Curs 4

Siruri si serii de funct ii

Studiul sirurilor si a seriilor de funct ii constituie un capitol de mare important a
n analiza. Sirurile si seriile de funct ii, dau o extindere a funct iilor care pot
reprezentate. Astfel clasa funct iilor reprezentabile ca limite de siruri sau sume de
serii de funct ii, este mult mai bogata decat cea a funt iilor care se pot reprezenta
printr-o formul a nita. Mai mult, seriile de funct ii pot constitui un mijloc riguros
de a deni funct iile elementare.
1 Siruri de funct ii.
Denit ia 1.1. Se numeste sir de funct ii, denite pe o mult ime D R si cu valori
reale, orice aplicat ie din mult imea Nn mult imea funct iilor {f : D R}. Un astfel
de sir de funct ii se noteaza prin (f
n
)
nN
.
Denit ia 1.2. Sirul de funct ii (f
n
)
nN
, f
n
: D R, D R, se numeste conver-
gent punctual, sau convergent simplu, daca exista o funct ie f : D R, astfel
ncat pentru orice x D xat, avem lim
n
f
n
(x) = f(x). Funct ia f se numeste
limita sirului (f
n
)
nN
si se noteaza prin lim
n
f
n
.
Denit ia 1.3. Sirul de funct ii (f
n
)
nN
, f
n
: D R, D R, se numeste con-
vergent uniform, pe D, daca exista o funct ie f : D R, astfel ncat pentru
orice > 0, exista un indice n

N astfel ncat |f
n
(x) f(x)| < , pentru orice
n N, n n

si orice x D.
Observat iile 1.1. i) Limita unui sir de funct ii, daca exista este unica, ceea ce
justica notat ia f = lim
n
f
n
.
ii) Condit ia, din denit ie, de convergent a punctuala a sirului de funct ii (f
n
)
nN
la funct ie f se poate scrie detailat astfel:
(x D)( > 0)(n
x,
N)(n N, n n
x,
)(|f
n
(x) f(x)| < ).
Sub aceasta forma, condit ia de convergent a simpla poate comparata cu conver-
gent a uniforma care se scrie astfel:
( > 0)(n

N)(n N, n n

)(x D)(|f
n
(x) f(x)| < ).
Diferent a constan faptul ca rangul n

nu depinden covergent a uniforma de punctul

x D. Rezulta ca orice sir convergen uniform este si convergent simplu la aceasi
funct ie limita. Reciproca nu este adevarat a.
iii) Convergent a simpla nu asigura faptul ca daca funct iile din sir au propritat iile
de existent a a limitei, continuitate, derivabilitate, sau integrabilitate, aceleasi pro-
prietat i le va avea si funct ia limita. Pentru a avea acest transfer al proprietat ilor
la funct ia limita este necesara convergent a uniforma. Vom vedea acest lucru n
continuare.
1
iii) Condit ia de convergent a uniforma a sirului de funct ii (f
n
)
nN
, f
n
: D R
la funct ia f : D R, se poate scrie echivalent astfel:
lim
n
sup
xD
|f
n
(x) f(x)| = 0.
Teorema 1.1. Fie sirul de funct ii (f
n
)
nN
, f
n
: D R, D R si o funct ie
f : D R. Sunt echivalente urmatoarele armat ii:
i) Sirul de funct ii (f
n
)
nN
nu converge uniform la f pe D si
ii) Exista > 0, un subsir de indici (n
k
)
kN
si un sir (x
k
)
nN
, x
k
D, astfel
ncat |f
n
k
(x
k
) f(x
k
)| , () k N.
Demonstrat ie. Demonstram i) ii). Din i) rezulta ca exista > 0, astfel nc at,
pentru orice n N exista m N, m n si exista x D, astfel nc at |f
m
(x)
f(x)| . Atunci subsirul de indici (n
k
)
kN
si termenii sirului (x
k
)
kN
se construiesc
inductiv astfel: daca indicii n
0
< . . . < n
k
au fost construit i, si n plus s-au construit
punctele x
0
, . . . , x
k
, atunci alegem n := n
k
n relat ia de mai sus, si denim, folosind
notat iile din aceasta relat ie, n
k+1
:= m si x
k+1
:= x.
Demonstram: ii) i). Daca sirul (f
n
)
nN
ar uniform convergent la f, ar tre-
bui ca pentru > 0 dat sa existe un indice n

astfel ca sa avem |f
n
(x) f(x)| < ,
pentru orice n n

. Dar acest lucru nu se nt ampl a daca k este sucient de mare

astfel ncat n
k
n

.
Teorema 1.2. (Transferul limitei) Fie sirul de funct ii (f
n
)
nN
, f
n
: D R,
D R, uniform convergent la funct ia f : D R si e x
0
un punct de acu-
mulare al lui D. Presupunem ca pentru orice n N, exista lim
xx
0
f
n
(x) = l
n
,
l
n
R. Atunci sirul (l
n
)
nN
este convergent, iar funct ia f are limita n punctul x
0
egala cu limita sirului (l
n
)
nN
. Pe scurt avem
lim
xx
0
lim
n
f
n
(x) = lim
n
lim
xx
0
f
n
(x).
Demonstrat ie. Arat am mai ntai ca sirul (l
n
)
nN
este convergent. Fie > 0.
Deoarece sirul (f
n
)
nN
este uniform convergent, exista un indice n

, astfel nc at:
|f
n
(x) f(x)| <

3
, () n N, n n

, () x D. (1)
Fie n, m n

Deoarece lim
xx
0
f
n
(x) = l
n
si lim
xx
0
f
m
(x) = l
m
, putem alege un
punct x D, x = x
0
, astfel nc at sa avem |f
n
(x) l
n
| <

3
si |f
m
(x) l
m
| <

3
.
Atunci rezulta
|l
n
l
m
| |l
n
f
n
(x)| +|f
n
(x) f
m
(x)| +|f
m
(x) l
m
| <

3
+

3
+

3
= .
Am obt inut ca sirul (l
n
)
nN
este fundamental si deci el este si convergent. Fie
l := lim
n
.
Aratam acum ca exista lim
xx
0
f(x) = l. Fie din nou > 0 si consideram
un rang n

, pentru care are loc (1). Sa xam un indice n

0
n

, cu proprietatea
2
suplimentara ca |l
n
0
l| <

3
. Exista o vecin atate V a lui x
0
, astfel nc at pentru
orice x V D, x = x
0
, sa avem |f
n
0
(x) l
n
0
| <

3
. Atunci pentru astfel de puncte
x avem
|f(x) l| |f(x) f
n
0
(x)| +|f
n
0
(x) l
n
0
| +|l
n
0
l| <

3
+

3
+

3
= .
Teorema este demonstrata.
Teorema 1.3. (Transferul continuitat ii) Orice sir uniform convergent de funct ii
continue, are limita tot o funct ie continua.
Demonstrat ie. Teorema este o consecint a imediata a teoremei precedente.
Enunt am de asemenea, urmatorul rezultat.
Teorema 1.4. (Transferul derivabilitat ii) Fie sirul de funct ii (f
n
)
nN
, de-
nite pe inervalul marginit I. Presupunem ca
i) funct iile f
n
, n 0 sunt derivabile pe I, iar sirul (f

n
)
nN
converge uniform pe
I la o funct ie g : I R,
ii) exista un punct x
0
I, astfel ncat sirul (f
n
(x
0
))
nN
este convergent.
Atunci sirul de funct ii (f
n
)
nN
converge uniform pe I la o funct ie derivabila
f : I R si in plus f

= g.
2 Serii de funct ii.
Denit ia 2.1. Fie sirul de funct ii (f
n
)
nN
, f
n
: D R, D R. Se numeste
seria de funct ii atasata sirului (f
n
)
nN
, ansamblul format din sirurile de funct ii
(f
n
)
nN
si (S
n
)
nN
, unde S
n
:= f
0
+ . . . + f
n
, (n N). Aceasta serie de funct ii se
noteaza cu

n0
f
n
. Daca sirul de funct ii (S
n
)
nN
, numit sirul sumelor part iale,
este convergent punctual pe mult imea D, atunci seria se numeste convergenta
punctual, sau convergenta simplu, iar funct ia limita se numeste suma seriei
de funct ii si se noteaza prin

n=0
f
n
. Daca sirul (S
n
)
nN
este convergent uniform,
atunci seria se numeste la randul ei uniform convergenta.
Seria

n0
f
n
se mai noteaza si prin f
0
+ f
1
+ . . ..
Teorema 2.1. (Criteriul lui Cauchy) Seria de funct ii

n0
f
n
, f
n
: D R,
D R este uniform convergenta pe D, daca si numai daca pentru orice > 0
exista n

N, astfel ncat pentru orice m, n N, m n n

si orice x D sa
avem |f
n
(x) + . . . + f
m
(x)| < .
Demonstrat ie. Se aplica Teorema 1.1 la sirul sumelor part iale ale seriei.
3
Teorema 2.2. (Criteriul lui Weierstrass) Fie seria de funct ii

n0
f
n
,
f
n
: D R, D R si e seria numerica

n0
a
n
. Daca sunt ndeplinite condit iile:
i) |f
n
(x)| a
n
, () x D, () n N,
ii)

n0
a
n
< , atunci seria de funct ii

n0
f
n
converge uniform pe D.
Demonstrat ie. Fie > 0 ales arbitrar. Din criteriul general al lui Cauchy rezulta
ca exista n

N, astfel nc at a
n
+. . . +a
m
< , () n m n

. Avem pentru orice

x D si orice indici n, m ca mai sus |f
n
(x) +. . . +f
m
(x)| |f
n
(x)| +. . . +|f
m
(x)|
a
n
+. . .+a
m
< . Din teorema precedenta rezulta ca seria

n0
f
n
converge uniform
pe D.
Aplicand rezultatele din sect iunea precedenta la sirul sumelor part iale ale seriilor
de funct ii, se obt in imediat urmatoarele teoreme:
Teorema 2.3. (Transferul limitei) Fie seria de funct ii

n0
f
n
, f
n
: D R,
D R convergenta uniform, avand suma f : D R. Fie x
0
un punct de acu-
mulare al lui D. Presupunem ca pentru orice n N, exista lim
xx
0
f
n
(x) = l
n
,
l
n
R. Atunci seria

n0
l
n
este convergenta, iar funct ia f are limita n punctul x
0
egala cu

n0
l
n
. Pe scurt avem
lim
xx
0

n0
f
n
(x) =

n0
lim
xx
0
f(x).
Teorema 2.4. (Transferul continuitat ii) Daca seria de funct ii

n0
f
n
,
f
n
: D R, D R este uniform convergenta si toate funct iile f
n
sunt continue pe
D, atunci funct ia suma este tot continua pe D.
Teorema 2.5. (Transferul derivabilitat ii) Fie seria de funct ii derivabile

n0
f
n
, f
n
: D R, D R. Daca
i) seria

n0
f

n
este uniform convergenta la o funct ie g : D R si
ii) exista un punct x
0
D, astfel ncat

n0
f
n
(x
0
) este convergenta,
atunci seria

n0
f
n
este uniform convergenta, iar suma sa este o funct ie deri-
vabila, cu derivata egala cu g. Pe scurt avem:
_

n0
f
n
_

n0
f

n
.
4
3 Serii de puteri. Serii Taylor.

In acest paragraf vom studia un caz particular, de mare important a, de serii de

funct ii si anume seriile de puteri. Seriile de puteri reprezint a extinderea not iunii de
polinom algebric.
Denit ia 3.1. Se numeste serie de puteri, o serie de funct ii de forma

n0
a
n
x
n
, unde (a
n
)
nN
este un sir numeric xat, numit sirul coecient ilor se-
riei de puteri, iar x R este variabila seriei. Mult imea D R a punctelor x
pentru care seria de puteri converge, se numeste domeniul de convergent a al
seriei.
Mai general avem:
Denit ia 3.2. Se numeste serie de puteri centrata n x
0
, o serie de funct ii de
forma

n0
a
n
(x x
0
)
n
, unde (a
n
)
nN
este sirul coecient ilor, x
0
R este un punct
xat, iar x R este variabila.
Facand o schimbare de variabil a y := x x
0
, studiul seriei de puteri centrat a n
punctul x
0
se reduce la seria de puteri centrat a n origine, avand aceeasi coecient i.
De aceea n continuare vom studia doar seriile de puteri propriuzise, adica cele
centrate n origine.
Observat ia 3.1. Orice serie de puteri converge pentru x = 0.

In cele ce urmeaza
vom studia domeniul de convergent a a unei serii de puteri.
Denit ia 3.3. (Formula Cauchy-Hadamard) Numim raza de conver-
gent a a seriei

n0
a
n
x
n
, numarul R [0, ) {}, denit astfel:
R :=
1
limsup
n
n
_
|a
n
|
.
Observat ia 3.2. Fie seria de puteri

n0
a
n
x
n
. Raza de convergent a a seriei se poate
calcula si dupa urmatoarele formule:
R =
1
lim
n
n
_
|a
n
|
; si R = lim
n

a
n
a
n+1

,
n cazul cand exista limitele care apar n aceste formule. Cea de a doua formul a
provine din prima, aplicand criteriul lui Cauchy pentru calculul limitelor de radicali
de ordin n.
Teorema 3.1. (Teorema razei de convergent a a lui Abel) Fie seria de puteri

n0
a
n
x
n
avand raza de convergent a R [0, ) {}.
i) Daca R > 0, atunci seria de puteri converge absolut pentru orice x cu |x| < R.
ii) Daca R < , atunci seria de puteri este divergenta pentru orice x cu |x| > R.
iii) Daca R > 0 si 0 < r < R, atunci seria de puteri este uniform convergenta
pe intervalul [r, r].
5
Demonstrat ie. i) Fie |x| < R. Alegem un numar q, astfel ca |x| < q < R.
Deoarece limsup
n
n
_
|a
n
| <
1
q
, exista un indice n
0
N, astfel ca pentru orice
n N, n n
0
savem
n
_
|a
n
|
1
q
, adica |a
n
|
_
1
q
_
n
. Atunci obt inem |a
n
x
n
|

_
|x|
q
_
n
, (n n
0
). Deoarece |x| < q, rezulta ca seria geometrica

n0
_
|x|
q
_
n
este convergent a si atunci aplicand primul criteriu al comparat iei, rezulta ca seria

n0
|a
n
x
n
| este convergenta.
ii) Fie |x| > R. Alegem un numa q, astfel ncat R < q < |x|. Exista un subsir
de indici (n
k
)
kN
astfel nc at sa avem lim
k
n
_
|a
n
| =
1
R
. Deoarece
1
R
>
1
q
, exista
un indice k
0
N, astfel nc at
n
k
_
|a
n
k
|
1
q
pentru orice k k
0
. Deci obt inem
|a
n
k
x
n
k
|
_
|x|
q
_
n
k
, (k k
0
). Cum |x| > q, rezulta lim
k
|a
n
k
x
n
k
| = , deci
lim
n
|a
n
x
n
| = 0. Aplicand Corolarul ??, rezulta ca seria

n0
a
n
x
n
este divergent a.
iii) Pentru orice x cu |x| r si orice n N obt inem |a
n
x
n
| |a
n
|r
n
. Dar din
punctul i) seria

n0
|a
n
|r
n
este convergent a. Aplicand criteriul lui Weierstrass rezulta
convergent a uniforma a seriei de puteri pe intervalul [r, r].
Observat ia 3.3. Din teorema rezulta ca daca R = 0, domeniul de conver-
gent a al seriei de puteri se reduce la mult imea {0}, iar daca R = , domeniul
de convergent a este R. Daca 0 < R < , n general nu se poate spune numic de-
spre convergent a n punctele R. Sunt serii care converg n unul sau ambele puncte,
precum si serii care diverg n ambele puncte.
Teorema 3.2. Fie funct iile f(x) =

n=0
a
n
x
n
, (|x| < R
1
) si g(x) =
=

n=0
bx
n
x
n
, (|x| < R
2
), unde R
1
> 0 si R
2
> 0 sunt razele de convergent a a
celor doua serii de puteri. Notam R = min{R
1
, R
2
}. Avem:
i) (f + g)(x) =

n=0
(a
n
+ b
n
)x
n
, (|x| < R),
ii) (f g) =

n=0
c
n
x
n
, (|x| < R), iar c
n
= a
0
b
n
+ a
1
b
n1
+ . . . + a
n
b
0
, (n 0).
Demonstrat ie. i) Relat ia este evidenta.
ii) Fie |x| < R, u
n
= a
n
x
n
, v
n
= b
n
x
n
, (n 0). Folosind Teorema lui
Abel, si teorema lui Mertens, obt inem ca (f g)(x) =

n0
w
n
, unde, pentru n 0,
w
n
= u
n
v
0
+ . . . + u
0
v
n
= c
n
x
n
.
Formul am, fara demonstrat ie si urmatoatrea teorema..
Teorema 3.3. Fie funct ia f(x) =

n=0
a
n
x
n
, (|x| < R), unde R > 0 este raza de
convergent a seriei de puteri. Presupunem ca a
0
= 0. Atunci exista un sir nu-
6
meric (b
n
)
nN
si un numar r, 0 < r < R, astfel ncat
1
f(x)
=

n=0
b
n
x
n
, |x| < r.
Denit ia 3.4. Seria de puteri

n0
(n + 1)a
n+1
x
n
se numeste seria de puteri
derivata a seriei de puteri

n0
a
n
x
n
.
Teorema 3.4. Seria de puteri derivata are aceasi raza de convergent a ca si seria
de puteri init ial a.
Demonstrat ie. Fie seria de puteri

n0
a
n
x
n
si e

n0
(n+1)a
n+1
x
n
seria sa derivata.
Sa obsevam ca pentru un x R, convergent a seriei derivate este echivalenta cu
convergent a urmatoarei serii de puteri

n0
na
n
x
n
. Din Teorema razei de convergent a,
rezulta ca doua serii de puteri care converg pentru aceleasi valori ale variabilei x,
au aceasi raza de convergent a. Deci ramane sa determinam raza de convergent a
a acestei noi serii. Folosim acum urmatorul fapt: daca sirul (
n
)
nN
este conver-
gent, cu termeni pozitivi si daca (
n
)
nN
este un alt sir, atunci limsup
n

n
=
lim
n

n
limsup
n

n
. Avem limsup
n
n
_
|na
n
| = lim
n
n

nlimsup
n
n
_
|a
n
| =
limsup
n
n
_
|a
n
|. De aici rezulta teorema.
Teorema 3.5. Fie funct ia f : (R, R) R, f(x) =

n0
a
n
x
n
, x (R, R), unde
R > 0 este raza de convergent a a serie de puteri care deneste pe f. Rezulta ca
funct ia f este indenit derivabila pe intervalul (R, R),
f
(k)
(x) =

nk
n!
(n k)!
a
n
x
nk
, () x (R, R)
si
a
k
=
1
k!
f
(k)
(0), () k N.
Demonstrat ie. Fie g : (R, R) R funct ia denita ca suma a seriei de puteri
derivate. Existent a funct iei g este asigurata de teorema precedenta. Sa observam ca
putem scrie si g(x) :=

n=1
na
n
x
n1
, (x (R, R)). Termenii acestei serii de funct ii
se obt in prin derivarea termenilor seriei de puteri care deneste pe f. Fie un punct
x
0
(R, R) xat. Putem alege 0 < r < R astfel ncat x
0
[r, r]. Aplicand
Teorema razei de convergent a - punctul iii), seriei derivate, rezulta ca seria de mai
sus este uniform convergenta pe intervalul [r, r] si are suma g. De asemenea, seria
care deneste pe f este convergenta n punctul x
0
. Se ndeplinesc deci condit iile
de aplicare a teoremei de derivare termen cu termen a seriilor de funct ii - Teorema
2.5, si deci rezulta ca f este derivabila pe intervalul [r, r].

In particular f este
derivabila n punctul x
0
, si f

(x
0
) = g(x
0
). Deoarece punctul x
0
a fost ales arbitrar
n intervalul (R, R) rezulta ca f este derivabila pe (R, R) si f

= g.
7
Pentru a vedea ca f este derivabil a de orice ordin pe intervalul (R, R) rat ionam
inductiv. Deoarece derivata serii de puteri este tot o serie de puteri, si anume seria
de puteri derivat a, rezulta ca si derivata de un ordin k 2 a seriei de puteri va
tot o serie de puteri, si anume seria de puteri obt inuta prin derivarea de k ori
termenilor seriei date. Deci are loc prima relat ie din enunt . Daca n aceasta relat ie
facem x = 0, obt inem a doua relat ia din enunt .
Corolarul 3.1. O funct ie f : (x
0
R, x
0
+ R) R, f(x) =

n0
a
n
x
n
,
x (x
0
R, x
0
+ R), unde R > 0 este raza de convergent a a serie de puteri,
este indenit derivabila pe intervalul (x
0
R, x
0
+ R) si
a
k
=
1
k!
f
(k)
(x
0
), () k N.
Denit ia 3.5. Fie funct ia f : D R, D R. Presupunem ca exista un punct
a D, astfel ncat, f admite derivate de orice ordin n punctul a. Seria de puteri
centrata n a

n0
1
n!
f
(n)
(a)(x a)
n
,
se numeste seria Taylor a funct iei f n punctul a. Daca a = 0, atunci aceasta
serie se mai numeste si serie MacLaurin.
Prezent am mai jos dezvolt arile Mc Laurin a principalelor funct ii elementare.
exp(x) = 1 +
x
1!
+
x
2
2!
+ . . . =

n=0
x
n
n!
, () x R,
ln(1 + x) =

n=1
(1)
n1
n
x
n
, () x (1, 1),
(1 + x)
r
=

n=0
_
r
n
_
x
n
, () x (1, 1), r > 0,
unde
_
r
n
_
:=
r(r 1) . . . (r n + 1)
r!
sin x := x
x
3
3!
+
x
5
5!
+ . . . =

n0
(1)
2n+1
(2n + 1)!
x
2n+1
, (x R),
cos x := 1
x
2
2!
+
x
4
4!
. . . =

n0
(1)
2n
(2n)!
x
2n
, (x R).
8