ASTRONOMIA INVIZIBILULUI SI EXISPENTA VIETII IN UNIVERS : In timpul existentei ssle, tréind ei muncind sub influenta binefi- cdtoare a Sosrelui, omul si-e adaptat si sensibilizat ochiul la radie- idle mise de astrul silei, radiatii care pitrund prin atmosfera terestzi si ale ciror lungini de uné& ocupi un domeniu foarte restring din spectrul electromagnetic. Bete vorba de domeniul spectral vizibil (optic) prin intermediul cdruia au fost obtinute toate resultatele astronomiei pind de la junitatea secolului nostru. Pentru receptionares radietiilor eu lungimi de udd fn afera éomeniului optic, se folosese radiotelescompe, care pot fi instalate pe suprefaje Pamintului, sau receptoare speciale amplasate la boréul wnor aviosne, baloane, rachete sau sateliti artificicli ai planeted noastre. In modul aceste, tehnica modernd face’ posibil ca, al&turi de Tadiatiile optice, si se foloseasct s1 informatiile purtate de adiatiile din domeniile spectrale invizibile. a apirut astfel Astronomia invizibilului esre, piin resultatele inregictrate, a uimit 1 pe cei mai sceptici cugetiitori. Inéiferent de metodele utilizate, de mult timp, incercind si des- eifreze tainele bolfii ceresti, omul este preceiipat de existenta unor f.inte rayionale in comos gi se intrebs sinten noi care singuri fn Univers? Desi pind acum stiinta nu a dat un riéspms concret la intrebarile Ge felul celed de mai sus, rezulta teoretice ne indreptitesc si afirmim cd omul nu este singura flint ravionalé in Univers. Foarte probabil ci exista gi alte ,lmi" locuibile aseminitoare cu aceca in care trim noi, Da¥ unde se gise- Se cle? si 1a ce nivel de dezvoltare au ajun\fiintele respective? sint intrebiri la care, deocamdatd, se rispunde mmai prin sees at speoulatii. Problema existenjei vietii in Univers, pe alte planete deceit @ umor cercet&ri practice siPinintul, a preocupat cele mai lerei pituri ale omenirii, ier rispun- surile date la intrebirile de genul celor dmaxskxsus mentionate au éepins atit de dezvoltarea gtiintel intr-o epocd dati, cit si de pozitia filozofiek Ge pe care erau sbordate. Astfel, in decursul anilor, astro~ nonia optic& a furnizat imagini proprif despre etructura Universulul. In acest cadru amintin ch pind In secolul el 16-le al erei noastre a prodominat ceocentrisaul: Pamintul era presupus central st stenulut planetar, iar Soarele, una gi celelalte planete erau considerate miseindu-se fn jurul lui. & fost o ipotez’ care, pe misuri ce se seure gea timpul, era tot mai mult contrasisi de datele observationale. Bvident o&, intr-un astfel de sistem, nici vorb& nu putes £1 despre existenta vietii extraterestre. Neputind explica anumite fenomene observate, sistemul ceocentrie a fogt fnlocuit cu sistemul planeter heliocentric ude Soarele coups ‘pozitia centeald, iar Pimintul este wgruncat" intre plenctes De alet ineinte privilegiile Pimintvlui ineeteazt, apar tot met multe idei care sustin existenta vietii si pe elte planete ele sistemului solar. Dar odaté cu misurarea distentelor stelelor si constatarea a acestea sint situate la éepirt&ri mari ci foarte diferite intre é! sea Gestramat credints in existenya mei bolti de cristal, pe care stelele se ,aprind" seara si se asting" dimineata. A inceput o eré nou in cereetarea astronomicd, unde Soarele este considerat cao stea obisnuita, avind o pozitie Gestul de periferic’ in sistemul nostru stelar - Gelexia. De data eceasta, problema existentei vietii extraterestre primeste un cadru nou. In Univers exista nenumirate stele aseminitoare Soareluly; unele dintre acestea putind sk alibi planete cu wonditii favorabile pentru aparitia si dezvoltarea vietid, De eict inainte omul devine din ce in ce mei convine ci nu este singur fin Univers, se teme @ din ce fn ce mai putin de o singurital acum inainte, prin deazvoltarea studiilor de mecanict, se evidentiazt reece gi uneori insptiimintitoare. De legile naturale care guverneazi migeares corpurilor ceresti. Prin @atele observatiionale—-----———----—-3+ astronomia confirmi caracterul universal al legilor respective. La inceputul secolului nostru se pune in evidenti existenta unor nebuloase extragalactice care, ulterior, s-au dovedit a fi sisteme stelare, asa cum este ci Galaxia noastra. Distributia spatiald a acesto ra este aseminitoare cu aceea a unor insule intr-un ocean, de unde si denunires lor de Ingule in Univers. In urma cercetérilor amintite mai sus, s-a cristalizat ideea ci Universul? este alcdtuit dintr-un numir mare de galaxii care, in confor mitate cu legea stabilitd de Hubble (1929), se indepirteazi de noi cu viteze ale céror mirimi sint cu atit mai mari, cu eft obiectele consi- derate sint situate la distante mai mari. S-a emis, astfel, ipoteza unui Univers in expansiune, dar nici astizi nu se stie precis dack este vorba de o expansiune nelimitat’ sau dacd in prezent observim numai o fazi trecdtoare din existenja unui Univers pulsatoriu. Noile rezultate obtinute in cercetarea structurii Universului au creat conditiile in care existentja vietii extraterestre devine una Gintre cele mai importante probleme de care, aldturi de astronomi, se intereseazi biologii, chi,istii, fizieienii si toti aceia care se preo- cupé de existenta lumii reale. Dar, pentru a cduta viati in Univers, noi trebuie si stim ce este viata si unde se poate gisi ea.. De aceea, presupunind ci viata teres- tri este destul de bine cunoseuti, pe mai departe ne vom interesa de eel de al doilea aspect: ‘nde poate si existe viati pe alte planete? Ne referim, agadar, la o problem4 care este, gi va mai fi inci multad vreme, la ordinea zilei. ‘ 4m schifet mah sus tabloul Universului care a rezultat din observa $iile efectuate in domeniul spectral optic. Dar, aga cum araté cerceti- vile din ultimii ani, tabloul respectiv, degi nu modificat, a fost considerabil completat cu rezultatele obtinute prin intermediul astro- nomiei invizibilului, adic&i éu rezhltatele obtinute la lungimile de undis radio, infrarosii, ultraviolete, precum si acele care definese domeniily radistiilor rntgen (raze X) si raze gamma.