Sunteți pe pagina 1din 3

STUDENT: SENDROIU LIGIA MAGDALENA (ANUL I PPS) Titlul original: FRANK VITARO, DENIS LAROCQUE, MICHEL JANOSZ &

RICHARD E. TREMBLAY, Research Unit on Childrens Psycho-social Maladjustment, University of Montreal, Montreal (Quebec), Canada (2001). Negative Social Experiences and Dropping Out of School, Educational Psychology, Vol. 21, No. 4. Rezumat: Scopul acestui studiu a fost de a testa un model de predictie al retragerii timpurii din scoala, folosind un esation de 751 baieti accentuandu-se rolul relatiei cu colegii. Modelul includea retragerea timpurie si performanta academica drept factori principali ai declansarii unui lant de evenimente, care include acceptarea sociala a colegilor si asocierea cu prieteni avand comportamente deviante si abandon scolar. Modelul include si variabile socio-familiale, variabila parinteasca ca potential moderator. Rezultatele au confirmat puterea intreruperii timpurii si performanta academica timpurie in anticiparea abandonului scolar. Totusi, efectul acestor variabile au oscilat in functie de varsta la care s-a produs abandonul scolar. Slaba acceptare sociala a colegilor de clasa nu a adus contributii aditionale in prezicerea procesului de retragere din scoala. Insa contactul cu prieteni care au abandonat scoala a avut. Nu s-au gasit efecte moderatoare din partea parintilor. Procesele socio-psihologice implicate in traiectoria ce conduce baietii catre abandon scolar si importanta orientarii timpurii catre retragere si dificultatile academice care previn abandonul scolar sunt accentuate in discutie. Esantion: Sapte sute cincizeci si unu de baieti au participat la acest studiu. Ei erau participant ai unui studio longitudinal in curs de desfasurare, inceput in anul 1984 cu 1034 copii de gradinita vorbitori de limba franceza. Acesti baieti compuneau un esantion reprezentand 87% din totalul baietilor din 53 de scoli localizate in zonele defavorizate ale Montrealului, in Canada. Toti baietii erau caucazieni ai caror parinti nu au depasit clasa 14 (M=10,5 ani de scolarizare). Parintii (in primul rand mamele) au oferit informatii asupra ocupatiilor parintilor cu care locuiau copiii. Instrumente: S-a folosit scala Blishen et all. (1987) a prestigiului ocupational din Canada pentru a nota ocupatia fiecarui parinte intr-o scala continua. Scorul se bazeaza pe venitul mediu si nivelul mediu de educatie, comparate cu ocupatiile din Canada. Pentru baietii care locuiau cu 2 parinti muncitori, s-a folosit cel mai mare scor. Scorul minim al scalei (17,8) a fost atribuit baietilor ce traiau in familii beneficiind de ajutor social sau somaj. 13% dintre baieti traiau in asemenea conditii. Scorul mediu pentru intrebul esantion a fost de 38,87 (SD=14,54). Baietii au fost monitorizati in fiecare an de la 6 ani pana la 17 ani.

Rezumatul articolului: Obiectivul acestui studiu a fost de a examina daca relatia cu colegii are un rol mediator, moderator sau daca nu influenteaza traiectoria ce duce catre un abandon scolar timpuriu. Rezultatele au aratat ca situatia sociala a familiei are legatura cu abandonul. Experientele sociale negative (lipsa de popularitate si de prieteni) nu a prevazut abandonul scolar, atat timp cat dispozitiile personale si familia au fost controlate. Prezentul studiu a sugerat ca lipsa prietenilor in clasa si lipsa de popularitate printre colegi sunt indicatori ai problemelor personale, dar nu contribuie la calea ce duce catre abandonul scolar. Asocierea cu prieteni cu comportamente deviante, in adolescent, reprezinta unul din motivele ce conduc catre retragerea din scoala. Baietii care fac parte din grupuri de prieteni ce nu frecventeaza scoala sunt mai predispusi sa dezvolte atitudini nefavorabile pentru realizarile scolare. Doua variabile au fost legate de abandonul scolar: respingerea de catre colegi si asocierile cu persoane cu comportamente problematice. Ca exemplu, multi copii cu comportamente distructive au suportat respingeri din partea colegilor. Nu s-a realizat o legatura in toate studiile intre respingerea colegilor si abandon. Lipsa prietenilor poate creste riscul de abandon. Kupersmidt e de parere ca respingerea colegilor si lipsa prietenilor, cresc frustrarea simtita in caz de existenta a notelor mici si a sanctiunilor pentru realizari scazute, si maresc motivatia elevilor pentru a abandona scoala inainte de absolvire. El a aratat ca statutul colegilor prezice acomodarea academica ulterioara, chiar si dupa controlul pentru sex, rasa, note medii si reputatia elevului printre colegi. Ollendick a aratat ca acei copii de 9 ani respinsi de colegi, au note mai mici si sunt mai predispusi la abandon peste 5 ani, decat elevii nerespinsi. Obictivele studiului au fost impartite in: 1. Testarea rolului pe care il au colegii (lipsa popularitatii, lipsa prietenilor si prieteni cu comportamente deviante) in modelul comportamental care include variabile personale (comportamentale si academice) si socio-familiale (factori demografici si practica parintilor) 2. Examinarea daca rolul acestor variabile variaza in functie de varsta la care se petrece abandonul (mai devreme sau mai tarziu) Consecintele personale si sociale ale abandonului scolar sunt costisitoare. Cei care au renuntat la scoala prezinta un nivel ridicat al somajului si au castiguri material mai mici decat absolventii de liceu. Acestia sunt mai predispusi sa participe la activitati ilegale si sa aibe probleme afective si de sanatate. Numarul mare al abandonului scolar creaza un punct de plecare negativ al tinerilor intr-o societate, in mod special in timpul perioadelor de dificultate economica, perioade in care nici macar o diploma de absolvire nu reprezinta o garantie pentru a avea un loc de munca.