Sunteți pe pagina 1din 7

Sptmna Patimilor Semnificaia fiecarei zile din sptmn

1 comment Posted by Cluz Ortodox on Apr 18, 2011 in Calauza | 1 comment

Bun! Dac eti nou pe aici poate vei vrea s te abonezi la RSS pentru a fi la curent cu actualizrile de pe blog.
Iat-ne ajunsi la ultima treapt a urcusului duhovnicesc pe care Postul ne-o pune n fat: Sptmna Patimilor sau Sptmna cea Mare. n timpul ei ne reamintim si retrim ultimele zile din viata Mntuitorului, cu ntreaga lor tensiune si dram luntric, ntr-o stare de sobrietate si mretie n acelasi timp, de tristete, dar si de bucurie, de pocint, dar si de ndejde. Fiecare zi are un nteles si un mesaj foarte clar si adnc. Primele trei zile se numesc mari si sfinte pentru c reamintesc sensul eshatologic al Patelui. A patra zi, joi, marcheaz cea din urm Cin a Domnului cu ucenicii Si si trdarea lui Iuda. A cincea zi, vineri, numit si Pastile Crucii, este cu adevrat nceputul Pastelui (Trecere), iar smbt este ziua n care tristetea este transformat n bucurie prin omorrea mortii. Lunea cea mare Iat Mirele vine n miezul noptii si fericit este sluga pe care o va afla priveghind; iar nevrednic este iarsi cea pe care o va afla lenevindu-se. Vezi, dar, suflete al meu, cu somnul s nu te ngreunezi, ca s nu te dai mortii si afar de mprtie s te ncui; ci te destept strignd: Sfnt, Sfnt, Sfnt esti Dumnezeule, pentru rugciunile Nsctoarei de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. (Troparul zilei) 1

n aceast zi, se face pomenire de fericitul Iosif, cel preafrumos, si de smochinul ce sa uscat prin blestemul Domnului. De astzi ncep Sfintele Patimi ale Domnului nostru Iisus Hristos. Iosif cel prefrumos fiul cel mai mic al patriarhului Iacov, nscut din Rahila este icoan a lui Hristos, pentru c, asemenea lui, si Domnul nostru a fost invidiat de iudei, a fost vndut de ucenicul su cu treizeci de arginti, a fost nchis n groapa ntunecoas a mormntului. Sculndu-Se de acolo prin El nsusi, mprteste peste Egipt, adic peste tot pcatul, l nvinge cu putere si, ca un iubitor de oameni, ne rscumpr prin darea hranei celei de tain, dndu-Se pe El nsusi pentru noi si ne hrneste cu pine cereasc. Tot n aceeasi zi facem pomenire de smochinul cel neroditor care s-a uscat prin blestemul Domnului (Matei 21, 17-19). Ca s conving poporul nerecunosctor c are putere ndestultoare si spre a pedepsi, ca un Bun nu vrea s-si arate puterea Sa de a pedepsi fat de om, ci fat de ceva care are o fire nensufletit si nesimtitoare. Istoria smochinului a fost asezat aici spre a ndemna la umilint, dup cum istoria lui Iosif a fost asezat spre a ne nftisa pe Hristos. Fiecare suflet lipsit de orice road duhovniceasc este un smochin. Dac Domnul nu gseste n el odihn, a doua zi, adic dup viata aceasta de acum, l usuc prin blestem si-l trimite n focul vesnic. Cmara Ta, Mntuitorule, o vd mpodobit si mbrcminte nu am ca s intru ntrnsa. Lumineaz-mi haina sufletului meu, Dttorule de lumin si m mntuieste. (Condacul zilei)

Martea cea Mare Aceast zi ne pregteste pentru intrarea n cmara Mntuitorului, cu dou parabole strict eshatologice parabola celor zece fecioare (Matei 25, 1-13) si parabola talantilor (Matei 25, 14-30; Luca 19, 12-27). Cnd Domnul se suia la Ierusalim si se ducea la Patim, a spus ucenicilor Si si aceste dou parabole, pentru ca nu cumva cineva trind n feciorie s nu se ngrijeasc si de celelalte virtuti si mai ales de milostenie, prin care se vdeste strlucirea fecioriei. Pe cinci dintre fecioare le numeste ntelepte cci mpreun cu fecioria au avut si minunatul si mbelsugatul undelemn al milostivirii. Pe celelalte cinci le numeste nebune pentru c, desi si ele aveau virtutea fecioriei, nu aveau n aceeasi msur milostenie. Pe cnd se scurgea noaptea acestei vieti au adormit toate fecioarele, adic au murit. Cu adevrat moartea se numeste somn. Pe cnd dormeau ele, strigt mare s-a fcut la miezul noptii; cele care au avut undelemn din belsug au intrat cu mirele la deschiderea

usilor, iar cele nebune, pentru c nu aveau undelemn din destul l cutau dup ce s-au sculat din somn. Pentru aceasta deci, au rnduit dumnezeiestii Printi pilda celor zece fecioare, mpreun cu cea a talantilor, ca s ne ndemne s veghem necontenit si s fim gata s iesim n ntmpinarea adevratului Mire prin fapte bune, dar mai cu seama prin milostenie, pentru c nestiut este ziua si ceasul sfrsitului vietii. Dac vom svrsi o singur virtute, cea mai mare chiar, si nu ne vom ngriji de celelalte, si mai cu seam de milostenie, nu vom intra cu Hristos n odihna vesnic, ci vom fi ntorsi rusinati. Si ntr-adevr nu-i lucru mai rusinos ca fecioria s fie biruit de bani. La ceasul sfrsitului, suflete, gndind si de tierea smochinului temndu-te, cu iubire de osteneal lucreaz-l, ticloase, priveghind si strignd: S nu rmnem afar de cmara lui Hristos. (Condacul zilei)

Miercurea Mare

cea

n aceast zi, se face pomenire de femeia cea pctoas (Matei 25, 17-13; Luca 7, 3750), care a uns cu mir pe Domnul pentru c lucrul acesta s-a ntmplat putin nainte de mntuitoarea patim. Cnd Iisus s-a suit n Ierusalim si era n casa lui Simon cel lepros, o femeie pctoas s-a apropiat de El si a turnat pe capul Lui acel mir de mare pret. Pomenirea ei s-a pus n acea zi pentru ca, dup cuvntul Mntuitorului, s se predice pretutindeni si tuturor fapta ei cea cu mult cldur. Ce-a ndemnat-o oare la asta? Dragostea pe care ea a vzut c o are Hristos pentru toti, dar mai cu seam faptul de acum, cnd L-a vzut c intr n casa unui lepros. Se gndea deci femeia c i va vindeca boala dup cum l-a vindecat si pe acela. Si ntr-adevr Hristos a tmduit-o dndu-i iertare de pcate. Doamne femeia ce czuse n pcate multe, simtind dumnezeirea Ta, lund rnduiala de mironosit si tnguindu-se, a adus tie mir mai nainte de ngropare (Casiana

monahia)

Joia Cinei celei de Tain Cnd mritii ucenici la splarea Cinei s-au luminat, atunci Iuda cel ru credincios, cu iubirea de arginti bolnvindu-se, s-a ntunecat Vezi, iubitorule de avutii, cel ce pentru acestea spnzurare si-a agonisit. Fugi de sufletul nestios care a ndrznit unele ca acestea asupra mpratului. Cel ce esti peste toti bun, Doamne, slav Tie. (Tropar) Patru lucruri mai prznuim n aceast zi: Splarea picioarelor, Cina cea de tain, Rugciunea din grdina Ghetsimani si Vnzarea si prinderea Domnului. nainte de a ncepe Cina, Hristos S-a sculat, Si-a dezbrcat hainele si El singur a splat picioarele tuturor. Prin aceasta a vrut s l fac pe Iuda s se rusineze, iar celorlalti s 4

le aduc aminte s nu umble dup ntietti: Cel care vrea s fie ntiul s fie slujitorul tuturor (Marcu 9, 35), dndu-Se El nsusi pild. La sfrsitul mesei aduce vorb si despre vnzarea Lui. Dup putin timp, lund pinea a zis: Luati mncati; la fel si paharul, zicnd: Beti dintru acesta toti, acesta este Sngele Meu, al Legii celei Noi. Aceasta s o faceti ntru pomenirea Mea (Matei 26, 26-28). Dup aceea, artndu-Se om, spune ucenicilor: ntristat este sufletul meu pn la moarte (Matei 26, 38) si S-a rugat n Grdina Ghetsimani cu sudoare de snge (Luca 22, 44). Iuda cunostea locul si, lund ctiva soldati, a venit s-L prind. A fost prins si dus la Ana, la Caiafa, si n cele din urm la Pilat. Acum Petru se va lepda de trei ori de Hristos, tgduind c-L cunoaste. Pentru a ne reaminti de toate acestea, seara se scoate n mijlocul bisericii Sfnta Cruce.

Vinerea Patimilor n aceasta zi, se pomenesc sfintele si mntuitoarele si nfricostoarele Patimi ale Domnului nostru Iisus Hristos pe care le-a primit de bunvoie pentru noi. Se mai face nc pomenire de mrturisirea mntuitoare fcut de tlharul recunosctor care a fost mpreun cu El. Biserica numeste Patimile Domnului: sfinte - pentru c Cel ce le-a rbdat este Sfntul Sfintilor, sfintenia nssi; mntuitoare - pentru c ele sunt pretul cu care Domnul a rscumprat neamul omenesc din robia pcatului; nfricostoare pentru c nu poate fi ceva mai nfricostor dect ocara pe care Fctorul a rbdat-o de la fptura Sa. n aceast zi nu se svrseste Liturghia pentru c nsusi Mielul lui Dumnezeu este jertfit acum; este vreme de post total, pentru c Mirele s-a luat de la noi. (Matei 9, 15). Se fac numai ceasurile mprtesti care ne pun nainte nemrginita smerenie a Domnului, Crucea cea dttoare de viat si credinta tlharului.

Seara svrsim Denia Prohodului Domnului, care este ultima treapt a tnguirii pentru Hristos, nainte de nvierea Sa. Se nconjoar de trei ori biserica cu Sfntul Epitaf semn al celor trei zile petrecute n mormnt. n mormnt, Viat, pus ai fost, Hristoase, si s-au spimntat ostirile ngeresti, smerirea Ta cea mult preamrind. (Starea nti Prohodul Domnului)

Smbta Mare n aceast sfnt zi, prznuim ngroparea dumnezeiasc a Mntuitorului nostru Iisus Hristos si pogorrea n iad, prin care neamul nostru, fiind chemat din stricciune, a fost mutat spre viat vesnic. Iosif cel din Arimateea, cobornd de pe cruce Sfntul trup al Domnului, l-a ngropat n mormnt nou, punnd o piatr mare la intrarea lui: Iosif cel cu bun chip, de pe lemn lund prea curat trupul Tu, cu giulgiu curat nfsurndu-l si cu miresme, n mormnt nou ngropndu-l, l-a pus. (Tropar) Cuvntul lui Dumnezeu a stat cu trupul n mormnt iar cu sufletul lui curat si dumnezeiesc Se pogoar n iad. Sufletul a fost desprtit prin moarte de trup si l-a dat n minile Tatlui. Si-a dat si propriul Su snge, pret de rscumprare pentru noi. Trupul Domnului a suferit si desprtirea sufletului de trup, dar nicidecum stricciunea n ntelesul unei putreziri a trupului. Dup-amiaz svrsim Liturghia Sfntului Vasile unit cu vecernia. S tac tot trupul omenesc si s stea cu fric si cu cutremur si nimic pmntesc ntru sine s nu gndeasc, c mpratul mpratilor si Domnul domnilor merge s se junghie si s se dea spre mncare credinciosilor. Si merg naintea lui cetele ngeresti cu toat

cpetenia si puterea , heruvimii cei cu ochi multi si serafimii cei cu cte sase aripi, fetele acoperindu-si si cntnd cntare: Aliluia, Aliluia, Aliluia. (Heruvic)

de Preot Sabin Voda (Alba-Iulia)