Sunteți pe pagina 1din 6

Tusea convulsiva

Bine descrisa in secolul al XVI , Syiberneau da denumirea de Pertusis.In 1906 , se izoleaza Bordetelea Pertusis. Boala avea raspandire universala , mai afectati fiind cei din zonele temperate si reci. In Romania vaccinarea impotriva tusei convulsive a inceput in 1961 si a dus la o scadere de la 600-1000 de cazuri la 100.000 locuitori la 8-9 cazuri la 100.000 locuitori in 1990 Process epidemiologic Sursa : - omul bolnav forme tipice (varste pana la 18 ani), forme atipice ( adulti ,vaccinati) - omul purtator : - preinfectios foarte contagios 7 zile - sanatos contagios cateva zile convalescent Transmiterea : - directa : picaturi de secretii nazofaringiene - indirect : rar dar e posibila Receptivitatea: - generala, este foarte mare de la nastere, crescuta pana la prescolari , apoi scade in mod natural - nu exista imunitate transferata de la mama la fat - imunitatea dupa boala sau vaccinareeste foarte durabila Forme de manifestare : - sporadic - -endemica - epidemica:, in zonele acoperite bine vaccinal aproape a disparut Preventia : - masuri generale tin cont de interventia factorilor naturali si socioeconomic - masuri specifice - imunoglobine /ml/kg corp la copii problema sau antibiotic: eritromicina 30-40 mg/kg corp /zi sau ampicilina 100 mg/ kg corp /zi - vaccinarea doar in componenta antipertusis din diferite tipuri de vaccine. Combaterea : - declarare rapida si nominal a cazurilor - ancheta epidemiologica cu izolare in spital inclusive pentru suspecti - pentru contacti supraveghere 3 saptamani de la ultimull caz si vaccinare
1

- pt contacti se pot administra imunoglobine 0.2-0.3ml/kg corp sau antibiotic : eritromicina 30-40 mg/kg corp - carantinizarea colectivitatilor cu risc - decontaminarea chimica in focar Date clinice : - incubatia : pana la 3 saptamani - perioada de invazie : instalare insidioasa cu febra moderata , catar, indispozitie si aparitia unei tuse deosebite - perioada de stare : tusea devine fregventa , obositoare fiind anuntata printr-o senzatie de gadilitura .In timpul tusei senzatie de axfixie , anxietate si uneori stranut repetat . In scurt timp tusea va evolua in accese : (quinte+reprise)inspir profund chinuitor urmat de tuse sacadata cu limba propulsata in afara gurii , urmeaza apoi o incercare de inspir cand datorita edemului laringian aerul suiera . pacientul prezinta cianoza si are sentimental de moarte iminenta prin axfixie , dupa accesul de tuse urmeaza o repriza de liniste cand se elimina o sputa filanta vascoasa cu aspect de albus de ou . In formele severe avem noi saccade rezultand rezultand tuse qvintoasa .? .In formele usoare 4-6 / h, in formele medii 10-25/h in formele severe peste 30 / h. Uneori dupoa accesul de tuse pot apare varsaturi care sunt grave daca se produc noaptea spre dimineata, la sugari pot apare convulsii datorita hipoziei cerebrale, dupa un acces bolnavul prezinta o stare de epuizare somnolenta. - Convalescenta : tusea devina bogataa in expectoriatii iar starea generala se amelioreaza Complicatii : - hemoragii cu localizari diverse, -prolaps rectal, - hernie - emfizem subcutanat -pneumotorox - bronhopneumonii prin suprainfectii

Rujeola :
Boala specifica omului : Cunoscuta inca din antichitate a fost bine descrisa in sec 19 si 17 cand s-a separate de cariola si scarlatina. In trecut erau decese fregvente ca urmare a complicatiilor la copii de 4-5 ani
2

In Romania Campania de vaccinare antirujeolica a inceput in 1967, iar extinderea ei a dus la reducerea nr de cazuri de la 300-1000 de cazuri la 100.000 locuitori pana la valoarea de sub 10 cazuri la 100.000 locuitori in ani epidemic Vaccinul a determinat insa adultilizarea bolii si infantilizarea ( aparitia de cazuri peste 15 ani sau la sugari sub 1 an ) Procesul epidemiologic : Sursa : Omul : - Bolnav forme tipice ( cu exantem), forme atipice : natural atipice , postvaccinal atipice. Omul bolnav este foarte contagios cateva zile de la debut ( 5 zile maxim) - Purtatorul : - Purtatorul Preinfectios contagios 3-5 zile in debut - Purtatorul sanatos contagiozitate scazuta - Purtatorul fost bolnav ---fara importanta Transmitere - Directa prin picaturi de secretie nazofaringiana : doza infectanta este foarte mica - Indirect : aer ,obiecte , etc. Receptivitate - Este generala toate persoanale pot contacta boala - Exista transfer de la mama la fat se realizeaza astfel o protective pasiva aprox 6 luni - Imunitatea postinfectioasa este durabila - In tarile dezvoltate receptivitatea este mai mare in paturile sarace ale populatiei - Grupele cu risc sunt reprezentate de : premature , distrofici, personae tarate sau cu SIDA , HIV positive - Sau semnalat cazuri si de rujeola intrauterine Forme de manifestare : - Inainte de introducerea vaccinului aveau loc epidemii multiciclice (2-4 ani) cu mortalitate ridicata - Odata cu introducerea si extinderea vaccinarilor in unele tari gasim avem forma sporadic, actualmente chiar si in Romania cu toata vaccinarea in cadrul programului national de imunizare au aparut microepidemii pe golurile imunitare sau in judetele cu sate isolate. Preventia Masuri generale : - Supravegherea colectivitatilor de copii vaccinati si nevaccinati - Screening serologic pentru evaluarea evolutiei curbei de anticorpi postvaccin - Protectie speciala a copiilor cu contraindicatii pentru vaccin si a gravidelor Masuri specifice : - Vaccinarea specifica ..actualmente se foloseste in cadrul programului national de imunizare trivaccinul antirujeolic antirubeolic , antioreionic
3

- Vaccinul se gaseste tras in seringa iar administrarea se va face i.m. in treimea inferioara a coapsei - La copii in clasa a 1 se administreaza inca o doza de ROR. Date clinice : Incubatia --1-2 saptamani Perioada de invazie - Debut gradual nu brusc ca in scarlatina cu febra, frisoane mici si repetate, coriza fenomene de bronsita sau laringita - Apare semnul FILATOV- Koplich din a 2-a si si tine aproix 2-3 zile perioada eruptiva este reprezentata de micropapule albe isolate sau in grupuri pe o zona rosie de cativa mm , micropapulele se intalnesc pe mucoasa jugala langa ultimiii molari mai rar pe gingii cu aspect de gris sau stropitura de var - Radiologic in peste 50 % din cazuri apare o imagine de pneumonie interstitial - Starea generala este usor alterata Perioada de stare : - Apare exantem, debut nocturn , retroarticular - Se generalizeaza in 3 zile si este reprezentat de macule fine asimetrice ca intensitate - Exantemul este insotit de exacerbarea fenomenelor generale febra, fenomene meningoencefalitice ..??!! - Stingerea exantemului se face prin descuamare fina la 6-10 zile de la debut si se insoteste de scaderea febrei si ameliorarea starii generala Complicatii : - Precoce : pneumonia rujeolica, encefalite acute - Tardive :

Rubeola :
Boala infectioasa specifica omului .Recunoscuta ca entitate ..separata in 1981 .Pana in 1941 era considerate o boala benigna dar este dovedit rolul .ratogen al virusului . In 1954 se descopera virusul .In 1962 se stabileste capacitatea limfotrofa ( ganglionii limfatici cresc in volum) in mare parte prin stimularea formei de leucocite tinere de iritatii si de aparitia plasmocitelor . In 1964 marea epidemie in SUA cu nasterea a peste 10.000 de malformatii proveniti din gravid care au facut rubeola . In 1969 incepe programul de vaccinare sistematica in SUA . Pana in 1990 era o boala nedeclarabila nu se cunostea morbiditatea . Actualmente boala cu declarare nominal in termen de max 5 zile Boala este determinate de virusul Rubeolic care face parte din familia Toga Viridae , gen Rubivirus . Procesul Epidemiologic :
4

Sursa : Omul : - Bolnav forme tipice forme atipice este contagios toata perioada de boala - Purtatorul - preinfectios foarte contagios 7 zile - sanatos 2-3 zile - fost bolnav ..convalescent , pseudocronic, este contagios pana la 1 an in rubeola congenital In rubeola congenital sursa este de 1x100 Mai redusa decat restul surselor .Ea elimina concomitent prin secretie nazofaringiana, urina, fecale, secretii conjunctivale, secretie vaginala. Transmitere : - directa prin secretie nazofaringiana, transplacentar - indirect: aer obiecte..etcetc.. Receptivitate : - este generala - este foarte mare la prescolarii mijlocii si mari - acum si la adolescent - imunitatea post boala este solida si durabila - imunitatea post-vaccin este buna - protective maternal pasiva mare ..pana la 6 luni. Factori favorizanti - idem gripa Forme de manifestare : - sporadic intalnita in colectivitatile vaccinate in perioada interepidemica - endemic nu este caracteristica - epidemica cu exceptia SUA este caracteristica. Date clinice : Incubatie : 14-21 zile Perioada de invazie : - dureaza 2-4 zile , debut insidious , fregvent ca o gripa : febra usoara, catar nazal, infectie conjunctivala, usoara faringita, usoara cefalee, indispozitie. - Apare adenopatia care poate tina 2-6 saptamani - Ganglionii au dimensiuni de pana la un bob de mazare sau aluna - Adenopatia apare cu 4-10 zile inaintea eruptiei si in multe cazuri poate constitui singura manifestare - Sunt prinsi ganglionii occipital retro si submastoidieni , laterocervicali ( un intreg lant , submaxilari, axilari, inghinali. - Splina poate fi moderat marita. Perioada de stare - Tumefactia ganglionilor limfatici persista
5

- Fenomene modeste, apare exantem reprezentat de macule roz , rotunde ovale nu prea intense si cu portiuni de piele sanatoasa intre ele. - Eruptia apare mai intai dupa ureche sau frunte si se generalizeaza rapid in 24 h, mai abundant pe trunchi usor pruriginoasa ea dispare in cateva ore . - In sange intalnim modificari ce sunt max intre a 4 si a 8 zi de boala si persista 5-6 saptamani - Leucopenia, neutropenie si limfocitoza relative , plasmocite si cellule aturka , uneori usoara monocitoza si eozinofile. Complicatii : sunt foarte rare (artrita) la gravid poate la infectare produsilor de conceptie . Manifestari ale rubeolei congenital : - Oculare cataracta nuclear , microoftalmie, iridoclita , glaucoma. - Auditive - surditate tulburari vestibulare. - Cardiovasculare : persistent canalului arterial, stenoza arterial, stenoza arterei pulmonare , defect de sept intraventricular, cuartactii de aorta, necroza miocardica. - Altele : sangvine, osoase, muscular, digestive, genitourinare, cutanate, metabolice, si de crestere .

S-ar putea să vă placă și