Jocuri de motricitate

Obiectiv : deprinderea motrica exersata Varsta : 3-4 ani S FIM PRIETENI Tipul jocului: modern, joc de socializare Numrul de participani: 6 -20; Perioada de desfurare: 10-15 minute; Locaia: n sala de clas sau n aer liber; Materiale auxiliare: o floare natural, melodia interpretat la pian (optional) Obiective: - integrarea copiilor intr-un joc de grup; - preluarea cu uurin a rolului. Regulile jocului: Copiii formeaz un cerc. Unul dintre ei, innd n mn o floare, ncearc s-i gseasc un prieten, mergnd prin faa copiilor din cerc, n timp ce acetia cnt: Colind grdinia Prieten s-mi gsesc O floare minunat In dar s-i druiesc

Iepurasul Deprinderea motric exersat: sritur cu desprindere de pe ambele picioare. Materiale: cciulie de iepura.Formaie de lucru: cerc. Desfurarea jocului: Micrile care urmeaz s fie efectuate de copii sunt sugerate prin intermediul urmtoarelor versuri:

Iepuraul urecheat Sare, sare speriat sritur pe loc, cu genunchii uor ndoii. Uite-l, iute s-a ascuns! ghemuire De sub tuf el privete, Dac nimeni nu-l pndete. Cnd s-l prindem, hop, el sare sritur cu deplasare nainte. i o ia din nou la vale.

Cine ne-a iesit in drum Deprinderea motric exersat: mers cu oprire la semnal. Materiale: jucrii, reprezentnd animale. Formaie de lucru: coloan cte unul. Desfurarea jocului: Copiii se plimb (mers obinuit), pe fond muzical. Traseul este stabilit de educatoare. De-a lungul acestuia sunt aezate, la interval de 4-5 m, jucrii, de preferin de dimendiuni mai mari, pentru a putea fi mai uor reperate de copii. La semnalul Stop, cine ne-a ieit n drum?, copiii se opresc. Se recomand asocierea comenzii cu ridicarea jucriei ntlnite pe traseu, de ctre educatoare. Mingea jucausa Deprinderea motric exersat: aruncare cu ambele mini de jos. Materiale: mingi pentru toi copiii, jucrii suspendate. Formaie de lucru: linie. Desfurarea jocului: Micrile care trebuie efectuate sunt sugerate de versurile: Sus, sus, sus, zboar mingea sus. Ursuleul de-l ineti, pe noi toi ne-nveseleti. SUS! La comanda SUS!, mingea este aruncat de toi copiii aflai sub obiectele suspendate, n dreptul unei linii traste n prealabil de ctre educatoare. Dup recuperarea mingilor, jocul continu. Dup fiecare aruncare reuit, copiii care nimeresc jucria suspendat sunt apreciai, ludai, recompensai. Cauta steguletul Deprinderea motric exersat: mers spre o direcie indicat. Materiale: un stegule. Formaie de lucru: cerc, coloan cte unul. Desfurarea jocului: Copiii merg n formaie de cerc, interpretnd cntecul Steagul nostru. La ridicarea steagului de

ctre educatoare, copiii se deplaseaz n coloan cte unul, spre direcia indicat. La reluarea jocului, se schimb direcia de deplasare. Iepurii la morcovi Deprinderea motric exersat: sritur liber cu desprindere de pe ambele picioare. Materiale: mti de iepurai, benzi din hrtie colorat, morcovi naturali, din plastic, sau confecionai din carton. Formaie de lucru: dou linii trasate fa n fa. Desfurarea jocului: Linia de plecare, delimitat cu ajutorul unor benzi de hrtie colorat, cu creta sau cu scoci, reprezint casa iepurailor. Acetia trebuie s ajung la stratul cu morcovi, situat la o deprtare de 2-3 m, prin sritur pe ambele picioare. La comanda Iepurii la morcovi!, copiii pornesc cu aceeai sritur, ndreptndu-se ct mai repede spre stratul de morcovi. Odat ajuni la destinaie, execut srituri libere pe loc, imitnd ronitul morcovilor. La comanda Iepurii acas!, copii revin la locurile de plecare, tot prin srituri libere cu desprindere de pe ambele picioare, cu deplasare nainte. Clopotelul Deprinderea motric exersat: alergare spre o direcie indicat. Materiale: clopoei, cteva panglici de 4 culori sau ecusoane colorate. Formaie de lucru: cerc. Desfurarea jocului: Copiii se deplaseaz n mers, n cerc, pe versurile: Clopoelul sun, sun, Dinga, dinga, ding, i ne-aducevoie bun, Dinga, dinga, ding. Clopoelul l primete Cine primu-aici sosete. La comanda sugerat de ultimul vers, copiii alearg spre direcia din care se aude clopoelul mnuit de educatoare. Copiii se grupeaz n funcie de culoarea panglicilor sau ecusoanelor colorate pe care le poart. La reluarea jocului, educatoarea i schimb locul. Trecem puntea Deprinderea motric exersat: mers n echilibru ntre dou linii paralele, trasate pe sol. Materiale: fii din hrtie sau material, cret, copaci-machet. Formaie de lucru: ir. Desfurarea jocului: Copiii se deplaseaz prin pdure, care este sugerat cu ajutorul copacilor-machet sau al altor materiale de care dispune educatoarea, cntnd un cntec cunoscut. La comanda Trecem puntea!,

aceasta fiind reprezentat de o poriune de 2-3 m lungime, delimitat de dou benzi din hrtie sau de linii trasate pe sol cu cret colorat, la distan de 30-40 cm una de cealalt, copiii execut mersul n echilibru.

Sarpele si vrabiuta Deprinderile motrice exersate: mers cu ocolirea unor obstacole, alergare cu pire peste obstacole. Materiale: jucrii mici, cuburi, machete de copaci, jucrii de dimensiuni mai mari, scunele, msue. Formaie de lucru: ir. Desfurarea jocului: Copiii sunt mprii n dou grupe, una reprezentnd erpii, cealalt vrbiuele, aezate pe dou iruri, cte unul n dreptul traseelor care urmeaz s fie parcurse, unul cu ocolirea obstacolelor, altul cu pirea peste obstacole. La comand, irurile pornesc, fiecare urmnd traseul care a fost stabilit dinainte. n timpul deplasrii, copiii imit ssitul arpelui, respectiv, ciripitul vrbiuei. Odat ajunse la captul traseului, echipele i schimb locurile i rolurile i jocul continu. Cursa broscutelor Deprinderi motrice exersate: sritura n lungime de pe loc i mers cu pire peste obstacole. Materiale: machete de copaci, scunele, mese, cercuri, mti, jucrii, obstacole mici. Formaie de lucru: ir. Desfurarea jocului: Copiii sunt dispui pe 4 iruri, napoia liniei de plecare. De la linia de plecare, pe o distan de cca3 m, se plaseaz obstacole mici (cu nlimea de la 4 cm pn la 30 cm) i, n continuarea lor, cte 3 cercuri de lemn, cu diametrul de 80-90 cm. La rostirea versurilor de ctre educatoare: Hai, broscuelor, pornii! Peste balt s srii!, primii copii din fiecare ir pornesc n mers, pind peste obstacole, apoi sar din cerc n cerc i se ntorc n alergare spre coada irului propriu. Ursii in padure Deprinderi motrice exersate: trre pe genunchi i palme i mers cu ocolirea unor obstacole. Materiale: mti pentru ursulei sau ecusoane, machete de copaci sau alte obiecte care sugereaz pdurea, covor, saltea de gimnastic. Pentru desfurarea jocului se recomand urmtoarele versuri: Mergem veseli prin pdure, - copiii execut mers cu ocolirea obstacolelor. Tufele le ocolim. Vrem s-ajungem la brlogul Ursului i s-l privim.

Ursul ce-a stat nemicat Ne-a vzut i s-a-nfuriat. Iute, iute noi plecm, Mersul lui l imitm.

- copiii execut trre pe genunchi i palme.

******************************************************************************

Lant de sarituri Copiii sunt organizati in mai multe echipe. Primul concurent al fiecarei echipe executa la semnalul conducatorului de joc o saritura in lungime de pe loc. Din locul unde a aterizat, urmatorul din echipa va executa, de asemenea o saritura in lungime de pe loc, apoi sare urmatorul s.a.m.d. Echipa care a parcurs distanta cea mai mare castiga. Varianta Cursa vrabiutei: fiecare participant sare pe varfuri si pe ambele picioare lipite cu deplasare inainte. Cursa cu sarituri se mai poate executa cand pe un picior, cand pe altul. Randunica fara cuib Se deseneaza pe sol un cerc mare pe marginea caruia stau copiii la egala distanta unul de altul. Fiecare copil isi deseneaza in jurul sau un cerc mic(cuibul). Unul dintre copii sta in mijlocul cercului mare (randunica). Toti ceilalti copii stau in cuibul lor. La semnalul conducatorului jocului ,,zburati, randunelele isi schimba cuiburile intre ele. Randunica din mijloc care nu are cuib ,urmareste si ea sa ocupe un cuib.Cel ce ramane fara cuib trece in mijlocul cercului mare. Jocul se repeta. Varianta Scaunele muzicale (la petreceri de copii). Se formeaza un cerc din scaune, cu unul mai putin decat totalul copiilor. La pornirea unei melodii copiii danseaza in jurul scaunelor pana la oprirea muzicii, moment in care copiii trebuie sa ocupe scaunele libere, iar copilul ramas in picioare este eliminat impreuna cu un scaun, pentru a se putea relua jocul cu copiii ramasi. Jocul se termina cand raman 2 copiii si un scaun. Cursa cangurilor E un joc foarte popular, care poate fi jucat si in doi, sau intre doua echipe. Copii vor fi impartiti pe doua echipe. Fiecare echipa va avea cate o minge, care va fi tinuta intre genunchi. La

semnalul conducatorului, primul copil din fiecare echipa va pleca, imitand saritura cangurului, pe un traseu stabilit in prealabil. Apoi se intoarce prin alergare usoara si preda mingea urmatorului coechipier. Jocul va fi executat de fiecare copil din echipa, castigand echipa care termina prima jocul. Cursa cu cercul Se formeaza doua sau mai multe echipe din cate 10-20 de jucatori.La un semnal, primii din fiecare echipa vor porni lovind succesiv cate un cerc, cu palma su cu un betisor si vor trebui sa strabata o distanta in linie dreapta sau sinuoasa de 20-30 metri. Revenind la echipele lor, ei vor preda cercul si betisorul urmatorului din echipa s.a.m.d. Jocuri in cerc Se traseaza un cerc (ideal pe nisip la plaja). 1)Copiii sunt impartiti in doua echipe si stau asezate astfel: prima echipa ocupa mijlocul cercului, a doua in afara cercului. Acestia cauta sa-i traga afara pe cei din cerc. Pe parcurs se schimba locurile intre echipe. Castiga echipa care reuseste sa traga din cerc un numar mai mare de adversari. 2)Copiii sunt impartiti in doua echipe, asezate pe doua linii, pe perechi, spate in spate in asezat pe sol. Fiecare indoaie genunchii la piept apoi isi imping adversarul, impingand cu talpile in sol, fara sa se ajute de brate. Acela care isi invinge adversarul castiga un punct pentru echipa sa. Este castigatoare echipa care la terminarea jocului are cele mai multe puncte. Varianta: copiii pot sta in picioare si se se pot impinge spate in spate. 3)Copiii stau in cerc cate doi, fata in fata, cu piciorul drept inainte piciorul sting este inapoi (ambele picioare sunt indoite) , apucat reciproc de maini. Ambii imping. Acela care iese din cerc este socotit invins. 4) Copiii se prind de maini in interiorul cercului. Jumatate trag in interior, jumatate in exterior castiga cei care reusesc sa-i traga pe ceilalti. 5)Lupta cocosilor : cate doi, fata in fata, stand intr-un picior: sarituri variate lovind adversarul cu umarul, urmarindu-se dezechilibrarea acestuia.Cel care il doboara pe celalalt sau il scoate din cerc castiga. 6)Se fac grupe de cate 3 copii. Cei din centru se afla cu bratele oblic in jos. Ceilalti stau ghemuiti cu fata in directii opuse si se tin de bratele celui din mijloc. La semnal, copiii incep sa sara din ghemuit, cat mai lung posibil, sub forma de cerc. Cand cei doi au facut o tura de cerc, prin sarituri (pana revin la pozitia initiala), se ridica, schimba un alt copil la centru si continua sariturile. Dupa ce s-a schimbat si al treilea copil la centru, jocul se incheie. Castiga echipa care executa mai repede aceste sarituri in cerc de trei ori.

7)In centrul cercului se asaza 3 popice-cetatea. Cetatea este pazita de un elev care incearca sa pareze mingile aruncate de jucatorii aflati pe linia cercului. Cei de pe linia cercului pentru a gasi momentul favorabil in care sa arunce cu mingea in cetate, pot pasa intre ei 1-2 mingi. Daca unul dintre jucatorii care arunca nimereste cetatea, va trece in locul pazitorului. 8)In centrul cercului se afla un copil. Jucatorii din cerc paseaza intre ei o minge cu care vor incerca sa-l loveasca pe cel din centru. Cine reuseste sa-l atinga cu mingea trece in locul lui. 10) In mijlocul cercului se afla un copil tigrul.Jucatorii de pe cerc isi paseaza o minge rostogolind-o pe sol. Tigrul incearca sa o prinda. In caz de reusita, el va schimba locul cu cel care a pasat gresit mingea sau a ratat prinderea ei. 11)Se formeaza doua grupe egale ca numar. Unii copii vor reprezenta pescarii si altii, pestii. Cercul este lac pentru pesti. Pestii nu au voie sa paraseasca lacul. Pescarii se iau de mana si formeaza o plasa. La un semnal pestiise risipesc si pescarii incearca sa-i prinda, fara sa-si dea drumul la maini. Fiecare peste care este atins de plasa este eliminat din joc. Jocul se termina, cand toti pestiisunt prinsi.

Lantul uman Numar de participanti: de la 10 la 25. Jocul este flexibil deoarece poate fi jucat de grupuri de diferite marimi. Formati grupuri de a proximativ 10 copii fiecare. Grupurile de vor aseza in asa fel incat sa se priveasca unii pe altii; pot fi doua coloane sau pot forma un cerc. Participantii stau umar langa umar. Mai intai, instruitii sa ridice mana stanga si sa se intinda pentru a apuca mana altcuiva care sta de partea cealalta a cercului. Apoi rugati-i sa ridice mana dreapta si sa prinda mana altei persoane decat cea de dinainte. Asigurati-va ca nimeni nu tine de mana pe cineva chiar din dreptul sau si ca lantul nu este intrerupt. Cum se joaca: In timpul jocului grupul trebuie sa comunice si sa-si dea seama cum sa descalceasca nodurile lantului fara sa-si desprinda mainile. Cele doua grupuri se intrec pentru a descalci lantul. Daca un membru al grupului isi desprinde mainile, rupand lantul, atunci grupul trebuie sa inceapa jocul de la inceput, sau se poate impune o pedeapsa pentru acea persoana (ex: sa fie legat la ochi). Variante: Legati la ochi unii sau toti jucatorii; Solicitati ca jocul sa se desfasoare fara ca participantii sa vorbeasca intre ei . Puteti pune un participant sa-i mute pe ceilalti astfel incat sa se desfaca lantul.

Sarpele Se formeaza grupe de cate 5 copii asezati unul in spatele celuilalt in picioare, tinandu-se unul pe celalalt de mijloc, astfel formeaza SARPELE. Primul reprezinta capul sarpelui, ultimul coada acestuia,obligatia capului este sa incerce sa prinda coada alergand,schimband directia de deplasare(stanga-dreapta), fara ca participantii sa dea drumul mainilor de pe mijlocul celui din fata.Se schimba rolurile dupa ce capul a reusit sa prinda coada,copilul din fata trece la coada sirului,astfel incat fiecare copil trece o data prin fiecare segment al sarpelui. Trenuletul orb Se formeaza grupe de cate 4-5 copii asezati unul in spatele celuilalt, si se tin de umeri. Ultimul este locomotiva, acesta va avea ochii deschisi;ceialti vor fi vagoanele, acestia vor fi legati la ochi cu esarfe. Ultimul elev este cel care conduce trenul , dand semnale celorlalti numai prin semne (atingere) astfel: -pentru a merge inainte, el apasa simultan cu ambele maine pe umerii celui din fata sa ,care transmite acelasi mesaj mai departe pana cand ajunge la primul si acesta avanseaza; -pentru a merge la dreapta ,apasa umarul drept al celui din fata ; -pentru a merge la stanga ,apasa umarul stang al celui din fata ; -pentru se opri ridica ambele maini de pe umeri celui din fata . Oglinda Copiii sunt in picioare , in linie , fata in fata. -A- este modelul, iar -B- este oglinda. -A- face un gest lent si precis si B il imita in acelasi timp. Obligatia lui -B- este sa fie foarte atent , astfel incat sa anticipeze gesturile lui -A- ,pentru a fi o adevarata oglinda. Obligatia lui -A- este sa se asigure ca -B- il poate urmari si imita perfect. Dupa un timp rolurile se inverseaza. 1. CLUEII Tipul jocului: joc modern de micare cu text si cntec . Vrsta copiilor: 6-7 ani; Numrul de participani: 6 -20; Perioada de desfurare: 20 minute; Locaia: in sala de clas sau n aer liber; Materiale auxiliare: banderole cu nsemne pentru cai.

Obiective: coordonarea micrilor n funcie de textul cntecului i cu ritmul melodiei, aranjare n perechi i mers n cerc cte unul. Regulile jocului: Participanii merg n cerc, ncet, la nceput, i apoi, din ce n ce mai repede, iar la schimbarea melodiei se iau de mini cte doi, se nvartesc i in final se aeaz fa n fa, ghemuit. Se repet de mai multe ori. n timp ce se mic, copiii cnt urmatoarele versuri: Hai s mergem binior C vin clueii Copiii merg ncet, n cerc. i sunt iui ca zmeii. Haidei cu grbire, i dintr-o ochire Copiii merg mai repede. S alegem cluul cel mai sprintenel. Ce frumos noi ne-nvrtim Dac bine nu ne inem, Copiii se nvrtesc n perechi Pe jos ne trezim. i se aeaz ghemuit.

PODUL DE PIATR Tipul jocului: tradiional; joc de micare cu text i cntec . Vrsta copiilor: 5-6 ani; Numrul de participani: 10 -20; Perioada de desfurare: 15 minute; Locaia: n sala de clas sau n aer liber;

Obiective: formarea deprinderii copiilor de coordonare psiho-motric (micare, text, muzic). Regulile jocului: Numrul participanilor trebuie s fie par, deoarece se joac pe perechi. Asezai fa n fa, copiii ii prind minile sus, construind podul. Fiecare pereche va trece pe sub pod, n timp ce ceilali cnt: Podul de piatr s-a drmat, C-a venit apa i l-a luat, Vom face altul pe ru n jos, Altul mai trainic i mai frumos.

3. DAC VESEL SE TRIETE Tipul jocului: tradiional; gesturi pe muzic si versuri. Vrsta copiilor: 4-5 ani; Numrul de participani: 6 -20; Perioada de desfurare: 10 minute; Locaia: n sala de clas sau n aer liber; Obiective: - dezvoltarea sentimentului de dragoste, bucuria de a tri copilria, cu specificul ei (joc, basm, vis); - formarea deprinderii copiilor de a-i coordona micrile n colectiv i de a le efectua n ritmul melodiei i conform textului. Regulile jocului:

Copiii sunt aezati n cerc. Ei execut micrile indicate de versurile cntecului, ct mai corect, expresiv : Dac vesel se triete, bate aa (se bate din palme), Dac vesel se triete, bate aa (se bate din palme), Dac vesel se triete, unul altuia zmbete, Dac vesel se triete, bate aa.

4. RUTELE; Tipul jocului: modern; joc de miscare cu text si cntec . Vrsta copiilor: 4-5 ani; Numrul de participani: 10 -20; Perioada de desfurare: 15 minute; Locaia: n sala de clas sau n aer liber; Materiale auxiliare: - CD, radio- casetofon. Obiective: formarea deprinderii copiilor de coordonare psiho-motric (micare, text, muzic). Regulile jocului: Copiii sunt aezati pe patru rnduri i interpreteaz micri sugerate de textul cntecului. Rtutele mele pe ap s-au dus, Stau cu capu-n ap si codia-n sus, Rtutele mele noat n iaz, Dau din aripioare i fac mare haz, Dup atta joac, foamea a venit, i pornesc grbite drept la pescuit,

Au mncat mult pete i s-au sturat, Una dup alta spre cas au plecat, Mergnd ctre cas ele mciesc, Stau apoi la umbr i se odihnesc.