Sunteți pe pagina 1din 2

Alexandru Lapusneanul -Costache Negruzzi Nuvela istorica demonstratie

Nuvela este specie a genului epic in proza cu o constructie riguroasa avand un fir narativ central. Aceasta se remarca prin concizia intrigii, tendinta de obiectivizare a perspectivei narative si verosimilitatea intamplarilor prezentate. Personajele nuvelei sunt relativ putine, caracterizate succind si graviteaza in jurul personajului central. Romantismul este un curent aparut ca reactie a rigiditatii regulilor ce caracterizau sfarsitul secolului al XVIII-lea. Promoveaza libertatea absoluta avand ca sursa de inspiratie trecutul istoric, folclorul, natura si filozofie. Scriitorii romantici manifesta o preferinta pentru tema istorica, tema iubirii, a mortii, dar si pentru cea a trecerii timpului. Personajul romantic este unul exceptional, surprins in situatii exceptionale, ilustrand fie tipul geniului, fie tipul tiranului. In literatura romana, romantismul este teoretizat de Mihail Kogalniceanu in articolulprogram al revistei Dacia literara, Introductie, veritabil manifest al romantismului. Kogalniceanu considera ca originalitatea este calitatea esentiala a literaturii si combate imitatia, considerand ca traducerile sunt o manie primejdioasa. El promoveaza temele romantic si introduce conceptual de critica obiectiva, afirmand vrem a critica cartea, iara nu persoana. Revista apare la Iasi in 1840 si reflecta un context social efervescent ea fiind asociata perioadei preliminare revolutiei de la 1848. Epoca pasoptista marcheaza inceputul literaturii noastre modern, reprezentantii ei, majoritatea educati in Franta incercand pentru prima data sincronizarea cu Europa Occidentala. Costache Negruzzi este un scriitor pasoptist, autor al unor volume de proza scurta intitulata Negru pe alb care cumuleaza scrisor si opera fictionale. Alexandru Lapusneanul reprezinta o capodopera a nuvelisticii istorice romanesti si este publicata in primul numar al revistei Dacia Literara in 1840. Ceea ce o caracterizeaza drept nuvela istorica este sursa de inspiratie, istoria Moldovei, mai exact a doua domnie a lui Alexandu Lapusneanul. Negruzzi pleaca de la evenimentele relatate in cronicile lui Grigore Ureche si Miron Costin, Letopisetul Tarii Moldovei. De aici ek preia replici celebre, Daca voi nu ma vreti, eu va vreau si situatii reale precum intoarcerea lui A. L. in Moldova cu ajutorul turcilor, casatoria cu domnita Ruxanda, macelul celor 47 de boieri, piramida de capete si otravirea domnitorului. El intervine insa in adevarul istoric prin introducerea unor personaje ca vornicul Motoc si postelnicul Veverita care nu mai traiau in cea de-a doua domnie. Naratorul pastreaza perspectiva cronicarului pe parcursul desfasurarii actiunii, insa obiectivitatea sa este relativizata de precizari cu usoara tenta subiectiva. Despre

domnitor afirma, nu apucase a-si arata uratul character iar pe Motoc il numeste marsavul curtezan. Actiunea este lineara si cronologica insa apar si secvente de retrospective precum reconstituirea datelor despre domnita Ruxanda din care aflam ca este fiica lui Petru Rares si cum ajunge sa fie casatorita cu A.L. Tema este evocarea artistica a unui episode din istoria Moldovei. Relatarea celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanul surprinde lupta pentru impunerea autoritatii domnesti. Conflictul este complex si pune in lumina personalitatea puternica a personajului principal. Conflictul politic este reprezentat de lupta pentru putere intre domnitori si boieri. Impunerea autoritatii central, domnia a reprezentat o necessitate a secolului al XVI-lea dar acest lucru este dublat de dorinta de razbunare a domnitorului pentru tradarea din prima domnie. El decurge la o suita de fapte sangeroase, crude, motivate insa din punct de vedere psihologic. Conflictul secundar apare intre personajul central si vornicul Motoc, anuntat in primul capitol si incheiat in capitolul al3-lea. Este present de asemenea si un conflict social intre popor si boieri, limitat la revolta multimii din capitolul al 3-lea. Nuvela este structurata in 4 capitole simetrice precedate de un motto cu functie anticipativa si cu rolul de a evidentia un personaj sau o situatie. Daca voi nu ma vreti, eu va vreau, evidentiaza hotararea si constiinta puterii a domnitorului si anticipeaza conflictul dintre acesta si boieri. Ai sa dai sama, Doamna, pune in lumina un criteriu moral, aducand-o in prim plan pe domnita Ruxanda si framantarile sale. Capul lui Motoc il vrem este un motto ce sugereaza conflictul social, evidentiind personajul colectiv in timp ce De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu confera simetrie operei readucandu-l in prim plan, in finalul nuvelei, pe Alexandru Lapusneanul. Structura confera character classic insa prin intamplarile prezentate, dramatism si caracterul exceptional, creatia epica se incadreaza romantismului.