilor bituminoase si conditiile tehnice care
trebuie s fie ndeplinite sunt conform tabelului 15.
Determinarea caracteristicilor suprafetei mbrcmintilor bituminoase se efectueaz
n termen de o lun de la executia acestora, nainte de data receptiei la terminarea lucrrilor.

Tabelul 15 Caracteristicile suprafetei mbrcmintei bituminoase
Nr.crt. Caracteristica
Conditii de
admisibilitate
Metode de ncercare
1 Planeitatea n profil longitudinal
Indice de planeitate, IRI, m/km
- drumuri de clas tehnic I...II
- drumuri de clas tehnic III
- drumuri de clas tehnic IV
- drumuri de clas tehnic V

_2,5
_3,5
_4,5
_5,5
Reglementri tehnice n vigoare
privind msurarea indicelui de
planeitate
2 Uniformitatea n profil longitudinal

Denivelri admisibile msurate sub
dreptarul de 3m, mm
-drum de clas tehnic I, si strazi de
categoria tehnic I...III
- drumuri de clas tehnic II si strazi
de categorie tehnic IV
- drumuri de clas tehnic III...V

_ 3,00

_ 4,00

_ 5,0

SR EN 13036-7
3 Rugozitatea
- rugozitatea cu pendulul SRT
unitti SRT
- drumuri de clas tehnic IV...V

_ 80
_ 70
_ 60

S REN 13036-4
- rugozitatea geometric. HS mm
- drumuri de clas tehnic IV...V

_ 0,7
_ 0,6
_ 0,55

S REN 13036-1
- Coeficientul de frecare (GT)

_ 0,95
_ 0,7
Reglementri tehnice n vigoare cu
aparatul de msur Grip Tester
4 Omogenitatea. Aspectul suprafetei Aspect fara
degradari sub
form de
execs de
bitum, fisuri
zone poroase,
deschise,
slefuite

Vizual
NOTA - Planeitatea n profil longitudinal se determin fie prin masurarea indicelui
de planeitate IRI, fie prin msurarea denivelrilor sub dreptarul de 3 m

- Rugozitatea se teremin fie prin masurarea cu pendulul SRT, fie prin
masurarea rugozittii geometrice HS . In caz de litigiu se determin
rugozitatea cu pendulul SRT

Reguli i metode de verificare a caracteristicilor mixturilor asfaltice
Verificarea caracteristicilor mixturilor asfaltice
Verificarea caracteristicilor mixturilor asfaltice, prevzute n tabelul 8...15 se
determin n urmtoarele etape :
- ncercri initiale de tip pentru stabilirea compozitiei mixturilor asfaltice
- verificarea caracteristicilor mixturii asfaltice pe probe prelevate n timpul
executiei lucrrilor
- verificarea caracteristicilor stratului bituminos executat

Tipuri de ncercri
Tipurile de ncercri, n functie de tipul de mixtur si de clasa tehnic a drumului,
respectiv categoria tehnic a strzii si frecventa acestor ncercri sunt prezentate n tabelul
16.

Tabelul 16- Tipul si frecventa ncercrilor realizate pe mixturi asfaltice.

Nr.crt Natura controlului/ncercrii si
Frecventa ncercrii
Caracteristici Tipul mixturii asfaltice
1 Incercr initiale de tip Caracteristici fizico-
mecanice pe epruvete
Marshall
Toate mixturile asfaltice tip
beton asfaltic pentru stratul
de uzur si stratul de
legtur, indiferent de clasa
tehnic a drumului sau
categoria tehnic a
strzii.Pentru mixtura
stabilizat cu fibre , conform
tabelului 12
Caracteristicile :
volum de goluri determinat
pe cilindrii Marshall
Rezistenta la deformatii
permanete(adancimea
fagasului,rata de ornieraj
Mixtur asfaltic stabilizat
cu fibre indiferent de clasa
tehnic a drumului sau de
categoria tehnic a strzii

Volum de goluri determinat
cu presa de compactare
giratorie
Rezistenta de deformatii per
Manente (fluaj dinamic)
Modul de rigiditate
Rezistenta la oboseal
Caracteristici fizico-
Marshall
Mixturile asfaltice tip beton
asfaltic pentru clasa tehnic
a drumului I,II si categoria
tehnic a strzii I,II
Caracteristici fizico-
Marshall

Toate tipurile de mixturi
asfaltice destinate stratului
de uzur si de legtur tip
beton asfaltic
2 Verificarea caracteristicilor
mixturii asfaltice prelevate n
timpul executiei
-frecventa 1/400 tone mixturi
asfaltic n cazul statiilor cu
productivitate<80 tone/or
- frecventa 1/700 tone mixtur
asfaltic n cazul statiilor cu
productivitate_80 tone/or
Volum de goluri pe cilindri
Marshall, test Schellenberg si
compozitia mixturii
cu fibre
3 Verificarea calittii stratului
bituminos executat pe carote
- conform recomandrii
comisiei de receptie
Caracteristicile :
- compozitia mixturii
- absorbtia de ap
- gradul de compactare
Toate tipurile de mixtur
asfaltic pentru stratul de
uzur si de legtur
4 Verificarea stratului de
deformatii permanente
-frecventa 1 set carote pentru
fiecare sector omogen
permanente (adncime
fagas, rata de ornieraj)
Mixtur asfaltic
cu fibre
5 Verificri suplimentare n
situatii cerute de comisia de
receptie
(beneficiar)
- frecventa 1 set carote pentru
fiecare sector omogen
permanente ( fluaj dinamic)
Modul de rigiditate
Rezistenta la oboseal
Mixturile asfaltice tip BA
destinate stratului de uzur
si legtur pentru clasa
tehnic a drumului I si II si
categoria tehnic a strzii
I,II

Stajia de asfalt
Statia de asfalt va trebui s fie dotat si s prezinte caracteristici tehnice care s
permit obtinerea performantelor cerute de diferitele categorii de mixturi prevzute de
Caietul de sarcini.

Instalaia de preparare a mixturilor asfaltice
Centralele de preparare trebuie s fie autorizate si dotate cu dispozitive de predozare,
uscare, resortare si dozare gravimetric a agregatelor naturale, dozarea gravimetric sau
volumetric a bitumului si filerului, precum si dispozitiv de malaxare fortat a agregatelor
cu liant bituminos.
Resortarea este obligatorie pentru instalatiile n flux discontinuu. In cazul instralatiilor
n flux continuu, corectia de umiditate, respectiv corelarea cantittii de agregat natural total
cu cantitatea de bitum introdus n usctor - malaxor, se face automat, pe computer.
Indiferent de tipul instalatiei, aceasta trebuie dotat cu sisteme de nregistrare si
afisare a temperaturii bitumului, a agregatelor naturale si a mixturilor asfaltice si s asigure o
precizie a dozrii de +3% pentru agregatele naturale si de 2% pentru biter si filer.
In cazul dozrii volumetrice a bitumului se va tine seama de faptul c densitatea
acestuia variaz cu temperatura astfel nct la 150
o
C......180
o
C, 1 kg bitum rutier are un
volum de ( 1,09.........1,11).
Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie s aib capacitatea de fabricatie
de minimum 80 t/h la o umiditate de 5 %.

Stocarea, nclzirea i dozarea bitumului
Statia de asfalt trebuie s aib rezervoare pentru depozitarea unei cantitti de bitum
mai mare sau cel putin egal cu media zilnic de consum. Fiecare dintre rezervoare trebuie s
aib un indicator de nivel gradat si un dispozitiv de nclzire a liantului pn la temperatura
necesar, evitndu-se supranclzirea acestuia.
Se interzice nclzirea agregatelor naturale si a bitumului peste 190
o
C n scopul
evitrii modificrii caracteristicilor liantului, n procesul tehnologic.
Pentru controlul temperaturii, rezervoarele calde, recipientele de bitum si
echipamentul de uscare trebuie s fie dotate cu termometre, a cror functionare trebuie
verificat frecvent.
Datele privind verificrile trebuie trecute ntr-un registru specific.
Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie s fie dotat cu un sistem automat
de alimentare si dozare a bitumului.
Abaterea pentru continutul de bitum fat de dozajul stabilit prin reteta aprobat de
inginer privind compozitia mixturii asfaltice este de +0,3 %

Stocarea i dozarea filerului
La statia de asfalt, filerul trebuie s fie depozitat n silozuri prevzute cu dispozitive de
alimentare si extragere corespunztoare (pneumatic) care s permit dozarea filerului, cu
toleranta (pe volum) de +1,5% fat de dozajul din reteta aprobat de inginer.
Nu se permite folosirea filerului aglomerat.
Antreprenorul va trebui s asigure stocarea a cel putin 1/3 din agregatele necesare
lucrrii pentru un an de lucru.
Depozitarea se va face pe sorturi n silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme
amenajate cu pereti desprtitori pentru evitarea contaminrii sorturilor.
Zona n care sunt depozitate agregatele trebuie s fie usor accesibil si cu scurgerea
apelor asigurat.
Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie s dispun de echipamentul
mecanic necesar pentru alimentarea uniform a agregatelor astfel nct s se mentin o
productie constant.

Agregatele trebuie s fie dozate gravimetric iar instalatia de dozare trebuie s permit
alimentarea agregatelor conform retelei aprobat de inginer privind compozitia mixturii
asfaltice, cu abateri admise fat de granulozitatea prescris din tabelul 11 (conform SR 174-2,
tabel 4)
Tabelul 11
Fractiunea , mm Abateri admise fat de dozaj , %
25........31,5 5
16.....25 5
8......16 5
4.......8 5
1.......4 4
0,20......0,63 3
0,1......0,2 2
0.......0,1 1,5

Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice va fi dotat si cu echipamentul mecanic
necesar pentru uscarea si nclzirea agregatelor.

Malaxarea
Instalatia de preparare a mixturilor trebuie s fie echipat cu un malaxor capabil de a
produce mixturi asfaltice omogene., Dac cuva malaxorului nu este nchis, ea trebuie s fie
prevzut cu o capot pentru a mpiedica pierderea prafului prin dispersie.
Instalatia trebuie s fie prevzut cu un sistem de blocare pentru mpiedicarea golirii
malaxorului nainte de terminarea duratei de malaxare.
Durata de malaxare va fi functie de tipul de instalatie de preparare si tipul de
mixturi si se va stabili n cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt naintea nceperii
fabricatiei.

Stocarea i ncrcarea mixturilor
La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive si luate msuri speciale pentru
evitarea segregrii mixturii asfaltice n timpul stocrii si/sau la ncrcarea n mijloace se
transport.
Dac se foloseste buncr de stocare, acesta va trebui s fie nclzit.

Autorizarea stajiei de asfalt
Inaintea nceperii executiei, antreprenorul trebuie s supun acceptrii beneficiarului
lucrrii, statia de asfalt care va fi utilizat la realizarea lucrrilor.
Beneficiarul va verifica atestarea statiei de asfalt si va autoriza punerea ei n
functiune dup ce va constata c debitele fiecrui constituient permite obtinerea amestecului
prescris, n limitele tolerantelor admise, c dispozitivele de msurare a temperaturilor sunt
etalonate si c malaxorul functioneaz corespunztor, fr pierderi de materiale.
Conditia pentru autorizare o constituie si existenta tuturor dotrilor si amenajrilor la
statie, a depozitelor la statie si a celor intermediare, a cilor de acces la depozite si la instalatia
de preparare a mixturilor, amenajarea corespunztoare a depozitelor de agregate (betonarea
platformelor, existenta peretilor desprtitori ntre sorturile de agregate, suprafete suficiente de
depozitare, asigurarea scurgerii si ndeprtrii apelor, etc ).
Dac amenajrile nu sunt terminate sau prezint deficiente, acestea se vor completa
sau se vor reface nainte de autorizarea statiei de asfalt de ctre inginer.

Fabricarea mixturilor asfaltice

Fabricarea mixturilor asfaltice pentru mbrcmintile rutiere bituminoase va trebui
realizat numai n statii automate de asfalt.
O atentie deosebit se va da n special respectrii prevederilor privind continutul de
liant si se va urmri prin, observatii vizuale, ca anrobarea celor mai mari granule s fie
asigurat ntr-un mod corespunztor.
Conform SR 174-2, , pct. 2.2.2 si tabel 1, temperaturile diferitelor tipuri de bitumuri
la prepararea mixturilor asfaltice trebuie s fie cuprinse ntre urmtoarele valori :
- 165
o
C la l75
o
C pentru mixturi cu bitum D 60/80
- 160
o
C la l70
o
Temperaturile din partea superioar a intervalului se utilizeaz la executia
mbrcmintilor rutiere bituminoase n zone climatice reci.
Toleranta admis a temperaturii bitumului este de +3
o
C.
Trebuie evitat nclzirea prelungit sau renclzirea aceluiasi bitum de mai multe ori.
Dac totusi din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitat renclzirea bitumului,
atunci este necesar determinarea penetratiei acestuia.
Dac penetratia bitumului nu este corespunztoare se renunt la utilizarea lui.
Inclzirea agregatelor naturale se va face cu usctorul instalatiei de preparare a
mixturilor asfaltice.
Conform SR 174-2 pct. 2.2.2. si tabel 1, temperatura agregatelor naturale n usctor
trebuie s fie ntre urmtoarele valori :
- 170
o
C la l90
o
- 165
o
C la l80
o
Se interzice nclzirea agregatelor peste 190
o
C, pentru a evita arderea liantului.
Continutul de ap al agregatelor dup uscare, trebuie s nu depseasc 0,5% si
trebuie verificat cel putin odat pe zi.
Dup nclzirea agregatelor naturale n usctor, acestea se resorteaz pe ciururile
instalatiei apoi se cntresc conform dozajelor stabilite si se introduc n malaxor unde se
amestec, cu filerul rece, dozat separat.
Se introduce bitumul nclzit, dozat n prealabil si se continu amestecarea.
Durata de amestecare este n functie de tipul instalatiei si trebuie s fie suficient
pentru realizarea unei anrobri complete si uniforme a agregatelor naturale si a filerului cu
liantul bituminos.
Conform SR 174-2 pct. 2.2.2. si tabelul 1, temperatura mixturii asfaltice la iesirea din
malaxor trebuie s fie ntre urmtoarele valori:

- 16o
o
C la l80
o
- 155
o
C la l70
o

Toleranta admis a temperaturii mixturii asfaltice la iesirea din malaxor este de +5%.
Temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor va fi stabilit astfel ca, tinnd
seama de rcirea care are loc n timpul transportului si a asteptrilor n conditiile climatice
concrete, s se asigure temperatura cerut la asternerea si compactarea mixturii.
Reglarea instalajiei de preparare a mixturilor asfaltice
Inainte de autorizarea statiei de asfalt, predozatoarele instalatiei de preparare a
mixturilor asfaltice trebuie reglate prin ncercri, astfel nct curba de granulozitate as
amestecului de agregate naturale obtinut, s corespund celei calculate n laborator, n
limitele de tolerant .

Dup autorizarea statiei de asfalt de ctre beneficiarul lucrrii, Antreprenorul trece la
operatiuni de reglare si etalonare :
- calibrarea dozatoarelor calde si reci pentru agregate ;
- calibrarea dozatorului pentru liant;
- calibrarea dozatorului pentru filer ;
- a dispozitivelor de msurare a temperaturilor ;
- verificarea ecranului dozatorului ;
- verificarea functionrii malaxorului.

Autorizatia de punere n exploatare va fi dat de inginer dup ce va constata c
debitele fiecrui constituient permit s se obtin amestecul prescris n limitele tolerantelor
admise .

Dac, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive ale instalatiei se dovedesc
defectuoase, Antreprenorul va trebui s le nlocuiasc, s efectueze din nou reglajul, dup
care s supun din nou aprobrii Beneficiarului autorizatia de punerea n exploatare.

Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plat pentru imobilizarea utilajului
si/sau a personalului care-l deserveste, n tot timpul ct dureaz operatiunile pentru obtinerea
autorizatiei de punere n exploatare, cu att mai mult n caz de anulare a autorizatiei .

Controlul fabricajiei

Controlul calittii mixturilor trebuie fcut prin verificri preliminare, verificri de
rutin n timpul executiei si verificri n cadrul receptiei la terminarea lucrrilor, cu frecventa
mentionat n tabelul 12 .

Tabelul 12

Faza

Natura controlului sau verificrii
Categoria
controlului
Frecventa controlului sau a
verificrii
A B C
Studiu Studiul compozitiei mixturii X pentru fiecare tip de produs
Exe
Cutie
Controlul reglajului instalatiei de
preparare a mixturii, inclusiv stabilirea
duratei de malaxare
X X naintea nceperii fabricatiei
fiecrui tip de mixtur
Incadrarea agregatelor n zona de
granulozitate indicat n caietul de
sarcini pentru tipul de mixtur asfaltic
proiectat, inclusiv starea de curtenie(
continutul de impuritti) a agregatelor
X la nceputul campaniei de
lucru sau ori de cte ori se
utilizeaz alte agregate
Temperatura liantului la introducerea in
malaxor
X permanent
Temperatura agregatelor naturale
uscate si nclzite la iesirea din toba de
uscare
X permanent
Functionarea corect a dispozitivelor de
cnttire sau dozare
X la nceputul fiecrei zile de
lucru
Granulozitatea amestecului de agregate
naturale la iesirea din malaxor, nainte
de adugarea liantului (aceasta trebuie
corelat cu dozajul de bitum stabilit
X zilnic sau ori de cte ori se
observ o calitate
necorespunztoare a
mixturilor asfaltice asfaltice

pentru mixtur, inclusiv abaterile
admisibile la continutul de liant)
Temperatura mixturilor asfaltice la
preparare
X n fiecare or a
programului de lucru
Incadrarea dozajului de bitum n dozajul
stabilit n laborator
X zilnic, prin extractii
Verificarea compozitiei mixturii
asfaltice:granulozitatea agregatelor si
dozajul de bitum, care trebuie s
corespund dozajelor stabilite de
laborator, cu tolerantele admise indicate
n tabelul 11 si n caietul de sarcini.
X zilnic
Caracteristicile fizico-mecanice:
Stabilitatea la 60
o
C
Indicele de curgere, Fluaj
Densitatea aparent Marshall
Absorbtia de ap Marshall
X cte o prob de 20 kg la
fiecare 200- 400 to de
mixtur, n functie de
productivitatea statiei

MODUL DE PUNERE IN OPERA

Transportul mixturilor asfaltice
Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate, se efectueaz cu autocamioanele
cu bene metalice bine protejate pentru eliminarea pierderilor de temperatur, care trebuie s
fie curtate de orice corp strin si uscate nainte de ncrcare. La distante de transport mai
mari de 20km sau cu durata de peste 30 minute, indiferent de anotimp, precum si pe vreme
rece (+10
o
C....+15
o
C), autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat dup
ncrcare .
Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta
( motorin, pcur, etc ) este interzis.
Volumul mijloacelor de transport, este determinat de productivitatea instalatiei de
preparare a mixturii asfaltice si de punerea n oper, astfel nct s fie evitate ntreruperile
procesului de executie a mbrcminti.

Lucrri pregtitoare

Pregtirea stratului suport
Inainte de asternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curtat Materialele
neaderente, praful si orice poate afecta legtura ntre stratul suport si mbrcmintea
bituminoas trebuie ndeprtat.
In cazul stratului suport din macadam, acestea se curt si se mtur, urmrindu-se
degajarea pietrelor de surplusul agregatelor de colmatare.
Dup curtare se vor verifica, cotele stratului suport, care trebuie s fie conform
proiectului de executie.
In cazul n care suportul este constituit din mbrcminti existente, aducerea acestuia
la cotele prevzute n proiectul de executie se realizeaz, dup caz, fie prin aplicarea unui
strat de egalizare din mixtur asfaltic , fie prin frezare, conform prevederilor din proiectul de
executie.
Compactarea si umiditatea trebuie s fie uniform pe toat suprafata stratului suport
Suprafata stratului suport trebuie s fie uscat.

Amorsarea

La executarea mbrcmintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul
suport cu emulsie de bitum cationic cu rupere rapid.
Amorsarea stratului suport se va face cu un dispozitiv special, care poate regla
cantitatea de liant pe metru ptrat n functie de natura stratului suport.
Stratul suport se va amorsa obligatoriu n urmtoarele cazuri :
- pentru strat de legtur pe stratul de baz din mixtur asfaltic sau pe stratul suport
din mbrcminti asfaltice existente ;
- pentru stratul de uzur pe strat de legtur cnd stratul de uzur se execut la
interval mai mare de trei zile de la executia stratului de legtur.
Dup amorsare se asteapt timpul necesar pentru ruperea si uscarea enulsiei
bituminoase.
In functie de natura stratului suport, cantitatea de bitum pur, rmas dup aplicarea
amorsajului, trebuie s fie de (0,3....0,5) kg/mp.
Caracteristicile emulsiei trebuie s fie de asa natur nct ruperea s fie efectiv
naintea asternerii mixturii bituminoase.
Liantul trebuie s fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice.
Amorsarea se va face n fata finisorului la o distant de maximum 100m.

Ayternerea
Asternerea mixturilor asfaltice se va face n perioada martie - octombrie la temperaturi
atmosferice de peste 10
o
C, n conditiile unui timp uscat. La utilizarea bitumului tip D 60/80
asternerea se face pn la 15 septembrie.
Asternerea mixturilor asfaltice se efectueaz numai mecanizat, cu repartizatoare -
finisoare prevzute cu sistem de nivelare automat pentru drumurile de clas tehnic I,II si III
si care asigur o precompactare. In cazul lucrrilor executate n spatii nguste (zona casetelor)
asternerea mixturilor asfaltice se poate face manual. Mixtura asfaltic trebuie asternut
continuu pe fiecare strat si pe toat lungimea unei benzi programat a se executa n ziua
respectiv.
In cazul unor ntreruperi accidentale care conduc la scderea temperaturii mixturii
rmas necompactat n amplasamentul repartizatorului, pn la 120
o
C se procedeaz la
scoaterea acestui utilaj din zona de ntrerupere, se compacteaz imediat suprafata nivelat si
se ndeprteaz resturile de mixturi, rmase n captul benzii. Concomitent se efectueaz si
curtirea buncrului si grinzii vibratoare a repartizatorului.
Aceast operatie se face n afara zonelor pe care exist sau urmeaz a se asterne mixtura
asfaltic. Captul benzii ntrerupte se trateaz ca rost de lucru transverasal, conform
prevederilor .
Mixturile asfaltice trebuie s aib la asternere si compactare, n functie de tipul
liantului , temperaturile prevzute n tabelul 13.

Tabelul 13

Tipul liantului
Temperatura mixturii
asfaltice la asternere
o
C min

Temperatura mixturii asfaltice la compactare

o
C , mm
nceput sfrsit
D 60/80 145 140 110
D 80/100 140 135 100

Msurarea temperaturii va fi efectuat din masa mixturii, n buncrul finisorului.
Mixturile asfaltice a cror temperatur este sub cea prevzut n tabelul 13 vor fi
refuzate si evacuate urgent din santier.

In acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se regsesc n buncrul
finisorului, ca urmare a unei ntreruperi accidentale.
Mixtura asfaltic trebuie asternut continuu, n mod uniform, att din punct de
vedere al grosimii ct si cel al afnrii.
Asternerea se va face pe ntreaga ltime a cii de rulare, Atunci cnd acest lucru nu
este posibil, antreprenorul supune aprobrii beneficiarului, ltimea benzilor de asternere si
pozitia rosturilor longitudinale ce urmeaz a fi executate .
Grosimea maxim a mixturii rspndite printr-o singur trecere este cea fixat de
caietul de prescriptii speciale sau de inginer, la propunerea antreprenorului, dup realizarea
unui sector experimental.
Viteza de asternere cu finisorul trebuie s fie adoptat cadentei de sosire a mixturilor
de la statie si ct se poate de constant ca s se evite total ntreruperile.
Antreprenorul trebuie s dispun de un personal calificat pentru a corecta eventualele
denivelri, imediat dup asternere, cu ajutorul unui aport de material proaspt depus nainte
de compactare.
In buncrul utilajului de asternere trebuie s existe n permanent, suficient mixtur
necesar pentru a se evita o rspndire neuniform a materialului.
La executarea mbrcmintilor bituminoase o atentie deosebit se va acorda rosturilor
de lucru, longitudinale si transversale, care trebuie s fie foarte regulate si etanse.
La reluarea lucrului pe aceeasi band sau pe o band adiacent, zonele aferente
rostului de lucru, longitudinal si/sau transversal, se taie pe toat grosimea stratului, astfel
nct s rezulte o muchie vie vertical. In cazul rostului longitudinal, cnd benzile adiacente
se execut n aceeasi zi, tierea nu mai este necesar.
Suprafata nou creat prin tiere va fi amorsat iar mixtura pentru banda adiacent se
asterne, depsind rostul cu 5... 20 cm, acest surplus de mixtur repartizat, mpungndu-se
napoi cu o raclet, astfel nct s apar rostul, operatie dup care se efectueaz compactarea
pe noua band.
Rosturile de lucru longitudinale si transversale ale stratului de uzur se vor decala cu
minimum 10 cm fat de cele ale stratului de legtur, cu alternarea lor. Atunci cnd exist si
strat de baz bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic, rosturile de lucru ale
straturilor se vor executa ntretesut.
Legtura transversal dintre un strat de asfalt nou si un strat de asfalt existent al
drumului se va face dup decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabil n
functie de grosimea noului strat, astfel nct s se obtin o grosime constant a acestuia, cu
panta de 0,5 %.
In plan liniile de decapare , se recomand cu o amorsare a suprafetei, urmat de
asternerea si compactarea noii mixturi asfaltice, pn la nivelul ambelor straturi ( nou si
existent).

Compactarea
La compactarea mixturilor asfaltice se aplic tehnologii corespunztoare, care s
asigure caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevzute pentru fiecare tip de
mixtur asfaltic si fiecare strat n parte.
Operatia de compactare a mixturilor asfaltice se realizeaz cu copactoare cu pneuri
si compactoare cu rulouri netede, prevzute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel nct s
se obtin un grad de compactare conform tabelului 15 .
Pentru obtinerea gradului de compactare prevzut se determin, pe un sector
experimental, numrul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, n functie de
performantele acestora, de tipul si grosimea stratului de mbrcminte.
Aceast experimentare se face nainte de nceperea asternerii stratului n lucrarea
respectiv, utiliznd mixturi asfaltice preparate n conditii similare cu cele stabilite pentru
productia curent.

Incercrile de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea Antreprenorului.
Beneficiarul poate cere interventia unui laborator autorizat, care s efectueze testele de
compactare necesare, pe cheltuiala antreprenorului.
Urmare acestor ncercri, antreprenorul propune beneficiarului:
- sarcina si alte specificatii tehnice ale fiecrui utilaj ;
- planul de lucru al fiecrui utilaj, pentru a asigura un numr de treceri pe ct posibil
constant, n fiecare punct al stratului;
- presiunea de umflare a pneurilor si ncrctura compactorului;
- temperatura de asternere, fr ca aceasta s fie inferioar celei minime;
Metoda de compactare propus a fi considerat satisfctoare dac se obtine pe
sectorul experimental gradul de compactare minim mentionat.
Conf. pct. 2.4.2. din SR 174-2, pentru obtinerea gradului de compactare prevzut se
consider c numrul minim de treceri ale compactoarelor uzuale este cel mentionat n
tabelul 14.
Compactarea se execut pentru fiecare strat n parte.

Tabelul 14
Ateliere de compactare
A B
Tipul stratului Compactor cu pneuri
de 160 kN
Compactor cu rulouri
netede de 120 kN
Compactor cu rulouri
netede de 120 kN
Numr de treceri minime
strat de uzur 10 4 12
strat de legtur 12 4 14

Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie.
Numrul atelierelor de compactare se va stabili n functie de dotarea Antreprenorului
cu compactoare ( grele, n tandem, etc) si de numrul punctelor de asternere - compactare.
Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executat nct s se
obtin valori optime pentru caracteristicile fizico- mecanice de deformabilitate si suprafatare.
Compactarea se execut n lungul benzii, primele treceri efectundu-se n zona dintre
benzi, apoi de la marginea mai joas spre cea ridicat.
Pentru sectoarele n ramp, prima trecere se face cu utilajul de compactare n urcare.
Comapctoarele trebuie s lucreze fr socuri, cu o vitez mai redus la nceput,
pentru a evita nvlurirea mbrcmintii si nu se vor ndeprta mai mult de 50m n spatele
repartizatorului. Locurile inaccesibile compactorului, n special n lungul bordurilor, n jurul
gurilor de scurgere sau ale cminelor de vizitare, se compacteaz cu maiul mecanic sau cu
maiul manual.
Suprafata stratului se controleaz n permanent, iar micile denivelri care apar pe
suprafata mbrcmintii vor fi corectate dup prima trecere a rulourilor compactoare pe
toat ltimea benzii.
Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie.

Tratarea suprafejei mbrcmintei
Pentru sectoarele ce se execut dup 1 octombrie sau executate nainte de aceast
dat n zone umbrite si cu umiditate excesiv sau cu trafic redus, suprafata mbrcmintei va
fi protejat, aceasta realizndu-se numai cu aprobarea beneficiarului, pe baza constatrilor pe
teren.
Protejarea se va face prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationic, cu rupere rapid
cu 60% bitum diluat cu ap ( o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte ap curat

nealcalin) si rspndire de nisip 0....4 mm cu un continut mai redus de praf, sub 0,1 mm,
n urmtoarele cantitti :
a. - stropire cu bitum 0,5 kg/mp
- rspndire de nisip (de preferint de concasaj)
3.... 5 kg/mp ;
b. stropire cu emulsie cationic cu 60% bitum diluat cu ap
0,8....1 kg/ mp
- rspndire nisip 3...5 kg/mp

Controlul punerii n oper
In cursul executiei mbrcmintilor rutiere buituminoase, trebuie s se verifice cu
frecventa mentionat mai jos urmtoarele:
- pregtirea stratului suport : zilnic la nceperea lucrrilor pe sectorul respectiv;
- temperaturile mixturilor asfaltice la asternere si compactare : cel putin de dou ori
pe zi ;
- modul de compactare : zilnic ;
- modul de executie a rosturilor : zilnic
Verificarea caracteristicilor fizico- mecanice ale mixturilor asfaltice se face pe
epruvete Marshall prelevate de la malaxor sau de la asternere, nainte de compactare : cte o
prob de 20 kg pentru fiecare 200... 400 tone de mixtur asfaltic, indiferent de tipul mixturii,
n functie de productivitatea instalatiei.

Verificarea calittii stratului bituminos executat se va face pe o plac de minim 40 x 40 cm
pentru fiecare 700o mp suprafat executat ( conform SR 174-2: 1997/C1:1998) pe care se
vor determina urmtoarele caracteristici :
- la toate tipurile de mixturi asfaltice, pentru stratul de uzur si stratul de legtur :
* densitatea aparent
* absorbtia de ap
* gradul de compactare
aceste caracteristici trebuie s fie conforme cu cele din tabelul 15.

Tabelul 15

Tipul mixturii asfaltice Densitatea aparent
kg/mc, min
Absorbtia de ap
% vol
Grad de compac
tare % , min
Mixtur asfaltic stabilizat cu
fibre MASF 8,
MASF 16

2300

2...6

97
Beton asfaltic rugos: BAR 16m 2300
BAR 16 a
BAR 16
2250 4......7 96
Beton asfaltic bogat n criblur
BA 16m

2300

BA 8a, BA 16a, BA 25a
BAPC 16a, BA8, BA16, BA
25a
BAPC 16
2500 2....6 96
Beton asfaltic deschis
BAD 25 m

2250

BAD 25a, BADPC 25a, BADPS
25a, BAD 25,BADPC 25,
BADPS 25
2200 3.....8 96

La MASF 8, MASF 16 si mixturile asfaltice, densitatea stratului d4e uzur pentru
clasa tehnic a drumului I, II si categoria tehnic a strzii I,II :
- rezistenta la deformatii permanente
Rezistenta la deformatii permanente se msoar prin determinarea vitezei de
deformatie la ornieraj si/sau adncimea fgasului, la temperatura de 45
o
C pentru zona
climatic rece si respectiv 60
o
C pentru zona climatic cald, conform metodologiei stabilite
de reglementrile tehnice n vigoare.
Valorile admisibile, n functie de trafic, sunt prezentate n tabelul 16.

Tabelul 16

Viteza de deformatie, la ornieraj
(VDOP), mm/h, max
Adncimea fgasului
mm, max
Numrul mediu Temperatura Temperatura
de vehicule 45
o
C 60
o
C 45
o
C 60
o
C
1500 6,0 8,0 6,0 9,0
1500....3000 4,0 6,0 5,0 8,0
3000.....6000 2,0 3,5 4,0 7,0
6000 2,0 3,5 4,0 7,0
NOTA: Vehiculele de transport marf si autobuze, n 24 h calculate pentru traficul
de perspectiv.

Controlul compactrii
In cursul executiei, Antreprenorul trebuie s vegheze n permanent la .
- etapele executiei s fie cele stabilite la ncercri :
- utilajele prescrise atelierului de compactare s fie efectiv pe santier si n
functiune continu si regulat;
- elementele definite practic n timpul ncercrilor (sarcina fiecrui utilaj, planul de
merse, viteza, presiunea n pneuri, distanta maxim de deprtare ntre finisor si primul
compactor cu pneuri) s fie respectate cu strictete .
Beneficiarul lucrrii si rezolv dreptul ca , n cazul unui autocontrol insuficient din
partea Antreprenorului, s opreasc lucrrile pe santier pn cnd Antreprenorul va lua
msurile necesare de remediere.
Calitatea compactrii straturilor mbrcmintilor bituminoase, se va determina de
ctre Antreprenor, pe tot parcursul executiei, prin analize de laborator sau n situ.
Verificarea gradului de compactare n laborator se efectueaz pe epruvete formate
din probe intacte, prelevate din mbrcminte (pe fiecare strat n parte), prin determinarea
densittii pe plcute cu carote si raportarea acesteia la densitatea aparent a aceluiasi tip de
mixtur asfaltic prelevat de la malaxor sau asternere
(nainte de compactare).
Gradul de compactare este stabilit de raportul dintre densitatea aparent a mixturii
asfaltice din strat si densitatea aparent determinat de cilindrul Marshall pregtiti n
laborator, din aceeasi mixtur asfaltic.
In cazul analizelor de laborator se determin densitatea aparent, absorbtia de ap, si
gradul de compactare al mixturilor asfaltice, din care sunt realizate mbrcmintile.
Determinrile se vor face conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2.

Probele intacte, se iau n prezenta Antreprenorului si Beneficiarului, la aproximativ
1m de la marginea mbrcmintii, ncheindu-se un proces verbal.
Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel nct ele s
prezinte ct mai corect aspectul calitativ al mbrcmintii executate.
Pentru caracterizarea unor sectoare, limitate si izolate cu defectiuni vizibile, stabilite
de inginer sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o
mentiune special.
Conditiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate n tabelul 15.

Reglarea nivelmentului
Atunci cnd caietul de prescriptii speciale prevede o reglare a nivelmentului n
raport cu repere independente soselei, verificarea cotelor este fcut n contradictoriu, pe
suprafete corespunztoare a fiecrei zi de lucru, n ax si la margine ( ntre 0,2 si 0,3 m de la
marginea stratului) ca n fiecare dintre profilele transversale ale proiectului si eventual n
toate celelalte puncte fixate de inginer.
Toleranta pentru ecarturile constatate n raport cu cotele prescrise pentru ambele
straturi (de legtur si/sau de uzur) este 2,5 cm.
Dac tolerantele sunt respectate n 95% din punctele controlate, reglarea este
considerat convenabil.

CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE IMBRACAMINTEI
EXECUTATE

Caracteristicile suprafejei mbrcmintei
Imbrcmintea bituminoas cilindrat la cald trebuie s ndeplineasc conditiile din
tabelul 17
Tabelul 17
Caracteristica Conditii de admisibilitate Metoda de ncercare
Planeitatea n profil longitudinal
Indice de planeitate, IRI m/km

- drumuri de clas tehnic I...II 2,5 Reglementri tehnice
- drumuri de clas tehnic III 3,5 n vigoare privind
masuratori cu analizo
- drumuri de clas tehnic IV 4,5 rul de profil longitu
- drumuri de clas tehnic V 4,5 dinal (APL)
Uniformitatea n profil longitudinal
Denivelri admisibile msurate sub dreptarul
de 3 m, mm

- drumuri de clas tehnic I si strzi de
categoria tehnic I...III

3,0
SR 174-2
- drumuri de clas tehnic II si strzi de
categoria IV n alte zone dect cele din zona
rigolelor

4,0

- drumuri de clas tehnic III... V 5,00
Rugozitatea
- Rugozitatea cu pendul SRT, unitti SRT
* drumuri de clas tehnic I...II 80 STAS 8849
* drumuri de clas tehnic III 70
* drumuri de clas tehnic IV...V 60
Rugozitatea geometric HS, mm Reglementri tehnice

* drumuri de clas tehnic I...II 0,7 n vigoare cu aparatul
* drumuri de clas tehnic III 0,6 de msur GIP
*drumuri de clas tehnic IV... V 0,55 Tester
Coeficient de frecare
* drumuri de clas tehnic I...II 0,95 Vizual
* drumuri de clas tehnic III...V 0,7
Omogenitate. Aspectul suprafetei

Elemente geometrice si abateri limit
Verificarea elementelor geometrice include si ndeplinirea conditiilor de calitate
pentru stratul suport si fundatie, nainte de asternerea mixturilor asfaltice, n conformitate cu
prevederile STAS 6400.
Grosimea straturilor trebuie s fie cea prevzut n profilul transversal tip din proiect .
Verificarea grosimii mbrcmintii se face n functie de datele nscrise n buletinele
de analiz ntocmite pe baza ncercrii probelor din mbrcmintea gata executat, iar la
aprecierea comisiei de receptie prin maximum dou sondaje pe km, efectuate la 1 m de
marginea mbrcmintii.
Abaterile limit locale admise n minus fat de grosimea prevzut n proiect pentru
fiecare strat n parte, pot fi de maximum 10 % . Abaterile n plus nu constituie motiv de
respingere a lucrrii.
Ltimile straturilor vor fi cele prevzute n proiect.
Eventualele abateri limit locale admise pot fi de maximum +50mm.
Pantele profilului transversale si ale celui longitudinal sunt indicate n proiect.
Abaterile limit admise la pantele profilelor transversale pot fi cuprinse n intervalul
+ 5mm/m, att pentru stratul de legtur ct si pentru stratul de uzur la drumuri si n
intervalul+2,5mm/m pentru strzi cu mai mult de 2 benzi pe sens.
Abaterile limit locale la cotele profilului longitudinal sunt de +5 mm, fat de
cotele profilului proiectat si cu conditia respectrii pasului de proiectare prevzut.

RECEPTIA LUCRARILOR

Recepjia pe faze determinante
Receptia pe faze determinante, stabilite n proiectul tehnic, privind straturile de
legtur si de uzur, se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al
calittii n constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului
n fazele de executie determinante, elaborat de MLPAT si publicat n Buletinul
Constructiilor volumul 4 din 1996.

Recepjia preliminar ( la terminarea lucrrilor

Receptia preliminar a lucrrilor de ctre beneficiar se efectueaz conform
Regulamentului de receptie a lucrrilor n constructii si instalatii aferente acestora, aprobat
cu HG 273/94.
Comisia de receptie examineaz lucrrile executate fat de documentatia tehnic
aprobat si documentatia de control ntocmit n timpul executie.
Verificarea cotelor profilului longitudinal se face n axa drumului pe minimum 10
% din lungimea traseului.

La strzi cota n ax se verific n proportie de 20% din lungimea traseului, iar cotele
rigolelor pe toat lungimea traseului n punctele de schimbare ale declivittilor.
Verificarea grosimii se face si pe probe ce se iau pentru verificarea calittii
mbrcmintii.
Evidenta tuturor verificrilor n timpul executiei lucrrilor face parte din
documentatia de control a receptiei preliminare.
In perioada de verificare a comportrii n exploatare a lucrrilor definitive, care este
de un de la data receptiei preliminare a mbrvcmintii , toate eventualele defectiuni ce vor
apare se vor remedia de ctre Antreprenor.

Recepjia final Receptia final se va face conform Regulamentului aprobat cu
HG 273/1994 dup expirarea perioadei de verificare a comportrii n exploatare a lucrrilor
definitive.

INTOCMIT,
Sing. Damizia Dorneanu

CAIET DE SARCINI
- Borduri din beton -

GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini se refer la bordurile de beton cu fetele aparente netede sau
cu model, n culoare natural sau colorate, utilizate pentru trotuare, spatii verzi alei de pietoni
.
Bordurile vor fi realizate conform prevederilor din STAS 1139 , a cror dimensiuni
trebuie s corespund datelor din tabelul 20.
Tabelul 20
Tipul Mrime
a
Ltimea
6
o
2
Inltimea
4 5
Lungimea
1 5
Observatii

A

B

I
P
A2

B3

I
P
200

100

300
600
300

170

300
300
1000;330

750;500

600
400
utilizat la trotuare

Utilizate la drenrile
spatiilor verzi,vezi
ncadramente laterale, etc.
Uzinate la intrri
Carosabile
Toate dimensiunile sunt n mm
Caracteristicile mecanice pe care trebuie s le ndeplineasc bordurile sunt artate n
tabelul 21
Tabelul 21
CARACTERISTICI MECANICE CONDITII DE ADMISIBILITATE
Rezistenta la rupere medie la ncovoiere pentru
tipurile A si B kgf/cmp

40
Rezistenta la rupere la ncovoiere a unei
singure epruvete de prob pentru lungimile de

30

1000, 750 si 500mm kgf/ cmp
Rezistenta la uzur mm max. 1,3
Rezistenta la nghet - dezghet la 20 cicluri nghet - dezghet fr s apar fisuri
sau stirbiri.

Defectele admisibile pentru borduri sunt cele indicate n tabelul 22

Tabelul 22

DENUMIREA DEFECTULUI CONDITII DE ADMISIBILITATE
Sgeata fetelor vzute ,0/0,00 max 3
Deformri pe fetele vzute mai mari de 2 mm Nu se admit
Devieri de la unghiul de 90, % max 3
Stirbiri mm max Nu se admit n muchiile rotunjite, la celelalte
se admit la 25% din prob cu lungime de max. 3
mm si adncimea de max. 2 mm
Crpturi Nu se admit

CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR

Materialele propuse de antreprenor sunt supuse ncercrilor preliminare de
informare si ncercrilor de retet definitiv conform clauzelor tehnice comune tuturor
lucrrilor rutiere.

Incercrile preliminare de informare sunt executate pe esantioane de materiale
provenind din fiecare balastier, carier sau uzin propus de antreprenor. Natura lor si
frecventa cu care sunt efectuate sunt artate n tabelul 23, completat cu dispozitiile din caierul
de sarcini speciale.
Rezultatul acestor ncercri va trebui s fie conform specificatiilor prevzute n
prezentul caiet de sarcini, eventual completat prin dispozitiile din caietul de sarcini speciale.

Consistenta ncercrilor de retet si frecventa lor sunt stabilite pentru fiecare
material n parte n tabelul 23 completat eventual din caietul de sarcini speciale.
Nici o alt tolerant dect cele care sunt precizate n prezentul caiet de sarcini,
completate eventual cu cele ale caietului de sarcini speciale nu va fi admis

Materialele care nu vor corespunde conditiilor impuse vor fi refuzate si puse n
depozit n afara santierului prin grija inginerului.

MODUL DE EXECUTIE A LUCRRILOR
Montarea bordurilor
Ltimea spturii va fi egal cu ltimea elementului majorat cu 0,20.
Fundul spturii este adus cu grij la cotele prevzute n proiect si este compactat ,
dac este nevoie, ca s ating la 95 % din densitatea optim Proctor normal.
In cazul unei spturi mai adnci fat de cota prescris, antreprenorul trebuie s
compenseze diferenta de cot prin cresterea grosimii bordurei si rigolei. Cnd lucrrile sunt
montate pe pat de nisip, nisipul suplimentar necesar este bine pilonat.

Caietul de sarcini sau inginerul stabileste conditiile de depozitare provizorii de
refolosire sau de evacuare a pmntului rezultat din spturi.
Bordurile si rigolele prefabricate sunt montate pe o fundatie de nisip sau beton de
minimum 10 cm grosime .Caietul de sarcini speciale sau planurile de executie stabilesc natura
si dimensiunile fundatiei, precum si un eventual element de sprijinire a bordurii si a
dispozitivului destinat s asigure scurgerea apelor infiltrate n corpul drumului . Rosturile
nu vor trebui s aib mai mult de 2 cm grosime si vor fi rostuite cu mortar M 50.
Bordurile si rigolele prefabricate sunt puse urmrind cotele , aliniamentele si
declivittile stabilite prin detaliile de executie.
Tolerantele admise la montarea bordurilor si rigolelor vor fi mai mici de 5 mm fat
de cele precizate n profilele transversale corespunztoare si n profilul n lung.

INCERCARI SI CONTROALE

Controlul de calitate yi recepjia lucrrilor
Independent de ncercrile preliminare de informare si ncercrilor de retet privind
calitatea materialelor elementare care intervin n constitutia lucrrilor se va proceda la :
A. INCERCRI PRELIMINARE DE INFORMARE
Aceste ncercri care cuprind studii de compozitie a betoanelor precum si ncercri de
studiu sunt efectuate naintea nceperii fabricrii betoanelor.
B. INCERCARI DE CONTROL DE CALITATE
Incercrile de control de calitate sunt efectuate n cursul lucrrilor n conditii de
frecvent specificate n tabelul 33 completat cu dispozitiile caietului de sarcini speciale.
C. INCERCARI DE CONTROL DE RECEPTIE
Incercrile de control de receptie sunt efectuate fie la sfrsitul executiei uneia din
fazele lucrrii, fie n momentul receptiei provizorii a lucrrii, n conditiile precizate n tabelul
33, completate prin dispozitiile caietului de sarcini speciale.

Intocmit,

CAIET DE SARCINI

Amenajarea cu pavaje

A.Etape

1. Trasarea exact si pichetarea
2. Indeprtarea stratului vegetal
3. Nivelarea si compactarea
4. Asternerea si compactarea straturilor de fundatie
5. Montarea bordurilor
6. Imprstierea stratului de nisip
7. Nivelarea
8. Stabilirea pantei
9. Asezarea pavajelor
10.Presrarea nisipului
11.Mturarea si tasarea nisipului

1.Trasarea exact yi pichetarea:
Aceast prim const n trasarea exact si n pichetarea suprafetei ce urmeaz a fi
pavat.

2. Indeprtarea stratului vegetal
ndeprtarea stratului vegetal se face pn la adncimea din proiect, adic se va
executa sptura pn la urmtoarele adncimi:
- 20 cm trotuare, alei pietonale, incinte n care se circul cu mijloace auto;
- 30 cm zone carosabile cu trafic usor , maxim 3,5 tone
- 70 cm strzi sau spatii destinate traficului greu, mai mare de 3,5 tone

3. Nivelarea yi compactarea
Pentru realizarea gradului de compactare propus este necesar nivelarea suprafetei si
compactarea acesteia cu placa vibrant, cilindrul compactor sau vibrocompactor.

4. Ayternerea yi compactarea straturilor de fundajie
Straturile de fundatie asternute vor avea urmtoarele grosimi si compozitii:

-10 cm - balast (0-70 mm) sau piatra spart (0-30mm) trotuare, alei pietonale,
incinte n care nu se circul cu mijloace auto;
- 15 cm - balast ( 0-70mm) zone carosabile cu trafic usor, maxim 3,5 to
- 12 cm piatra spart (0-30 mm) zone carosabile cu trafic usor, maxim 3,5 to
- 15 cm balast (0-70mm)- strzi sau spatii destinate traficului greu, mai mare de 3,5 to
- 15 cm piatra spart (0-70 mm)- idem
- 25 cm piatra spart (0-30mm) idem
Compactarea straturilor se face cu placa vibrant, cilindrul compactor,
vibrocompactor, dup o prealabil nivelare a straturilor, Pentru realizarea gradului de
compactare propus, materialele din straturi trebuie s aib o umiditate apropiat de cea
optim de compactare stabilit de ctre laborator prin ncercarea Proctor.

5. Montarea bordurilor
Bordurile se monteaz pe fundatie de beton . Cnd marginea pavajului este o cldire,
bordurile nu mai sunt necesare.

6. Imprytierea stratului de nisip
Aceast etap const n mprstierea unui strat de nisip 0-3 mm sau 0-7 mm, n
grosime de 3-5 cm.

7. Nivelarea
Se aseaz tevile metalice drepte de n paralel si la nivelul dorit n nisip. Nivelarea
acestuia se face cu ajutorul unei rigle sau a unui dreptar.

8. Stabilirea pantei
Panta se stabileste conform cu proiectul si se realizeaz cu ajutorul nivelei.

9. Ayezarea pavajelor
Asezarea pavajelor se face ncepndu-se dintr-un colt de 90
0
, pentru a se reduce
nevoia de tiere a acestora. Dalele se aseaz una lng alta pe stratul de nisip, urmrindu-se
alinierea si se bat usor cu ciocanul de cauciuc.
Tierea dalelor la margini se face fie cu ghilotina fie cu flexul cu disc diamantat. Dup
asezarea primelor dale se verific cu bolobocul nclinarea planului pentru a fi siguri de un
drenaj corect.

10.Presrarea nisipului
Dup fixarea dalelor pe suprafata aleas se va presra nisip ntr-un strat fin ( 0-3mm)
si uscat apoi , cu mtura , se mprstie nisipul ntre rosturi.

11.Mturarea yi tasarea nisipului
Se mtur nisipul rmas pe dale si apoi se taseaz pavajul cu placa vibrant. Se
presar din nou nisip fin pentru umplerea rosturilor, astfel asigurndu-se o legtur ntre dale,
fapt care le confer o rezistent mai mare la presiunea exercitat asupra lor prin trecerea cu
diverse greutti.
In final se mtur din nou suprafata pavat.

INTOCMIT,

CAIET DE SARCINI
INDICATOARE RUTIERE

TIPURI DE INDICATOARE RUTIERE CONFORM STAS 1848/1,2 /2004.

FORMA, CULORILE SI SEMNIFICATIA INDICATOARELOR RUTIERE

. Panouri de semnalizare pentru avertizarea asupra pericolului

Acest tip de indicator rutier poate avea doua forme: triunghi echilateral sau dreptunghi
Triunghiurile echilaterale au o margine rosie si arata o imagine desenata cu negru pe
fond alb. Dreptunghiurile sint de marimi diferite si au un fond alb pe care se vad sageti rosii
indicind
sensul de ocolire sau linii indreptate spre carosabil.

Panouri de semnalizare pentru reglementarea traficului

*) Indicatoare de prioritate
Acestea au forme variate:
sageti pentru semnalizarea traversarii peste calea ferata, vopsite cu alb cu margine rosie;
triunghi echilateral alb cu margine rosie;
octogon rosu cu inscriptia: STOP;
patrat galben cu margine alba pentru semnalizarea unui drum principal;
cerc alb cu margine rosie si doua sageti: una rosie si cealalta neagra;
patrat albastru cu doua sageti, una alba si alta rosie.

*) Indicatoare de interzicere sau restrictive
Cu exceptia unui indicator patrat, toate aceste indicatoare sint circulare, cu margine rosie si

majoritatea lor au inscriptii pe fond alb sau albastru.

*) Indicatoare de limitare
Toate aceste indicatoare sint circulare, cu sageti albe pe fond albastru si imagini schematice
sau
valori indicind viteza limita.

Panouri de semnalizare de indicare de traseu si informative

Aceste indicatoare sint dreptunghiulare si cu forma de sageti, de obicei de culoare
albastra, cu numele localitatilor indicate cu alb.

Indicatoare informative
Aceste tipuri de indicatoare sint patrate sau dreptunghiulare, cu fond albastru si simbolurile
corespunzatoare utilitatilor din vecinatate, ca de exemplu: trecere de pietoni, statie de prim
ajutor, autostrada, restaurant, post telefonic, statie service etc.

B. Indicatoare suplimentare
Acest tip de indicatoare este dreptunghiular (cu exceptia citorva indicatoare patrate) si se
pozitioneaza sub indicatoarele mentionate mai sus, pentru prevenirea soferilor in privinta
anumitor aspecte specifice ale sectoarelor de drum.

FABRICAREA SI VOPSIREA PANOURILOR DE SEMNALIZARE

Panourile de semnalizare se vor fabrica din aluminiu iar formele si dimensiunile vor fi
conforme specificatiilor tehnice.
Panourile de semnalizare triunghiulare, circulare si dreptunghiulare cu laturile mai
mici de 1 m, ca si sagetile indicatoare, vor fi facute din foi de aluminiu cu o grosime minima
de 2 mm iar marginile lor vor fi consolidate printr-o indoitura dubla.
Panourile dreptunghiulare si patrate cu latura minima de 1 m se vor fabrica in forme
speciale, asamblate vertical.
Nu se admite sudarea sau nituirea.
Orice suruburi aplicate vor fi protejate impotriva coroziunii.
Fetele posterioare ale panourilor de semnalizare, ca si suportul, se vor vopsi in gri.
Foliile reflectorizante se vor aplica pe aluminiu.
Pregatirea suprafetei panoului de semnalizare pentru aplicarea foii reflectorizante se
va face dupa cum urmeaza:
suprafata panoului se va curata de ulei (se vor indeparta petele de ulei) cu apa si detergenti
la
temperatura maxima de 25
o
C;
urmele de praf se vor indeparta cu o cirpa moale si prin stergere cu o cirpa imbibata in
alcool;
dupa uscare, se va aplica folia reflectorizanta.

Aplicarea foliei reflectorizante
Se va utiliza tipul de folie de clasa 2 (cu grad inalt de intensitate a reflectiei). Foliile se
vor conforma calitativ cerintelor mentionate la capitolul Metode de testare pentru folia
reflectorizanta.
Folia reflectorizanta se poate aplica la rece, cind se foloseste folie care adera prin
presiune, sau la cald, cind se folosesc folii cu adeziv activat la caldura.

MARIMEA PANOURILOR DE SEMNALIZARE

Marimea panourilor se va stabili in conformitate cu standardele si normele Comunitatii
Europene; urmatoarele marimi sint conforme cu standardele romanesti pentru dimensiuni
mari.

A. Panouri de semnalizare pentru avertizare, reglementarea traficului si limitare de viteza

a) Panouri de semnalizare triunghiulare tipice
Latura triunghiului =900
Latimea bordurii =75

b) Panouri de semnalizare circulare
Diametru =800

c) Panouri de semnalizare triunghiulare
Panou de semnalizare Acorda prioritate
Latura triunghiului =1200
Latimea bordurii rosii =150
Latimea bordurii albe =13

d) Panouri de semnalizare octogonale
Inaltimea =950

e) Panouri de semnalizare patrate
Latura patratului =650

f) Panouri de semnalizare dreptunghiulare
Panou de semnalizare Curba periculoasa
Lungimea =1200
Latimea =650
Panou de semnalizare Trecere de nivel cu calea ferata
Lungimea =1000
Latimea =300

B. Panouri de semnalizare informative si de indicare de traseu
a) Forma poate fi patrata sau dreptunghiulara, cu un raport lungime-latime intre 2 si 2,5.
b) Marimea panourilor de semnalizare fara inscriptii scrise
Panou de semnalizare indicind rute de urmat pentru a vira la stinga.
Lungime =650
Latime =500
Panou de semnalizare Culoar pentru autobuze.
Indicator de ruta pentru anumite tipuri de vehicule.
Indicator de directie.
Lungime =650
Latime =500
Panou de semnalizare Identificare de drum.
Lungime =550
Latime =330
Panou de semnalizare Drum international.
Lungime =550
Latime =330

Panou de semnalizare Trecere de pietoni subterana, Politie sau Statie de prim ajutor.
Lungime =650
Latime =500
Sign panel Motorway end.
Lungime =650
Latime =500
Panou de semnalizare Asistenta, Telefon, Statie de alimentare, Hotel sau Motel,
Restaurant, Bar sau Cofetarie, Camping, Loc pentru rulote, Loc pentru camping si
rulote, Cazare pentru turisti, Parcare.
Lungime =650
Latime =500
Lungimea sectorului periculos si Cale ferata la trecere de nivel.
Lungime =600
Latime =200
Indica drumuri principale.
Lungime =600

Controlul executiei si recepia lucrrilor

Generalitati
Materialele retroreflectorizante vor fi de clasa 2 (de mare intensitate).
Materiale de clasa a 2-a (de mare intensitate)
Aceasta clasa de folie are o performanta retroreflectorizanta mare. aceste folii sint fabricate
din
microbile de sticla incastrate intr-o rasina sintetica si incapsulate intr-o suprafata exterioara
plana.

Clasificare vizuala
Foliile retroreflectorizante de clasele 1 si 2 sint marcate de producator.
Marcajele sint integrate in folii in timpul procesului de fabricare si nu pot fi indepartate prin
procedee fizice sau chimice fara distrugerea sistemului retroreflectorizant.
Modelul si locul de aplicare a marcajelor pentru identificarea vizuala permite identificarea
fabricantului si a numarului de ani de garantie. Marcajele pentru identificare vizuala vor fi
vizibile in lumina retroreflectata, atunci cind suprafata foliei retroreflectorizante este
iluminata
perpendicular.

Metodele de incercare pentru foliile retroreflectorizante si pentru traficatori constau in
metode de incercare fotometrica, metode de incercare pentru caracteristicile mecanice si
metode de incercare in conditii agresive. Cerintele de calitate, bazate pe incercarile de
calitate vor fi prezentate separat pentru foliile retroreflective si pentru traficatorii
retroreflectorizanti.

Folii retroreflectorizante
Foliile retroreflexive de clasa 2, fabricate pentru traficatorii retroreflectorizanti, sint pregatite
si
testate dupa cum urmeaza:

Pregatirea probelor
Inainte de testare, probele de folii retroreflectorizante se aplica pe foi de aluminiu de 2 mm
grosime sau pe aliaje de aluminiu de calitate similara lui Al2Mg2MnO3.
Suprafata foii de aluminiu trebuie sa fie plana, iar marimea si metoda de testare trebuie sa fie

conforma cu prevederile fabricantului foii retroreflectorizante.

Conditionarea probelor
Probele de folii retroreflectorizante de clasele 1 si 2 vor fi conditionate in 24 ore, la o
temperatura de 23oC +2oC si la o umiditate relativa (RH) de 50 RH +5%.
Rezultatele testelor sint exprimate ca o medie, de la cel putin trei determinari sau trei probe
luate
in conditii similare.

Analize fotometrice
Coeficientul de retroreflexie
Coeficientul de retroreflexie Ri permite determinarea nivelului calitativ al vizibilitatii pe timp
de
noapte pentru indicatoarele retroreflectorizante. Coeficientul de retroreflexie Ri este exprimat
in
CD/LX.M2.
Determinarea se face pe probe de 15 x 15 cm marime.
Valoarea coeficientului de retroreflexie Ri rezulta ca o medie a valorilor citite in diferite
puncte
pe intreaga suprafata a probei de folie retroreflectorizanta.
Culoarea
Culoarea foliilor retroreflectorizante este determinata pe probe de 5 x 5 cm marime, aplicate
pe
foi de aluminiu.
Culoarea este masurata cu colormetrul, proba fiind iluminata cu o sursa de lumina Standard D
65, la un unghi de 45
o
fata de suprafata normala si cu o directie de masurare de 0
o
(geometrie
de
masurare 45/0).

Incercari pentru verificarea caracteristicilor mecanice
Aderenta la suport
Foliile retroreflectorizante trebuie sa aiba o buna aderenta la suport si trebuie sa fie imposibil
de
sters srin zgiriere fara distrugerea materialului retroreflectorizant.
Incercarea aderentei se face pe probe de 10 x 15 cm marime.

Incercari de verificare a rezistentei la mediul inconjurator

Rezistenta la coroziune
Incercarea pentru rezistenta la ceata salina este realizata prin pulverizarea unei solutii de 5
parti
clorura de sodiu dizolvata in 95 parti apa distilata, la 35
o
C +2
o
C. Probele care urmeaza sa fie
testate, de 15 x 15 cm marime, sint supuse la actiunea cetii saline, pentru minim doua cicluri
de
22 ore fiecare. Ciclurile vor fi separate de un interval de doua ore la temperatura camerei,
timp in
care probele pot fi uscate. Dupa incercare, probele vor fi spalate cu apa distilata si uscate in
vederea examinarii.
Incercarea rezistentei la coroziune poate fi considerata adecvata daca probele testate nu au
imperfectiuni de suprafata ca . . . . . , decolorari etc.

Rezistenta la vreme nefavorabila

Cu exceptia celor portocalii si maro, probele de folie retroreflectorizanta se vor expune la
diferite
zone climatice timp de doi ani, orientate spre sud si inclinate la 45
0
.
Pentru incercare, probele vor fi spalate, uscate cu o cirsa moale sau un burete si apoi spalate
din
nou cu apa distilata.
Rezultatele incercarilor sint considerate adecvate daca probele de folii reflectorizante sint
dupa
cum urmeaza:
nu au defecte de suprafata ca umflaturi, exfolieri, crapaturi sau maxim 0,8 mm contractare,
alungire sau detasare de pe suport;
valorile cromatice nu vor iesi din aria coloristica indicata in tabelul B iar factorii de
luminozitate nu vor fi mai scazuti decit cei aratati in tabelul B.

Suprafata complet uda - determinarea coeficientului retroreflectorizant
Caracteristicile retroreflectorizante ale foliei in timpul perioadelor ploioase vor fi simulate in
laborator.
Probele care urmeaza sa fie incercate, cu marimea 15 x 15 cm, montate, vor fi acoperite cu o
pelicula de apa pe intreaga lor suprafata.
Aceasta se va realiza aplicind apa sub presiune cu furtunul.
Coeficientul de retroreflexie va fi determinat in timpul caderii apei pe suprafata foliei.
Rezultatul incercarii va fi considerat adecvat daca coeficientul de retroreflexie este de 90%.

CONTROLUL EXECUTIEI PANOURI LOR

Generalitati
Aceste specificatii cu privire la panourile de semnalizare a traficului rutier permit
instalarea indicatoarelor de trafic rutier cu folie retroreflectorizanta cu parametric
retroreflectorizanti optimi si perioade de aplicare lungi, pentru a fi folosite pe drumuri.
Foliile retroreflectorizante pentru indicatoare de trafic rutier vor fi testate la un
laborator
specializat.
La fabricarea indicatoarelor de trafic cu folie retroreflectorizanta, aceste folii vor fi
aplicate in mod adecvat pe un suport de aluminiu sau otel zincat, nevopsit.
Alte proceduri de aplicare vor fi folosite in functie de cerintele fabricantului pentru
materiale retroreflectorizante.
Indicatoarele de trafic rutier definitivate vor fi curatate si marcate definitiv pe spate cu
urmatoarele informatii:
simbolul sau marca fabricii sau alte date de identificare cerute de fabricant sau
vinzator;
tipul de material retroreflectorizant folosit pentru panouri;
luna si anul fabricarii panoului.

Intocmit,
sing Damizia Dorneanu

CAIET DE SARCINI
MARCAJE RUTIERE

1. Obiect si domeniu de aplicare: Execuia lucrrilor de aplicare marcaje rutiere
longitudinale, transversale si diverse vor respecta prevederile SR 1848-7:2004 i
montare de butoni reflectorizani.

2. Prevederi generale
Executantul este obligat s asigure msurile tehnologice si organizatorice
corespunztoare pentru respectarea strict a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Executantul va asigura efectuarea tuturor ncercrilor si determinrilor rezultate din
aplicarea prezentului caiet de sarcini.
Executantul va tine evidenta zilnic a conditiilor de executie a marcajului rutier, a
ncercarilor efectuate si a rezultatelor obtinute.
n cazul n care se constat abateri de la prevederile prezentului caiet de sarcini,
beneficiarul va dispune sistarea executiei lucrrilor si luarea msurilor care se impun pn la
corectarea deficientelor. Beneficiarul va fixa un grafic pentru aceasta.

3. Condiii tehnice pentru vopselele i produsele de marcaj rutier :

Se pot utiliza urmtoarele tipuri de vopsele pentru marcajul rutier :
3.1. Vopsea de marcaj n solvent organic, de culoare alb, monocomponent, care
formeaz pelicula uscat la aer. Cerinte minime:
- vopseaua s fie pe baz de rsini acrilice (polimeri acrilici);
- culoarea s fie alb;
- aspectul uniform, omogen si fr incluziuni strine;
- densitatea la 20
0
C

: cca1,5g/cm
3

- partea solid din vopsea : cca 71%;
- timp de uscare la o grosime de 300m de maxim 10 minute la 34
0
C;
- posibilitatea aplicrii vopselei n strat gros de cca 0,7mm;

- rezistent la uzur dup 0,4milioane de rulaje la o grosime a filmului umed de
300m:min 60 %
3.2. Produse pentru marcare rutier f solvent, aplicabile la rece, n doi componenti
(mortar)cu grosimea 1500-2000 microni.
3.3. Produse termoplastice aplicate la cald, se aplic la temperaturi cuprinse ntre 180
0
C

si 200
0
C la grosimi de 1000-2500 microni, pe suprafete bituminoase vechi sau noi fr
degradri, pe beton sau ciment utiliznd primer sau pe anumite tipuri de vopsele de
marcaj.Aceste produse realizeaz marcaje sub forma de pelicul continu sau structuri n
diferite modele, avnd un puternic efect rezonator. Produsele termoplastice asigur
vizibilitatea pe timp de zi si noapte, pe timp uscat sau umed. Aceste produse contin incluse
microbile de sticl si pentru cresterea valorilor de retroreflexie dup aplicare se pulverizeaz
microbile pe suprafata marcajului.
3.4. Produse prefabricate pentru marcaj tactil sub form de benzi cu protuberante, apte
de a fi aplicate n dreptul trecerilor de pietoni cu ajutorul unui material de marcaj rutier la
rece, n grosime a benzii de minim 1300-1500 microni. Protuberantele trebuie s aib un
diametru de minim 20 mm la baz si o nltime de minim 4 mm.

Vopseaua de marcaj se aplic pe partea carosabil, ca atare sau pe amorsa, urmat
imediat de pulverizarea mecanizat pe suprafata acesteia a microbilelor. Pulverizarea cu
microbile se execut pe suprafata de vopsea proaspt aplicat pentru a asigura o bun fixare a
acestora, cu aceeasi masin de marcaj.
Calittile produselor folosite se apreciaz pe baza datelor din Fisele Tehnice care sunt
obligatorii a fi prezentate n documentatia de licitatia.
Materialele care se vor folosi la marcajele rutiere trebuie s se caracterizeze prin
aplicare usoar, adeziune foarte bun, uscare rapid si rezistent la uzur, abraziune,
temperaturi sczute..
3.5. Montare de butoni reflectorizani:
Butonul reflectorizant este dispozitiv de marcaj orizontal care reflect lumina
incident cu ajutorul retroreflectoarelor n scopul de a avertiza, ghida sau
informautilizatorii drumului.
Cerine:
Trebuie s corespund cu standardul: SR EN 1463 - 1/A 1 2004.
3.5.1. Pentru borduri:
Caracteristici tehnice:

- material: sticl optic etc.;
- rezistent mecanic: minim 12 t.;
- rezistent la soc: minim 20 joules;
- eficient optic: minim 80 mcd/lx;
- fixare: ancorare mecanic fr adezivi;
- principiul optic: catadioptric;
- tipul de reflexie: omnidirectional.
3.5.2. Pentru carosabil:
Caracteristici tehnice:
- material: sticl optic etc.;
- rezistent mecanic: minim 30 t.;
- rezistent la soc: minim 20 joules;
- eficient optic: minim 370 mcd/lx;
- fixare: prin lipire n stratul de uzur
- principiul optic: catadioptric;
- tipul de reflexie: omnidirectional.

4. Pregatirea lucrrilor
Executia marcajului rutier se face cu respectarea prescriptiilor prezentului caiet de sarcini
n ceea ce priveste:
- calitatea produselor de marcat conform fiselor tehnice ale productorilor
- tipul mbracamintii rutiere, rugozitatea suprafetei , conditii de mediu si locale
- filmul marcajului, executia premarcajului
- pregtirea suprafetei pe care se aplica marcajul
- dozaj de microbile
- metodologia de control a calitatii
- norme de protectia muncii, prevenirea si stingerea incendiilor
Lucrrile de aplicare marcaje se vor efectua numai pe baza programului de aplicare
marcaje ntocmit de beneficiar, prin care sunt stabilite strzile, tipurile de marcaj, prioritatile,
perioadele de executie, precum si a comenzilor scrise transmise de beneficiar pentru cazurile
de urgenta.
Lucrarile de marcaj se vor aplica numai pe suprafete curate si uscate si nu vor putea fi
atacate decat dup ce anterior executantul a efectuat operatiile:

depunerile de pamnt, pietris, nisip, praf etc. se ndeparteaza prin mturare, splare sau
suflare cu aer comprimat;
marcajul vechi sau exfoliat se ndeparteaz prin metode mecanice, fara a produce
degradri la mbracamintea rutier sau prin aplicarea unui strat subtire de emulsie
bituminoas;
aplicarea noului marcaj peste o pelicul veche se face numai dac exist
compatibilitate ntre acestea. Acceptul compatibilitatii va fi asumat de catre executant.
Premarcajul se execut naintea operatiunii de marcaj efectiv, fiind obligatoriu n
special n cazul sectoarelor cu partea carosabil ramforsat sau reabilitat. Pe aceste sectoare,
premarcarea se execut manual sau cu aparate topografice pentru toate marcajele. Premarcajul
trebuie s respecte documentele grafice, atunci cand sunt puse la dispozitie de beneficiar.
Executia marcajului rutier cu ajutorul esalonului de lucru poate demara numai dup ce
executantul a obtinut aprobarea Primriei municipiului Satu Mare si avizul politiei rutiere
pentru instituirea restrictiilor de circulatie si este dotat cu indicatoare rutiere si panouri mobile
de avertizare luminoas pentru presemnalizarea si semnalizarii lucrarii, conuri de de protectie
reflectorizante.

5. Corecii ale marcajelor

a. n cazul n care, se impun corectii ale marcajului, acestea se suport intergral de
ctre executant. Daca suprafetele marcate ce trebuie corectate sunt reduse (pana n 10mp) si
izolate, atunci se accept corectarea cu vopsea neagr de marcaj care trebuie sa fie
compatibil cu cea cu care s-a realizat marcajul ce urmeaza a fi sters si se aplic cu o grosime
a filmului umed cel putin egal cu cea a marcajului ce trebuie corectat. n cazul n care
suprafetele ce trebuie corectate sunt mari, ndepartarea marcajului se face prin frezare sau alta
metod fr a fi afectat mbracamintea strzii.
b. n situatia n care se impun modificari ale marcajului datorate unor noi reglementri
de circulatie, costul lucrrilor de stergere ale marcajului se suport de beneficiar si se tarifeaz
la fel ca tipul marcajului sters.

6. Operaiuni efective naintea nceperii lucrrilor:

a) referitoare la conditiile atmosferice

se determin temperatura si umiditatea relativ a mediului ambiant;
se caracterizeaz vntul: puternic, mediu, slab;
se caracterizeaza aspectul cerului: acoperit, noros, nsorit;
b) referitoare la drum
itinerarul pe care se aplica vopseaua;
tip, lrgime, natura acoperirii;
gradul de curatenie si condens;
dac suprafat a fost marcat anterior si starea marcajului vechi n prezent;
temperatura stratului suport;
c)referitoare la materiale
se verific prin comparare Fisa tehnic a vopselei si diluantului cu etichetele de pe
ambalaje;;
se verific starea ambalajelor, gradul de etanseitate al lor;
d)referitoare la maina de marcaj
se verific gradul de curtenie a pieselor componente;
se verific starea de functionare, ndeosebi a dispozitivelor de control;
se introduce vopseaua n masin si se verific dac produsul poate fi mentinut
omogen;
se regleaz masina asigurnd functionarea constant a vitezei de aplicare, a presiunii
etc. pentru realizarea caracteristicilor marcajului dorit;
Toate datele culese la nceperea lucrului, inclusiv tipul de maina i numele
operatorului se nscriu n fisa zilnica a lucrarii ( Raport zilnic) prin grija executantului
lucrrii.

7. La execujia lucrrilor se va avea n vedere:

asigurarea prin grija executantului de spatii libere pe drum, pentru a se asigura masinii
de marcaj viteza de lucru conform parametrilor ei;
executarea marcajului si instalarea conurilor de protectie;
protejarea marcajului aplicat, pna la redarea n circulatie, cu autovehicul de
recuperare a conurilor;
executia marcajelor n intersectii si schimbarea numrului de benzi de circulatie se
face numai cu premarcaj vizibil executat n prealabil pe teren;

fiecare tip de marcaj se execut conform SR 1848-7:2004 si a schemelor prezentate n
acesta.
urmreste permanent modul de acoperire a stratului de vopsea cu microbile. n cazul
n care se sesizeaza o mprstiere neuniform a acestora, se opresc imediat lucrrile si se
iau msurile corespunzatoare.
Se vor respecta prevederile Ordinului 1112/2000 prin care sunt aprobate Normele
metodologice privind conditiile de nchidere a circulatiei si de instituire a restrictiilor de
circulatiei n vederea executarii de lucrri n zona drumului public. Potrivit acestor norme
metodologice, executantul va solicita avizul poliiei rutiere pentru instituirea restrictiilor de
circulatie care se impun pentru efectuarea lucrrilor de aplicare marcaje rutiere.
n timpul executiei se pot face verificari ale dozajului. Nerespectarea dozajelor de
lucru oblig personalul de executie s corecteze parametrii de lucru.
n timpul efectuarii marcajului pot aprea defecte de pelicul. Aceste defecte oblig
personalul care execut marcajul s treac la remedierea imediat a cauzelor care le
genereaz.
La sfarsitul operatiunii de marcaj, zilnic, se va ntocmi de catre seful echipei de marcaj
un raport de lucru care constituie document pentru receptie.

8. TIPURI DE MARCAJ

Dimensiunile si modurile de pozare a marcajelor rutiere vor respecta prevederile SR
1848-7:2004.
8.1. Marcaje longitudinale vor fi executate cu vopsea sau produse de culoare alb.
8.2. Marcaje transversale, vor fi executate cu vopsea sau produse de culoare alb si
pot fi:
de oprire - linie continu avnd ltimea de 0,4 m astfel nct n locul de oprire sa fie
asigurat vizibilitatea n intersectie;
de cedare a trecerii
de traversare pentru pietoni - se execut prin linii paralele cu axa cii, cu ltimea de 40
cm si interspatii de 60 cm, iar lungimea lor este cuprins ntre 3 si 4m functie de viteza de
circulatie, preferabil 4m.
de reducere a vitezei benzi rezonatoare

de traversare pentru biciclete
8.3. Marcaje tactile, n conformitate cu Legea nr. 448/2006 privind protectia si
promovarea drepturilor persoanelor cu handicap vor fi executate n dreptul trecerilor de
pietoni, statii de autobuz, tramvai etc. Aceste marcaje vor fi executate din benzi prefabricate
prevzute cu protuberante din material de marcaj la rece si vor fi lipite pe suport cu ajutorul
unui marcaj rutier la rece.
Ltimea marcajului trebuie sa fie de 420 mm iar protuberantele sa fie aliniate perfect
astfel ncat sa se evite furnizarea de informatii eronate pentru utilizator.
Durata de viat functional a marcajului tactil trebuie sa fie de minim 3 ani.
8.4. Marcaje diverse vor fi executate cu vopsea sau produse de culoare alb sau
galbena ori alb combinat cu albastru . Marcajele diverse pot fi:
de ghidare - folosite la materializarea traiectoriei pe care vehiculele trebuie sa le
urmeze n traversarea intersectiei;
pentru spatii interzise - se execut prin linii paralele care pot fi sau nu ncadrate pe o
linie continu;
pentru interzicerea stationarii;
pentru locurile de parcare. Locurile de parcare pentru handicapati pot fi marcate fie cu
culoarea alb pe un suport de culoarea albastra, ct este dimensiunea parcrii, fie cu
culoare alb a nsemnului specific.
curbe deosebit de periculoase situate dup aliniamente lungi pot fi precedate de
marcaje de reducere a vitezei constituite din linii transversale cu ltime de 0,4 m.
sgeti si inscriptii directii ctre anumite localitti
statii de autobuze, taximetre.

9. N CEEA CE PRIVETE CONTROLUL
CALITAII MARCAJELOR

n timpul executiei marcajului, beneficiarul poate avea n vedere:
- respectarea filmului marcajului;
- banda de marcaj trebuie s aib un contur clar delimitat avnd microbile
repartizate uniform pe lungimea si ltimea benzii de vopsea; ltimea benzii trebuie sa fie
constant, sa nu prezinte frnturi sau serpuiri;
- la controlul vizual si cu ajutorul aparatelor de msura ( retrometru etc) marcajul s
prezinte luminant si retroreflexie uniform distribuite pe suprafata marcajului. Culoarea

marcajului trebuie s fie uniform si nealterat de culoarea suprafetei pe care se aplic
marcajul iar caracteristicile reflectorizante trebuie pstrate nealterate pe toat durata de
garantie a marcajului.
- n cazul nerespectrii prescriptiilor caietului de sarcini de ctre aplicator, acesta
este obligat s refac marcajul pe cheltuial proprie, n conditiile impuse de responsabilul
desemnat s supravegheze si s ndrume n permanent executia lucrrilor de marcaje
rutiere.
Verificarea calittii lucrrilor executate se va face zilnic n perioada de derulare a
actiunii.

10. RECEPIA LUCRRILOR DE MARCAJ

Receptia la terminarea lucrrilor de marcaj si receptia final la expirarea perioadei de
garantie, se efectueaz n conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini si ale
regulamentului privind efectuarea receptiilor lucrrilor si serviciilor de ntretinere si reparatii
curente la drumurile publice.

10.1 Receptia la terminarea lucrrilor

Marcajul se receptioneaza n maxim 15 zile de la terminarea uneia sau mai multor
strzi pe care s-au aplicat marcaje, distinct pentru fiecare tip de marcaj (longitudinal,
transversal sau diverse). Executantul trebuie s comunice administratorului drumului data
terminrii lucrrilor n vederea stabilirii receptiei acestora .

La receptie se vor verifica:
rapoartele zilnice ncheiate la sfrsitul fiecrei zi de lucru (anexa 4- raport zilnic);
dac s-au respectat prescriptiile din caietul de sarcini n timpul aplicrii marcajului;
se verific geometria benzii de marcaj, conform prevederilor SR 1848-7:2004, banda
de marcaj sa aib un contur clar delimitat avnd microbile repartizate uniform pe lungimea
si ltimea benzii de vopsea.
daca se constat deficiente de calitate de tipul: aspect, proprietti optice, dozaje de
vopsea si microbile, se impune executantului remedierea pe cheltuiala proprie si termene
de remediere. n cazul n care admiterea receptiei se face cu obiectii, n procesul verbal de
receptie se vor indica n mod expres acele lipsuri care trebuie remediate.

remedierea se face n termenul specificat de comisia de receptie;
din comisia de receptie face parte responsabilul cu siguranta circulatiei din cadrul
Primriei si pot fi cooptati reprezentanti ai Politiei Rutiere.
Atenie: Pe perioada de garantie pot s se faca lunar, verificri comune executant- beneficiar
ale lucrrilor executate.

10.2 Recepia final la expirarea perioadei de garantie

Se execut n apropierea expirrii termenului de garantie cu maxim 15 zile nainte de
expirarea perioadei, dar nu mai tarziu de 15 zile dup expirarea perioadei. La terminarea
perioadei de garantie se face o verificare a comportrii marcajului utiliznd aceleasi proceduri
ca si la receptia la terminarea lucrrilor: aspect vizual conform SR 1848-7:2004 (contur,
dimensiuni, continuitate, pelicul), coeficient de luminant retroreflectat, factor de
luminant, uzur.
Se analizeaza calitatea marcajului corespunztor garantiei, n caz de neconformitate se
analizeaz factorii care au influentat scderea duratei de viat a marcajului.
Receptia se efectueaz prin determinri vizuale. n cazul n care se constat deficiente
de calitate a marcajului rutier n ceea ce priveste aspectul marcajului, al dozajului de vopsea
sau microbile, a retroreflexiei, luminantei, aderentei la uzur, comisia poate hotar remedierea
pe cheltuiala executantului. La terminarea receptiei se vor consemna constatrile si
concluziile referitoare la calitatea marcajului receptionat mpreun cu decizia de admitere cu
sau fr obiectii a receptiei, de amnare sau respingere.
n cazul n care se recomand admiterea cu obiectii, amnarea sau respingerea
receptiei, se vor propune msuri pentru nlaturarea neregulilor semnalate. n aceasta situatie
administratorul drumului va retine din garantia de bun executie contravaloarea lucrrilor
necorespunzatoare.

Intocmit,
sing Damizia Dorneanu

CAIET DE SARCINI
pentru execuia reelelor exterioare de canalizare cu tuburi din polietilena
riflata
Generalitati :
Obiectivul de investitii are ca scop modernizarea si reabilitarea strzii Primaverii, din municipiul.
Botosani.
Aceast investitie prezint o important major pentru locuitorii strzii Primaverii, avnd
ca scop, pe lng reabilitarea conditiilor tehnice de circulatie a carosabilului strzii, executarea
gurilor de scurgere unde sa considerat a fi necesare , racordarea acestora la canalizarea pluvial
existenta ,aducerea la cota finala a strazii a ramelor cu capace a utilitatilor existente in strada
Primaverii .
Configuratia topografic a terenului, caracterizat prin alternanta unor pante accelerate si
a unor zone cu teren aproape orizontal, au impus o analiz hidraulic mai deosebit, privind
conditiile de transport a apelor colectate ct si conditiile tehnice a realizrii lucrrilor respective
si mai ales conditiile n care este mbunttit exploatarea actual si avantajele acesteia.
Executia lucrrilor de terasamente si montarea ncepnd din aval spre amonte faciliteaz
corecta amplasare n pant a colectoarelor, asigur comode de corectie sau interventie de
remediere a erorilor de executie.
Prin proiect, din considerente de gabarit, de manevr a utilajelor terasiere si de excavare,
dar mai ales din considerente de a nu se deteriora accidental alte retele din zon, s-a prevzut
realizarea lucrrilor de sptur n tehnologie tur manual.
Lucrrile de terasamente si montaj nu se vor executa dect la lumina zilei,
neconsiderndu-se prin proiect asigurarea fluxului continuu.
Cminele de vizitare vor fi executate cu elemente prefabricate din beton armat (sectiune
circular) respectnd conditiile tehnice prevzute n STAS 2448.
n interiorul cminelor vor fi montate scri de acces din otel beton ( 20mm) protejate
anticoroziv. Cminele de vizitare vor fi acoperite cu capace si rame din font, tip carosabil.
Conductele de polietilen riflat pentru canalizare vor fi montate pe un strat de nisip cu
pant de scurgere pentru a asigura viteza de autocurtire.
Se impune prin proiect executarea lucrrilor de sptur manual, montaj, etanseizri,
monolitizri, compactri sub cota de -1,50m de la suprafata terenului numai n santuri prevzute

cu sprijiniri metalice si cu spraituri alternativ amplasati la maxim 6m n lungime si la maxim
unul din trei dulapi, din lemn pentru prevenirea pericolului de surpare. Spraiturile din lemn
(preferabil din lemn rotund din rsinoase) vor avea diametrul minim 10cm. Lucrrile de
terasamente si montaj nu se vor executa dect la lumina zilei, neconsiderndu-se justificat prin
proiect asigurarea fluxului continuu (lucru si duminica si srbtorile legale).
Se recomand beneficiarului investitiei elaborarea regulamentului de exploatare propriu
zis avnd la baz prevederile Instructiunile tehnice departamentale pentru exploatare. Prin
proiect nu se impun prevederi speciale, considernd c respectarea acestor prevederi este
suficient.
Masurile prevazute nu sunt limitative, ele completind documentatiile de specialitate si nu
exclud obligativitatea respectarii normelor si normativelor tehnice, precum si ST AS - urile in
vigoare.
In toate operatiile de: manipulare, transport, pozare, imbinari, incercari, terasamente, etc.
se vor respecta normele departamentale si republicane de protectia muncii n vigoare la data
executiei.
Verificarea calitatii lucrarilor de catre beneficiar, executant si proiectant, pe parcursul
executiei sau la receptia finala, se va face In conformitate cu continutul prezentului caiet de
sarcini, care cuprinde prevederi pentru urmatoarele faze tehnologice:

1. Trasarea;
2. Executia sapaturilor;
3. Pregatirea patului de pozare;
4. Acoperirea cu pamint a conductelor;
5. Executia umpluturilor;
6. Montarea tuburilor din polietilena riflata;
7. Efectuarea probei de etanseitate;
8. Camine de vizitare;
9. Receptia lucrarilor.

1.Trasarea

1.1. Predarea amplasamentului se va face de catre beneficiar si proiectant, pe baza
procesului verbal de predare primire a amplasamentului si a bomelor de reper (cod 4.2.3 din
sistemul de evidenta n activitatea de control tehnic al calitatii constructii1or, publicat In

Buletinul Constructiilor voI.2/1981).
1.2. Inainte de trasarea lucrarilor se va face recunoasterea terenului, n prezenta
proiectantului, pentru verificarea concordantei proiectului cu situatia reala de pe teren.
1.3. Confirmarea pozitiei retelelor subterane, pichetarea acestora si precizarea masurilor
ce se impun pe durata executiei, se va face pe baza de proces - verbal ncheiat cu delegatii
unitatilor de exploatare a retelelor din gospodaria subterana existenta n zona.
In functie de situatia reala la teren, daca este cazul, vor fi efectuate sondaje de identificare.
1.4. Trasarea lucrarilor se va face topometric pe baza coordonatelor si a reperilor
planimetrici si de nivelment indicati n proiect.
1.5. Materializarea axului canalelor si a principalelor constructii accesorii, se va face prin
tarusi batuti n pamant, ce se vor planta obligatoriu n urmatoarele puncte:
-n centrul caminelor
-n punctele de schimbare de panta sau de sectiunea canalului
-n punctele de intersectie ale traseului cu alte retele sau constructii subterane
existente n punctele intermediare, daca este necesar pentru executia corecta a lucrarii

1.6. Reperarea tarusilor de ax se va face prin tarusi martori amplasati lateral, pe directia
perpendiculara fata de axul canalului astfel ncat sa nu fie afectata pe durata executiei lucrarilor.
1.7. Amplasarea lucrarilor n plan vertical si verificarea cotelor de sapatura si pozare se
vor face cu ajutorul riglelor de nivel si a teurilor de vizare.
1.8. Montarea riglelor de vizare se va face obligatoriu n amplasamentul caminelor si In
punctele caracteristice ale traseului, pozitionarea lor realizandu-se pe baza unui nivelment
topografic de precizie, care sa asigure aceeasi naltime fata de fundul santului ce urmeaza a se
executa.
1.9. Pentru verificarea si stabilirea adancimilor exacte ale santului si canalelor, se va
folosi teul mobil, riglele de trasare constituind vizorul fix.
1.10. Periodic ori de cate ori se constata deranjarea riglelor de trasare, se va verifica si
reface topometric pozitia acesteia.

2.Executia sapaturilor
2.1. Executia sapaturilor se va ncepe numai dupa ce s-au facut: organizarea lucrarilor si
aprovizionarea pe tronsoane a tuturor materialelor.
2.2. Lucrarile se vor ataca ntotdeauna din aval spre amonte.
2.3. Sectiunea transeelor se alege in functie de consistenta terenului in care se realizeaza
ingroparea retelei.

2.4.Ingroparea retelei de canalizare din polietilena riflat pe sub cai de trafic stradal se
face In transee stramta in pat de nisip.
2.5. In cazul terenurilor cu pante mari sau cu pericol de alunecare, deschiderea se va face
succesiv pe tronsoane scurte, de regula Intre doua camine, astfel ncat sapatura sa ramana
deschisa minim de timp necesar executarii canalului.
2.7. Saparea si sprijinirea santurilor si a gropilor pentru camine si fundatii, se va face n
conformitate cu prevederile proiectului si al normelor tehnice si de protectia muncii n vigoare.
2.8. Se interzice modificarea tehnologiei si a dimensiunilor de executie la lucrarile de
sapatura fara avizul proiectantului, care va fi dat numai n cazuri deosebite, cand situatia reala la
teren si conditiile geotehnice o impun.
2.9. Se interzice saparea fara sprijiniri a terenurilor cu umiditate mare, nisipoase, nisip -
argiloase sau a celor constituite din loess sau material de umplutura.
2.10. In cazul n care nivelul apelor subterane este superior cotei sapaturii, evacuarea
acestora se va face prin epuisment, ce va fi sustinut pe toata perioada executiei lucrarilor.
Organizarea lucrului va fi adaptata pentru reducerea la minim a duratei de executie.
2.11. Se interzice epuizarea apei prin pompare directa n cazul terenurilor necoezive,
constituite din nisipuri fine - curgatoare (chisai), situatie n care se vor folosi n mod obligatoriu
instalatii de filtre circulare.
2.12. nainte de a ncepe executia spturilor, executantul va obtine autorizatiile necesare
de la detintorii instalatiilor subterane existente.
nainte de a ncepe executia spturilor, se va ncheia un proces verbal de predare -
primire amplasament mpreun cu proiectantul precum si cu reprezentantii tuturor institutiilor
care detin instalatii subterane de ap, canalizare gaze, cabluri electrice, telefonice.
Executantul va solicita toate informatiile de la acesti reprezentanti astfel nct s poat
pozitiona toate retelele si racordurile existente pe traseu, respectiv rsufltori de gaze, capace de
hidranti, vane de concesie, cmine de vizitare , plcute indicatoare pe pereti, pozitii existente la
intrarea bransamentelor n cldiri ( gaze naturale, ap, canalizare) etc.
Executantul este responsabil pentru exactitatea localizrii instalatiilor subterane si va lua
toate msurile pentru a nu le deteriora n timpul executiei .n caz de necesitate se vor lua toate
msurile de protectie - sustinere a acestora pe toat durata executiei .
In cazul unor stricciuni ale instalatiilor subterane existente, executantul va anunta
urgent proprietarul acelei instalatii si va lua msuri de reparare prompt.
Executantul va suporta toate costurile aferente reparrii acestora.
In cazul interceptarii n sapatura a unor conducte, cabluri sau alte instalatii ce nu au fost
identificate la trasare, va fi anuntat proiectantul si beneficiarul de drept, pentru a stabili masurile

ce se impun pentru protectia sau devierea provizorie.

2.13. Pamantul excedentar rezultat din sapatura va fi incarcat pe cat posibil direct n
mijlocul de transport si indepartat din zona.
2.14. Pamantul sapat, ce urmeaza a fi folosit pentru umpluturi, se depoziteaza in lungul
santului pe o singura parte, la minim 50 cm distanta fata de marginea sapaturii.
In cazul in care nu este posibila depozitarea pamantului in amplasament, incarcarea si
transportul vor fi facute direct.

3.Pregatirea patului de pozare

3.1. Fundul santului n care se pozitioneaza conducta este bine sa aiba o buna consistenta.
3.2.Dupa saparea transeei pina la adincimea stabilita din proiect, se curata fundul santului
de prundis, pietre, care impiedica nivelarea si se trece la depunerea in straturi succesive a patului
de material de umplutura pe care se sprijina teava in grosime de minim (10+D/10)cm.
3.3. La amplasarea conductelor in terenuri macroporice, sensibile la umezire, fundul
transeei va fi compactat pina la cota definitiva (pina la adincimea de cel putin 10 cm se opreste
sapatura deasupra cotei definitive si se compacteaza pamintul pina la atingerea acesteia).

4.Acoperirea cu pamint a conductelor

4.1 .Acoperirea cu pamint a conductelor este o operatie foarte delicata pentru stabilitatea
tubului. Ea asigura sprijinirea sa si transmiterea uniforma a efectului lateral al pamintului, care
prin deformarea lor proprie, fac sa intervina contrasprijinirea laterala pentru asigurarea stabilitatii
lor. Aceasta operatie consta n umplerea prin straturi succesive de 15 cm bine compactate.
4.2. Acoperirea conductelor pina la aproximativ 30 cm deasupra generatoarei superioare
se deosebeste de umplutura care are loc dincolo de aceasta zona.
4.3. Alegerea materialelor de acoperire si punerea lor in opera au o mare influienta
asupra durabilitatii retelei. Astfel, atunci cind debleurile nu prezinta o capacitate corespunzatoare
de compactare si conducta o necesita, trebuie sa se utilizeze materiale friabile de adaos (nisip,
pietris, pamint) sau o protectie din beton. Materialul de umplutura trebuie sa fie curatat de pietre
si blocuri (granule de 20 mm cel mult) si de materiale solidificate. Nu trebuie sa fie utilizate ca
umplutura soluri succeptibile sa deterioreze conductele (cenusi agresive), precum si soluri care
pot avea tasari ulterioare.
4.4. In zona tubului, pina la 0,30 m deasupra generatoarei superioare, materialele de

umplutura trebuie sa fie puse in straturi succesive de grosime maxima de 0,15 m; aceste
materiale vor fi compactate manual sau cu echipament usor. Compactarea nu trebuie sa fie
excesiva pentru a nu periclita stabilitatea tubului. Trebuie sa se compacteze in jurul tubului atit
cit este necesar pentru asigurarea stabilitatii conductei si nu atit cit este posibil.

5.Executia umpluturilor

5.1. Este necesara umplutura de calitate pentru asigurarea transmiterii uniforme a
sarcinilor care actioneaza asupra conductei, protejarea impotriva oricarei deteriorari in timpul
realizarii umpluturilor superioare.
Umplutura se realizeaza prin straturi succesive a caror grosime este determinata in
functie de echipamentul de compactare (niciodata mai mare de 0,30 m), tinind cont de natura
rambleului, pentru a garanta o compactare optima si uniforma. Cit timp dureaza aceasta operatie
tuburile nu trebuie sa sufere nici o deteriorare.
Nu se admite folosirea de echipamente de compactare medii sau grele decit pornind de la
inaltimea de acoperire de 1 m.
5.2. In cazul acoperii mici a tuburilor, pe traseul conductelor sunt interzise circulatia
vehiculelor, precum si stocarea materialului rezultat din sapatura. In ambele cazuri pot aparea
suprasarcini exceptionale care actioneaza asupra tuburilor si de aceea se protejeaza cu o placa de
beton de 20 cm grosime.
5.3. In timpul realizarii umpluturii si inainte de compactare toate materialele de sprijinire
sunt retrase progresiv pentru a restabili o perfecta omogenitate intre umplutura si terenul natural.
5.4. Compactarea zonei de acoperire si a zonei de umplutura influienteaza direct asupra
repartitiei sarcinilor la periferia tubului deci asupra stabilitatii acestuia. Este necesar sa se
verifice ulterior calitatea realizarii acestei operatii.

6.Montarea tuburilor din polietilena riflata
6.1. Manipularea si depozitarea tuburilor din polietilena riflata
Manipularea.
ncrcarea si descrcarea tuburilor riflate trebuie s se petreac cu extrem atentie pentru
a nu deteriora extremittile si peretele intern al tuburilor: nu este recomandat utilizarea unor
clame de prindere pe interiorul tuburilor. Cea mai corect utilizare este aceea a frnghiilor care
s nu se prind de peretele tuburilor.
Stivuirea.

Masa mic si rezistenta mare la strivire a tuburilor riflate permite o stivuire fr probleme
speciale.
6.2. Imbinarea tuburilor din polietilen riflat.
Imbinarea tuburilor are o mare important la conducte pentru c trebuie garantat
continuitatea si trebuie evitate scurgerilor din si n conduct.
Tubul riflat poate fi mbinat prin 3 sisteme de mbinare.
- cu mufa pahar cu 1 garnitur
- cu manson cu 2 garnituri
- sudura cap cap cu polifuziune
Comparativ cu sistemul cu manson , tuburile deja mufate reduc nr fazelor de executie
diminund timpii si garantnd cea mai mare etanseitate.
Cu scopul de a permite utilizarea barelor de orice lungime n timpul instalrii, sistemul de
mbinare cu manson si garnitur este disponibil la toat gama de tuburi riflate.
Sistemul mufa tip pahar:
mbinarea cu mufa tip pahar a tuburilor riflate are loc cu respectivele mufe aflate la
extremittile fiecrei bare.
Lungimea mansonului permite inserarea mai multor ondulatii n interiorul su pentru a
asigura o aliniere corect a dou tuburi. Mufele sunt conforme cu prescriptiile pr EN 13476-1
iulie 2000.
Sunt 2 operatiuni anterioare mbinrii tuburilor ce sunt recomandate pe santier pentru o
instalare corect si pentru grbirea operatiunilor ce urmeaz:
prima operatiune este curtarea peretelui extern al tubului, a peretelui intern al
mufei si al garniturii pentru ca mizeria depozitat s nu permit la pierderi n
timpul probei sau functionrii ;
o alt operatiune este determinarea lungimii de tub efective care se poate
introduce in muf, ceea ce permite ntreruperea n momentul corect a mpingerii
necesare introducerii celei de-a doua bare n manson pn ce se ntlneste cu
cealalt.
Operatiunea de mbinare are loc dup cum urmeaz :
1. inserarea garniturii pe captul masculin al tubului
2. ungerea cu substant ce faciliteaz alunecarea n zonele de contact dintre garnitur si
mufe
( sunt recomandate substante biodegradabile pe baz de ap).
3. inserarea tubului n muf

Garnitura este produs conform cu norma EN 681 -1 este construit astfel nct s
garanteze o perfect etanseitate hidraulic att n interior ctre exterior ct si invers, n
cazul infiltratiilor.
Pentru o functionare corect a garniturii trebuie avut grij la pozitionarea ei corect
cu buza ntoars n directie opus celei de introducere.
Tuburile riflate au avantajul utilizrii a dou tipuri de sisteme de mufare.
- sistemul SWS (Spin Welding System)
- sistemul INTEGRAT
Sistemul SWS adoptat la tuburile riflate utilizeaz o mufa PEHD care, n faza de
productie este mpins pe o extremitate a barei pana la limita prevzut si sudata
automat n 3 puncte circulare ( pe primele 2 inele si pe inelul limit intern). Barele
ajung deci pe santier deja mufate, la orice lungime cerut de instalator.
Sistemul de mbinare cu muf SWS este adoptat la tuburi riflate Dn 250, 315 , 400 si
500 mm si prezint urmtoarele avantaje comparativ cu sistemul cu manson:
- siguranta etanseittii : trei suduri automate ntr-un mediu curat sunt mai bune dect
mbinarea manual cu garnitura pe santier :
- nr de operatiuni necesare realizrii mbinrilor partiale;
- timpi de pozare mult redusi:
Tuburile riflate cu Dn mai mare de 500 mm adopt un sistem de mufare INTEGRAT
care const n montarea mufei direct pe tub n timpul fazei de productie. In acest caz tubul este
produs cu 2 elemente caracteristice la extremittile fiecrei bare:
- mufa
- masulin
Mufa este injectat cu respectivele matrite direct n faza de productie si este constituit
din peretele extern al tubului ( apare lis si nu riflat). Diametrul extern al mufei corespunde
diametrului extern al tubului.
Masculul este partea din tub a barei succesive care se insereaz n interiorul mufei
pentru executarea imbinrii. Masculul din sistemul INTEGRAT constituit din primele 3 inele de
riflare ale barei cu inltimea profilului redus comparativ cu cea a celorlalte inele cu scopul de a
putea fi introdus n muf.
Rigiditatea inelar nominal (SN) n punctul de mbinare a sistemului INTEGRAT este
garantat prin suprapunerea mufei pe inelele masculului.
In sistemul de3 mbinare INTEGRAT garnitura de etanseitate este pozitionata n locul
de deasupra primului inel de riflare a masculului. Aceast solutie permite avansarea pozitiei
garniturii ctre punctul central de mbinare si realizarea imbinrii prin utilizarea unei garnituri

mult mai mici.
Toate avantajele descrise pentru sistemul de mbinare cu muf SWS se repet la sistemul
INTEGRAT de aceea apare ca necesar s adaugm c mentinerea diametrului extrem n toate
punctele de mbinare permite o perfect aliniere a conductei pe patul de pozare, caracteristic
util n mod special pentru retelele de nclinare mic pentru c evit formarea unui pat modelat
pentru a compensa variatiile locale de diametru n punctele de mbinare si controlul operatiunii.
Sistemul cu manon
Mansonul pentru mbinarea tubului riflat emis este lis pe intern si are un inel limit la
jumtatea lungimii care permite centrarea sa fat de extremittile tuburilor ce trebuie mbinate.
Lungimea mansonului permite inserarea mai multor inele riflate n interiorul su pentru a
asigura o aliniere corect a celor 2 tuburi.
Mansoanele sunt conforme cu prescriptiile pr EN 13476-1 din iulie 2000, care permite
construirea lor din PER , PP sau PVC.
Pentru executia unei imbinri cu sistemul cu manson trebuie repetate a doua oar toate
operatiunile descrise mai sus pentru mbinarea elementelor cu sistemul cu muf.
Sudura cap la cap
Grosimea celor doi pereti permite si mbinarea prin sudur cap la cap.
Tehnica de sudur este aceeasi utilizat pentru tuburile lise si garanteaz o etanseitate
perfect.
Frezarea este efectuat pe o zon foarte scurt astfel nct nclzirea s nu implice si
zona riflat.
Parametrii de sudur (timpi si presiuni) sunt aceeasi utilizati pentru sudura cap la cap a
tuburilor lise cu perete subtire.
Piese speciale
Conductele de deversare necesit elementele speciale numite piese speciale pentru
realizarea de curbe , derivatii, reductii, bransamente, dopuri de capt, etc.indispensabile pentru
functionarea corect a sistemului.
Imbinarea dintre o bucat de conduct si o pies special are loc n acelasi mod ca si la
mbinarea a dou conducte prin sistemul muf, prin sistemul cu manson sau cu sudura cap la
cap.

7.Efectuarea probei de etanseitate
7.1. Probarea instalatiilor executate cu tuburi si fitinguri din polietilena riflata se efectueaza
conform standardelor si reglementarilor tehnice specifice in vigoare (STAS 4163/3, STAS 6819,
Normativ C56, Normativ 19, etc.).

7.2. Probarea conductelor se face inainte de darea in functiune a instalatiilor si poate fi:
-proba preliminara-probare pe tronsoane a conductelor;
-proba finala-probarea pe ansamblu a conductelor.

7.3. Se vor supune la proba numai tronsoanele care indeplinesc urmatoarele conditii:
-au montate toate armaturile;
-s-a realizat o acoperire partiala a conductei, lasindu-se imbinarile libere;
-s-a efectuat o spalare a conductelor In vederea curatirii prealabile;

7.4. Probarea conductelor se va efectua la presiunea hidraulica prevazuta In proiect, dupa minim
24 de ore de la realizarea ultimei lipiri sau imediat dupa terminarea realizarii Imbinarilor cu inel
de cauciuc.

7.5. Inainte de efectuarea probei de presiune se verifica: -concordanta lucrarilor executate cu
proiectul;
-calitatea sudurilor si a Imbinarilor;
-pozitia caminelor si calitatea executiei.

7.6. Retelele exterioare de canalizare se vor proba preliminar la fiecare tronson, pe marginea
santului.

7.7. Proba finala se poate realiza pe mai multe tronsoane dar numai In sant.
Ianintea probei de etanseitate, transeea se umple patial pina la 20-30 cm peste partea
superioara a tubului lasindu-se Imbinarile libere.

7.8. Proba de etanseitate se va efectua Intre camine consecutive, umplerea canalului facInduse de
la capatul aval.
7.9. Pentru realizarea probei de etanseitate se Inchid etans toate orificiile si se blocheaza
extremitatile canalelor si a tuturor punctelor susceptibile de a se deplasa In timpul probei.
7.10. Durata de Incercare este de minim 15 minute.
7.11. Dupa efectuarea probei de etanseitate se va realiza umplerea totala a transeei si
compactarea umplturilor.
7.12. Probele de etanseitate nu se vor executa la temperaturi exterioare mai mici de +5
0
C.

8.Camine de vizitare
8.1. Executia caminelor de vizitare se va face conform prevederilor proiectului cu
respectarea conditiilor si dimensiunilor standardizate.
8.2. Fundatiile caminelor de vizitare se vor executa din beton C8/10 si vor fi amenajate
cu rigole corespunzatoare dimensiunilor si sectiunilor de canal deservite de ST AS.
8.3. Tuburile prefabricate si zidaria caminelor realizata din caramida sau blocuri
ceramice, vor fi rostuite cu mortar M100.
8.4. In interiorul caminelor se vor prevedea scari de acces executate din otel - beton d=
10 mm, fixate In peretii caminului alternativ, pe doua randuri verticale. Prima treapta a scarii de
acces va fi pozitionata la maximum 50 cm distanta de capac, iar ultima la maximum 30 cm
deasupra banchetei.
8.5. Inainte de astuparea santurilor cu pamant, spatiile ramase Intre peretii caminului si
tuburilor de canalizare vor fi astupate cu mortar de ciment, cu nisip fin cu dozaj de 500 - 600 Kg
ciment/mc.
8.6. Montarea ramelor pentru capacele caminelor de vizitare se va face In mod
obligatoriu In conformitate cu prevederile STAS 2308, asigurand solidaritatea corecta a acestora
cu placa sau corpul caminului.

9.Receptia lucrarilor
9.1. Principalele elemente ce vor fi verificate pe parcursul lucrarii sunt:
-cotele si panta canalelor
-tipul, dimensiunile si calitatea tuburilor puse in opera
-modul de realizare a mbinarilor
-tipul si calitatea caminelor si In special a rigolelor de racordare
-tipul capacelor si cote le de montaj realizate fata de cota Imbracamintii strazii sau a terenului
amenajat
-modul de pregatire a patului de pozare si realizarea umpluturilor
-continuitatea aliniamentelor si a pantelor pe tronsoane ntre camine
-etanseitatea canalelor si a caminelor
9.2. Rezultatele verificarilor efectuate pe parcursul executiei vor fi consemnate In
procesele verbale de lucrari ascunse si probe.
9.3. In mod obligatoriu vor fi prezentate la receptie procese verbale pentru urmatoarele
verificari:
-natura terenului de fundatie si receptia patului
-continuitatea pantei pe tronsoane si cotele de radier determinate prin nivelment topografic

-etanseitatea canalelor.
9.4. La receptia lucrarilor, executantul va preda In mod obligatoriu toate elementele
necesare pentru completarea cartii constructiei continand datele tehnice ale lucrarilor realizate.
De asemenea vor fi prezentate toate modificarile fata de proiectul initial si aprobarile
obtinute In acest sens din partea proiectantului si beneficiarului.
9.5. Controlul si verificarea retelei de canalizare se face lunar si consta In parcurgerea la
suprafata a traseelor canalelor verificIndu-se daca pe traseul canalelor si/sau In jurul caminelor
au aparut tasari ale solului sau ale pavajului.
9.6. Controlul calitativ pe parcursul executiei si evidenta acestuia se va face In
conformitate cu prevederile "Sistemului de evidenta In activitatea de control tehnic al calitatii
constructiilor" elaborat de IGSIC aprobat cu avizul nr. 271/1980 si publicat In Buletinul
Constructiilor - volumul 2/1981.

10.Dispozitii finale

La realizarea lucrarilor de canalizare vor fi respectate prevederile urmatoarelor ST AS -
uri In vigoare, la data executiei:

- STAS 3051 - 91 - Retele exterioare de canalizare
- ST AS 6675/1-92 - Tevi din policlorura de vinil neplastifiata. Conditii tehnice generale de
calitate.
- ST AS 6675/2-92 - Tevi din policlorura de vinil neplastifiata. Dimensiuni.
- SR ISO 161/1-92 - Tevi din materiale termoplastice pentru transportul fluidelor. Diametre
exterioare si presiuni nominale.
- STAS 11410-80 - Piese de legatura din p9.liclorura de vinil neplastifiata pentru canalizare.
- STAS 7174-90 - Fitinguri din policlorura de vinil neplastifiata pentru imbinare prin lipire.
Teuri. Pn10. Dimensiuni.
- STAS 7175-90 - Fitinguri din policlorura de vinil neplastifiata pentru imbinare prin lipire.
Coturi. Pn10. Dimensiuni.
- STAS 2448 - 82 - Canalizari - Camine de vizitare
- STAS 12189/1-84 -.Fitinguri din policlorura de vinil neplastifiata pentru imbinare mixta.
Pn100. Conditii tehnice generale de calitate .
- STAS 2308 - 81 - Alimentari cu apa si canalizari, capace si rame de fonta si beton pentru
camine de vizitare.

-GP-043/99 - Ghid privind proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si
canalizare utilizind conducte din PVC, polietilena si polipropilena.
- Normativ 1.22 - Normativ privind proiectarea si executarea conductelor de apa si canalizare
realizate din tuburi de beton necomprimat, beton armat, beton simplu si gresie ceramica.
Prin proiect din considerente de a nu se deteriora accidental alte retele din zon s-a
prevzut realizarea lucrrilor de sptur n tehnologie - sptur manual.

INTOCMIT,
Ing. I. Vamanu

C S Primaverii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C S Primaverii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROIECT Nr.

S-ar putea să vă placă și