Sunteți pe pagina 1din 4

O SCRISOARE PIERDUT

de Ion Luca Caragiale Actiunea se petrece in capitala unui judet de munte, ''in zilele noastre". Comedia are patru acte cu cate 9, 14, 7 si 14 scene. Actiunea cuprinde o serie de intamplari legate de o campanie electorala din anul 1883. Momentele subiectului 1. Expozitiunea (cuprinde primele doua scene ale actului 1): a) Pristanda, politaiul oraului, discuta cu Stefan Tipatescu, prefectul judejului; b) El ii aduce la cunostinta c Nae Catavencu se afla in posesia unei scrisori care ii poate asigura reusita in alegeri. 2. Intriga (se consuma inainte de inceperea actiunii): a) Zoe Trahanache, sotia unui important personaj din oras - Zaharia Trahanache -si amanta prefectului, pierde scrisoarea de amor pe care acesta i-o adresase. 3. Desfasurarea actiunii (incepe cu scena a III-a a actuiui I si continua cu actul al II-lea si al III-lea, scenele I - VI): a) Tipatescu ii ordona lui Pristanda sa afle despre ce scrisoare este vorba; b) Intre timp, Zaharia si Zoe Trahanache sunt santajati de Nae Catavencu cu publicarea scrisorii; c) Tipatescu afla de la acestia despre ce este vorba si devine nelinistit; d) Farfuridi si Branzovenescu isi acuza aliatii politici de tradare; e) Scrisoarea fusese sustrasa de Nae Catavencu de la Cetateanul turmentat, iar Pristanda le comunica celor in cauza pretentiile adversarului lor politic; f) Trahanache descopera ca Nae Catavencu falsificase o polita; g) Farfuridi si Branzovenescu trimit o plangere la Bucuresti, acuzandu-l pe prefect de tradare; h) Zoe se intalneste cu Nae Catavencu si-i promite sprijinul in alegeri, incercand sa-l determine si pe Tipatescu sa faca acelasi lucru; i) Prefectul refuza initial, apoi ii propune alte avantaje, dar in final cedeaza presiunilor Zoei; j) Intre timp, de la Centru, este anuntata candidatura lui Agamemnon Dandanache. k) Farfuridi si apoi Catavencu isi rostesc discursurile prin care fiecare incearca sa-i atraga pe alegatori de partea lui; 4. Punctul culminant (actul III, scena VII): a) La anuntarea candidaturii lui Agamemnon Dandanache, cele doua tabere se incaiera, iar Catavencu isi pierde palaria in captuseala careia se afla scrisoarea. 5. Deznodamantul (actul IV): a) Dandanache a ajuns sa fie desefnnat candidat, de la Centru, tot in urma unei scrisori com prom ifatoare: b) Cetateanul turmentat gaseste palaria cu scrisoarea pe care i-o da Zoei; c) Catavencu accepta sa conduca festivitatile in cinstea noului ales; d) Totul se termina intr-o atmosfera de sarbatoare si de veselie unanima.

O scrisoare pierdut de Ion Luca Caragiale (dup Cornelia Pantea) 1561 cuvinte

O SCRISOARE PIERDUT
de Ion Luca Caragiale - argumentare oper dramatic/comedie Opera literar O scrisoare pierdut de Ion Luca Caragiale a aprut n perioada marilor clasici i este o capodoper a genului dramatic. Piesa a fost citit mai nti ntr-o edin a societii literare Junimea, iar premiera a avut loc (n anul 1884) pe scena Teatrului National din Bucuresti. O scrisoare pierdut este o comedie de moravuri (politice, sociale, familiale), n care sunt satirizate aspecte ale societii contemporane autorului, iar titlul ei are in vedere pretextul in jurul caruia se dezvolta intamplarile - pierderea de catre Zoe Trahanache a unei scrisori de amor care i era adresata de Stefan Tipatescu, prefectul judetului. Tema comediei o constituie prezentarea vietii social - politice dintr-un oras de provincie n preajma alegerilor pentru Camer, n lupta electorala fiind antrenate atat fortele puterii, cat si ale opoziiei. Fiind o comedie, aceast oper literar ntrunete trsturile generale ale unei creaii dramatice si totodata si pe cele caracteristice speciei pe care o ilustreaza. Fiind o oper dramatica, O scrisoare pierdut a fost scris cu scopul de a fi reprezentata pe scena. Piesa cuprinde patru acte cu cte 9, 14, 7 si 14 scene. Timpul si spatiul actiunii sunt limitate, intamplarile petrecandu-se n capitala unui jude de munte, n zilele noastre. Caracterul dramatic al operei este evidentiat de folosirea dialogului si a monologului dramatic, a interogatiei si a exclamatiei retorice, precum si de prezena didascaliilor. Acestea sunt situate, de obicei, ntre paranteze si cuprind indicatii scenice, regizorale, note ale autorului referitoare la ambianta n care evolueaza personajele, precum si indicatii de rostire si de tonalitate verbala a interventiilor si a replicilor. Conflictul dramatic principal se declaneaz o data cu pierderea scrisorii de amor i evolueaz pe masur ce Caavencu i antajeaza pe adversarii si cu publicarea ei. Conflictul atinge punctul culminant n momentul pronunarii numelui lui Agamemnon Dandanache, candidatul impus de la Centru si se stinge cand Caavencu este deposedat de scrisoarea compromitatoare. Conflictul principal se mbina cu alte conflicte secundare prezente n aciunea comediei. Opera literar O scrisoare pierdut este o comedie, specie a genului dramatic, ntruct provoac rsul prin surprinderea moravurilor, a unor tipuri umane sau a unor situaii neateptate. Aciunea piesei ncepe cu dialogul dintre Pristanda, poliaiul oraului, i prefectul judeului, tefan Tiptescu. Aceasta discuie ilustreaza expoziiunea comediei. Prefectul afla de la Pristanda ca Nae Caavencu se afla n posesia unei scrisori care ii poate asigura reusita in alegeri. Este vorba despre o scrisoare de amor pe care a pierdut-o Zoe Trahanache, soia unui important personaj din oras - Zaharia Trahanache - si care i-a fost adresata de prefect. Aceasta intamplare care constituie intriga comediei are loc nainte de nceperea propriu-zis a comediei si va declansa desfasurarea actiunii. Spernd sa ajung deputat, Caavencu i antajeaz cu publicarea scrisorii. Dupa ce ncearc zadarnic, prin tot felul de mijloace, de la amenintari pana la promisiuni, s intre in posesia compromitatorului document, Tipatescu este convins de Zoe sa propun candidatura lui Caavencu, pentru a evita astfel un scandal public. Farfuridi i Brnzovenescu i acuz aliaii politici de trdare i trimit o plngere la Bucureti. La adunarea electoral, nsa, aciunea atinge punctul culminant pentru ca este propus alt candidat, trimis de la centru, pe nume Agamemnon Dandanache. Reprezentanii celor doua grupri politice ajung s se ncaiere i, n nvalmaeal, Caavencu i pierde plria, n cptueala creia a ascuns scrisoarea. Documentul este gasit de ceteanul turmentat care l restituie Zoei. ntre timp, Zaharia Trahanache, dorind sa-si anihileze adversarul politic, pe Caavencu, gsete o polia falsificat de acesta. Riscnd s fie fcut rspunzator pentru fals i, mai ales, pierzand orice ans de a fi ales deputat, Caavencu accept s conduc manifestaia n cinstea celui care a avut mai multa ,,abilitate" decat el. La rndul sau, Dandanache a ajuns n postura de candidat tot n urma unui O scrisoare pierdut de Ion Luca Caragiale (dup Cornelia Pantea) 1561 cuvinte

antaj cu o scrisoare a unei persoane importante. n final, toi se mpac, iar Dandanache este ales n unanimitate i toat lumea se bucur zgomotos de binefacerile unui sistem ,,curat" constituional. Ceea ce determina apartenena acestei opere dramatice la specia comediei este rsul pe care l provoac prin comicul de situaie, de moravuri, de caracter i de limbaj. Comicul este realizat de contrastul dintre doua aspecte opuse ale realitatii: esenta si aparenta; adevarul si neadevrul; efortul exagerat in comparatie cu rezultatul obtinut. Comicul de situaie pune n eviden ntmplari hazlii i este obinut prin pierderea i gsirea scrisorii de amor, prin postura ridicol a lui Caavencu de a ajunge, din stpn pe situaie, victim a unei escrocherii asemntoare celei la care el a apelat. Deznodmntul farsei electorale, ncheiat cu un compromis acceptat de toat lumea este o alta situaie comic. Tot n comicul de situaie se ncadreaz existena unor cupluri de personaje (Farfuridi si Brnzovenescu), precum si grupul Zoe, Tiptescu, Trahanache. Comicul de moravuri este realizat de relaia dintre Tiptescu i Zoe, precum i de felul n care se desfoar alegerile pentru Camer. Acest comic satirizeaz moralitatea din viaa de familie i din cea politic, n care corupia mbrac o diversitate de forme. Comicul de caracter are n vedere personajele i el izvorte din surprinderea diferitelor tipuri umane care prin comportament i trsturi de caracter provoac rsul. Personaje ca Pristanda, Caavencu i Dandanache genereaz rsul prin contrastul dintre preteniile pe care le au i comportamentul lor. Pristanda strnete comicul prin supunerea oarb cu care duce la ndeplinire ordinele efilor, Caavencu se pretinde patriot, dar urmrete interese personale meschine iar Dandanache este ramolit, dar iretenia sa depete aceast stare. Comicul de limbaj se realizeaz prin ticurile verbale ale personajelor (Ai puintic rbdare, Curat), precum i prin pronunarea greit a unor neologisme (renumeraie, bampir, momental). Sunt folosite o serie de pleonasme (nu dau voie s-i permit), de cacofonii (s zic c nu le are), precum i confuzii paronimice (scrofuloi la datorie). Pentru a dezvlui incultura personajelor sale, dramaturgul a recurs i la alte procedee: contradicia de termeni (Lupte seculare care au durat aproape treizeci de ani) si nonsensul. Tot n comicul de limbaj se ncadreaz i comicul de nume, pentru c acestea sunt deosebit de sugestive. Trahanache sugereaz amnarea, btrneea, Caavencu e tipul demagogului, Farfuridi i Brnzovenescu sugereaz inferioritatea, vulgaritatea, iar Dandanache ne trimite cu gndul la o dandana (ncurctur). Ca dramaturg, Ion Luca Caragiale se remarc i prin talentul excepional n realizarea personajelor, prin intermediul crora el a creat diverse tipuri umane. El folosete cele dou tehnici de caracterizare: direct - fcut de autor, de alte personaje sau de personajul nsui i indirect rezultat din fapte, vorbe, relaiile cu celelalte personaje, mediul n care triete i numele pe care l poart. Printre personajele principale ale comediei O scrisoare pierdut de Ion Luca Caragiale, alturi de tefan Tiptescu, Nae Caavencu, Zaharia Trahanache, Zoe Trahanache se numr i Ghi Pristanda. Ghi Pristanda, poliaiul oraului, este tipul servitorului, al omului slugarnic. Replica lui "curat", devenit un tic verbal, reliefeaz aceast trstur a caracterului su - servilismul - i este totodat o surs a comicului de limbaj. Prin servilism i comportament umil, Pristanda urmrete o serie de avantaje, conducnduse dup principiul enunat de sotia sa: Pup-1 n bot i pap tot, c stulul nu crede pe l flmnd". El este unealta docil a prefectului, a lui Zoe i a lui Trahanache: ,,A1 dumneavoastr, coane Fnic, i al coanii Joiichii, i al lui conu Zaharia.... El ascult i execut orbete ordinele stpnilor, ajungnd pn la nclcarea legii, atunci cnd l aresteaz i l terorizeaz pe Caavencu, n ciuda protestelor acestuia, sau atunci cnd obine venituri ilicite din afacerea cu steagurile. n Zoe, Pristanda recunoate adevrata stpn, fiindc el tie ce autoritate are ea faa de Tiptescu i faa de Zaharia Trahanache. El nsui declar c este scrofulos la datorie, dar, de fapt, el transform datoria n aciuni menite s-i aduca profituri. n ciuda servilismului afiat fa de stpnii si, Pristanda e capabil s-i trdeze, dac sar ntampla ca Nae Caavencu s fie ales. De aceea se poart slugarnic i fa de acesta, declarnd c i citete gazeta ca pe Evanghelie i gndete admirativ: Stranic prefect ar fi O scrisoare pierdut de Ion Luca Caragiale (dup Cornelia Pantea) 1561 cuvinte

Lipsa de cultur a lui Pristanda este evident. El stlcete neologismele al cror sens nu-1 nelege sau folosete n exprimare cuvinte si expresii populare ori regionale ("bampir", "scrofulos", "catrindal"). Relaia lui Pristanda cu prefectul Tiptescu, pus n eviden nc din prima scen a comediei este una de subordonare, determinat, n primul rnd, de diferenele de statut social i se manifest prin atitudine, mod de adresare i limbaj. Atitudinea poliaiului este de supunere oarb, necondiionat, pe cnd prefectul l privete cu o superioritate tolerant pentru c tie c are nevoie de complicitatea lui. Tiptescu i se adreseaz cu un ton hotrt, apelnd la un limbaj familiar (Ghi). Limbajul slugarnic al poliaiului este alctuit din expresii ca: s trii, coane Fnic, curat, srut mna. Dei este angajatul statului i ar trebui s fie aprtorul ordinii publice, Pristanda este de fapt tipul slugii oportuniste, care recurge la compromisuri i ncalc legea pentru a fi pe placul mai marilor si. Devotamentul lui fa de acetia este ns doar de suprafa, nesincer, fiind gata s treac n cealalt tabr, daca ea va prelua puterea. Concluzie. Opera literar O scrisoare pierdut de Ion Luca Caragiale este o comedie, specie a genului dramatic, prin tematica abordat, prin personajele create, prin felul general n care autorul a tiut s satirizeze defectele umane i lipsurile societii, prin tipurile de comic care strnesc rsul, piesa rmnnd mereu actual, nscriindu-se n seria capodoperelor dramaturgiei romaneti.

sta!.

O scrisoare pierdut de Ion Luca Caragiale (dup Cornelia Pantea) 1561 cuvinte