Sunteți pe pagina 1din 2

Att Hipocrate ct i Aristotel, printre alii au fcut clasificri ale argilelor medicinale.

Argilele au fost denumite diferit n funcie de origine, compoziie mineralogic i proprieti. De exemplu, Terra Samia, T. Sigillata, T. Lemnia, T. Cimolia, T. Sonoptica, T. Eretria, T. Negra, etc ., (Bech, 1996; Giammatteo i colab., 1997). Clasificarea argilelor este greu de realizat, ele fiind un amestec de minerale cu particule foarte fine i cu o compoziie chimic foarte variat. Varietile mineralogice sunt foarte numeroase, iar denumirile mineralelor nu dau totdeauna o indicaie asupra compoziiei. O alt dificultate care apare la clasificarea acestora este structura argilelor. O clasificare din punct de vedere structural, care la rndul su s fie pus n legtur cu proprietile argilelor este mult mai util, ns cercetrile sub acest aspect sunt departe de a fi complete. De aceea ncadrarea precis a hidroaluminosilicailor i argilelor n cadrul sistemului H2O-Al2O3-SiO2 nu este posibil. O clasificare mai ampl a argilelor se realizeaz n funcie de ncrcarea straturilor, n dou subgrupe: (Vaccari, 1998; Vaccari 1999). (a) argile cationice - larg rspndite n natur, acestea au ncrcate negativ straturile de alumino-silicat avnd cationi ntre spaiul dintre straturi, pentru a echilibra ncrctura; (b) argile anionice - mai rar ntlnite n natur dar relativ simplu de sintetizat sunt hidroxizi micti dublu stratificai, avnd ntre straturi spaii care conin anioni de schimb i molecule de ap, acestea au ncrcate pozitiv straturile metal-hidroxid cu echilibrarea anionilor i a moleculelor de ap poziionate n strat. Din punct de vedere al structurii cristaline argilele se clasific n dou mari grupe, fiecare grup fiind format din mai multe subgrupe: (a) argile cu straturi bilamelare (cu straturi sau lamele 1:1 sau T:O, respectiv un strat tetraedric i unul octaedric); (b) argile cu straturi trilamelare (straturi 2:1 sau 2 T:O, respectiv formate dintrun strat octaedric dispus ntre dou straturi tetraedrice structuri de tip sandvici). innd cont i de subgrupele specifice celor dou categorii de argile prezentate anterior, s-a propus urmtoarea clasificare (Konta, 1995): grupa caolinitului i serpentinelor silicai bilamelari (exemplu: caolinit, haloisit, crisotilit); grupa micelor filosilicai trilamelari (exemplu: iliitul); grupa vermiculitei filosilicai trilamelari expandai (exemplu: vermiculitul trioctaedric);

grupa smectitelor (bentonitelor) filosilicai trilamelari puternic expandai (exemplu: montmorilonitul, beidelitul, nontronitul, saponitul); grupa pirofilitului i talcului filosilicai trilamelari neexpandai (exemplu: pirofilitul, talcul); grupa cloritelor filosilicai cu patru straturi (exemplu: donbasitul); grupa paligorskitului i sepiolitei silicai stratificai fibroi (exemplu rectorite).

S-ar putea să vă placă și