Aplicatii Stagiu An III semestru II - 2012 Aplicatiile reprezinta prezentarea rationamentului professional in legatura cu urmatoarele aspecte: 1.

1. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda practicienilor. Denumit i metoda indirect" sau german", metoda practicienilor de evaluare valoarea intreprinderii se determina ca medie simpla sau ponderata a unei valori patrimoniale (ANC) si a uneia prin rentabilitate (CB/i): V = (ANC + CB : i): 2 - CB se calculeaza pe seama anilor celor mai resent la care se aplica o abatere ,de regula de 30 % pentru anticiparea lui CB; - i este rata de baza cu sau fara majorare intre 25-50%; ANC = 13.568 ; CB = 4.189; i = 0,09. V10 = (13.568 + 4.189 : 0,09):2 = 30.056 - rata fara risc fara ajustare; V11 = [13.568 + (4.189 x 0,7):0,09]:2 = 23.075 - rata fara risc si cu ajustare de 30%; V12 = (13.568 + 4.189:0,135):2 = 22.299 - rata cu risc fara ajustare; V13 = [13.568 + (4.189x0,7):0,135]:2 = 17.644 - rata cu risc si ajustare de 30%; Se observa ca la V10,V11,V12 avem un goodwill iar la V13 vem un badwill 2. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda retail. Metoda retail este o varianta a metodei practicienilor Y = ANC + CB Y Unde capacitatea beneficiar se exprim prin dividende, iar multiplicatorul capitalistic y poate lua valorile prezentate anterior, de regul, coeficientul bursier PER sau o serie constant de beneficii an. Aici valoarea elementelor necorporale se determin pe baza valorii actuale a profiturilor viitoare pe un numr de ani (y CB) i se mparte n mod egal ntre vnztor si cumprtor.

3. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda bazata pe goodwill valoarea substantial bruta. Valoarea substanial brut (VSB) reprezint totalitatea mijloacelor corporale ale ntreprinderii, angajate i organizate pentru a realiza obiectul su de activitate fr a ine cont de modul de finanare a acestora. Valoarea substanial brut, aa cum s-a mai spus de altfel, este egal cu totalitatea activului reevaluat corijat plus valoarea actual a bunurilor pe care ntreprinderea le folosete fr a fi proprietar (nchiriate, mprumutate, leasing etc.) minus valoarea actual a elementelor corporale care, dei sunt nregistrate n patrimoniu, nu se gsesc n ntreprindere. Cu ct valoarea substanial brut este mai mare cu att remuneraia sa va fi mai puternic micornd profitul i diminund valoarea goodwill-ului. De exemplu, pe baza constatrilor diagnosticului de evaluare au rezultat urmtoarele: Bilanul la 31.12.N se prezint astfel: Activ Imobilizri corporale 3.200 Pasiv Capital 4.000

Fond de comer Stocuri Creane Disponibiliti

500 600 1.000 1.200 6.500

Obligaii financiare 1.000 Obligaii nefinanciare 400 Diferene de reevaluare 1.100 6.500

Rata de remunerare a VSB = 15% - Profit previzional net = l .000 pe an - Rata de actualizare =12% Se dorete evaluarea ntreprinderii calculnd o rent a goodwill-ului redus la 5 ani. Evaluarea se face n dou etape: - evaluarea elementelor corporale; - evaluarea elementelor necorporale. Valoarea elementelor corporale: n msura n care activul a fost reevaluat la justa sa valoare se obine: Activul corporal = 6.000 Datorii = 1.400 Valoarea elementelor corporale = 4.600 Valoarea elementelor necorporale: VSB = 6.000 Remuneraia VSB = 6.000 x 15% = 900 = pragul de rentabilitate al ntreprinderii noastre. 1 2 3 4 5 Profit previzional net 1.000 1000 1000 1000 1000 Remunerarea VBS 15% 900 900 900 900 900 Superprofit sau rent de goodwill 100 100 100 100 100 Superprofitul de 100 fiind limitat la 5 ani, goodwill-ul va fi egal cu suma actualizat a superprofitului din aceeai perioad 4. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda bazata pe goodwill capitalurile permanente necesare exploatarii . Valoarea global a unei ntreprinderi este egal cu capitalurile necesare pentru a crea o ntreprindere avnd aceleai caracteristici ca ntreprinderea evaluat; mijloacele utilizate de ctre o ntreprindere sunt constituite din activele imobilizate plus necesarul de fond de rulment (NFR), denumite capitaluri permanente necesare exploatrii (CPNE). Capitalurile permanente ale ntreprinderii (capitaluri proprii plus mprumuturi pe termen lung) trebuie s fie superioare sau egale activului fix corporal net si fondului de rulment normativ (NFR). Altfel spus, capitalurile permanente trebuie s finaneze activul fix net i necesarul de fond de rulment (NFR) pentru ca ntreprinderea s se afle n echilibru financiar. Aceste capitaluri fac obiectul unei remuneraii; aceast remuneraie se va compara cu beneficiul previzional pentru a pune n eviden superbeneficiul care va permite calculul goodwill-ului. Presupunem c avem urmtoarele informaii despre ntreprindere: - Bilanul la 31.12.200N se prezint astfel: ACTIV PASIV Imobilizri corporale 1.600 Capital social 2.000 Fond comer 250 Diferene de reevaluare 550

Stocuri 500 Creane 200 Disponibiliti 3.250

300 500 600 3.250

Obligaii financiare (t.P.) Furnizori + credite

Necesarul de fond de rulment (NFR) 600 Profit net previzional 500/an Planul de finanare se prezint astfel

Investitii NFR Rambursari imprumut Mijloace necesare

1 200 0 100 300

2 0

5 20 0 100 0 100 0 200 200 0 0

3 4 200 0

300 400 100 20 0 -CPNE vor fi remunerate la rata de 15%; -Renta de goodwill va fi actualizat la rata de 12%. Evaluarea se face n dou etape: evaluarea elementelor corporale i evaluarea elementelor necorporale. Evaluarea elementelor corporale: Activ corporal (net) 3.000 Datorii 700 Valoarea elem, corporale 2.300 Evaluarea elementelor necorporale: Calculul CPNE: Imobilizri corporale nete l .600 NFR 600 CPNE = 2.200 In funcie de elementele cifrate din planul de finanare, masa CPNE va evolua n 5 ani astfel: 0 1 2 3 4 5 CPNE la inceput de an 2200 2200 2500 2900 3000 3200 Mijloace necesare 0 300 300 400 100 200 CPNE la sfarsit de an 2.200 2500 2800 3300 3100 3400 Remunerare CPNE 15% 0 375 420 495 465 510 Profit previzional net 0 500 500 500 500 500 Superbeneficiu 0 +125 +80 +5 +35 -10 Superbeneficiu actualizat la 0 111 64 3 22 -5 12 % GW = 195 Valoarea global a ntreprinderii: Valoarea elementelor corporale 2.300 Valoarea elementelor necorporale 195

Valoarea global 2.495

5. Studiu de caz privind tabloul de finantare partea I. 6. Studiu de caz privind tabloul de finantatre partea II Tabloul de finanare Se bazeaz pe urmtoarele clasificri: a) Clasificarea elementelor patrimoniale n utilizri i resurse Utilizri Resurse - Creterea activelor Creterea pasivelor - Diminuarea pasivelor Diminuarea activelor b) Diferenierea utilizrilor i resurselor n stabile i temporare Din categoria utilizrilor temporare fac parte: - Distribuirea de dividende (N-1) n cursul exerciiului N - Achiziii de imobilizri corporale - Cheltuieli de repartizat asupra mai multor exerciii - Diminuarea capitalurilor proprii - Rambursarea de datorii pe termen lung i mediu Din sfera resurselor stabile fac parte: - Capacitatea de autofinanare - Cesiunea sau reducerea activelor imobilizate - Creterea capitalurilor proprii - Creterea datoriilor financiare pe termen lung i mediu Tabloul de Finanare trebuie situat ntre bilanul de deschidere i bilanul de nchidere al exerciiului i are urmtoarea structur: Tabloul de finanare Utilizri Resurse 1. Dividende distribuite 1. C A F 2. Achiziie elemente de activ 2. Cesiune (reducere) de imobilizat: elemente de activ imobilizat a. Imobilizri corporale 3. Cretere de capitaluri b. Imobilizri financiare proprii (aporturi noi n numerar) 3. Rambursare de datorii 4. Cretere datorii financiare financiare Total utilizri Total resurse Creterea FRNG (FRNG) Total Utilizri Total Resurse Structura funcional a Tabloului de Finanare
Utilizri Mii lei Resurse Mii lei

I Variaia fondului de rulment net global: FRNG = Resurse stabileUtilizri stabile 4030207 1 Creteri de active 1775636 1 Creteri resurse 54 imobilizate brute 86 stabile FRNG = 403020754 177563686 = + 225457068 mii lei II Variaia neces. de fond de rulment total: NFRT = Utilizri totale Resurse totale 1 Cretere de active +1903410 1 Reduceri de active 0 circulante totale 86 circ. 2 Reduceri de pasive - 2 Creteri de pasive 0 4064041 5 NFRT = 190341086 40640415 = + 230981501 mii lei II.1 Variaia nec. de fond rulm de expl: NFRE = Utilizri expl. Resurse din expl. 1 Creteri active de + 1 Reduceri active 0 exploatare 186361384 expl. 2 Reduceri datorii de - 2 Creteri datorii 0 exploatare 5476800 expl. 7 NFRE = 186361384 54768007 = + 241129391 mii lei II.2 Variaia nec. de fd rulm naf. expl: NFRE = Utiliz.naf expl. Res.n afara expl 1 Creteri alte active + 1 Creteri datorii 141275 circulante 3979702 naf.expl. 92 NFRAE = 3979702 14127592 = -10147890 mii lei III Variaia trezoreriei nete: TN = FRNG NFRT = TN1 TN0 TN = 225457068 230981501 = - 5524433 mii lei = 8408730 2884297

7. Studiu de caz privind fluxurile de trezorerie-metoda directa. Introducerea Situaiei fluxurilor de numerar (trezorerie) ca o component a situaiilor financiare anuale (IAS 7), obligatorie n cazul ntreprinderilor mari i opional n cazul ntreprinderilor mici i mijlocii (OMFP 1752/2005) permite o analiz dinamic a echilibrului financiar, prin descrierea operaiunilor pe tipuri de activiti (exploatare, investiii, finanare) care au antrenat transformarea patrimoniului. Aceast situaie exprim evoluia poziiei financiare a ntreprinderii fa de situaia de la nceputul anului, genernd o dimensiune ipotetic a performanelor, deoarece profitul prezentat la sfritul anului nu coincide cu soldul disponibilitilor bneti la acel moment, singurele care pot conferi autenticitate bunei gestionri a ntreprinderii. Situaia fluxurilor de numerar ofer informaii referitoare la gradul n care diferitele activiti ale ntreprinderii degaj fluxuri (excedente sau deficite) de numerar, aceste fluxuri fiind structurate n trei categorii: 1) Fluxuri de numerar din activitatea de exploatare; 2) Fluxuri de numerar din activitatea de investiii; 3) Fluxuri de numerar din activitatea de finanare.

Situaia fluxurilor de numerar

An An Modificr preced. curent i I. FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITI DE EXPLOATARE 1 ncasri din vnzarea de bunuri i prestarea 3473587 529255 1818972 de servicii 80 90 00 2 ncasri din redevene, onorarii, comisioane 95376 220407 2108696 . a venituri 2 3 Pli n numerar ctre furnizori de bunuri i servicii 1769830 3103083 13332530 48 54 6 4 Pli numerar ctre angajai, n legtur cu personalul 1033426 1652954 6195277 68 46 8 5 Taxa pe valoarea adugat pltit 189589 269906 8031704 81 85 6 Alte impozite, taxe i vrsminte asimilate - - 485278 989875 147515 3 7 = Numerar generat de exploatare 471695 273904 84 14 1977917 0 8 Dobnzi pltite 527115 747834 2207186 8 4 9 Impozit pe profit pltit 633973 797542 1635690 8 8 10 Fluxul de numerar nainte de elemente 355586 119366 extraordinare 88 42 2362204 6 I. Fluxuri de numerar nete din activitatea de 355586 119366 exploatare 88 42 2362204 6 II. FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITI DE INVESTIII 1 ncasri din vnzarea de terenuri, cldiri, 212037 212037 instal. .a active 2 ncasri i pli n numerar din alte activiti 859866 197791 1118048 de investiii 4 3 Pli numerar pt. achizi. de terenuri, mijl.fixe .a active 233825 386266 1524413 10 47 7 4 Dobnzi ncasate 263086 719554 456468 II. Fluxuri de numerar nete din activitatea de investiii 222595 357171 1345758 58 42 4 III. FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITI DE FINANARE 1 ncasri din mprumuturi pe termen 254334 3043780 lung/Rambursri (-) 500437 27 2 5 2 ncasri din mprumuturi pe termen 138859 134475 - 438353 scurt/Rambursri (-) 28 75 3 Pli pentru operaiuni de leasing financiar - - 502838 Denumirea fluxurilor

4 Achizionarea de aciuni 5 Dividende pltite III. Fluxuri de numerar nete din activiti de finanare 6 Efectele variaiei ratei de schimb aferente numerarului i echivalentelor de numerar Fluxuri de numerar Total (I + II + III 6) + Numerar i echivalente de numerar la nceputul perioadei = Numerar i echivalente de numerar la finele perioadei

502838 - 12297 - 82227 196004 2 87870 364181 29 22 1819018 181620 9 55 389597 0 552442 3 451276 840873 0 0 84087 28842 30 97

12297 1877815 2763109 3 28134 9420403 3895970 5524433

8. Studiu de caz privind fluxurile de trezorerie-metoda indirecta. Metoda indirect difer n privina fluxurilor de numerar din exploatare, care se determin corectnd rezultatul net cu influenele unor operaiuni ce nu au caracter monetar (amortizri, provizioane, diferene de curs valutar), precum i cu variaia necesarului de fond de rulment net (capitalul circulant). La aceste fluxuri se adaug numerarul net al celorlalte activiti, de unde rezult numerarul net total, la nceputul i sfritul perioadei, diferena obinut reprezentnd variaia () a fluxului de numerar. 9. Studiu de caz privind capacitatea de autofinantare-metoda aditiva. Capacitatea de autofinantare reflecta potentialul financiar degajat de activitatea rentabila a ntreprinderii, la sfrsitul exercitiului financiar, destinat sa remunereze capitalurile proprii (prin dividendele datorate) si sa finanteze investitiile de expansiune (partea din profit repartizata prin constituirea rezervelor si a fondului de dezvoltare) si de mentinere sau rennoire (prin amortizari ca veritabila rezerva care permite rennoirea imobilizarilor) din exercitiile viitoare. Metoda aditiva: permite sa se calculeze CAF, plecnd de la rezultatul exercitiului, corectat cu cheltuielile si cu veniturile care nu au incidenta asupra trezoreriei: Rezultatul exercitiului + Cheltuielile cu amortizarile + Cheltuielile cu provizioanele (din exploatare, financiare si exceptionale) - Veniturile din amortizare si provizioane (din exploatare, financiare si exceptionale) + Valorile contabile ale activelor cedate (iesite din patrimoniu) - Veniturile din vnzarea imobilizarilor

- Subventiile pentru investitii virate la venituri = Capacitatea de autofinantare

Nr. crt 1 Indicatori Rezumatul net al exercitiului Venituri din cesiunea elementelor de activ Reluari asupra provizioanelor exceptionale Reluari asupra provizioanelor financiare Valoarea net contabila a elementelor de activ net cedata Amortizari si provizioane exceptionale calculate Amortizari si provizioane financiare calculate Amortizari si provizioane de exploatare calculate Capacitatea de autofinantare 1998 8011334 1999 7523451 2000 - 21187624 2001 22467708

2 3 4 5 6 7 8 9

0 0 0 1338364 0 0 8679772 17829471

17611941 0 0 16383214 0 37703990 7044059 51042774

0 0 37703990 266493 0 0 7815663 - 50809458

0 0 0 0 0 24885244 10409725 57762677

10. Studiu de caz privind capacitatea de autofinantare-metoda substractiva. Metoda substractiva permite sa se realizeze legatura dintre contul de profit si pierdere si tabloul de finantare. Conform acestei metode, CAF se calculeaza plecnd de la excedentul brut din exploatare(EBE), indicator stabilit n cadrul tabloului soldurilor intermediare de gestiune: Excedent brut din exploatare (EBE) + Transferuri de cheltuieli (1) + Alte venituri din exploatare - Alte cheltuieli din exploatare

 Cota-parte din rezultatul operatiilor efectuate n comun (2) + Venituri financiare (a) - Cheltuieli financiare (b) + Venituri exceptionale (c) - Cheltuieli exceptionale (d) - Participarea salariatilor la profit (3) - Impozit pe profit = Capacitatea de autofinantare
Nr.crt Indicatori 1998 1999 2000 2001

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Excedentul brut din exploatare Alte venituri din exploatare Alte cheltuieli din exploatare Venituri financiare Cheltuieli financiare Venituri exceptionale Cheltuieli exceptionale Impozit pe profit Capacitatea de auto finantare

56093395 457086 1171975 16289585 13781099 962459 19557903 21462077 17829471

41933150 3296770 486764 25050107 31853936 20691340 2853317 5034574 51042774

90261592 2009468 966209 21500075 68095956 25041 82239322 13304147 - 50809458

55167419 1987872 2455935 11298300 43509400 69752847 34478426 0 57762677

11.

Studiu de caz privind indicatorii de echilibru financiare.

Analiza pe orizontal a bilanului pune n eviden modul n care se realizeaz principalele echilibre financiare pe termen scurt i pe termen lung ale ntreprinderii sau grupului de ntreprinderi, prin intermediul unor mrimi cum ar fi: situaia net, fondul de rulment, necesarul de fond de rulment, trezoreria Pe baza abordrii juridice a bilanului, analitii financiari determin Situaia Net (SN) a ntreprinderii cu ajutorul relaiei: SN = Active Datorii totale Echilibrul financiar al ntreprinderii rezult din confruntarea maselor mari ale bilanului: Fondul de Rulment (FR) cu Necesarul de Fond de Rulment (NFR), din care rezult Trezoreria (T). Acest echilibru este determinat conform concepiilor de prezentare a bilanului: optica financiar i optica funcional. FRF = Capitaluri permanente (Capitaluri proprii + Datorii pe termen lung i mediu) + Provizioane pentru riscuri i cheltuieli Necesar permanent (Active imobilizate nete). Calculul i analiza fondului de rulment

Nr Indicatori . crt (mii lei) . 1. Capitaluri proprii 2. 3. 5. 6.

Exerciiul financiar Precedent Curent

Abateri ()

Indici (%) 105,0 3 1505 132,4 0 215,5 96,5

4258353 6401410 2143057 05 85 8 Datorii cu scadena peste 1 8493328 1279071 1194138 an 77 49 Active imobilizate (Ai) 3341341 4423966 1082625 12 73 61 Fond Rulment propriu (FRp) 9170119 1977444 +106043 (1-3) 3 12 219 Fond de Rulment strin (FRs) - +111512 (2-3) 32564078 31448949 88 4 6

Necesarul de Fond de Rulment desemneaz nevoile financiare generate de executarea unor operaiuni repetitive care compun ciclul de exploatare curent (cumprri, vnzri, pli salarii), al crui total trebuie acoperit cel puin parial de resurse stabile (Fondul de Rulment Net). NFR = Necesiti ciclice Resurse ciclice,
Nr Indicatori cr (mii lei) t 1. Active circulante 2. Cheltuieli n avans 3. Casa i conturi la bnci 4. Total I (1 + 2 3) 5. Datorii cu scadena de pn la 1 an 6. Credite bancare de trezorerie 7. Venituri n avans 8. Total II (5 + 6 + 7) 9. Nec de fd de rulment (NFR) (4 8) Exerciiul financiar Precedent Curent Abateri ( ) Indici (%) 156,0 3 78,25 34,31 158,7 2 81,83 -

3305620 5157926 1852305 56 00 44 1902966 1489075 - 413891 8408730 2884297 5524433 3240562 5143573 1903010 92 78 86 2278346 1864327 80 13 4140196 7 4435821 5197373 2322705 1916300 01 86 9178579 3227672 1 92

761552 117,1 7 - 82,51 4064041 5 2309815 351,6 01 5

Trezoreria Net (TN) poate fi determinat pornind de la egalitatea de bilan Activ = Pasiv care conduce la confruntarea fondului de rulment (FR) cu necesarul de fond de rulment (NFR), din care rezult echilibrul financiar al ntreprinderii, fiind un rezultat al operaiunilor ce afecteaz toate posturile de bilan i rezultnd din lectura pe orizontal a bilanului financiar, respectiv: a) a prii superioare: TN = FR NFR;

b) a prii inferioare: TN = Disponibiliti Credite de trezorerie sau: TN = Trezoreia activ Trezoreria pasiv. 12. Studiu de caz privind bilantul economic. Bilan economic

Nr. Exerciiul financiar rnd Preceden Curent t A. Active imobilizate - total 01 334134 442396 112 673 I. Imobilizri necorporale 02 112827 761587 II. Imobilizri corporale - total 03 3339601 4415739 71 72 III. Imobilizri financiare 04 61114 61114 B. Active circulante - total 05 330562 515792 056 600 I: Stocuri - total 06 1419531 1220679 83 58 II. Creane - total 07 1802001 3908403 43 45 III: Investiii financiare pe termen scurt 08 IV. Casa i conturi la bnci 09 8408730 2884297 C. Cheltuieli n avans 10 1902966 1489075 D. Datorii ce trebuie pltite pn la 1 an 11 227834680 186432713 E. Active circulante nete, respectiv datorii 12 100194521 325651589 curente nete (05 + 10 11 16) F. Total active minus datorii curente(01 + 12) 13 434328633 768048262 G. Datorii ce trebuie pltite peste 1 an 14 8493328 127907177 H. Provizioane pentru riscuri i cheltuieli 15 I. Venituri n avans 16 4435821 5197373 J. Capital i rezerve 17 448290076 634448682 I. Capital (subscris vrsat) 18 59199226 295996131 II. Prime de capital 19 III. Rezerve din reevaluare 20 245482220 95164551 IV. Rezerve 21 143608630 243288000 V. Rezultatul reportat Sold C 22 28147174 - Sold D 23 22454771 22454771 VI. Rezultatul exerciiului Sold C 24 40667697 51384049 Repartizarea profitului 25 40667697 51384049 Total capitaluri proprii (18 + 20 + 21 + 22 23) 26 425835305 640141085 Patrimoniul public 27 Capitaluri total (26 + 27) 28 425835305 640141085

Denumirea indicatorului (mii lei)

Studiu de caz privind bilantul functional. Bilan funcional Activ = Utilizri Pasiv = Resurse
I. Funcia de investiii IV. Funcia de finanare

13.

Utilizri stabile brute II. Funcia de exploatare 1. Activ circulant de exploatare 2. Activ circulant nafara exploatrii III. Funcia de trezorerie Activ circulant financiar (Disponibiliti) Total Activ

Resurse stabile (durabile) 1. Capitaluri proprii: 2. Datorii financiare stabile II. Funcia de exploatare 1. Datorii de exploatare 2. Datorii n afara exploatrii Total Pasiv

Bilanul funcional
Active = Utilizri (valoare brut)(mii lei)I. Funcia de investiii Utilizri stabile A. Active imobilizate brute 1. Imobilizri necorporale 2. Imobilizri corporale 3. Imobilizri financiare II. Funcia de exploatare B.Active circulante de exploatare 1. Stocuri - total 2. Creane comerciale Active circ. n afara exploatrii Alte creane C. Cheltuieli n avans III: Funcia de trezorerie Activ circulant financiar Casa i conturi la bnci Exerciiul financiar Preceden Curent t 507943 668 177647 5077049 07 61114 316198 333 1419531 83 1742451 50 595499 3 5954993 190296 6 685507 354 916041 6845301 99 61114 502973 608 1220679 58 3809056 50 993469 5 9934695 148907 5

Total Active valoare brut

Pasive = Resurse (mii lei) IV. Funcia de finanare Resurse stabile 1. Capitaluri proprii - Capital - Rezerve - total - Rezultatul reportat

845144 292700 0 7 8408730 2884297 840408 1202789 690 029 Exerciiul financiar Preceden Curent t 608138 1011158 189 943 4258353 6401410 05 85 5919922 2959961 6 31 3890908 3404525 50 51 + 2245477 3692403

1 - Rezultatul exerciiului(nerepartiz) 2. Amortismente i provizioane 3. Datorii financiare stabile (>1 an) II. Funcia de exploatare 1. Datorii de exploatare 2. Datorii nafara exploatrii 3. Credite bancare curente I. Venituri n avans 1738095 56 8493328 1325505 59 9528412 1 443582 1
840408690

2431106 81 1279071 77 7702100 0 1094117 18 519737 3

1202789029

Total Resurse

Studiu de caz privind bilantul financiar. Bilan financiar Activ = Necesar Pasiv = Resurse Necesar permanent Capitaluri permanente (Cp) Activ imobilizat net > 1 an 1. Capitaluri proprii (C) Necesar temporar 2. Datorii cu scadene > 1 an 1. Activ circulant net < 1 an Resurse temporare 2. Imobilizri financiare < 1 an 1. Datorii cu scadene < 1 an 3. Disponibiliti (Trezorerie 2. Credite bancare activ) (Trezorerie pasiv Total Activ Total Pasiv

14.

Active = Necesaruri nete (mii lei) Mijloace cu durata > 1 an A. Active imobilizate I. Imobilizri necorporale II. Imobilizri corporale III. Imobilizri financiare Mijloace cu durata < 1 an

Exerciiul financiar Preceden t 3341341 12 334134 112 112827 3339601 71 61114 3305620 Curent 4423966 73 442396 673 761587 4415739 72 61114 5157926

B. Active circulante I. Stocuri - total II. Creane - total III: Invest. financiare/termen scurt IV: Casa i conturi la bnci C. Cheltuieli n avans

56 330562 056 1419531 83 1802001 43 8408730 190296 6

00 515792 600 1220679 58 3908403 45 2884297 148907 5

Total Active Nete Pasive = Resurse (mii lei)

Resurse cu scadena >1an

J. Capital i rezerve I. Capital II. Prime de capital III. Rezerve din reevaluare IV. Rezerve - total V. Rezultatul reportat Sold C Sold D VI.Rezultatul exerciiului Sold C Repartizarea profitului Total capitaluri proprii H.Provizioane pt.riscuricheltuieli G. Datorii pe o perioad > 1 an D. Datorii pe o perioad de 1 an Total datorii

666599 959678 134 348 Exerciiul financiar Preceden Curent t 4343286 7680482 33 62 425835 305 5919922 6 2454822 20 1436086 30 2245477 1 4066769 7 4066769 7 425835 305 8493328 2278346 80 236328 008 640141 085 2959961 31 9516455 1 2452880 00 2614717 4 2245477 1 5138402 9 5138402 9 640141 085 1279071 77 1864327 13 314339 890

I. Venituri n avans Total Capitaluri

443582 1 666599 134

519737 3 959678 348

15.

Studiu de caz privind rentabilitatea, lichiditatea si solvabilitate.

Nr. crt. Indicatori (mii lei) Exerciiul financiar Precede nt 307279 53501603 0 0,0574 Curent Abateri Indi ci ( ) (%)

1. Marja comercial (Mc) 2. Cifra de afaceri (CA) 3. R1 = Mc/CA (1/2) (%)

4. Excedentul brut din exploatare 1161668 (EBE) 18 5. R2 = EBE/CA (4/2) (%) 21,71 6. Rezultatul din exploatare (Rexp) 7. R3 = Rexp/CA (7/2) (%) 1030075 88 19,25 3781445 1 7,06 4066769 7 7,60 5079436 68 1811149 19 16,86 8404086 90 13,82 12,25 0,8867 12,25

8. Capacitatea de autofinanare (CAF) 9. R4 = CAF/CA (8/2) (%) 10. Rezultatul net (Rnet) 11. R5 = Rnet/CA (10/2) (%)

12. Activ imobilizat brut (Aibr) 13. Necesar fond rulment de expl. (NFRE) 14. Re1 = EBE/(Ai br+NFRE)[4/ (12+13)] 15. Total activ brut (Abr) 16. Re2 = EBE/Abr(4/15) (%) 17. Re3 = Rexp/Abr (6/15) (%)

18. Ponderea rez. expl.n EBE (SRexp = 6/4) 19. Re3 = Re2 * SRexp (16*18) (%)

783650 476371 155, 0 78351735 2485013 146, 4 24 4 0,100 0,0426 174, 2 14985916 336923 129, 5 47 0 19,12 - 2,59 88,0 8 9460816 - 91,8 2 839942 6 12,07 - 7,18 62,7 1 4777894 996449 126, 4 3 3 6,10 - 0,96 86,4 5138404 107163 126, 9 52 3 6,56 - 1,04 86,3 1 68550735 1775636 134, 4 86 9 4222443 2411293 233, 10 91 1 13,53 - 3,33 80,2 5 12027890 3623803 143, 29 39 1 12,46 - 1,36 90,1 6 7,86 - 4,39 64,1 6 0,6313 - 71,1 0,2554 9 7,86 - 4,39 64,1

20. Rata rentabilitii veniturilor: Rv = 6/2 21. Nr. rotaii active: Na = 2/15 22. Active circulante (Ac) 23. Nr. rotaii active circulante: Nac = 2/21 24. Pondere active circulante: Sac = 21/15 25. Re3 = Rv * Na (20*21) (%) 26. Re3 = Rv* Nac* Sac (20*23*24) (%)

19,25 0,6366

12,07 0,6514

3324650 5172816 22 75 1,6092 1,5147 0,3956 12,25 12,25 0,4300 7,86 7,86

6 - 7,18 62,7 1 0,0148 102, 3 1848166 155, 53 6 - 94,1 0,0945 2 0,0344 108, 7 - 4,39 64,1 6 - 4,39 64,1 6

Calculul ratelor de solvabilitate - lichiditate

Nr. Rate de solvabilitate lichiditate crt . I. Ratele de solvabilitate 1. ANC = Activ Datorii (> 0) 2. 3 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 1. 2. 3. Exerciiul financiar Preceden t Curent ( ) Abateri % Indici

4302711 6453384 21506733 150, 26 58 2 0 Rsp = Capital propriu/Pasiv 0,64 0,67 + 0,03 104, (> 0,5) 7 Rsg = Activ/Datorii totale (> 2,82 3,05 + 0,23 108, 1) 2 Rsg1 = C/D pe termen lung (> 50,13 5,00 - 45,13 9,98 1) Rsg2 = CAF/D pe termen lung 4,45 3,74 - 0,71 84,0 5 Rd = D/C (LF) 0,5492 0,4871 - 0,0621 88,7 Rdtl = Datorii pe term.lg /C 0,02 0,20 + 0,18 100 0 Cd = C/Cpermanent (> 0,5) 0,98 0,83 - 0,15 84,7 Cr = CAF/D (> 0,25) 0,160 0,152 - 0,008 93,7 5 Rcf = Chfin/Rexp 0,54 0,32 - 0,22 59,2 6 Rcf1 = Chfin/CA (< 0,03) 0,10 0,04 - 0,06 40,0 II. Ratele de lichiditate FRF = Acirc D pe term.sc. 1001945 3256515 2254570 325, (> 0) 21 89 68 02 Rlg = Acirc/D pe term.scurt 1,43 2,70 + 1,27 188,8 (> 1) 1 Rlr = (Acirc - Stocuri)/D pe 0,83 2,12 + 1,29 255,4 term sc. 2

4. Rli = Disponib./D term scurt (> 0,2)

0,037

0,015

- 0,022 40,5 5

16.

Studiu de caz privind vitezele de rotatie.

Indicatorii vitezei de rotaie a activelor circulante

Nr. Exerciiul financiar Abateri Indici Indicatori crt Precede Curent ( ) (%) . nt 1. Active circulante total(Sm) - 330562 515793 + 156, mil.lei 185231 1 2. Cifra de afaceri (CA) mil. lei 535016 783518 +24850 146, 2 4 3. Numrul de rotaii (N) (2/1) 1,62 1,52 - 0,10 94,3 5 4. Durata anului financiar (T) 360 360 100 zile 5. Durata unei rotaii (Dz) 222,2 236,8 + 14,6 106, zile/rot (4/3) 6 6. Active circ la 1000 CA (Ac)617,3 657,9 + 40,6 106, (1000/N) 6

17. Studiu de caz privind duratele de rotatie.

1) Numarul de rotatii ale activelor:

(rotatii) si, respectiv:

Durata unei rotatii:

(zile/rotatie);

2) Numarul de rotatii ale capitalurilor proprii:

(rotatii) si, respectiv:

Durata unei rotatii:

(zile/rotatie);

3) Numarul de rotatii ale activelor circulante: n care:

Ponderea activelor circulante n activ (gradul de lichiditate);

Durata unei rotatii:

(zile/rotatie);

4) Numarul de rotatii ale stocurilor: n care:

(rotatii),

Sm = Stocul mediu =

Durata unei rotatii:

(zile/rotatie);

5) Numarul de rotatii ale creantelor:

(rotatii);

Durata (termenul) de recuperare a creantelor:

(zile);

6) Numarul de rotatii ale furnizorilor:

(rotatii);

Durata (termenul) de plata a furnizorilor:

(zile).

Numarul de rotatii (N) al unui post de bilant compara un flux de activitate (vnzari, aprovizionari-cumparari) cu elemente de patrimoniu (activul total, activul circulant, capitalul total, capitalul propriu) ncredintate ntreprinderii, indicnd intensitatea cu care este valorificat patrimoniul ntreprinderii. Durata n zile (luni, ani) a unei rotatii (D), n relatie inversa cu numarul de rotatii, reflecta rapiditatea unei ncasari (plati): un decalaj ntre termenul de recuperare a creantelor si termenul de plata a furnizorilor poate fi benefic pe termen scurt, crescnd lichiditatile ntreprinderii.

Numarul de rotatii

Exercitiul financiar

Durata unei rotatii

Exercitiul financiar

1.Nr.rotatii active (Na) 2.Nr.rot. cap.proprii (Nc) 3.Nr.rot. active circ(Nac) 44.Nr.rotatii stocuri (Ns) 5.Nr.rotatii creante (Ncr) 6.Nr.rotatii furnizori (Nf)

Prece d. 0,802 1,256 1,618 3,769 2,969 4,519

Cure (zile) nt 0,816 Durata unei rotatii (Da) 1,224 Durata unei rotatii (Dc) 1,519 Durata unei rotatii (Dac) 6,418 Durata unei rotatii (Ds) 2,004 Term.recup.creant e (Dcr) 4,149 Term.plata furnizori (Df)

Prece d. 448,8 7 286,6 2 222,4 9 95,51 121,2 5 79,65

Cure nt 441,1 7 294,1 2 236,9 9 56,09 179,6 4 86,75

18.

Studiu de caz privind soldurile intermediare ale gestiunii.

Este un model de regrupare i restructurare a poziiilor din contul de Profit i pierdere pentru analiza rezultatelor.Situaia contului relev metodologia de calcul i analiz a rezultatului exerciiului. Relaiile delimitate n acest sens sunt: a) Marja comercial = Venituri din vnzri de mrfuri - Costul mrfurilor vndute b) Producia exerciiului = Venituri din vnzarea produciei + Variaia produciei stocate + Producia de imobilizri c) Valoarea adugat = Producia exerciiului + Marja comercial Consumul exerciiului provenit de la teri din care: Valoarea adugat net = Valoarea adugat - Amortizri din exploatare d) Excedentul brut din exploatare = Valoarea adugat + Subvenii de exploatare - Impozite,taxe i alte vrsminte Cheltuieli de personal e) Rezultatul exploatrii = Excedentul brut de exploatare + Alte venituri din exploatare - Cheltuieli de exploatare cu amortizrile i provizioanele Alte cheltuieli din exploatare f) Rezultatul current nainte de impozitare = Rezultatul exploatrii + Venituri financiare Cheltuieli financiare g) Rezultatul excepional = Venituri excepionale + Cheltuieli excepionale h) Rezultatul exerciiului = Rezultatul current nainte de impozitare +/- Rezultatul excepional - Impozitul pe profit

Nr. rd.

Venituri, cheltuieli i rezultate (milioane lei)

1. Cifra de afaceri net

Exerciiul Abateri Indi financiar ci Precede Curent ( ) (%) nt 53501 78351 +2485 146, 6 8 02 4

Producia vndut (Pv) Venituri din vnzarea mrfurilor 2. Variaia stocurilor (ct. 711) a. - Sold C b. - Sold D 3. Producia imobilizat (Pi) 4. Alte venituri din exploatare VENITURI DIN EXPLOATARE -TOTAL(1 + 2a - 2b + 3 + 4) 5.a.Chelt.cu mat.prime + mater. consumabile Alte cheltuieli materiale b. Alte chelt, din afar (cu energie + ap) Cheltuieli privind mrfurile(ct. 607) 6. Cheltuieli cu personalul a. Salarii b. Cheltuieli cu asigurrile i prot. social 7.a Ajustarea val. imobiliz.corp.+ . necorporale a.1. Cheltuieli 7.b. Ajustarea valorii activelor circulante b.1. Cheltuieli (+) b.2. Venituri (-) 8. Alte cheltuieli de exploatare 8. 1 8. 2 8. 3 Cheltuieli privind prestaiile externe Chelt.cu alte impozite, taxe, vrsminte Chelt. despgubiri, donaii, active cedate CHELTUIELI DE EXPLOATARE -TOTAL REZULTATUL DIN EXPLOATARE

530551 777384 4465 - 4924 50069 54993 598 4418 53510 8 219897 4894 49306 4158 112265 77140 35125 10000 10000 653 653 33929 21449 5555 6924 43210 0 10300 8 -

+2468 146, 33 5 6134 + 1669 137, 4 - 182 89949 85025 6 29637 - 20432 60,2 119586 + 217, 64593 4 2254 + 1656 376, 8 4604 + 186 104, 2 70042 +1653 130, 5 17 9 296076 + 134, 76179 6 2879 - 2015 58,1 48420 - 886 98,2 5350 + 1192 128, 7 152105 + 135, 39840 5 197482 +1203 256, 42 0 44623 + 9498 127, 0 50445 + 504, 40445 4 50445 + 504, 40445 4 876 + 223 134, 1 2218 + 1565 233, 7 1342 + 1342 49667 + 146, 15738 4 32692 + 152, 11243 4 8441 + 2886 151, 9 8534 + 1610 123, 2 60581 +1737 140, 7 17 2 94608 - 8400 90,9 -

9. Venituri din interese de participaie

1 Venituri din dobnzi 0. 1 Alte venituri financiare 1. VENITURI FINANCIARE-TOTAL 1 2. 1 3. 1 4. 1 5. 1 6. 1 7. 1 8. 1 9. 2 0. 2 1. 2 2. Ajustarea valorii imobiliz. financiare Cheltuieli privind dobnzile Alte cheltuieli financiare REZULTATUL CURENT REZULTATUL EXTRAORDINAR VENITURI TOTALE CHELTUIELI TOTALE REZULTATUL BRUT Impozitul pe profit REZULTATUL NET AL EXERCIIULUI FINANCIAR REZULTATUL PE ACIUNE - de baz - diluat

298 2739 3097 30886 4525 19898 50796 53820 4 48740 8 50796 10128 40668 0,137 0,137

+ 453 252, 0 4890 + 2151 178, 5 5641 + 182, 2544 1 - 30886 7008 + 2483 154,8 23952 + 4054 120,3 69289 + 136,4 18493 -

751

70606 +1678 131,2 6 62 63677 +1493 130,6 7 69 69289 + 136,4 18493 17905 + 176,8 7777 51384 + 126,3 10716 0,174 0,174 + 200,0 0,137 200,0 +0,13 7

Studiul modului de determinare a rezultatului constituie preambulul analizei rentabilitii, al analizei financiare, al diagnosticului financiar i al evalurii ntreprinderii. Pornind de la rezultat se definete capacitatea de autofinanare a ntreprinderii, autofinanarea i conceptul de cash-flow, care sunt la originea conceptului de flux de trezorerie.
Nr. crt . 1. Vnzri de mrfuri (Vmf) Solduri intermediare de gestiune (milioane lei) Exerciiul financiar Precede nt 4465 4158 307 530551 Curent 6134 5350 784 777384 Abateri ( ) + 1669 + 1192 + 477 + 246833 Indici (%) 137, 4 128, 7 155, 0 146, 5

2. Costul mfurilor vndute (Chmf) 3. Marja comercial (Mc)(1-2) 4. Producia vndut (Pv)

5. Cifra de afaceri net (CA) (1+4) 6. Variaia stocurilor (S) 7. Producia imobilizat (Pi) 8. Producia exerciiului(Pex) (4+6+7) 9. Consumuri intermediare (Ci) 1 0. 1 1. 1 2. 1 3. 1 4. 1 5. 1 6. 1 7. 1 8. 1 9. 2 0. 2 1. 2 2. 2 3. 2 4. 3 0. 31 . Valoarea adugat (Vad) (3+8-9) + Subvenii de exploatare - Alte impozite i taxe - Cheltuieli cu personalul = Excedent brut de exploatare(EBE) + Alte venituri din exploatare - Ajustare valori imobilizri - Alte cheltuieli de exploatare = Rezultatul din exploatare (Rexp) Venituri financiare - Cheltuieli financiare = Rezultatul financiar (Rfin) Rezultatul curent (Rcrt)(18 + 21) Rezultatul extraordinar (Rextr) Rezultatul brut (Rbr)(22 +23) - Impozitul pe profit = Rezultatul net (Rnet)(24 - 30)

535016 - 4924 598 526225 292546 233987 5555 112265 116167 4418 10000 7577 103008 3097 55309 - 52212 50796 50796 10128 40668

783518

+ 146, 248502 4 - 89949 - 85025 1826 2254 + 1656 376, 8 689688 + 131, 163463 0 380067 + 129, 87521 9 310405 + 132, 76418 6 8441 152105 149859 4604 50445 9410 94608 5641 + 2886 + 39840 + 33692 + 186 + 40445 + 1833 - 8400 + 2544 151, 9 135, 5 129, 0 104, 2 504 124, 2 91,8 182, 1 55,9

30960 - 24349 - 25319 69289 69289 17905 51384

+ 48,5 26893 + 136,4 18493 + 18493 + 7777 + 10716 136, 4 176, 8 126, 3

19. Studiu de caz privind fuziunea prin reuniune. Fuziunea prin reuniune (A si B se dizolva si apare C) Despre societile A i B se cunosc urmtoarele informaii:
Elemente A B

Cheltuieli de constituire (valoare brut) Amortizarea cheltuielilor de constituire Cheltuieli de constituire (valoare net) Imobilizri corporale (valoare brut) Amortizarea imobilizrilor corporale Imobilizri corporale (valoare net) Imobilizri financiare Stocuri Clieni (valoare brut) Ajustarea valorii creanei clieni Clieni (valoare net) Debitori diveri Conturi la bnci Total activ Credite pe termen lung Furnizori Datorii fiscale Creditori diveri Total Datorii Capital social Rezerve Rezultat reportat Total Capitaluri proprii+Datorii

45.000 (15.000) 30.000 5.770.000 (1.230.000) 4.540.000 150.000 210.000 1.000.000 1.000.000 10.000 120.000 6.060.000 2.060.000 930.000 1.240.000 570.000 4.800.000 800.000 (80.000 aciuni) 300.000 160.000 6.060.000

65.000 (25.000) 40.000 2.435.000 (1.125.000) 1.310.000 340.000 500.000 990.000 (90.000) 900.000 50.000 75.000 3.215.000 421.000 154.000 630.000 20.000 1.225.000 1.000.000 (100.000 aciuni) 750.000 240.000 3.215.000

Societatea A i B fuzioneaz prin reuniune. Acionarii societii A dein 42% din capitalurile noii societi C iar acionarii societii B, restul de 58%. Activele societilor A i B au fost evaluate astfel (la valoarea brut):
A B Imobilizri corporale 6.120.000 2.540.000 Imobilizri financiare 170.000 305.000 Mrfuri 150.000 517.000 Clieni 950.000 958.000 Fond comercial 110.000 195.000 S se contabilizeze fuziunea prin reuniune. 1) Tabloul de evaluare a aporturilor la capitalul societatii C Elemente A absorbanta B absorbita calcule aport calcule aport K proprii 1.260.000 1.990.000 (-) active fictive - 30.000 - 40.000 cheltuieli de constituire (=) ANC 1.260.000 30.000 = 1.230.000 1.990.000 40.000 = 1.950.000 1.950.000 +/- corectii de 1.230.000 valoare + 350.000 + 105.000 + 20.000 - 35.000 imobilizari - 50.000 + 17.000 corporale - 60.000 imobilizari + 110.000 32 financiare creante + clienti 19 stocuri 5. marfuri 00 fd 0

comercial (nu exista in bilant, trebuie sa-l recunoastem) (=) ANC corijat / nr.actiuni (=) Vmi

1.600.000 80.000 actiuni 20 lei/actiune

2.200.000 100.000 actiuni 22 lei/actiune

2) calculul raportului de paritate Rp nu ni se spune care e valoarea nominala a actiunilor lui C (daca se dadea, foloseam acea valoare) numarul de actiuni C pt remunerarea aporturilor lui A = 1.600.000 / 10 lei = 160.000 actiuni numarul de actiuni C pt remunerarea aporturilor lui B = 2.200.000 / 10 lei = 220.000 actiuni Rp A/C = nr.actiuni A / nr.actiuni C pt remunerarea aporturilor lui A = 80.000 / 160.000 = Rp B/C = nr.actiuni B / nr.actiuni C pt remunerarea aporturilor lui B = 100.000 / 220.000 = 5/11 Nu rezulta prima de fuziune, pt ca este momentul constituirii , momentul initial, pt ca val.nominala a actiunilor C = val.nominala a actiunilor B = val.nominala a actiunilor A

SOCIETATEA A
elemente Trsf de active Desc.gesti une calcul 6030000 + 370000 = 6.400.000 Ct.201 anulare activ fictiv, diferenta in 6583 inregistrari ctb 461.01 = 7583 6.400.000 7.305.000 % = 7.305.000 1.230.000 281 5.770.000 15.000 280 45.000 150.000 6060000 10.000 Inchiderea ct chelt si ven Trsf. datorii 121x rezultat din lichidare 371 210.000 4111 1.000.000 6583 461 % 21x 201 26x elemente Trsf de active Desc. gestiune

calcul 3.175.000 + 250.000 = 3

Ct.201 anulare activ fictiv

Trsf K proprii

5121 120.000 7583 = 121x 6.400.000 121x = 7583 6.060.000 rezulta SfC 121x = 340.000 % 461.01 4.800.000 162 2.060.000 40x 930.000 44x 1.240.000 462 570.000 % 456 1.600.000 1012 800.000 106 300.000 117

Inch ct chelt si ven Trsf. datorii

121x rezultat din lichidar

Trsf K proprii

Soldarea ct 456 si 461.01

1.600.000 e ANC al lui A

160.000 121x 340.000 456 = 461.01 1.600.000

Soldarea ct 456 si 461.01

2.200.000 e ANC al lui B

SOCIETATEA B
calcul inregistrari ctb 3.175.000 461.01 = 7583 3.425.000 + 250.000 = 3425000 Ct.201 4.396.500 % = % anulare 4.396.500 activ 1.125.000 281 21x fictiv, 2.435.000 diferenta 25.000 280 201 in 6583 65.000 26x 340.000 371 500.000 90.000 409 4111 990.000 3.156.500 6583 461 50.000 5121 75.000 121x 7583 = 121x 3.425.000 rezultat 121x = 7583 3.215.000 din rezulta SfC 121x = 210.000 lichidare % 461.01 1.225.000 162 421.000 40x 154.000 44x 630.000 462 20.000 % 456 2.200.000 1012 1.000.000 106 750.000 117 240.000 121x 210.000 2.200.000 456 = 461.01 2.200.000 e ANC al lui B elemente Constituirea CS calcul inregistrari ctb 456 = 1011 3.800.000 A A 1.600.000 B B 2.200.000 fd 7630000 110.000 6120000 170.000 150.000 950.000 10.000 120.000 % = 207 21x 26x 3xx 4111 461 5121 % 7630000 162 2060000 401 930000 44x 1240000 462 570000 456 2830000

Preluarea aporturilor lui A (ANC A)

207 = comercial

456 cu dif

Regularizare CS

1011 = 1012 1.600.000

Similar, preluarea aporturilor lui B

4640000 195000 2540000 305000 517000 958000 50000 75000

% = % 4640000 207 162 461000 21x 401 154000 26x 44x 630000 371 462 20000 4111 456 3375000 461 5121

Regularizare CS

1011 = 1012 2.200.000

20. Studiu de caz privind fuziunea prin absorbtie: societatea absorbanta este independent fata de societatea absorbita. Fuziune prin absortie (societati independente) Bilanul societilor A (absorbant) i B (absorbit) nainte de fuziune se prezint astfel:
Elemente Imobilizri necorporale (concesiuni la valoare brut) Amortizarea imobilizrilor necorprale Imobilizri corporale la valoare brut Amortizarea imobilizrilor corporale Mrfuri Clieni Ajustarea valorii creanelor clieni Debitori diveri Conturi la bnci Total activ Credite pe termen lung Furnizori Datorii fiscale Creditori diveri Total Datorii Capital social Rezerve Total Capitaluri proprii A 60.000 (15.000) 200.000 (20.000) 50.000 125.000 (25.000) 7.000 40.000 422.000 100.000 30.000 10.000 2.000 142.000 230.000 (230.000 aciuni) 50.000 280.000 B 5.000 (1.000) 20.000 (5.000) 15.000 15.000 (7.000) 1.000 8.000 51.000 15.000 5.000 3.000 1.000 24.000 21.000 (21.000 aciuni) 6.000 27.000

Activele celor dou societi au fost evaluate astfel (la valoare brut): -imobilizrile corporale ale societii A 230.000 lei; -imobilizrile corporale ale societii B 45.000 lei. S se contabilizeze fuziunea prin absorbie ntre societile A i B, independente.
1) Tabloul de evaluarea a aporturilor la capital: A absorbanta elemente calcule K.proprii active fictive active fictive ANC = total activ total datorii ANC (bilant ctb) = 422.000 142.000 = +/- corectii de 280.000 reevaluare: imobilizari B absorbita calcule ANC = total activ total datorii = 51.000 24.000 = 27.000

aport 280.000 280.000 + 30.000

aport 27.000 27.000 +25.000

corporale ANC corijat (bilant econom.) Numar actiuni Val. matematica intrinseca (contabila) VMi

imobiliz corp evaluate la val bruta la 230.000, in bilant 200.000 280.000 + 30.000 = 310.000

310.000 230.000 act 1,3478

imobiliz corp evaluate la val bruta 45.000, in bilant 20.000 27.000 + 25.000 = 52.000 52.000/21.000 actiuni = 2,4761

52.000 21.000 act 2,4761

310.000/230.000 actiuni = 1,3478

2) calculul raportului de paritate Rp Rp = VmiB/VmiA = 2,4761 / 1,3478 = 1,8371 3) calculul actiunilor detinute de A in B Nr.actiuni AB = ANC corijat B / VMiA = 52.000 / 1,3478 = 38.581 actiuni A ANC corijat B = nr.actiuni B x VMiB ; adica 52.000 = 21.000 actiuni x 2,4761 SAU Nr.actiuni AB = nr. actiuni B + VMiB = nr. actiuni B x Rp = 21.000 actiuni x 1,8371 = 38.581 actiuni VMiA 4) determinarea cresterii de capital social a lui A cresterea CS A = nr.actiuni AB x val.nominala a unei actiuni A = 38.581 x 1 leu/actiune = 38.581 lei 5) calculul primei de fuziune propriu-zise (rezulta din cresterea de capital social) Prima de fuziune = nr.actiuni AB x (VMiA val.nominala a unei actiuni A) = 38.581 (1,3478 1) = 13.419 lei
etape Majorare a CS Registrul jurnal de fuziune A absorbanta B absorbita calcule Inregistrari contabile etape calcule inregistrari contabile 456 % 52.000 Transferul ANC B activelor; 51.000 + 461.01 = 7583 76.000 1011 38.581 Totalul activelor 25.000 = 1042 13.419 trsf de B +/76.000 eventualele corectii din reeval 76.000 % = % Scoaterea din 64.000 % = % 64.000 76.000 gestiune a activelor 1.000 281x gr.20 5.000 45.000 4.000 gr.20 162 transferate 5.000 281x gr.21 20.000 5.000 15.000 371 15.000 amortizare 40.000 gr.21 401 7.000 491 4111 15.000 a = 40.000 5.000 461 1.000 15.000 371 gr.44 51.000 6583 5121 8.000 3.000 8.000 4111 462 1.000 1.000 461 456 52.000 8.000 5121 1011 = 1012 38.581 Calculul Venit 76.000 - 7583 = 121x 76.000 rezultatului din chelt.51.000 = 121x = 6853 51.000 fuziune 25.000 rezulta SfC 121x = 25.000 Transferul % 461.01 24.000 datoriilor 162 15.000 401 5.000 gr.44 3.000 462 1.000

Primirea aporturilo r de la societatea B, la valoare reevaluat a

Regulariz area CS

21. Studiu de caz privind fuziunea prin absorbtie: absorbanta detine actiuni la societatea absorbita. Absorbantul detine titluri la absorbit Bilanul societilor A (absorbant) i B (absorbit) nainte de fuziune se prezint astfel:
Elemente Imobilizri necorporale (la valoare brut): -cheltuieli de constituire -concesiuni Amortizarea imobilizrilor necorporale: -cheltuieli de constituire -concesiuni Imobilizri corporale la valoare brut Amortizarea imobilizrilor corporale Imobilizri corporale (valoare nt) Imobilizri financiare (titluri de participare B 60%) Stocuri Clieni Ajustarea valorii creanelor clieni Clieni la valoare net Debitori diveri Conturi la bnci Total activ mprumuturi din emisiunea de obligaiuni Credite pe termen lung Furnizori Datorii fiscale Datorii salariale Datorii sociale Creditori diveri Total Datorii Capital social Rezerve Total Capitaluri proprii A 260.000 60.000 200.000 (156.000) (36.000) (120.000) 715.000 (280.000) 435.000 72.000 380.000 140.000 (10.000) 130.000 15.000 195.000 1.331.000 25.000 90.000 70.000 216.000 170.000 20.000 10.000 601.000 640.000 (32.000 aciuni x 20 lei) 90.000 730.000 B

societatea

340.000 (130.000) 210.000 220.000 90.000 (20.000) 70.000 8.000 78.000 586.000 184.000 28.000 112.000 80.000 32.000 436.000 120.000 (12.000 aciuni x 10 lei) 30.000 150.000

Activele celor dou societi au fost evaluate astfel (la valoare brut): -imobilizrile corporale ale societii A 798.800 lei; -imobilizrile corporale ale societii B 335.000 lei;

-stocuri ale societii A 429.000 lei; -stocuri ale societii B 237.000 lei.
Elemente calcule K proprii (-) active fictive cheltuieli de constituire (=) ANC +/- corectii de valoare imob.corporale stocuri titluri de participare 1) Tabloul de evaluare a aporturilor la capital A absorbanta aport calcule 730.000 - 24.000 730.000 24.000 = 706.000 798.800 715.000 = 83.800 429.000 380.000 = 49.000 7.200 actiuni B x 10 = + de valoare de 25.200 706.000 + 83.800 + 49.000 + 25.200 = 864.000 864.000 / 32.000 actiuni 706.000 + 83.800 + 49.000 + 25.200 335.000 340.000 = 5.000 237.000 220.000 = + 17.000 B absorbita aport 150.000 150.000 -5.000 + 17.000 -

(=) ANC corijat / nr.actiuni (=) VMi

864.000 32.000 actiuni 27 lei/actiune

150.000 + (-5.000) + 17.000 = 162.000

162.000 12.000 actiuni 13,50 lei/actiune

2) calculul raportului de paritate Rp Rp = VMiB / VMiA = 27 / 13,50 = 1/2 3) calculul actiunilor detinute de A in B Nr.actiuni AB = ANC corijat B x 40% / VMiA = 162.000 x 40% / 27 = 2.400 actiuni A (din totalul de 100% B preluam 60%) SAU: Nr.actiuni AB = (nr.actiuni B nr.actiuni detinut deja de A) x Rp = (12.000 7.200) x = 2.400 actiuni A 4) determinarea cresterii de capital social a lui A cresterea CS A = 2.400 actiuni x val.nominala a unei actiuni A = 2.400 x 20 = 48.000 lei 5) calculul primei de fuziune propriu-zise (rezulta din cresterea de capital social) Prima de fuziune propriu-zisa = 2.400 actiuni A x (VMiA val.nominala a unei actiuni A) = 2.400 x (2720) = 16.800 6) calculul primei de fuziune complementare (rezulta din diferenta de valoare a actiunilor de la data fuziunii, fata de valoarea rezultata dupa fuziune) Prima de fuziune complementara = nr.actiuni B detinut de A x (VMiB valoarea de piata a unei actiuni B) = 7.200 x (13,50-10) = 25.200 7) Prima de fuziune totala = 16.800 + 25.200 = 41.000
etape Cresterea de CS Anularea titlurilor de participar e, nu mai au obiect prin calcule A absorbanta Inregistrari contabile 456 % 90.000 1011 48.000 1042 42.000 1042 = 263 72.000 etape Trans ferul active lor Desca rcarea din gestiu ne calcule 586.000 + 17.000 + 5.000 = 598.000 B absorbita inregistrari contabile 461.01 = 7583 598.000

daca nu aveam 1042, sau daca nu era suficient, luam din 106 sau 117 si inregistrarea ar

736.000 % = % 736.000 130.000 281x gr.21 340.000 3xx 220.000 20.000 491 4111 90.000 461 8.000 586.000 6583 5121 78.000

fuziune

fi fost: % 263 1042 106; 117

Preluarea aporturilo r de la soc.B, la valoare reevaluat a

335.000 amortizarea 130.000 = 205.000 pe 456 inreg diferenta pana la 598.000; este ANC B Pt diferenta pana la 90.000, vezi T 456

598.000 205.000 237.000 70.000 8.000 78.000

% = gr.21 3xx 4111 461 5121

% 598.000 162 184.000 40x 28.000 44x 112.000 42x 80.000 43x 32.000 456 162.000

Trans ferul datori ilor

% 162 40x gr.44 42x 43x

461.01 436.000 184.000 28.000 112.000 80.000 32.000

Regulariz area ct.456

456 = 117

72.000

Anularea ch.constit uire

% 2801 6583

201

60.000 36.000 24.000

Inchi derea ct de chelt si venitu ri Trans ferul K propri i Solda rea ct. 461.0 1 si 456

121x = 6583 586.000 7583 = 121x 598.000 rezulta SfC 121x = 12.000

% 1012 106 121x

456

162.000 120.000 30.000 12.000

456 = 461.01 162.000

22. Studiu de caz privind fuziunea prin absorbtie: absorbita detine actiuni la societatea absorbanta.

societatea

Fuziune prin absorbie (absorbitul deine titluri la absorbant). Societatea B (absorbit) deine 2.000 aciuni ale societii A (absorbant), achiziionate la un cost de 25 lei/aciune. n cadrul restructurrii activitii celor ou societi, managerii decid realizarea unei operaii de fuziune, prin absorbia lui B de ctre A. Bilanul societilor A (absorbant) i B (absorbit) nainte de fuziune se prezint astfel:
Elemente Imobilizri necorporale (la valoare brut): -cheltuieli de constituire -concesiuni Amortizarea imobilizrilor necorporale: -cheltuieli de constituire -concesiuni Imobilizri corporale la valoare brut Amortizarea imobilizrilor corporale Imobilizri corporale (valoare nt) Imobilizri financiare (titluri de participare A 2.000 aciuni la A 260.000 60.000 200.000 (156.000) (36.000) (120.000) 715.000 (280.000) 435.000 B 340.000 (130.000) 210.000 50.000

25 lei/aciune) Stocuri Clieni Ajustarea valorii creanelor clieni Clieni la valoare net Debitori diveri Conturi la bnci Total activ mprumuturi din emisiunea de obligaiuni Credite pe termen lung Furnizori Datorii fiscale Datorii salariale Datorii sociale Creditori diveri Total Datorii Capital social Rezerve Total Capitaluri proprii

380.000 140.000 (10.000) 130.000 15.000 195.000 1.259.000 100.000 90.000 70.000 69.000 170.000 20.000 10.000 529.000 640.000 (32.000 aciuni x 20 lei) 90.000 730.000

220.000 90.000 (20.000) 70.000 8.000 28.000 586.000 184.000 28.000 112.000 80.000 32.000 436.000 120.000 (12.000 aciuni x 10 lei) 30.000 150.000

Activele celor dou societi au fost evaluate astfel (la valoare brut): -imobilizrile corporale ale societii A 1.126.800 lei; -imobilizrile corporale ale societii B 304.000 lei; -stocuri ale societii A 558.200 lei; -stocuri ale societii B 237.000 lei.
Elemente calcule K proprii (-) active fictive cheltuieli de constituire (=) ANC +/- corectii de valoare imob.corporale stocuri titluri de participare 1) Tabloul de evaluare a aporturilor la capital A absorbanta aport calcule 730.000 - 24.000 730.000 24.000 = 706.000 1.126.800 715.000 = 411.800 558.200 380.000 = 178.200 706.000 + 411.800 + 178.200 304.000 340.000 = - 36.000 237.000 220.000 = + 17.000 pt titluri calculam mai intai VMiA, apoi: 2.000 actiuni A (VMiAval.nominala a unei actiuni achizitionate) = 2.000 x (40,50-25) = 31.000 150.000 + (-36.000) + 17.000 = 162.000 B absorbita aport 150.000 150.000 -36.000 + 17.000 + 31.000

(=) ANC corijat / nr.actiuni (=) VMi

706.000 + 411.800 + 178.200 = 1.296.000 1.296.000 / 32.000 actiuni

1.296.000 32.000 actiuni 40,50 lei/actiune

162.000 12.000 actiuni 13,50 lei/actiune

2) calculul raportului de paritate Rp Rp = VMiB / VMiA = 40,50 / 13,50 = 1/3 3) calculul actiunilor detinute de A in B Nr.actiuni AB = ANC corijat B / VMiA = 162.000 / 40,50 = 4.000 actiuni A (A trebuie sa le emita pt a remunera aportul lui B) A trebuie sa remunereze intregul ANC al lui B si apoi sa-si anuleze actiunile proprii. 4) determinarea cresterii de capital social a lui A

cresterea CS A = nr.de actiuni de emis de A x val.nominala a unei actiuni A = 4.000 x 20 = 80.000 lei 5) calculul primei de fuziune propriu-zise (rezulta din cresterea de capital social) Prima de fuziune propriu-zisa = 4.000 actiuni A x (VMiA val.nominala a unei actiuni A) = 4.000 x (40,50-20) = 82.000 lei
etape Cresterea de CS Preluarea aporturilor de la soc.B, la valoare reevaluata Regularizarea CS Registrul jurnal de fuziune A absorbanta calcule Inregistrari contabile etape 456 % 162.000 Transferul 1011 80.000 activelor 1042 82.000 598.000 % = % 598.000 Descarcarea 304.000 130.000 = 174.000 gr.21 162 184.000 din gestiune 174.000 81.000 109 40x 28.000 2.000 x 40,50 = 81.000 237.000 3xx 44x 112.000 70.000 4111 42x 80.000 8.000 461 43x 32.000 28.000 5121 456 162.000 1011 = 1012 80.000 Rezultatul din fuziune B absorbita calcule inregistrari contabile 586.000 + 17.000 461.01 = 7583 598.000 + 31.000 36.000 = 598.000 736.000 % = % 736.000 130.000 281x gr.21 340.000 263 50.000 3xx 220.000 20.000 491 4111 90.000 461 8.000 586.000 6583 5121 28.000 12.000 este 121x = 7583 586.000 valoarea neta a 7583 = 121x 598.000 corectiilor; rezulta SfC 121x = 12.000 rezultatul din fuziune este afectat doar cu aceasta dif % 461.01 436.000 162 184.000 40x 28.000 gr.44 112.000 42x 80.000 43x 32.000 % 456 162.000 1012 120.000 106 30.000 121x 12.000 456 = 461.01 162.000

Anularea actiunilor proprii

1042 = 109 81.000

Transferul datoriilor

Transferul K proprii Regularizare a ct 461.01 si 456

23. Studiu de caz privind fuziunea prin absorbtie: societatea absorbanta detine actiuni la societatea absorbita si invers. Fuziunea prin absorbie n situaia existenei participaiilor reciproce Societatea A (absorbant) deine 20% din capitalul societii B (absorbit), iar B deine 2.000 de aciuni A. Conducerile celor dou societi au decis fuzinea prin absorbia societii B de ctre A. Bilanul societilor A (absorbant) i B (absorbit) nainte de fuziune se prezint astfel:
Elemente Cheltuieli de constituire Imobilizri corporale Imobilizri financiare Stocuri Clieni Investiii financiare pe termen scurt Conturi la bnci Total activ Credite pe termen lung mprumut obligatar Furnizori Datorii fiscale A 10.000 1.248.000 160.000 160.000 138.000 56.000 28.000 1.800.000 162.000 46.000 70.000 B 788.000 22.000 330.000 280.000 8.000 1.428.000 288.000 256.000 44.000

Total Datorii Capital social Rezerve Rezultat Total Capitaluri proprii

278.000 1.000.000 (100.000 aciuni) 402.000 120.000 1.522.000

588.000 800.000 (80.000 aciuni) 238.000 (198.000) 840.000

Informaii suplimentare: Pentru societatea A: -existena unui plus de valoare la fondul comercial de 800.000 lei; -existena unui plus de valoare la imobilizrile corporale de 56.000 lei; -cele 16.000 aciuni B au fost achiziionate la valoarea lor nominal; Pentru sociatatea B: -un fond comercial necontabilizat de 88.000 lei; -plus de valoare la imobilizrile corporale 26.000 lei; -pierderile din deprecierea creanelor clieni sunt estimate la 13.500 lei; - pierderile din deprecierea stocurilor sunt estimate la 6.500 lei; -cele 2.000 aciuni A au fost achiziionate la valoarea total de 22.000 lei. prin absorbie n situaia existenei participaiilor reciproce.
Elemente calcule K proprii (-) active fictive cheltuieli de constituire (=) ANC +/- corectii de valoare fd comercial rezultat din regrupari de intreprinderi IFRS3 imobilizari corporale creante stocuri titluri de participare: B detinute de A (20% din CS A) A detinute de B (=) ANC corijat / nr.actiuni (=) VMi 1) Tabloul de evaluare a aporturilor la capital A absorbanta aport calcule 1.522.000 - 10.000 1.522.000 - 10.000 = 1.512.000 1.512.000 + 800.000 + 56.000 16.000 actiuni B x VMiB val.nominala (la care au fost cumparate titlurile) = 16.000 x X 10 X

S se contabilizeze fuziunea

B absorbita aport 840.000 840.000 + 88.000 + 26.000 - 13.500 - 6.500

2.000 actiuni A x Y 11 Y = VMiA

2.208.000 + 16.000 X A = 100.000 actiuni VMiA = Y Rezulta (Y x nr.actiuni) = 2.208.000 Rezulta 2.208.000 + 16.000 X = 100.000 Y Rezulta X = 12 lei; Y = 24 lei 24 lei/actiune VMiB = X Rezulta (X x nr.actiuni) = 912.000 Rezulta 912.000 + 2.000 Y = 80.000 X

912.000 + 2.000 Y B = 80.000 actiuni

12 lei/actiune

2) calculul raportului de paritate Rp Rp = VMiB / VMiA = 12 / 24 = (0.50) 3) calculul actiunilor detinute de A in B Nr.actiuni AB = ANC corijat B x 80% / VMiA = 960.000 x 80% / 24 = 32.000 actiuni A (A trebuie sa le emita pt a remunera aportul lui B) ANC corijat B = 912.000 + 2.000 x 24 = 960.000 SAU: Nr.actiuni AB = (nr.actiuni B nr.actiuni B detinute de A) x Rp = 80.000 16.000 x = 32.000 actiuni A 4) determinarea cresterii de capital social a lui A cresterea CS A = nr.de actiuni de emis de A x val.nominala a unei actiuni A = 32.000 x 10 = 320.000 lei 5) calculul primei de fuziune propriu-zise (determinata de evaluarea valorii intrinseci pt actiunile lui A) Prima de fuziune propriu-zisa = 32.000 actiuni A x (VMiA val.nominala a unei actiuni A) = 32.000 x ( 24-10) = 448.000 lei 6) calculul primei de fuziune complementare (rezulta din diferenta de valoare a actiunilor de la data fuziunii, fata de valoarea rezultata dupa fuziune); apare doar daca A detine actiuni la B Prima de fuziune complementara = nr.actiuni B detinut de A x (VMiB valoarea de piata a unei actiuni B) = 16.000 x ( 12-10) = 32.000 lei 7) Prima de fuziune totala = 448.000 + 32.000 = 480.000 lei
etape Cresterea de CS calcule A absorbanta Inregistrari contabile 456 % 800.000 1011 320.000 1042 480.000 etape Transferu l activelor calcule 1.428.000 total activ B +/- corectii + (960.000 840.000) = 1.548.000 B absorbita inregistrari contabile 461.01 = 7583 1.548.000 6583 % 1.428.000 21x 788.000 264 22.000 3xx 330.000 4111 280.000 5121 8.000 7583 = 121x 1.548.000 121x = 6583 1.428.000 rezulta SfC 121x = 120.000

Anularea titlurilor de participare, nu mai au obiect prin fuziune

daca nu aveam 1042, sau daca nu era suficient, luam din 106 sau 117 si inregistrarea ar fi fost: % 263 1042 106; 117 788.000 + 26.000 = 814.000 2.000 actiuni x 24 = 48.000 280.000 13.500 = 266.500 330.000 6.500 =

1042 = 263 160.000

Rezultatul din fuziune

Preluarea aporturilor de la soc.B, la valoare reevaluata (de fuziune)

1.548.000 % 88.000 207 814.000 gr.21 48.000 266.500 323.500 8.000 109 4111 3xx 5121

% 161 40x 44x 456

1.548.000 288.000 256.000 44.000 960.000

Transferu l datoriilor

% 161 40x 44x

461.01 436.000 288.000 256.000 44.000

Regularizarea ct.456 Anularea actiunilor proprii Anularea ch.constituire

323.500 960.000 800.000 = 160.000 chiar titlurile Vezi T 1042 nu are amortiz.se da val neta

456 = 117

160.000

Transferu lK proprii Soldarea ct. 461.01 si 456

198.000 = pierdere

1042 = 109 6583 =

48.000

% = % 800.000 1012 121x 198.000 238.000 106 456 960.000 120.000 121x 456 = 461.01 960.000

201 10.000

24. Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor impozabile aferente TVA. Se achizitioneaza o instalatie tehnologica de la furnizori; conform facturii fiscale valoarea de intrare a acesteia este de 20.000 lei , TVA 24%. % = 404 Furnizori de imobilizari 24.800 lei 213 Instalatii tehnice, mijl 20.000 lei de transport, animale si plantatii 4.800 lei 4426 TVA deductibila 25. Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor scutite cu drept de deducere aferente TVA. Livrarile de bunuri expediate sau transportate in afara UE, transporturile si serviciile aferente; Livrarile intracomunitare de bunuri; Transporturile internationale de pasageri; Plasarea bunurilor in zone libere si antrepozite libere; Livrarile de bunuri catre si in antrepozite vamale, antrepozite TVA si serviciile aferente; Livrarile de bunuri plasate in regimuri vamale suspensive; Prestarile de servicii in legatura cu bunuri plasate in regimuri vamale suspensive;

Livrarile de bunuri si prestarile de servicii pentru misiunile diplomatice, organizatiile internationale si fortele NATO. 26. Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor scutite fara drept de deducere aferente TVA Scutirea de TVA fara drept de deducere se aplica unei serii de activitati ce include activitatile bancare, financiare si de asigurari. Totusi, anumite servicii financiare vor fi supuse TVA la cota de 24% (cum sunt operatiunile de factoring, recuperarea creantelor, administrarea si depozitarea anumitor titluri de valoare). Scutirea de TVA fara drept de deducere se aplica si activitatilor medicale, de protectie sociala si educative, daca acestea sunt desfasurate de unitati autorizate. Livrarea ulterioara a autovehiculelor pentru care dreptul de deducere a taxei aferente achizitiei a fost supus limitarii totale se efectueaza in regim de scutire de la plata TVA. Operatiunile de inchiriere si leasing de bunuri imobile, precum si livrarea de cladiri vechi, sunt scutite de TVA fara drept de deducere. Livrarea unei cladiri noi inseamna livrarea efectuata cel tarziu pana la data de 31 decembrie a anului urmator anului primei ocupari ori utilizari a cladirii. O cladire noua cuprinde si orice constructie transformata sau parte transformata a unei constructii, in cazul in care costul transformarii, exclusiv taxa, se ridica la minimum 50% din valoarea de piata a constructiei sau a partii din constructie, astfel cum este stabilita aceasta printr-un raport de expertiza, exclusiv valoarea terenului, ulterior transformarii; Livrarea de terenuri neconstruibile este la randul sau, o operatiune scutita de TVA. Totusi, exista optiunea de taxare a operatiunilor constand in livrarea de constructii vechi sau terenuri neconstruibile sau inchirierea/leasing-ul de bunuri imobile. Optiunea se exercita prin depunerea unei notificari scrise la organele fiscale competente.

27. Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor cu taxare inversa aferente TVA. Operaiunile pentru care se aplic taxarea invers sunt: a) livrarea urmtoarelor categorii de bunuri: 1. livrarea de deeuri feroase i neferoase, de rebuturi feroase i neferoase, inclusiv livrarea de produse semifinite rezultate din prelucrarea, fabricarea sau topirea acestora; 2. livrarea de reziduuri i alte materiale reciclabile alctuite din metale feroase i neferoase, aliajele acestora, zgur, cenu i reziduuri industriale ce conin metale sau aliajele lor;

3. livrarea de deeuri de materiale reciclabile i materiale reciclabile uzate constnd n hrtie, carton, material textil, cabluri, cauciuc, plastic, cioburi de sticl i sticl; 4. livrarea materialelor prevzute la pct. 13 dup prelucrarea/transformarea acestora prin operaiuni de curare, polizare, selecie, tiere, fragmentare, presare sau turnare n lingouri, inclusiv a lingourilor de metale neferoase pentru obinerea crora s-au adugat alte elemente de aliere; b) livrarea de mas lemnoas i materiale lemnoase, astfel cum sunt definite prin Legea nr. 46/2008 Codul silvic, cu modificrile i completrile ulterioare. c) livrarea de cereale i plante tehnice menionate n continuare, care figureaz n nomenclatura combinat stabilit prin Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifar i statistic i Tariful vamal comun: Exemplu. O persoan impozabil aflat n stare de insolven a emis facturi pariale i/sau de avansuri n cursul anului 2009. Faptul generator de tax are loc dup data de 1 ianuarie 2010. La regularizarea facturilor pariale i/sau de avansuri emise n anul 2009 se va menine regimul aplicat la data exigibilitii de tax, respectiv taxarea invers, furnizorul/prestatorul fiind obligat la plata taxei conform art. 150 alin. (1) din Codul fiscal numai pentru diferena dintre valoarea livrrii/prestrii i sumele facturate n anul 2009.

28.

Studiu de caz privind regimul fiscal prorate TVA.

Aprovizionarea cu marfuri: cost achizitie 600.000 lei, taxa pe valoarea adaugata nscrisa n facturi 114.000 lei, adaos comercial calculat si nregistrat n contabilitate 60.000 lei, taxa pe valoarea adaugata neexigibila aferenta marfurilor intrate n gestiune 125.400 lei; -vnzari de marfuri cu amanuntul:pret desfacere cu amanuntul 200.000 lei, adaos comercial aferent marfurilor livrate 20.000 lei, taxa pe valoarea adaugata aferenta marfurilor livrate (care cuprind si operatiuni scutite: vnzarea de manuale scolare si carti) 28.739 lei Prorata provizorie pentru anul n curs este de 85%. Receptia marfurilor % = 401 "Furnizori" 714.000 600.000 114.000 185.400 60.000

371 "Marfuri" 4426 "TVA deductibila" 371 = % "Marfuri" 378 "Diferente de pret la marfuri"

4428 "TVA neexigibila" Vnzarea marfurilor 5311 = "Casa n lei" % 707 "Venituri din vnzarea marfurilor" 4427 "TVA colectata"

125.400

200.000 171.261 125.400

Scoaterea din evidenta a marfurilor vndute % = 371 "Marfuri" 607 "Cheltuieli privind marfurile" 378 "Diferente de pret la marfuri" 4428 "TVA neexigibila"

200.000 151.261 20.000 28.739

nregistrarea taxei pe valoarea adaugata nedeductibila: 635 "Cheltuieli cu alte impozite taxe si varsaminte asimilate" = 4426 17.100

"TVA deductibila"

Taxa pe valoarea adaugata aferenta operatiunilor cu drept de deducere= 114.000lei x 85% = 96.900lei TVA aferenta operatiunilor fara drept de deducere 114.000lei - 96.900lei = 17.100lei 29. Studiu de caz privind regimul fiscal ajustarii TVA.

O societate comerciala impozabil nregistrat n scopuri de tax conform art. 153 din Codul Fiscal achiziioneaz o autoutilitara n ianuarie 2011, n valoare de 48.000 lei, creia i se stabilete o durat normal de utilizare de 4 ani (ianuarie 2011 decembrie 2014), n vederea desfurrii de operaiuni cu drept de deducere i deduce integral taxa pe valoarea adugat n sum de 11.520 lei. n luna noiembrie 2013, solicit scoaterea din evidena persoanelor nregistrate n scopuri de TVA, deci trebuie s efectueze ajustarea taxei deduse iniial ntruct va desfura operaiuni pentru care nu are drept de deducere a TVA (ulterior anulrii nregistrrii n scopuri de TVA va aplica regimul special de scutire). Ajustarea trebuie s se efectueze pentru toat valoarea mijlocului fix rmas neamortizat (pentru perioada ianuarie 2011 noiembrie 2013) astfel: - amortizare lunar 48.000 : 48 luni = 1000 lei

- valoarea rmas neamortizat: 1000 lei x 13 luni = 13.000 lei TVA deductibil de ajustat 13.000 lei x 24% = 3.120 lei Taxa pe valoarea adugat rezultat n urma ajustrii TVA deductibil se declar n decontul de TVA la rd. 28 Regularizri tax dedus.

30. Studiu de caz privind regimul fiscal TVA aferenta importurilor si exporturilor. Incepand cu data de 1 ianuarie 2010, prestatorii din Romania sunt in situatia de a justifica in anumite cazuri scutirea de TVA pentru transporturile de bunuri aferente unor importuri de bunuri efectuate in alte state membre, sau beneficiarii sunt in situatia justificarii scutirii pentru transporturi aferente unor importuri efectuate in Romania sau in alte state membre, astfel: Prestatorul si beneficiarul sunt persoane impozabile stabilite in Romania Locul prestarii acestor servicii este in Romania, locul unde este stabilit beneficiarul, conform regulii B2B prevazuta la art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, insa pentru astfel de servicii este aplicabila scutirea de taxa pentru servicii legate direct de importul de bunuri, prevazuta la art. 143 alin.(1) lit.d) din Codul fiscal. Prin urmare, prestatorul va trebui sa justifice scutirea de TVA conform prevederilor Ordinului ministrului finantelor publice nr. 2222/20046, modificat prin O.M.F.P. 3419/2009. Nu exista modificari ale efectelor tratamentului fiscal fata cel aplicabil inainte de 1 ianuarie 2010 pentru aceasta situatie. Aceasta operatiune nu este o prestare de servicii intracomunitara deoarece este realizata intre doua persoane stabilite in Romania, prin urmare nu se declara in declaratia recapitulativa. Totusi, fata de anii precedenti, incepand cu 1 ianuarie 2010 orice transporturi aferente unui import de bunuri efectuat in orice alt stat membru dar care sunt facturate catre un client roman, vor avea locul in Romania datorita regulii B2B de la art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, care presupune impozitarea serviciului la locul unde este stabilit beneficiarul. Astfel, prestatorul va trebui sa justifice scutirea de TVA atat pentru transporturi aferente unor importuri pentru care punctul de sosire este Romania, dar si pentru importuri care au loc in alte state membre. Aceasta situatie nu a mai fost intalnita, fiind de asemenea o noutate adusa de regulile impuse de pachetul TVA. De exemplu, daca o firma de transport stabilita in Romania va factura un transport din SUA in Austria catre o firma stabilita in Romania, locul prestarii serviciului de transport va fi in Romania, locul unde este stabilit beneficiarul, si prestatorul va trebui sa justifice scutirea de TVA. Prestatorul este stabilit in Romania, beneficiarul este stabilit in alt stat membru presatare intracomunitara de servicii Exemplu: O companie din Romania presteaza in beneficiul unui client stabilit in Italia un serviciu de

transport pentru bunuri importate in Romania din Turcia. Conform regulii B2B aplicata pentru acest serviciu, locul prestarii este in tara unde este stabilit beneficiarul, respectiv in Italia, fiind o prestare intracomunitara de servicii. Prestatorul stabilit in Romania, daca va primi codul valabil de TVA al clientului sau si adresa acestuia din Comunitate, va factura fara TVA acest serviciu care nu este impozabil in Romania, dar nu are obligatia declararii acestui serviciu in declaratia recapitulativa lunara deoarece acest serviciu este scutit de TVA in statul membru in care este stabilit beneficiarul. n decontul de TVA operatiunea se va inscrie la rd. 3 si 3.1. Prin exceptie, daca prestatorul roman nu va putea face dovada ca beneficiarul sau este o persoana impozabila, respectiv nu va avea confirmarea codului valabil de TVA din alt SM al clientului si adresa sa din Comunitate, va trebui sa aplice prevederile art. 133 alin.(5) lit.b) din Codul fiscal. Practic va considera ca locul prestarii serviciului de transport este in Romania proportional cu distantele parcurse (la fel ca si pana la 31 dec. 2009) si va putea sa aplice scutirile de TVA de la art 143. Prestatorul este stabilit in Romania, beneficiarul este stabilit in afara Comunitatii Exemplu: O companie din Romania presteaza un serviciu de transport aferent unui import de bunuri care are loc in Polonia, in beneficiul unui client stabilit in Rusia. Conform regulii B2B aplicata pentru acest serviciu, locul prestarii este in tara unde este stabilit beneficiarul, respectiv in Rusia. Prestatorul stabilit in Romania va factura fara TVA acest serviciu care nu este impozabil in Romania, daca poate face dovada ca beneficiarul sau este o persoana impozabila (conform celor prevazute la pct. 13 din normele de aplicare a Codului fiscal Titlul VI). n decontul de TVA operatiunea se va inscrie la rd. 3. Prin exceptie, daca prestatorul roman nu va putea face dovada ca beneficiarul sau este o persoana impozabila, va trebui sa aplice prevederile art. 133 alin.(5) lit.b) din Codul fiscal. Practic va considera ca locul prestarii serviciului de transport este in Romania proportional cu distantele parcurse (la fel ca si pana la 31 dec. 2009) si va putea sa aplice scutirile de TVA de la art 143. Prestatorul este stabilit in alt stat membru, beneficiarul este stabilit in Romania n aceeasi sfera a transportului de bunuri importate in Comunitate trebuie analizate situatiile in care prestatorul este o persoana impozabila stabilita in Comunitate, iar beneficiarul este o persoana impozabila stabilita in Romania. Ne intereseaza acest aspect deoarece conform regulii B2B, locul prestarii serviciului este considerat in Romania, locul unde este stabilit beneficiarul. Daca, de exemplu, prestatorul este o companie stabilita in Spania si efectueaza in beneficiul unei companii stabilite in Romania un transport din SUA in Olanda aferent unui import in Olanda, locul prestarii acestui serviciu este in Romania, locul unde este stabilit beneficiarul, fiind o achizitie intracomunitara de servicii datorita faptului ca este facturat de un prestator stabilit in Comunitate. Totusi, acest serviciu este scutit de TVA daca beneficiarul roman poate justifica aplicarea scutirii de TVA. Daca beneficiarul roman nu poate justifica aplicarea acestei scutiri, operatiunea va fi considerata taxabila si va trebui sa aplice TVA prin mecanismul taxarii inverse si sa raporteze achizitia intracomunitara de servicii in declaratia recapitulativa lunara. Prestatorul este stabilit in afara Uniunii Europene, beneficiarul este stabilit in Romania Daca, de exemplu, prestatorul este o companie stabilita in Elvetia si efectueaza un transport aferent unui import, care incepe din Elvetia si se termina in Romania, locul prestarii acestui serviciu este in Romania, unde este stabilit beneficiarul. Daca beneficiarul roman nu poate justifica aplicarea scutirii de TVA atunci operatiunea va fi considerata taxabila si va trebui sa aplice TVA prin mecanismul taxarii inverse, dar nu va avea obligatia sa raporteze achizitia de servicii in declaratia recapitulativa lunara, nefiind o achizitie intracomunitara de servicii datorita faptului ca prestatorul este o persoana stabilita in afara Comunitatii.

Determinarea regimului fiscal pentru livrari de bunuri sub conditia FOB realizate de catre o societate din Romania inregistrata in scopuri de TVA, catre un beneficiar inregistrat in scopuri de TVA intrun alt stat membru. Conform art. 128 alin. (9) din Codul fiscal, livrarile intracomunitare reprezinta o livrare de bunuri (...) care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru in alt stat membru de catre furnizor sau de persoana catre care se efectueaza livrarea ori alta persoana in contul acestora. Art. 143 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal clasifica aceste operatiuni in categoria celor scutite cu drept de deducere daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele doua conditii: - livrarea este in beneficiul unei persoane inregistrate in scopuri de TVA in celalalt stat membru si comunica codul de inregistrare furnizorului din Romania; - bunurile sunt transportate din Romania in statul membru al beneficiarului. Pentru beneficiar, in calitate de cumparator, operatiunea de livrare intracomunitara de catre furnizorul din Romania va reprezenta o operatiune de achizitie intracomunitara de bunuri pentru care va datora TVA in tara aplicand mecanismul taxarii inverse. Analizand cumulativ cele doua texte fiscale s art. 128 alin. (9) si art. 143 alin. (2) lit. a) din Codul fiscalt , rezulta ca, conditia de livrare din contractul existent intre parti este mai putin relevanta din perspective taxei, atata timp cat sunt indeplinite si dovedite cele doua conditii cumulative. Observam ca reglementarile fiscale nu leaga in mod necesar locul achizitiei intracomunitare de conditia de livrare, astfel ca, in conformitate cu dispozitiile art. 1321 alin. (1) din Codul fiscal, locul achizitiei intracomunitare va fi considerat locul unde se gasesc bunurile in momentul in care se incheie transportul sau expeditia bunurilor, fara a face distinctie cine anume este obligat sa realizeze transportul sau expeditia in functie de conditia de livrare contractata. Facem aceasta precizare deoarece o posibila confuzie ar putea fi generata de dispozitiile art. 132 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal care stabileste locul livrarii ca fiind locul unde bunurile sunt puse la dispozit ia cumparatorului in cazul in care acestea nu sunt transportate sau expediate (livrari FOB sau EXW). Cu toate acestea, legiuitorul a stabilit un regim fiscal clar prin art. 126 alin. (9) lit. b) coroborat cu art. 143 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, si anume operatiunile vor fi tratate ca scutite cu drept de deducere daca cele doua conditii sunt indeplinite.