Sunteți pe pagina 1din 12

Podisul Mehedinti 1.

Limite - reprezinta una din cele mai mici dar si mai bine individualizate regiuni geografice ale tarii; est e ca o treapta intermediara ntre Muntii Mehedinti si Piemontul Motrului, despartit de acesta din ur ma prin ulucul depresionar Halnga Comanesti (sa u T. Severin Bala); - individualitatea geografica a P.M. a fost observ ata de L. Mrazec n 1896, dar originalitatea sa a fost evidentiata de Emm. de Martonne care, desi pr ezinta unele caractere geografice ale sale n cont extul Carpatilor Meridionali, l numeste podis; - ntre P.M. si unitatile vecine limitele sunt net e; fata de Muntii Almajului, discontinuitatea este creata de Depresiunea Orsovei; de aici si pna la Motru, limita fata de Muntii Mehedinti corespunde unui aliniament cu diferente litologice (calcare n munti, cristalin n podis), diferente de altitu dine (1000...1200 m n munte, 500...600 m n podis ), diferente de vegetatie si utilizare a terenuril or (padurile predomina n munti iar pasunile n podis); de asemenea, contactul este marcat si prin versanti povrniti (n munte) si prezenta asezari lor doar n podis; ntre Orsova si Gura Vaii, P.M. se termina brusc n dreptul culoarului dunarean, dincolo de care se afla Podisul Miroci din Serbia, cu care prezinta multe trasaturi comune; de la Gu ra Vaii spre NE, P.M. vine n contact cu un culoar (0,5 5 km latime) format din depresiuni mici se parate ntre ele prin sei (Culoarul Depresionar Me hedintean, parte a Dealurilor Co?u?tei); fata de a cesta, P.M. se termina prin versanti cu pante acce ntate, cu o diferenta de nivel de 100...250 m; nt re cele doua unitati apar si alte deosebiri: spala re n suprafata, siroire, paduri si sate mici n p odis, alunecari de teren, torenti, fnete, pomicul tura si sate mai mari si alungite pe vaile princip ale n Dealurile Cosustei; n NE, valea Motrului l separa de Subcarpatii Getici, marcnd diferent ieri bruste ndeosebi de ordin geologic si de fizi onomie; doar n amonte de Camuiesti exista un defi

leu epigenetic scurt, taiat de Motru n roci crist aline; asadar, aici, cristalinul din P.M. trece si pe stnga Motrului, n Subcarpati, nsa acest pet ec de cristalin nu are dect 0,5 km2 si este acope rit partial cu roci sedimentare, astfel ca nu infl uenteaza cu nimic peisajul subcarpatic; 2. Geologie P.M., desi este o unitate geografica c u naltimi caracteristice regiunilor deluroase, ar e o alcatuire petrografica si o structura geologic a specifice muntilor (apartine din punct de vedere geo-structural Carpatilor Meridionali, ntlninid u-se aici aproape toate unitatile structurale ale acestora: pnza getica, autohtonul danubian si pn za de Severin); n proportie de 50...55 %, P.M. es te alcatuit din roci metamorfice (cristalin), rest ul fiind roci sedimentare si, un procent foarte mi c granite n zona Baia de Arama; rocile sedime ntare sunt de trei categorii: sedimentar permo m ezozoic al autohtonului danubian (predominat calca re jurasic-cretacice inferioare, de care se leaga relieful carstic de aici), sedimentar cretacic cut at al Pnzei de Severin (strate de Sinaia), identi c cu flisul Carpatilor Orientali si sedimentar mio pliocen posttectonic, n general mult mai friab il, ntlnit n bazinul Bahna, n zona de est (Jid osti?a Bala) si ca o fsie foarte ngusta ntre Balta si Ponoarele; 3. Relieful P.M. este apropiat de munte nu numai p rin roca si structura ci si prin evolutia relieful ui, marcata de toate ciclurile de nivelare succeda te n Carpati; Emm. De Martonne afirma ca e greu sa gasesti un exemplu mai tipic de peneplena domi nata de naltimi izolate din calcar sau cristalin, care sunt martori ai primei faze de eroziune; - ca aspect general al reliefului, n acest podis se pot delimita trei parti, sub forma unor fsii c u latimi variabile, orientate n lungul podisului adica NE SV (conform cu structurile geologice pr incipale): unitatea deluroasa, n vecinatatea Muntilor Mehedi

nti (Dealurile Moisesti Malarisca si Dealurile I zvernei), formate pe cristalinul pnzei getice; unitatea mai larga, cu aspect de podis (poduri int erfluviale foarte dezvoltate, separate de vai adn ci si cu versanti abrupti), situata n jumatatea e stica adica spre Dealurile Co?u?tei; un uluc depresionar, ntre cele doua unitati amint ite anterior, ntre Baia de Atama si Orsova, cu o portiune scurta ntre Ciresu si Bahna n care aces ta este suprimat, cele doua unitati anterior men?i onate venind aici n contact direct; n sectorul B ahna Orsova, aspectul depresionar (depresiune de luroasa) este datorat sedimentarului tnar friabil (miocen) n timp ce n sectorul Ciresu Baia de Arama, ulucul depresionar s-a format prin fenomene tectonice si carstice; - altitudinile cele mai mari se ntlnesc n Dealu rile Izvernei (885 m n Vf. Patriarhului; 788 m n Vf. Cuca Mare); n culoarul depresionar Bahna B aia de Arama, altitudinile sunt de 300...400 m n SV si 480...520 m n N si NE; depresiunile (Bahna, Ciresu, Balta, Izverna, Nadanova, Obrsia Closani etc.) sunt suspendate n spatele unor chei; unita tea estica (cu aspect de podis) are interfluviile la 600...650 m n N si NV si 400...500 m n S si SE; - se poate delimita si o a patra unitate morfologi ca a P.M. si anume cornetele calcaroase (numele de cornet vine de la vegetatia dominata de specia corn Cornus mas); aceste cornete se interpun nt re unitatea podisurilor (din est) si ulucul depres ionar (din centru); aceste cornete marcheaza, prac tic, aliniamentul de calcare jurasice din cadrul a utohtonului danubian, desfasurat pe directia NE SV; la traversarea acestei bare de calcare, ruril e (Cosustea, Topolnita s.a.) formeaza sectoare ng uste (chei); cele mai impunatoare si mai cunoscute cornete sunt: Cerbonia (Cornetul Cerboanii, 810 m ), Cornetul Babelor (770 m) si Cornetul Baltii (701 m); - majoritatea cercetatorilor considera ca interflu viile netede, plate, din P.M. sunt retezate de sup rafata Ru Ses la 550 600 m altitudine absolut a;

Relieful carstic - prezenta calcarelor face ca relieful carstic, cu formele si fenomenele sale caracteristice, sa ocu pe un loc important n peisajul regiunii; - formele care se impun mai nti n peisaj sunt c ornetele, naltimi izolate cu nfatisarea unor aco perisuri de suri uriase; privind de aproape la cor netele mai mari se observa o evidenta asimetrie: p ovrnisul sud-estic, sapat n capetele de strat, e ste mai abrupt dect cel nord-vestic, care corespu nde n general fetei stratelor; acest caracter est e mai pronuntat la Cornetul Baltii; - pe lnga aceste cornete mari, exista si multe al tele mai mici, numite cornetele, nsirate n tot lungul depresiunii Baia de Arama Ciresu si chia r n prelungirea acesteia spre SV, pna la Dunare, cum ar fi cele de la Ponoare, Nadanova, Gornovita , Sfodea si Jupnesti (localnicii spun Sopane?ti); - alte forme carstice din P.M. sunt asa-numitele lunci, n fapt, polii (depresiuni carstice) desi nu sunt sculptate 100% n calcare; apele care au m odelat aceste lunci au un debit variabil: n per ioadele de uscaciune ndelungata se pierd n aluvi uni (chiar si la rurile mai mari, precum Topolnit a si Cosustea), n timp ce, n perioadele umede, a pele se revarsa acoperind suprafete mari din cadru l lor, formnd chiar lacuri temporare, ca Lacul Tu rcului, Lacul Zaton de la Ponoare, lacul de la Gor novita, lacul de la Balta (de unde si numele satul ui); apele Zatonului si ale Lacului Turcului se sc urg numai pe cale subterana catre prul Bulba; - o alta forma carstica importanta este Podul lui Dumnezeu de la Ponoare un rest din Pestera Podul ui dezvoltata sub cmpul de lapiezuri de la Ponoar e; - n P.M. exista si pesteri; cele mai cunoscute su nt: Topolnita (22 km lungime nsumata a galeriilor , una din cele mai mari din tara) si Pestera lui E puran, ambele rezervatii naturale ?i care comunica , facnd parte din aceea?i re?ea subterana; 4. Clima - trasatura cea mai importanta a climei P.M. este

caracterul ei mai blnd dect n alte regiuni delu roase ale tarii, ca urmare a influentelor submedit eraneene, dar si a unor conditii create de ansambl ul orografic; aici au loc n timpul anului si nde osebi n perioada rece invazii ale maselor de aer tropical maritim mai umede si calde, de origine mediteraneana si oceanica; - media termica anuala este de 11,7o C la Turnu Se verin iar la Baia de Arama de 9o C; n luna ianuar ie: 0,9o C la T.Severin si 2o C la Baia de Ara ma; n partea sudica a podi?ului, doar n ianuarie se nregistreaza medie termica negativa; verile s unt nsorite si calduroase, trei luni (iunie, iuli e, august) fiind cu temperaturi medii de peste 20o C; n luna iulie, temperatura medie este de peste 23o C n sud si peste 20o C n nord; - n general, precipitatiile sunt bogate, mentinn du-se ridicate n perioada calda a anului; exista doua maxime: primul n mai iunie (ca urmare a ci rculatiei vestice, fiind specific ntregii tari), al doilea la sfrsitul toamnei, n noiembrie, cu cantitati lunare egale cu cele din mai iunie (7 5 110 mm pe luna); - n partea sudica, precipitatiile lichide predomi na tot anul; aici iarna ninsorile sunt mai rare, f recvente fiind lapovitele; prima ninsoare se nreg istreaza, n medie, la 12 dec. iar ultima la 8 a prilie la Turnu Severin; n partea nordica si cent rala ninsorile sunt destul de abundente si de acee a, n perioada de iarna, drumurile devin impractic abile pentru transportul auto; cantitatea medie de precipitatii creste din sud spre nord (de la 674 mm la T. Severin la 905 mm la Baia de Arama); 5. Apele - P.M., marginit la sud de Dunare si la nord de Mo tru, este traversat de doua ape mari: Cosustea si Topolnita; Cosustea, care la obrsii formeaza chia r limita ntre munti si podis, dupa ce si schimba directia de cteva ori prin depresiunea de la Nad anova, se ndreapta spre SE, mentinndu-si aceeasi directie pna la Ilovat, unde iese din podis; val ea Cosustei, de la poalele muntilor si pna la Cer

navrf este larga, dar de aici spre avale se ngus teaza brusc si se mentine astfel pna la iesirea d in podis (avale de Cernavrf are chiar aspect de c hei); - Topolnita, cu obrsia tot n munti, are cursul s uperior orientat tot de la V la E ca si Cosustea, dar ajungnd n Depresiunea Baia de Arama Ciresu se ndreapta spre sud; ntre Ciresu si Prosac cur ge prin subteran, iar de la revenirea la suprafata si pna la iesirea din podis curge printr-o vale ngusta, spre SE, paralel cu Cosustea, vale sculpt ata n roci metamorfice; - n partea de NE a podisului, singurele ape mai i mportante sunt Brebina si Bulba; Bulba are un bazi n aparent foarte mic si o lungime nensemnata, dar cu numeroase izvoare cu debit mare, ceea ce face ca bazinul sau hidrografic real sa fie mult mai ma re; spre Bulba vin toate apele din bazinul hidrogr afic al Zatonului, al Lacului Turcului si altele m ai mici; - n partea de sud, Bahna (Vodita Mare cum o num esc localnicii) este singura apa care curge de la N la S; 6. Vegetatia si fauna - covorul vegetal are caractere de munti scunzi; s e ncadreaza n etajul nemoral (al padurilor de st ejar), subetajul de amestec fag gorun; n partea de S si SV pe suprafete apreciabile se dezvolta p aduri submediteraneene de stejar pufos (Qvercus pu bescens, Q. virgiliana), de cer si grnita (Q. cer ris, Q. frainetto), carpinita (Carpinus orientalis ), gorun balcanic (Q. dalechampii), cu smbovina ( Celtis australis) si nuc (Juglans regia) sau cu al un turcesc (Corylus colurna) Dealul Dubova, Dl. Varanic, Dl. Oglanicului, versantul dunarean etc; - padurile de fag sunt alcatuite din fagul balcanic (Fagus sylvatica ssp moesiaca); - pe ntregul podis, ndeosebi pe calcare (cornete le de la Ponoare, Cornetul Babelor, Cornetul Cerbo anii, Cornetul Baltii, Cornetul Jupanestilor dar s i pe vaile Motrului Sec, Lupsei, Cosustei si Topol nitei) se dezvolta tufisuri de tip submediteranean

(?ibleacuri), alcatuite din specii submediteran eene, carpato balcanice si sud europene termof ile precum: mojdreanul (Fraxinus ornus), carpinita , liliac (Syringa vulgaris), corn (Cornus mas), sc umpia (Cotinus coggigria), drmox (Viburnum lantan a), lemn cinesc (Ligustrum vulgare), nuc etc. - covorul vegetal din P.M., ca urmare a popularii permanente din trecutul preistoric, a suferit schi mbari mari att ca suprafata, ct si ca structura si compozitie; padurile au fost defrisate pe supra fete ntinse (peste 40 %) iar locul lor a fost lua t de pajisti si terenuri cultivate, astfel ca, pe alocuri, este greu de restabilit covorul vegetal n atural; de asemenea, n locul padurilor defrisate sunt larg dezvoltate tufarisurile de ienupar si gr upari de feriga (Pteridium aquilinum, de exemplu p e interfluviul dintre vaile Lupsei si Brebinei); - particularitatea faunei din P.M. consta n preze nta numeroaselor elemente faunistice de diferite o rigini, ndeosebi sudice; existnd o diversitate m are de medii de viata pe o suprafata relativ restr nsa, se gasesc numeroase animale specifice n ega la masura regiunilor de munte, de deal, de lunci e tc; dintre reptile, o nota aparte o dau doua speci i mediteraneene: vipera cu corn (Vipera ammodytes) , care prefera suprafetele calcarose si broasca te stoasa de uscat (Testudo hermanni hermanni), local izata mai ales n regiunile cu tufarisuri si pamn t afnat si la liziera padurilor din sudul si estu l podisului; - dintre batracieni aici traieste broasca rioasa cafenie (Bufo bufo), tritonul (Triturus vulgaris) si salamandra (Salamandra salamandra); - n SV sunt raspndite termitele (Reticulitermes lucifugus), specie mediteraneano pontica, iar pe calcare se gaseste reprezentantul cel mai nordic al scorpionului (Euscorpius carpathicus), de dimen siuni mici dar veninos; - n padurile de fag din partea nordica si nord-ve stica si pe vaile Cosustei si ale afluentilor ei t raieste ursul (Ursus arctos) animal specific pad urilor de munte; tot n padurile de fag si de fag

cu gorun traiesc: veverita (Sciurus vulgaris), jde rul (Martes martes), viezurele (Meles meles), capr ioara (Capreolus capreolus), prsul mare (Glis gli s), prsul de alun (Muscardinus avellanarius), pr sul cu coada stufoasa (Dryomys nitedula) si, mai r ar, lupul (Canis lupus). 7. Solurile - n partea de NV a podisului, unde predomina roci le metamorfice, s-au format soluri brun-acide sche letice cu profil realtiv scurt (sub 0,5 m pe areal e ntinse) (districambosoluri, cf. SRTS, 2003); ac eleasi soluri se ntlnesc si n partea de SE, pe roci metamorfice, granitice si sedimentare silicio ase (roci acide); numai n sudul podisului, chiar si pe roci acide metamorfice se gasesc soluri brun e argiloiluviale (preluvosoluri), datorita clima tului mai cald ?i ceva mai uscat de aici; - pe calcare s-au format rendzine negre, rendzine rosii sau numai roca golasa pe ntinderi mari, cu material de sol rendzinic numai n lapiezuri si fi suri (rendzinele rosii ntlnite, de exemplu, la P onoare, sunt alcatuite dintr-un amestec de materia l argilos roscat, rezidual, adica format pe loc, d e sfarmaturi de calcar); 8. Rezervatii naturale 8.1. Rezervatia complexul carstic de la Ponoare include cmpurile de lapiezuri, lacul temporar Zat on, pestera Podului si Podul Natural (Podul lui Du mnezeu, cum i spun localnicii), n prezent degrad at si plombat cu beton (vechea sosea ce trecea p e el a fost deviata pe un alt traseu); aici, pe su prafete calcaroase, se gasesc diferite plante rare precum: Acuatherum calamagrostis, Carlina utzka, Cirsium acaule, precum si reptile sudice: Vipera a mmodytes, Testudo hermanni, Lacerta viridis (guste rul); 8.2. Rezervatia complexa Pestera Topolnita si mpr ejurimile ei se remarca prin pestera, a doua ca lungime din tara (22 km lungimea nsumata a galeri ilor) si formele carstice originale din mprejurim ile ei, acoperite de vegetatie cu diferite plante sudice; pe versantii stncosi se dezvolta plante s

axicole (de stncarie): Sesbria rigida, Sempervivu m marmoreum, S. Heuffeli, Alyssum pulvinare, Alliu m flavum, Seseli rigidum etc; n tufisurile de lil iac de deasupra locului numit Gaura lui Ciocrlie se gasesc numeroase exemplare de lalea pestrita (Fritilaria montana) monument al naturii; 8.3. Rezervatia speologica Pestera lui Epuran af lata la nord de Pestera Topolnita si 600 m SE de s atul Jupanesti, pe cursul Prului Ponora?; ea a f ost creata de actiunea combinata a apelor Ponoratu lui si, probabil, ale Topolnitei, fiind considerat a una din cele mai frumoase pesteri din tara; comu nica cu pe?teraTopolnita; 8.4. Rezervatia forestiera Padurea Borovat se af la pe malul stng al Borovatului, afluent al Topol nitei, comuna Blvanesti si cuprinde padurea de pi n negru de Banat (Pinus nigra ssp.banatica); 8.5. Padurea de gorun cu alun turcesc de pe Dealul Duhovna (relict din Neozoic) este pe interfluviul Bahna Vodita; 8.6. Rezervatia Cornetu Baii si Valea Manastirii ( nord de Baia de Arama) este ocrotita padurea de gorun cu Ruscus aculeatus (ghimpe) si Juniperus co mmunis (ienupar) arborescent; 8.7. Rezervatia botanica Gura Vaii Vrciorova, u nde sunt protejate elemente rare precum: Prangos c arinata (mararul Por?ilor de Fier), Minuartia hirs uta ssp falcata, Rubus severinensis (o specie de m ur), Stipa danubialis (colilia Por?ilor de Fier), Convulvus cantabrica (volbura), Onobrychs alba, Ce ltis australis (smbovina); 8.8. Rezervatia botanica Dealul si Valea Oglanicul ui aval de Gura Vaii, pe valea Dunarii, are dife rite raritati floristice si endemisme ca: Tulipa h ungarica var. Undulatifolia (laleaua Cazanelor), G ladiolus illyrichs (o gladiola specifica Europei d e vest ?i sud), Paeonia daurica (bujorul de munte) , Stipa eriocaulis (colilie), Chrysopogon gryllus (sadina); tot aici se gasesc numeroase exemplare d e reptile rare ca vipera cu corn si broasca testoa sa de uscat; 8.9. Rezervatiile botanice Cornetele Babelor, Cerb

oanii, Baltii, Piatra ncalecata, Dealul Varanic sunt cunoscute pentru endemismele de tip submedit eranean; 8.10. Rezervatiile Cheile Cosustei si Cheile Topol nitei care s-au format la traversarea de catre C osustea si Topolnita a benzilor de calcar, se rema rca prin relieful pitoresc si prezenta unor rarita ti floristice; 8.11. Rezervatia botanica Padurea cu liliac de la Ponoare este cunoscuta prin serbarile ce au loc n fiecare primavara (Sarbatoarea liliacului pri ma duminica din mai), renumita prin dezvoltarea lu xurianta a liliacului salbatic, alaturi de alti ar busti (cornul, carpinita, mojdreanul etc); 8.12. Rezervatia paleontologica Bahna Ilovita include puncte fosilifere de o importanta stiintif ica deosebita. 9. Populatia si asezarile - cele mai multe din satele formate nainte de 170 0 se gasesc si astazi n acelasi loc, dar unele au disparut (Vodita Mare, ?arovat, Ciorcovita, Clice vat), urmele lor pastrndu-se n toponimia locala; - o parte a satelor din P.M. sunt formate din popu latie venita de peste Carpati, n general crescato ri de oi, numiti ungureni; asa se explica formar ea satului Titerlesti n sec. 18, ca si prezenta a cestora n alte sate ca: Brebina, Bratilov, Marase sti etc; - n sec. 19, ntinse suprafete cu paduri au fost defrisate pentru pasuni, fnete si culturi, locuri unde s-au ntemeiat gospodarii sezoniere (conace) ; acestea au o mare raspndire pe interfluviile di ntre rurile Lupsa si Brebina, pe dealurile Paharn icului, Gorunu, Ocheanu (toate n nord) si n uluc ul depresionar dintre Malarisca si Ciresu; - n a doua parte a sec. 19 si nceputul sec. 20, satele au devenit mai mari, au cobort de pe coast ele dealurilor n vai, au iesit din locurile retra se spre spatii mai largi; altele au gasit locuri p e versantii mai domoli cu expunere sudica, iar alt ele n mici largiri depresionare (Firizu, Gura V aii etc);

- satele Draghesti, Saliste, Turbata, Isverna din bazinul Cosustei, pna n sec. 18 erau risipite ma i sus dect amplasamentele actuale, pe fetele deal urilor; acelasi lucru s-a ntmplat si cu satele d in bazinele Bahnei si Topolnitei; - sporul populatiei este redus, ca urmare a unui r itm de crestere mic fata de alte regiuni ale tarii ; n ultimele decenii se constata o scadere a popu latiei, ca urmare a deplasarilor spre ariile mai i ndustrializate (bazinul carbonifer Motru, Depresiu nea Turnu Severin, Hunedoara, iar recent, Bucurest i si strainatate); n prezent are loc un proces de mbatrnire a populatiei din P.M.; - densitatea populatiei era, n 1992, de 32 loc./k m2, fiind mult sub media pe tara (93 loc./km2); - exista 70 sate, cele mai mici (sub 300 locuitori ) ntlnindu-se n partea de est (Marga, Ludu, Bal uta, Brnzeni, Siroca, Paunesti), iar cele mai mar i, la contactul cu muntele (ntre 500 si 1000 loc. ): Isverna, Obrsia Closani, Balta, Podeni; - cele mai multe asezari sunt dispuse pe vai si pe versantii nsoriti (Nadanova, Isverna, Cernavrf, Balta, Sfodea, Draghesti), altele doar pe vai (Pr ejna, Giurgiani, Schitu Topolnitei), altele pe cul me si versant (Gornovita, Marga, Prlage, Costesti ) si putine pe culme (Paunesti, Blvanesti); - predomina forma lineara a satelor, n lungul cai lor de comunicatie si al vailor mai mari (numeroas e mori de apa); - n general, n P.M., predomina tipul de sat rasf irat, dezvoltat mai ales pe vai si n lungul drumu rilor; sunt putine sate cu tendinta de adunare: Ba lta, Ciresu, Gornovita, Prejna, Costesti; 10. Activitatile economice - n P.M. resursele subsolului sunt putine; exista calcar pentru var, gresii si sisturi cristaline u tilizate la scara redusa ca material de constructi i, minereu de cupru (n cantitati mici era exploat at nainte de 1995 la Marasesti si Ponoarele); - economia are un caracter agricol; din fondul fun ciar, 45 % reprezinta suprafata agricola; pe teren urile arabile (40 % din agricol), care difera ca p

ondere de la o comuna la alta, se practica culturi de porumb, gru, secara, cartof; exista livezi pe areale nu prea mari, alcatuite din prun, mar, cir es, ndeosebi n depresiuni si n SE; cea mai mare pondere din terenul agricol l constituie pasunil e si fnetele; pe baza acestora se cresc ovine (70 % din numarul de animale) si bovine; - industria din P.M. se axa nainte de Revolutie p e exploatarile de minereu de cupru (zona Marasesti Ponoare), n prezent nchise, de calcar (Baia d e Arama, Ponoare, Nadanova, Gornovita, Balta, Cire su), de lemn de foioase (bazinul superior al Bahne i si Cosustei; prelucrarea lemnului se realiza n afara podisului dar foarte aproape la Drobeta Tu rnu Severin) si pe industria mica (ateliere de ola rit, textile, prelucrarea lemnului); - reteaua de drumuri care leaga ntre ele asezaril e din podis se racordeaza cu soselele modernizate ce trec pe Motru si prin culoarul depresionar de c ontact cu Podisul Getic; se adauga drumurile moder nizate dintre Baia de Arama Ponoare Nadanova s i Ciresu Balotesti.