- EXERCIII PREGTIRE STAGIARI SISTEM COLECTIV 2013

Categoria I- Contabilitate 1. ALFA efectueaz urmtoarele operaii: (a) Se construiete o cldire, care nu este terminat pn la sfritul exerciiului financiar, costul de producie 54.000 lei. (b) Se vnd mrfuri clientului BETA n valoare de 4.000 lei, termenul obinuit de decontare fiind de 30 de zile. Cele dou pri au negociat ca plata s se realizeze peste 60 de zile, suma pltit fiind 4.500 lei. (c) Se nregistreaz la locator, factura privind chiria lunar n sum de 4.000 lei, TVA 24 % lei. (d) Se acord unui client, printr-o factur ulterioar o reducere comercial de 10 %. Valoarea bunurilor facturate 5.500 lei. (e) Se primete sub form de subvenii suma de 25.000 lei, din care 3.000 lei se ncaseaz la data acordrii, restul n aceeai perioad. Suma de 7.000 lei este aferent cifrei de afaceri (2.500 pentru perioada curent, restul pentru perioadele urmtoare), restul pentru plata unor materii prime achiziionate i este aferent perioadei n curs. (f) La inventariere s-a constatat un minus de produse finite n sum de 7.000 lei. Se cere: Conform OMFP 3055/2009: (1) Contabilizai operaiile de mai sus (2) Prezentai un extras din contul de profit i pierdere privind calculul indicatorilor cifra de afaceri net i venituri din exploatare total. 1.Contabilizarea operatiilor: a) 231 = 722 54.000 Imob copr in curs de exec Venituri din prod de imob corp % 4.500 707 4.000 766 500 c) 4111 = % 4.960 706 4.000 4427 960 d) Reducere comerciala = 10% * 5.500 = 550 4111 = % 682 709 550 4427 132 e) % = % 25.000 22.000 445 7411 2.500 3.000 512 7412 18.000 472 4.500 f) 711 = 345 7.000 2. CA = 706 + 707 709 + 7411 = 4.000 + 4.000 550 + 2.500 = 9.950 Venituri din exploatare Total = CA + 722 711= 9.950 + 54.000 7.000 = 56.950 2. Dispunei de urmtoarele date la nceputul anului N: capitalul social subscris vrsat este 5.000 lei, rezerve legale 3.000 lei, rezerve din reevaluare 5.000 lei, rezultat reportat reprezentnd pierderea neacoperit sold debitor 1.500, numrul de aciuni 2.000 titluri. n cursul perioadei se efectueaz operaiile: (a) Se rscumpr 700 de aciuni i se decide reducerea capitalului social prin anularea a 600 de aciuni, preul de rscumprare al unei aciuni fiind de 2 lei/aciune. b) 4111 =

(b) Ulterior se rscumpr 300 de aciuni i se decide reducerea capitalului social prin anularea a 280 de aciuni, preul de rscumprare al unei aciuni fiind de 3,5 lei/aciune. (c) Se transform 8.000 de obligaiuni n 3.000 aciuni, n condiiile n care valoarea nominal a unei obligaiuni este de 1,00 leu/obligaiune. (d) Se acoper pierderea anilor precedeni din rezervele legale existente. (e) Se majoreaz capitalul social prin emiterea a 700 de aciuni noi, meninnd valoarea nominal. Preul de emisiune este 4 lei. Aportul promis este eliberat prin depunere de numerar n contul curent bancar. (f) Corectarea unei erori n condiiile: n urma unui control intern desfurat n anul N, se constat c entitatea a ncasat contravaloarea unei facturi reprezentnd prestare de servicii, n sum de 1.400 lei, fr ca factura respectiv s fie nregistrat n contabilitate, la momentul emiterii ei (anul N-1). Presupunem c eroarea este considerat semnificativ. Cota de TVA 24 %. Se elimin incidena fiscal privind impozitul pe profit. (g) n anul precedent s-a reevaluat o cldire la valoarea just 84.000 lei, durata rmas de amortizare fiind 8 ani. Se consider c surplusul din reevaluare (soldul iniial al rezervei din reevaluare) este transferat la rezerve pe msura amortizrii activului, metoda de amortizare fiind cea liniar Se cere: Conform OMFP 3055/2009: (1) Contabilizai operaiile de mai sus (2)Calculai mrimea capitalurilor proprii la sfritul perioadei (3) Prezentai un extras din Situaia modificrilor capitalului propriu 1. Capitalul propriu la inceputul perioadei = 1012 + 105 + 106 1171 = 5.000 + 5.000 + 3.000 1.500 = 11.500 a) Valoarea nominala a unei actiuni = 5.000 cap.soc. / 2.000 actiuni = 2.5 lei / actiune Actiuni proprii rascumparate = 700* 2 lei = 1.400 lei Actiunile proprii se anuleaza la pretul de rascumparare = 600 * 2 lei = 1.200 lei 109 = 5121 1.400 1012 = % 1.500 109 1.200 141 300 Cap.soc. devine = 5.000 1.500 = 3.500 Numarul de actiuni ramase = 2.000 600 = 1.400 Val.nominala a unei actiuni = 3.500/1.400 = 2.5 lei/act. b) Actiuni proprii rascump. = 300*3.5 lei = 1.050 Cap.soc se reduce cu 280*2.5 lei = 700 Actiunile proprii se anuleaza la pretul de rascumparare = 280 * 3.5 lei =980 lei 109 = 5121 1.050 % = 109 980 1012 = 700 149 = 280 Cap.soc. devine = 3.500 700 = 2.800 Nr.de act. ramase = 1.400 280 = 1.120 Val.nominala a unei act. = 2.800/1.120 = 2.5lei/act. c) Cap.soc. creste cu 3.000 * 2.5 lei = 7.500 Imprumutul din emisiuni de oblig. se diminueaza cu val. obligatiunilor transformate in actiuni = 8.000 * 1 leu = 8.000 Prima de conversie a oblig. in act. = 8.000 7.500 = 500 lei 161 = % 8.000 1012 7.500 1044 500 Cap.soc. devine = 2.800 + 7.500 = 10.300 Nr.de actiuni este = 1.120 + 3.000 = 4.120 act. Val.nominala = 10.300 / 4.120 = 2.5 lei/act. d) 1061 = 1171 1.500 e) Cap.soc. creste cu = 700* 2.5 lei = 1.750

Actionarii vor depune pretul de emisiune adica 700 * 4 lei = 2.800 Prima de emisiune = 2.800 1.750 = 1.050 % 2.800 1011 1.750 1041 1.050 5121 = 456 2.800 1011 = 1012 1.750 Cap.soc. devine = 10.300 + 1.750 = 12.050 Nr. de actiuni este = 4.120 + 700 = 4.820 Val.nominala = 12.050 / 4.820 = 2.5 lei/act. f) 4111 = % 1.736 1174 1.400 4427 336 g) Surplusul din reevaluare este transferat la rezerve concomitent cu inregistrarea amortizarii anuale a cladirii = 5.000 / 8 ani = 625 105 = 1065 625 2. Capitalul propriu la sfarsitul perioadei : = 1012 + 1041 + 1044 + 106 + 105 + 1065 109 + 1171+ 1174 + 141 149 = 12.050 + 1.050 + 500 + 1.500 + 4.375 + 625 270 + 0 + 1.400 + 300 280 = 21.250 3. Societatea ALFA efectueaz n cursul unei perioade date urmtoarele operaii: (a) Scoate din eviden a unui program informatic, depit moral din utilizarea cruia nu se mai ateapt beneficii economice viitoare. Costul programului informatic a fost 200.000 lei, amortizarea cumulat pn la data scoaterii din eviden 80.000 lei. (b) nregistreaz amortizarea anual a cheltuielilor de constituire n sum de 10.000 lei pe perioada maxim specificat n OMFP 3055/2009. (c) Vinde mrfuri clientului BETA n valoare de 30.000 lei, termenul obinuit de decontare fiind de 30 de zile. Clientul pltete imediat n schimbul unui scont de 2.000 lei. (d) Pltete o datorie comercial n valut n sum de 700 euro, datorie rezultat n urma achiziiei unor mrfuri. Cursul de schimb valutar la data achiziiei mrfurilor a fost 4,2 lei/euro, iar la data plii 4,3 lei/euro. (e) nregistreaz amortizarea primelor de rambursare a unui mprumut obligatar n condiiile: mprumutul a fost emis la 1 octombrie anul N; numr de obligaiuni 50.000 titluri; valoare nominal 10 lei pe obligaiune ; pre de emisiune 9 lei pe obligaiune; pre de rambursare 12 lei pe obligaiune; rata anual a dobnzii 20 %; durata mprumutului 10 ani; rambursarea mprumutului se face n 10 trane egale la data de 1 octombrie a fiecrui an, cnd se pltete i dobnda anual; primele de rambursare se amortizeaz liniar pe durata mprumutului. (f) Rscumpr i anuleaz 300 obligaiuni n condiiile: pre rscumprare 1.430 lei pe titlu; pre de rambursare 1.500 lei pe titlu; valoare nominal 1.000 lei pe titlu; pre de emisiune 1.100 lei pe titlu. (g) Achiziioneaz prin intermediul unei bnci 2.000 aciuni necotate BETA ce la preul de 5 lei pe aciune, comisioanele suportate fiind de 900 lei. Plata se face ulterior. Firma intenioneaz s dein aceste aciuni n vederea realizrii unui profit pe termen scurt i le clasific n categoria aciunilor deinute la entitile afiliate. La sfritul anului N, valoarea titlurilor BETA stabilit cu ocazia inventarierii este 4,2 lei pe aciune. Alte informaii: profit brut 58.800 lei; n cursul perioadei creanele comerciale au crescut cu 23.000 lei; stocurile au sczut cu 49.000 lei; datoriile comerciale au crescut cu 67.000 lei; dobnzi pltite 1.200 lei; impozit pe profit pltit 1.600 lei. Se cere: (1) Conform OMFP 3055/2009 contabilizai operaiile de mai sus (2) Calculai fluxurile de numerar din activitatea de exploatare conform metodei indirecte. % = 208 200.000 2808 80.000 6583 120.000 456 =

1. a)

b) Amortizarea anuala = 10.000/5 ani = 2000 lei c) d) 6811 = 2801 2.000 % = 707 30.000 4111 28.000 667 2.000 Datorie = 700 * 4.2 lei/eur (curs la data achizitiei marfii) = 2.940 Suma platita = 700*4.3 lei/eur (curs la data platii) = 3.010

% = 5124 3.010 401 2.940 665 70 e) Val.imprumutului obligatar la sfarsitul lui N : Val. imprumutului obligatar contabilizat la val. de rambursare : 50.000* 12 lei = 600.000 Sumele de incasat la pretul de emisiune : 50.000 * 9 lei = 450.000 Prime privind rambursarea imprumutrilor din emisiuni de obligatiuni = 600.000 450.000 = 150.000 Primele se amortizeaza liniar pe toata durata imprumutlui = 150.000/10 ani = 15.000 anual. Pe per. luata in calcul (01.10.N 31.12.N) = 15.000 *3/12 = 3.7500 6868 = 169 3.750 Chelt.fin.privind A primelor de ramburs. a oblig. Prime privind ramburs.oblig. f) Rascumparea oblig. la pretul de rascumparare = 300 * 1.430 lei = 429.000 505 = 512 429.000 Oblig. emise si rascumparate Imprumutul din emisiuni de oblig se diminueaza cu nr. de oblig. anulate * valoarea lor de inregistrare initiala (pretul de ramburasare) = 300 * 1.500 lei = 450.000 161 = % 450.000 Imprumuturi din emisiuni de oblig. 505 429.000 Oblig. emise si rascumparate 768 21.000 Alte V financiare g) Actiunile nu sunt cotate deci comisioanele se includ in cost: Cost de achizitie = pret de cumparare : 2.000 * 5 lei/act + Comisioane = 10.000+900 = 10.900 Cost unitar = 10.900 / 2.000 = 5.45 lei/act. 501 = 5091 10.900 Act. detinute la entitatile afiliate Varsaminte de efectuat pt.act. detinute la entitatile afiliate Valoare de inventar de 4.2 lei/act este mai mica de costul de 5.45 lei/act deci act. sunt depreciate si deoarece nu sunt cotate se constituie o ajustare pt.depreciere = 2.000 (5.45-4.2)= 2.500 lei 6863 = 591 2.500 Chelt.fin.privind ajust.pt Ajustari pt. pierderea de val.a act. pierderea de val.a imob.fin. detinute la entitatile afiliate 2. Fluxuri de numerar din activitatea de exploatare metoda indirecta Elemente Calcul Valoare Profit brut 58.800 Ajustari pentru: Chelt. cu amortizarea Ct.6811=2.000 2.000 Chelt. cu prov. si ajustarile pt. depreciere Ct.6863=2.500 2.500 sau pierdere de val. Chelt. financiare Ct.667 = 2.000+ct.665 = 70+ ct.6868 = 5.820 3.750

Venituri financiare Ct.768 = 21.000 Chelt.privind activele cedate Ct.6583 = 120.000 Cresterea creantelor comerciale Scaderea stocurilor Cresterea datoriilor comerciale Dobanzi platite Impozit pe profit platit Fluxuri de numerar din activitatea de exploatare

(21.000) 120.000 (23.000) 49.000 67.000 (1.200) (1.600) 258.320

4. n cursul exerciiului financiar N ALFA efectueaz urmtoarele operaii: (a) Primete n concesiune o pdure care aparine domeniului public al statului, n condiiile: durata concesiunii este de 40 ani, ncepnd cu 01.01.N, valoarea total a concesiunii este de 3.840.000 lei, cu o redeven lunar de 8.000 lei, pltibil pe data de 15 ale lunii urmtoare celei n care se datoreaz. (b) Vinde un utilaj la pre de vnzare 110.000 lei exclusiv TVA 24 %. Costul utilajului a fost 100.000 lei, amortizarea cumulat pn la data vnzrii 30.000 lei. Utilajul s-a amortizat liniar n 10 ani. (c) Scoate din eviden un depozit distrus n totalitate n urma unui incendiu. Costul depozitului a fost 100.000 lei, amortizarea cumulat 75.000 lei. Depozitul s-a amortizat degresiv n 10 ani. (d) Contribuie cu aport n natur la capitalul societii BETA. Aportul const ntr-un utilaj cu valoarea contabil de intrare 25.000 lei, amortizare cumulat 10.000 lei. n schimbul aportului ALFA primete aciuni ca titluri de participare, 1.000 aciuni pre de emisiune 20 lei pe aciune. (e) A achiziionat 2.000 aciuni la Instituia de Credit CASA CREDIT, societate nelistat, reprezentnd 25% din capitalul acesteia, la un pre unitar negociat de 5.000 lei/aciune. n funcie de procentul de control corespunztor titlurilor ALFA clasific imobilizrile financiare necotate drept interese de participare. La 31.12.N. - Instituia de credit CASA CREDIT a intrat n incapacitate de plat, iar Banca Central i-a retras autorizaia de funcionare, declanndu-se procedura falimentului; drept urmare, pentru aciunile necotate se nregistreaz o pierdere de valoare, estimat la 40%. (f) Decide s foloseasc un teren pentru a construi un ansamblu de locuine destinat vnzrii. Informaiile despre teren sunt: cost de achiziie 100.000 lei; n anul precedent terenul a fost reevaluat la valoarea just de 150.000 lei. (g) Valoarea contabil a unui program informatic la 31 decembrie N este de 20.000 lei; valoarea de inventar a programului informatic la 31 decembrie N este 22.000 lei, ajustri pentru depreciere existente din anul precedent 4.000 lei. Se cere: Conform OMFP 3055/2009: (1) Contabilizai operaiile de mai sus (2)Prezentai un extras din Nota 1 la situaiile financiare intitulat Active imobilizate (3) Legat de operaiile de mai sus ce informaii trebuie prezentate n Nota 6 Principii, politici i metode contabile ? 1. a) Concesiunea primita se reflecta ca imobilizari necorporale, deoarece contractual de concesiune prevede o durata (40 de ani) si o valoare determinate de concesiune ( 3.840.000lei). Odata cu semnarea contractului se recunoaste activul necorporal pentru valoarea totala a concesiunii primate: 205 = 167 3.840.000 Concesiuni, brevete,licente etc. Alte imprumuturi si datorii assimilate Concomitent Debit 8038 Bunuri publice primate in administrare , concesiune si cu chirie = 3.840.000 Amortizarea anuala a concesiunii = 3.840.000 / 40 = 96.000 6811 = 2805 96.000 Chelt.de expl.privind amortizarea imob. Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licentelor etc. b) 461 = % 136.400 7583 110.000

% = 2131 2813 6583 c) % = 212 2812 671 Chelt.privind calamitatile si alte even.extraordinare d) % = 2131 25.000 2813 10.000 261 15.000 Diferenta dintre remunerarea primita si val. contabila a aportului = 1000*20 lei/act. 15.000 = 20.000-15.000 = 5.000 261 = 1068 5.000 e) Achiz. intereselor de participare = 2.000 * 5.000lei/act. = 10.000.000 263 = 2692 10.000.000 Interese de participare Varsaminte de efectuat privind interesele de participare Constituirea unei ajustari pentru depreciere pentru pierderea estimate de 40%*10.000.000 = 4.000.000 6863 = 2962 4.000.000 Chelt.fin privind ajustarile pt. Ajustari pentru pierderea de val. a intereselor de participare pierderea de val a imob fin f) Terenul se evidentiaza in categoria stocurilor de marfuri la val. inregistrata adica 150.000 371 = 2111 150.000 Concomitent se anuleaza surplusul pozitiv din reevaluare inregistrat in creditul contului 105 105 = 1065 50.000 Rez.din reevaluare Rezerve reprezentand surplusul realizat din rez. din reeval. g) Val. de inventor este mai mare decat val. contabila deci se anuleaza ajustarea pentru deprecierea existent prin reluarea la venituri: 290 = 7813 4.000 Ajustari pt.deprecierea imob.necorp. Venituri din ajustari pt. deprecierea imob. 5. Dispunei de urmtoarele date: venituri din vnzarea mrfurilor 2.000 lei; costul mrfurilor vndute 500 lei; venituri din vnzarea produselor finite 6.000 lei; venituri din redevene locaii de gestiune i chirii 800 lei; venituri din subvenii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 400 lei; venituri din subvenii de exploatare pentru materii prime i materiale consumabile 100 lei; producia realizat de entitate pentru scopurile sale proprii i capitalizat 15.000 lei; produse finite obinute la cost de producie 20.000 lei; stoc iniial de produse finite 2.000; stoc final de produse finite 12.000 lei; venituri din despgubiri, amenzi i penaliti 15.000 lei; venituri din ajustri pentru deprecierea materiilor prime 1.000 lei; venituri din ajustri pentru deprecierea creanelor clieni 600 lei; cheltuielile activitii de baz 1.400 lei; cheltuielile activitilor auxiliare 2.300 lei; cheltuieli indirecte de producie 2.790 lei; cheltuieli de desfacere 1.300 lei; cheltuieli generale de administraie 1.800 lei. Se cere: Conform OMFP 3055/2009 ntocmii Nota explicativ la situaiile financiare intitulat Analiza rezultatului din exploatare Pentru a putea intocmi nota explicative intitulata Analiza rezultatului din exploatare trebuie mai intai sa calculam Cifra de afaceri neta si alte venituri din exploatare: Produse finite:Ct.345 D C Si 2000 20000 (produse obtinute) Sf 12.000 Produsele obtinute la cost de productie

4427 100.000 30.000 70.000 100.000 75.000 25.000

26.400

345 = 711 20.000 Produse finite Venituri aferente costurilor stocurilor de produse Descarcarea gestiunii rezultata din ct 345 este : 2.000 + 20.000 12.000 = 10.000 711 = 345 10.000 Contul 711 va avea un sold final creditor = 10.000. Cifra de afaceri neta = Vanzari de produse finite (6.000) + V din redevente, locatii de gestiune si chirii (800) + Vanzari de marfuri + V din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri (400) = 9.200 Alte venituri din exploatare = Venituri aferente costurilor stocurilor de produse (sold creditor) (10.000)+ Productia realizata pentru scopurile sale proprii si capitalizata (15.000) + Venituri din subventii de exploatare pentru mat. prime si materiale cons. (100) + V din despagubiri, amenzi si penalitati (15.000) + V din ajustari pentru deprecierea materiilor prime (1.000) + V din ajustari pentru deprecierea creantelor clienti (600) = 41.700 Denumirea indicatorilor Exercitiul financiar precedent curent 1.Cifra de afaceri neta 9.200 2.Costul bunurilor vandute si al serviciilor prestate (3+4+5) 6.490 3.Cheltuielile activitatii de baza 1.400 4.Cheltuielile activitatilor auziliare 2.300 5.Cheltuielile indirecte de productie 2.790 6.Rezultatul brut afferent cifrei de afaceri nete (1-2) 2.710 7.Cheltuielile de desfacere 1.300 8.Cheltuielile generale de administratie 1.800 9.Alte venituri din exploatare 41.700 10.Rezultatul din exploatare(6-7-8+9) 41.310

6. Presupunem c n cursul anului o entitate efectueaz urmtoarea secven de tranzacii: (a) Primete n concesiune o pdure care aparine domeniului public al statului. Durata concesiunii este de 20 ani ncepnd cu 01.01.N. n contract este prevzut valoarea total a concesiunii de 1.000.000 lei, cu o redeven lunar de 4.167 lei, pltibil pe data de 15 ale lunii urmtoare celei n care se datoreaz. Amortizarea concesiunii se efectueaz pe durata contractului, prin metoda liniar. (b) Pe data de 1.05.N, se acord un mprumut pe termen de 5 ani, n valoare de 150.000 lei unei filiale, cu o dobnd preferenial de 30% pe an. mprumutul se restituie n cinci trane egale la data de 1 mai a fiecrui an, cnd se ncaseaz i dobnzile anuale. (c)Un mprumut din emisiuni de obligaiuni s-a emis la 1 octombrie anul N cu urmtoarele caracteristici: numr de obligaiuni 50.000 titluri; valoare nominal 10 lei pe obligaiune ; pre de emisiune 9 lei pe obligaiune; pre de rambursare 12 lei pe obligaiune; rata anual a dobnzii 20 %; durata mprumutului 10 ani; rambursarea mprumutului se face n 10 trane egale la data de 1 octombrie a fiecrui an, cnd se pltete i dobnda anual; primele de rambursare se amortizeaz liniar pe durata mprumutului. (d) Pe data de 10 noiembrie N ALFA vinde mrfuri lui BETA n baza facturii: pre de vnzare 2.000 lei, TVA 24 %. Pe data de 20 decembrie N ALFA emite lui BETA o factur reprezentnd o reducere comercial de 10 % aplicat la suma iniial. (e)Pe data de 10 decembrie achiziioneaz mrfuri de la BETA n baza facturii: pre de cumprare 2.000 lei, TVA 24 %. Termenul de decontare conform contractului este de 2 luni. Pe data de 20 decembrie primete de la BETA o factur reprezentnd un scont de 10 % . (f) ALFA ncaseaz pe 27 decembrie N suma de 6.000 lei reprezentnd chiria anual, din care 1.000 lei aferent anului N. Se cere: Conform OMFP 3055/2009 (1)Contabilizai operaiile de mai sus (2)ntocmii nota 5 la situaiile financiare intitulat Situaia creanelor i datoriilor.

(3) Ce alte informaii legate de datorii conine aceast not? (4) Legat de tranzaciile de mai sus precizai ce informaii se prezint n nota 7 Participaii i surse de finanare i Nota 10 Alte informaii. a)Primirea concesiunii la 01.01.N 205 = 167 1.000.000 Concesiuni, brevete,licente,etc. Alte imprum. si datorii asimilate Concomitent Debit 8038 Bunuri publice primite in administrare, concesiune si cu chirie 1.000.000 La 15.02.N se inregistreaza redeventa lunara: 167 = 404 4.167 Alte imprum. si dat.asimilate Furnizori de imobilizari 404 = 5121 4.167 Ultimele inregistrari se repeat in cursul anului N la data de 15 a fiecarei luni. Ca urmare in N se vor plati 11 redevente lunare a cate 4.167 = 45.837 La sfarsitul anului N soldul ct. 167 va fi : 1.000.000 45.837 = 954.163 din care : Datorie sub 1 an = 4.167 * 12 = 50.004 (12 redevente datorate in N+1) Datorie intre 1 si 5 ani = 12*4*4.167 = 200.016 ( redevente datorate in anii N+2, N+3, N+4, N+5) Restul de 954.163 - 50.004 - 200.016 = 704.143 reprezinta o datorie cu termen de exigibilitate mai mare de 5 ani. b)Acordarea imprum. la data de 01.05.N 2671 = 5121 150.000 Sume datorate de entitatile affiliate Conturi la banci in lei Dobanda cuvenita pentru anul N = 150.000*30%*8/12= 30.000 2672 = 763 30.000 Dobanda aferenta sumelor datorate de entitatile afiliate Venituri din creante imobilizate Creanta in valoare de 150.000 se va incasa in 5 transe egale 150.000/5 = 30.000 30.000 care se vor incasa la 01.05.N+1 reprezinta creanta cu termen de lichiditate sub 1 an, restul de 120.000 (150.000-30.000) reprezinta creanta cu termen de lichiditate mai mare de 1 an Dobanda de 30.000 care se va incasa la 01.05.N+1 este tot creanta cu termen de lichiditate sub 1 an. c) Emiterea imprumutului la 01.10.N: Val. imprum.= 50.000 * 12 lei (pret de ramburasare) = 600.000 Suma primita = 50.000* 9 lei (pret de emisiune) = 450.000 Prime privind rambursarea impr. din emisiuni de oblig. = 600.000 450.000 = 150.000 % = 161 600.000 461 Debitori diversi 450.000 169 Prime privind rambursarea oblig 150.000 5121 = 461 450.000 Dobanda datorata la sf anului N se calculeaza la val. nominal = 50.000 * 10 lei (val nominal)* 20% *3/12 luni = 25.000 666 = 1681 25.000 Chelt.privind dobanzile Dobanzi aferente imprumuturilor din emisiuni de oblig. Imprum. se ramburseaza annual in 10 transe egale = 50.000 oblig/10 ani = 5.000 oblig *12 lei (pret rambursare) = 60.000 lei annual. La 01.10 N datoria totala este de 600.000 Rata de 60.000 care se va achita la 01.10.N+1 reprezinta o datorie cu termen de exigibilitate sub 1 an. Restul datoriei de 540.000 este exigibila: intre 1 si 5 ani pana la 31.12.N+5 = ratele datorate la 01.10.N+2, N+3, N+4 = 3 *60.000 = 180.000; Intr-o per mai mare de 5 ani = 600.000 180.000 60.000 = 360.000. d) Inregistrarea facturii emise la 10.11.N 4111 = % 2.480

707 4427 Reducere comerciala acordata la 20.12.N: Reducere comerciala= 10%*2.000=200 TVA aferenta reducerii = 200 * 24% = 48 lei 4111 =

2.000 480

% (248) 709 (200) 4427 (48) Creanta ramasa de incasata = 2.480 248 = 2.232 este cu termen de lichiditate sub 1 an. e) Inregistrarea facturii primite la 10.12.N % = 401 2.480 371 2.000 4426 480 Inregistrarea reducerii financiare primite la data de 20.12.N Scont = 10%*2.000=200 TVA aferenta scontului = 200*24%=48 Total datorie de redus = 248 401 = % 248 767(venituri din sconturi obt.) 200 4426 48 Datoria ramasa = 2480 248 = 2.232 este cu termen de exigibilitate sub 1 an. f) Incasarea chiriilor la 27.12.N: Venituri aferente perioadei curente = 1.000 Venituri aferente per.ctb.viitoare = 6.000 1.000 = 5.000 5121 = % 6.000 706 1.000 472 5.000 Veniturile in avans reprezinta o datorie cu termen de exigibilitate sub 1 an. Nota 5 Situatia creantelor si datoriilor: Creante 0 Total din care: Sume datorate de entitatile affiliate Dobanda aferenta sumelor datorate de entitatile afiliate Clienti Datorii 0 Total din care : Impr.din emisiuni de oblig. Dob.aferente impr.din emisiuni de oblig. Alte impr. si datorii asimilate Furnizori Venituri in avans Legat de datorii se prezinta : Sold la sf.ex.fin. 1=2+3 182.232 150.000 30.000 2.232 Termen de lichiditate Sub 1 an Peste 1 an 2 3 62.232 120.000 30.000 120.000 30.000 2.232 Termen de exigibilitate Sub 1 an 1-5 ani Peste 5 ani 2 3 4 142.236 380.016 1.064.143 60.000 180.000 360.000 25.000 50.004 200.016 704.143 2.232 5.000

Sold la sf. ex. fin 1=2+3+4 1.586.395 600.000 25.000 954.163 2.232 5.000

Clauzele legate de achitarea datoriilor si rata dobanzii aferente imprumuturilor : Pentru impr. din emisiuni de oblig.: - Data emiterii 01.10.N - Numar de oblig. emise 50.000 titluri, valoare nominal 10 lei/oblig., pret de emisiune 9lei/oblig., pret de rambursare 12 lei/oblig - Rata anuala a dobanzii 20% - Durata imprumutului 10 ani - Rambursarea imprumutului se face in 10 transe egale, la data de 01.10 a fiecarui an cand se plateste si dobanda anuala Pentru alte impr. si datorii assimilate: - Concesiunea primita se reflecta ca imobilizari necorporale, deoarece contractual de concesiune prevede o durata (20 ani) si o valoare determinate de concesiune ( 1.000.000) - Durata concesiunii este de 20 ani incepand cu 01.01.N - Valoarea totala a concesiunii : 1.000.000 - Redeventa lunara de 4.167 este platibila la data de 15 ale lunii urmatoare celei in care de datoreaza Datoriile pentru care s-au depus garantii ori au fost efectuate ipotecari:valoare datoriei, valoarea si natura garantiei Valoarea obligatiilor pentru care s-au constituit provizioane Valoarea obligatiilor privind plata pensiilor In Nota 7 Participatii si surse de finantare se prezinta : Obligatiuni emise: - Tipul obligatiunilor - Valoarea emisa : 600.000 - Suma primita : 450.000 In Nota 10 Alte informatii se prezinta : - Legat de imprumutul din emisiuni de obligatiuni, diferenta dintre suma de rambursat mai mare si suma primita mai mica, 150.000 - Explicatii privind natura si valoarea veniturilor in avans : Veniturile in avans =5.000 reprezinta chiria incasata aferenta perioadei : 01.01.N+1 27.12.N+1 7 Societatea ALFA ncheie exerciiul financiar la 31 decembrie N. Situaiile financiare sunt autorizate pentru emitere la data de 30 mai N+1. Urmtoarele tranzacii au fost efectuate de societatea ALFA: (a) Pe data de 15 ianuarie N+1, n urma unui control intern desfurat se constat c entitatea a ncasat contravaloarea unei facturi reprezentnd prestare de servicii, n sum de 2.000 lei, fr ca factura respectiv, dintr-o eroare, s fie nregistrat n contabilitate, la momentul emiterii ei (anul N). Presupunem c eroarea este considerat semnificativ, cota de TVA 24 %. Majorrile de ntrziere percepute se ridic la 100 lei. (b) Pe data de 10 decembrie N Consiliul de administraie a decis s nchid o secie. Pn la 31 decembrie N a fost aprobat un plan detaliat pentru restructurare, au fost trimise scrisori clienilor i avize de concediere pentru personal. Costurile de restructurare au fost estimate la 5.000 lei, fiind constituit un provizion pentru restructurare pentru aceast valoare. Procesul de restructurare este finalizat n data de 20 ianuarie N+1, iar entitatea constat c trebuie s plteasc fotilor angajai suma de 6.500 lei. (c) ntreprinderea ALFA achiziioneaz componente electronice de la ntreprinderea BETA. n procesul de producie, ALFA asambleaz componentele i obine calculatoare pe care le vinde ca mrfuri, principalul client fiind societatea GAMA. n anul N, GAMA constat c o parte din calculatoare sunt de proast calitate i intenteaz societii ALFA un proces judectoresc. Consilierii juridici estimeaz pierderea procesului i necesitatea plii unei amenzi n valoare de 30.000 lei. Ca atare, n anul N ALFA a constituit un provizion pentru litigii n sum de 30.000 lei. Pe data de 25 februarie N+1 procesul este terminat i ALFA este condamnat prin hotrre judectoreasc s plteasc o amend de 26.000 lei.

(d) La data de 31 decembrie N valoarea de pia a valorilor mobiliare ale societii ALFA era 5.000 lei. Pe data de 1 februarie N+1 valoarea de pia ajunge 3.000 lei. (e) n cursul anului N ALFA a intentat un proces judectoresc firmei DELTA pentru nerespectarea unor condiii dintr-un contract ncheiat. La sfritul anului N procesul nu este nc terminat, dar consilierii juridic consider c este probabil ca ALFA s ctige procesul i s primeasc de la DELTA despgubiri n sum de 7.000 lei. Prin urmare, la sfritul anului N ALFA a prezentat n notele explicative la situaiile financiare un activ contingent n valoare de 7.000 lei. Procesul judectoresc se ncheie n data de 20 februarie N+1 n favoarea lui ALFA, care trebuie s primeasc o despgubire de la DELTA n valoare de 10.000 lei. (f) n iulie N+1, ALFA constat c a omis s nregistreze n anul N, cheltuieli facturate n baza unui contract de prestri servicii, n sum de 5.000 lei. Presupunem c eroarea este considerat semnificativ, cota de TVA 24 %. (g) Pe data de 15 martie N+1 ALFA constat c un salariat a furat un stoc de mrfuri n valoare de 3.500 lei. Salariatul recunoate fapta i, mrfurile i sunt imputate la preul pieei de 4.000 lei, TVA 24 %. (h) n anul N ALFA a vndut mrfuri unui client n valoare de 1.240 lei, TVA inclus. n noiembrie N clientul a anunat dificulti financiare i probabilitatea achitrii doar a unui procent de 60 % din valoarea datorat. Ca atare, ALFA a constituit o ajustare pentru deprecierea creanelor clieni pentru probabilitatea de nencasare de 40 % x 1.240 lei = 496 lei. Pe data de 28 ianuarie N+1 instana judectoreasc pronun falimentul clientului. (i) n anul N ALFA a vndut o instalaie n valoare de 2.480 lei, TVA inclus. n decembrie N debitorul a anunat dificulti financiare i probabilitatea achitrii doar a unui procent de 40 % din valoarea datorat. Ca atare, ALFA a constituit o ajustare pentru deprecierea creanelor debitori diveri pentru probabilitatea de nencasare de 60 % x 2.480 lei = 1.488 lei. Pe data de 20 august N+1 instana judectoreasc pronun falimentul debitorului. Not: Se elimin incidena fiscal privind impozitul pe profit. Se cere: Conform OMFP 3055/2009: (a) Analizai fiecare tranzacie n parte i stabilii n ce msur se ncadreaz n categoria evenimentelor ulterioare datei bilanului. Argumentai rspunsul. (b) Precizai, pentru fiecare tranzacie n parte ce nregistrri se efectueaz n anul N+1. (c) Precizai, acolo unde este cazul, dac este sau nu necesar prezentarea de informaii suplimentare n notele explicative la situaiile financiare i care sunt acestea. Situatiile financiare ale anului N vor fi afectate prin inregistrarile: a)Corectarea erorii ( factura omisa) : 4111 = % 2.480 704 2.000 4427 480 Majorari de intarziere: 6581 = 4481 100 b)In acest caz la data de 20.01.N+1 apare evenimentul ulterior datei bilantului, respective finalizarea procesului de restructurare, care reflecta conditiile care existau la data bilantului privind constituirea provizionului. Ca atare entitatea va ajusta sit. fin. prin majorarea provizionului existent cu suma de 6.500 5.000 = 1.500 6812 = 1524 1.500 Chelt.de expl.privind proviz. Proviz.pentru restructurare c) Si in acest caz apare la data de 25.02.N+1 evenimentul ulterior datei bilantului, respective finalizarea procesului judecatoresc, care reflecta conditiile care existau la data bilantului privind constituirea provizionului. Entitatea va ajusta sit.fin. prin diminuarea provizionului existent cu suma de 30.000 26.000 = 4.000 1511 = 7812 4.000 Provizioane pentru litigii Venituri din provizioane d)Pentru aceasta situatie entitatea nu va ajusta sit. financiare ale anului N conform OMFP nr. 3055/2009

e) In acest caz la data de 20.02.N+1 apare evenimentul de castigare a procesului care reflecta o conditie ce exista la data bilantului, respective probabilitatea de castigare a procesului. Deci Alfa va ajusta sit.fin. ale anului N prin majorarea activului contingent cu 10.000 7.000 = 3.000 f) In acest caz este depasita data la care sit.fin. anuale sunt autorizate pentru emitere deci acesta nu reprezinta un eveniment ulterior datei bilantului ci o corectare de erori contabile aferenta exercitiului precedent. % = 401 6.200 1174 5.000 4426 1.200 g) Descoperirea de fraude reprezinta asa cum prevede OMFP nr. 3055/2009 un eveniment ulterior care conduce la ajustarea sit.fin. deci Alfa va recunoaste lipsa marfurilor si imputarea lor salariatului: 607 = 371 3.500 428 = % 4.960 758 4.000 4427 960 h)In acest caz entitatea va majora val. ajustarii pentru depreciere cu diferenta de 1.240 496 = 744 6814 = 491 744 Chelt.de expl.privind ajustrile pt.deprecierea Ajustari pentru deprecierea creantelor client activelor circulante i)In acest caz este depasita data la care sit.fin. anuale sunt autorizate pentru emitere deci acesta nu reprezinta un eveniment ulterior datei bilantului, in consecinta la data de 20.08.N+1 odata cu falimentul debitorului se va anula ajustarea existent, tranzactie care afecteaza exercitiul N+1 496 = 7814 1.488 Ajustari pentru deprecierea creantelor debitori diversi Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor circulante 8 Se dau urmtoarele informaii n conturi (solduri finale) la sfritul anului N: vnzri de produse finite 60.000 lei; vnzri de mrfuri 18.000 lei; costul mrfurilor vndute 12.000 lei; venituri aferente costurilor stocurilor de produse (sold debitor) 8.000 lei; venituri din subvenii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 7.000 lei; producia realizat de entitate pentru scopurile sale proprii i capitalizat 50.000 lei; cheltuieli cu materii prime 15.000 lei; cheltuieli privind energia i apa 13.000 lei; cheltuieli cu salariile personalului 22.000 lei; cheltuieli privind activele cedate i alte operaii de capital 35.000 lei; cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizrilor 8.000 lei; venituri din subvenii de exploatare pentru materii prime 3.000 lei; venituri din subvenii de exploatare pentru plata personalului 2.000 lei; venituri din ajustri pentru deprecierea materiilor prime 4.000 lei; venituri din subvenii pentru investiii 6.000 lei; impozit pe profit 5.920 lei. Se cere: conform OMFP 3055/2009, calculai: (a) Care este mrimea cifrei de afaceri net. (b) Care este suma ce se va nscrie n contul de profit i pierdere la venituri din exploatare total. (c) Care este suma ce se va nscrie n contul de profit i pierdere la cheltuieli din exploatare total. (d)Calculai marja comercial, producia exerciiului, valoarea adugat, excedentul brut din exploatare Indicatorii contului de profit si pierdere Vanzari de produse finite Productia vanduta Vanzari de marfuri Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri Cifra de afaceri neta Venituri aferente costurilor stocurilor de produse (sold debitor) Productia realizata pt scopuri proprii si capitalizata Alte venituri din exploatare(venituri din subventii pentru investitii) Total venituri din exploatare 60.000 60.000 18.000 7.000 85.000 (8.000) 50.000 6.000 133.000

= + + = + + =

+ + + + + =

Costul marfurilor vandute Cheltuieli cu materiile prime Venituri din subventii de exploatare pentru materii prime Cheltuieli privind energia si apa Cheltuieli cu salariile personalului Venituri din subventii de exploatare pentru plata personalului Cheltuielile privind activele cedate si alte operatii de capital Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor Venituri din ajustari pentru deprecierea materiilor prime Total cheltuieli de exploatare

12.000 15.000 (3.000) 13.000 22.000 (2.000) 35.000 8.000 (4.000) 96.000

d) Marja comerciala(MC) = Vanzari de marfuri Costul marfurilor vandute = 18.000 12.000 =6.000 Productia exercitiului (PE) = Vanzari de produse finite venituri aferente costurilor stocurilor de produse, sold debitor+productia realizata pentru scopuri proprii si capitalizata = 60.000 8.000+50.000 = 102.000 Valoarea adaugata(VA)=MC+PE Cheltuieli cu materiile prime Cheltuieli cu energia si apa=6.000+102.000 15.000 13.000=80.000 Excedentul brut de exploatare(EBE) = VA+V din subventii de exploatare aferente CA nete+V din subventii de exploatare pentru materii prime + V din subventii de exploatare pentru plata personalului Cheltuieli cu salariile personalului = 80.000+7.000+3.000+2.000 22.000 = 70.000 9 Dispunei de urmtoarele informa: cheltuieli de constituire 10.000 lei; amortizarea cheltuielilor de constituire 2.000 lei; capital social subscris vrsat 40.000 lei; furnizori 16.500 lei; debitori diveri 13.400 lei; cldiri 125.000 lei; amortizarea cldirilor 25.000 lei; provizioane pentru garanii acordate clienilor 10.700 lei; materii prime 25.000 lei; ajustri pentru deprecierea materiilor prime 2.500 lei; clieni 25.000 lei; clieni facturi de ntocmit 45.000 lei; clieni creditori 13.000 lei; cecuri de ncasat 2.400 lei; mprumuturi din emisiuni de obligaiuni 78.000 lei; prime privind rambursarea mprumuturilor din emisiuni de obligaiuni 12.000 lei; credite bancare pe termen lung 11.200 lei; prime de emisiune 2.000 lei; cheltuieli n avans legate de exploatare 4.500 lei; obligaiuni 6.800 lei; rezerve din reevaluare 34.000 lei; salarii datorate 11.900 lei; venituri n avans legate de exploatare 12.400 lei; creditori diveri 4.700 lei; credite bancare pe termen scurt 4.800 lei; datorii privind asigurrile sociale 35.500 lei; impozit pe profit 12.200 lei; mrfuri 11.200 lei; venituri n avans n afara exploatrii 12.500 lei; efecte de pltit pentru imobilizri 6.900 lei; cheltuieli n avans n afara exploatrii 32.600 lei; aciuni deinute la entitile afiliate clasificate ca imobilizri financiare 23.000 lei; mprumuturi acordate pe termen lung 56.000 lei; TVA de plat 13.200 lei, conturi curente la bnci 11.400 lei; efecte de primit 600 lei; obligaiuni emise i rscumprate 3.450 lei; casa n lei 13.400; profit net 11.800 lei; efecte de pltit 12.500 lei; furnizori facturi nesosite 2.800 lei; furnizori de imobilizri 23.900 lei; rezerve legale 40.000 lei; impozit pe salarii 6.750 lei. Se cere: (1) ntocmii bilanul funcional. (2) Calculai indicatorii de echilibru financiar (fond de rulment net global; necesar de fond de rulment de exploatare; necesar de fond de rulment n afara exploatrii, necesar de fond de rulment total, trezoreria net prin cele dou metode). (3) Considerai c firma se afl sau nu n echilibru financiar ? Argumentai rspunsul. Activ imobilizat brut = Chelt.de constituire la val. bruta + Cladiri la val.bruta+Actiuni detinute la entitati affiliate clasificate ca imobilizari financiare+Imprumuturi acordate pe termen lung = 10.000+125.000+23.000+56.000=214.000 Stocuri la valoarea bruta = Materii prime+Marfuri=25.000+11.200=36.200 + Avansuri si aconturi varsate =13.000 (client creditori) +Creante client si alte creante legate de exploatare = Clienti+Clienti facturi de intocmit+Efecte de primit = 25.000+45.000+600=70.600 +Cheltuieli in avans legate de exploatare = 4.500

= Activ circulant de exploatare = 124.300 Investitii financiare pe termen scurt = Obligatiuni + Obligatiuni emise si rascumparate = 6.800 + 3.450 = 10.250 +Debitori diversi = 13.400 +Cheltuieli in avans in afara exploatarii=32.600 =Activ circulant in afara exploatarii = 56.250 Disponibilitati = Conturi curente la banci + Casa + Cecuri de incasat = 11.400+13.400+2.400=27.200 Capitaluri proprii inainte de repartitie = Cap.soc.subscris varsat +Prime de emisiune+Rezerve din reevaluare+Profit net +Rezerve legale=40.000+34.000+11.800+40.000+127.800 +Amortizari si ajustari pentru depreciere = A cheltuielilor de constituire + Amortizarea cladirilor+Ajustari pentru deprecierea materiilor prime= 2.000+25.000+2.500+29.500 +Provizioane = 10.700 ( Provizioane pentru garantii acordate clientilor) +Datorii financiare stabile = Imprum.din emisiuni de oblig. Prime privind rambursarea imprum.din emisiuni de oblig. + Credite bancare pe termen lung =78.000 12.000 + 11.200 = 77.200 =Finantari stabile=245.200 Datorii furnizori = Furnizori+Efecte de platit+Furnizori facturi nesosite = 16.500+12.500+2.800= 31.800 +Datorii fiscale si sociale in afara impozitului pe profit=Salarii datorate+Datorii cu asig.soc.+TVA de plata+Impozit pe salarii=11.900+35.500+13.200+13.200+6.750=67.350 +Venituri in avans legate de exploatare = 12.400 =Datorii de exploatare=111.550 Creditori diversi inclusiv datorii din imobilizari= Furnizori de imobilizari + Creditori diversi+Efecte de platit pentru imobilizari=23.900+4.700+6.900=35.500 +Venituri in avans in afara exploatarii = 12.500 +Impozit pe profit = 12.200 =Datorii in afara exploatarii = 60.200 Trezorerie negativa = 4.800(credite bancare pe termen scurt) Bilantul functional se prezinta astfel: Activ(Utilizari) Sume Capitaluri proprii si datorii Sume ( Resurse) A.Activ imobilizat brut 214.000 A.Finantari stabile 245.200 B.Activ circulant de exploatare 124.300 B.Datorii de exploatare 111.550 C.Activ circulant in afara exploatarii 56.250 C.Datorii in afara exploatarii 60.200 D.Disponibilitati 27.200 D.Trezorerie negativa 4.800 Total Utilizari 421.750 Total Resurse 421.750 1. Fond de rulment net global(FRNG)=Finantari stabile-Activ imobilizat brut=245.200-214.000=31.200 2. Necesar de fond de rulment de exploatare(NFRex)=Activ circulant de exploatare Datorii de exploatare = 124.300-111.550 = 12.750 3. Necesar de fond de rulment in afara exploatarii(NFRafex)=Activ circulant in afara exploatarii datorii in afara exploatarii= 56.250 60.200= -3.950 4. Necesar de fond de rulment (NFR) = NFRex+ NFRafex = 12.750 3.950 = 8.800 5. Trezoreria neta(TN)=Disponibilitati Credite de trezorerie si credite bancare pe termen scurt = 27.200 4.800 = 22.400 6. TN=FRNG NFR = 31.200 8.800 = 22.400 Entitatea este in echilibru financiar deoarece : - FRNG este pozitiv prin urmare nu se finanteaza destinatii pe termen lung din surse de finantare curente - NFR este pozitiv deci exista resurse suficiente pentru finantarea activitatii curente - TN este pozitiva deci FRNG acopera NFR 10 Dispunei de urmtoarele date la sfritul anului N: programe informatice 2.000 lei; animale i plantaii 40.000 lei; mrfuri 50.000 lei; mprumuturi acordate pe termen lung 30.000 lei; amortizarea programelor informatice 500 lei; materii prime n curs de aprovizionare 4.000 lei; avansuri acordate pentru

imobilizri corporale 12.000 lei; aciuni deinute la entitile afiliate 32.000 lei; ajustri pentru deprecierea mrfurilor 4.500 lei; amortizarea instalaiilor, mijloacelor d e transport, animalelor i plantaiilor 15.000 lei; produse reziduale 11.000 lei; materii i materiale aflate la teri 19.000 lei; ajustri pentru pierderea de valoare a aciunilor deinute la entitile afiliate 4.000 lei; clieni inceri sau n litigiu 12.000 lei; clieni facturi de ntocmit 6.000 lei; clieni creditori 1.500 lei; diferene de pre la mrfuri (sold debitor) 11.000 lei; furnizori debitori pentru cumprri de bunuri de natura stocurilor 3.500 lei; conturi la bnci n lei (sold debitor) 6.800 lei; ajustri pentru deprecierea creanelor clieni 6.200 lei; avansuri acordate pentru imobilizri necorporale 3.500 lei; vrsminte de efectuat privind aciunile deinute la entitile afiliate 12.000 lei. Se cere: conform OMFP 3055/2009, calculai: (a) Valoarea imobilizrilor necorporale (b) Valoarea imobilizrilor corporale (c) Valoarea imobilizrilor financiare (d) Valoarea stocurilor. (e) Valoarea activelor circulante total. + = + = + = + + + + + = + = Programe informatice Amortizarea programelor informatice Avansuri acordate pentru imobilizari necorporale Imobilizari necorporale Animale si plantatii Amortizarea instalatiilor, mijl.de transport,animalelor si plantatiilor Avansuri acordate pentru imobilizari corporale Imobilizari corporale Actiuni detinute la entitati affiliate Varsaminte de efectuat privind actiunile detinute la entitatile affiliate Ajustari pentru pierderea de valoare a actiunilor detinute la entitatile affiliate Imprumuturi acordate pe termen lung Imobilizari financiare Materii prime in curs de aprovizionare Materii si materiale aflate la terti Marfuri Ajustari pentru deprecierea marfurilor Diferente de prt la marfuri ( Sold debitor) Produse reziduale Furnizori debitori pentru stocuri Stocuri (A) Clienti incerti sau in litigiu Ajustari pentru deprecierea creantelor client Clienti facturi de intocmit Creante(B) Conturi la banci in le (Sold debitor) (C) Active circulante total (A+B+C) 2.000 (500) 3.500 5.000 40.000 (15.000) 12.000 37.000 32.000 (12.000) (4.000) 30.000 46.000 4.000 19.000 50.000 (4.500) 11.000 11.000 3.500 94.000 12.000 (6.200) 6.000 11.800 6.800 112.600

11. Filiala F a efectuat urmtoarele operaii: (a) Pe data de 31.12.N-1 a achiziionat o instalaie la costul de 20.000 lei. La filiala F instalaia se amortizeaz liniar n 4 ani. Pentru ntocmirea conturilor consolidate instalaia se amortizeaz liniar n 5 ani. (b) La nceputul anului N a capitalizat cheltuieli de constituire n valoare de 50.000 lei, amortizate liniar n 2 ani. Pentru ntocmirea conturilor consolidate, cheltuielile de constituire se recunosc n contul de profit i pierdere.

(c) Pe data de 31.12.N-1 a achiziionat un utilaj la costul de 8.000 lei, amortizat liniar n 5 ani. Pentru ntocmirea conturilor consolidate utilajul se amortizeaz liniar n 4 ani. La sfritul anului N+1 utilajul este vndut la preul de 10.000 lei. (d) A achiziionat n anul N-2 un teren la costul de 100.000 lei. La sfritul anului N terenul este prezentat n bilanul filialei la costul su. Pentru ntocmirea conturilor consolidate la 31.12.N terenurile sunt reevaluate i prezentate la valoarea just de 120.000 lei. n anul N+1 terenul este vndut la preul de 150.000 lei. (e) F evalueaz stocurile prin metoda LIFO. Pentru ntocmirea conturilor consolidate se utilizeaz metoda FIFO. La 31.12.N se cunosc datele: stoc final materii prime evaluare LIFO 100.000 lei i FIFO 90.000 lei; stoc final produse finite 30.000 lei evaluate LIFO i 34.000 lei evaluate FIFO. (f) Pe data de 01.01.N F a nceput o construcie n regie proprie pentru care a contractat un credit bancar. Dobnzile aferente creditului bancar au fost 15.000 lei n anul N i 20.000 lei n anul N+1 i nu au fost incluse n costul construciei. La 31.12.N construcia nu a fost terminat, costul de producie exclusiv cheltuielile cu dobnzile fiind 300.000 lei. La 31.12.N+1 construcia este finalizat, costul de producie exclusiv cheltuielile cu dobnzile fiind 400.000 lei. Pentru ntocmirea conturilor consolidate, cheltuielile cu dobnzile se includ n costul activului. Se cere: n vederea ntocmirii conturilor consolidate, conform OMFP 3055 din 2009, prezentai ajustarea situaiilor financiare individuale . a) Amortizarea inregistrata la filiala F = 20.000/4 ani = 5.000 Amortizarea grupului = 20.000/5 ani = 4.000 Amortizarea inregistrata de filiala F trebuie diminuata cu 5.000 4.000 = 1.000 Amortizarea instalatiilor = Chelt de expl. Privin amortizarea imobilizarilor 1.000 b) Intrucat in situatiile financiare consolidate chelt. de constituire nu se capitalizeaza, la nivel de filial trebuie eliminate consecintele capitalizarii Amortizare anuala chelt. de constituire = 50.000/2 ani= 25.000 Amortizarea anuala inregistrata va fi anulata Contul chelt. de constituire debitat in momentul capitalizarii se crediteaza Chelt de constituire se vor inregistra in conturile de chelt. din clasa 6 pe nature de chelt. ( comisioane, chelt. de inregistrare si inmatriculare) 75.000 % = 25.000Amortizarea chelt de constituire 50.000Conturi pe nature de chelt % Chelt de constituire Chelt de expl privind A imob. 75.000 50.000 25.000

c) Amortizarea inregistrata la filial F = 8.000/5 ani = 1.600 Amortizarea grupului = 8.000/4 ani = 2.000 Amortizarea inregistrata de filial F trebuie majorata cu 2.000 1.600 = 400 Chelt de expl privind A imob = Amortizarea utilajelor 400 d) Reevaluare terenului : Diferenta pozitiva din reevaluare = 120.000 lei val. justa 100.000 lei cost achizitie = 20.000 Terenuri = Rezerve din reevaluare 20.000 e) Stocuri Pentru intocmirea ct consolidate, stocul final de materii prime al filialei F in suma de 100.000 trebuie diminuat pentru a ajunge la nivelul stocului grupului in val. de 90.000 Chelt cu mat prime = Materii prime 10.000 Stocul final de produse finite al filialei F in suma de 30.000 trebuie majorat pentru a ajunge la nivelul stocului grupului in val. de 34.000 Produse finite = Venituri aferente costurilor stocurilor de prod. 4.000 f) Costul de prod al imobilizarii corporale in curs trebuie majorat cu val. dobanzii care la nivelul grupului trebuie inclusa in cost:

Imob corporale in curs

Venituri din productia de imob.corp.

15.000

Anul N+1: a) Diferenta de amortizare aferenta exercitiului current este de 1.000 si va afecta rezultatul ca si in anul N. Diferenta de amortizare aferenta exercitiului precedent este de 1.000 si va influenta rezervele: Amortizarea instalatiilor = % 2.000 Rezerve F 1.000 Chelt de expl privind amortizarea imobilizarilor 1.000 b) Amortizarea anuala a chelt. de constituire trebuie eliminate in corespondenta cu diminuarea rezervelor Rezerve F = Chelt de exploatare privind amortizarea imob. 25.000 c) Diferenta de amortizare aferenta exercitiului current este de 400 si va afecta rezultatul ca si in anul N. Diferenta de amortizarea aferenta exercitiului precedent este de 400 si va influenta rezervele: % = Amortizarea utilajelor 800 Chelt de expl privind A imob 400 Rezerve F 400 Calculul rezultatului obtinut in urma vanzarii la filial F: Pret de vanzare 10.000 Cost utilaj 8.000 Amortizarea cumulate inregistrata la filial in anii N si N+1=1.600+1.600 = 3.200 3.200 Valoarea contabila neta=8.000 3.200 = 4.800 4.800 Rezultatul vanzarii = 10.000 4.800 5.200 Calculul rezultatului obtinut in urma vanzarii la nivel de grup: Pret de vanzare Cost utilaj Amortizarea cumulate inregistrata la nivel de grup in anii N si N+1 = 2.000+2.000=4.000 Valoarea contabila neta=8.000 4.000 = 4.000 Rezultatul vanzarii = 10.000 4.000 = 6.000 10.000 8.000 4.000 4.000 6.000

Prin urmare rezultatul obtinut de filial F trebuie majorat cu 6.000 5.200 = 800 Amortizarea utilajelor = Chelt privind activele cedate si alte op de capital 800 d) Diferenta pozitiva din reevaluare = 120.000 la valoarea justa 100.000 lei cost de achizitie = 20.000 Terenuri = Rezerve din reevaluare 20.000 Calculul rezultatului obtinut in urma vanzarii la filiala F: Pret de vanzare teren 150.000 Cost de achizitie teren 100.000 Rezultatul vanzarii = 150.000 100.000 = 50.000 50.000 Calculul rezultatului obtinut in urma vanzarii la nivel de grup : Pret de vanzare teren 150.000 Valoare justa teren 120.000 Rezultatul vanzarii = 150.000 120.000 = 30.000 30.000 Deci rezultatul obtinut de filiala F trebuie diminuat cu 50.000 30.000 = 20.000 Chelt privind activele cedate si alte op de capital = Terenuri 20.000 Odata cu vanzarea, surplusul din reevaluare inregistrat in creditul contului Rezerve din reevaluare este transferat la reserve Rezerve din reevaluare = Rezerve reprezentand 20.000 surplusul realizat din rezerve din reeval.

e) Costul de productie al cladirii trebuie majorat cu valoarea dobanzilor care la nivelul grupului trebuie incluse in cost. Dobanda aferenta exercitiului curent (20.000) va afecta rezultatul, iar dobanda aferenta exercitiului precedent ( 15.000) va influenta rezervele: Constructii = % 35.000 Venituri din productia de imob. Corp. 20.000 Rezerve F 15.000 In anul N+2: Diferenta de amortizare aferenta exercitiului curent este 1.000 si va afecta rezultatul. Diferenta de amortizare aferenta exercitiilor precedente este de 2.000(1.000 lei in anul N si 1.000 de lei in anul N+1) si va influenta rezervele: Amortizarea instalatiilor = % Rezerve F Chelt de expl privind amortizarea imob 3.000 2.000 1.000

In anul N+3: Diferenta de amortizare aferenta exercitiului curent este 1.000 si va afecta rezultatul. Diferenta de amortizare aferenta exercitiilor precedente este de 3.000(1.000 lei in anul N,1.000 de lei in anul N+1 si 1.000 de lei in anul N+2) si va influenta rezervele: Amortizarea instalatiilor = % 4.000 Rezerve F 3.000 Chelt de expl privind amortizarea imob 1.000 In anul N+4: In conturile filialei F instalatia s-a amortizat complet la sfarsitul anul N+3. La nivel de grup trebuie sa se inregistreze o chelt. cu amortizarea in suma de 4.000 in corespondenta cu majorarea rezervelor: Chelt de expl privind amortizarea imob = Rezerve F 4.000 12 Societatea G deine 80% din titlurile societii A, titluri pe care le-a achiziionat la data constituirii acesteia, respectiv 01.10.N-1. La 31.12.N, capitalurile proprii ale societii A sunt: capital social 3.000 lei; rezerve 2.000 lei; rezultatul exerciiului 1.500 lei. La 31.12.N, societatea G ntocmete pentru prima dat situaii financiare consolidate. Se cere: Conform OMFP 3055 din 2009 contabilizai eliminarea titlurilor i partajul rezultatului. Cost de achizitie titluri = 80% *3.000 lei cap soc = 2.400 Partajul activului net (capitalului propriu) al societatii A in parte ce revine soc G si parte ce revine minoritarilor: Capitaluri proprii (Activul net contabil) Capital Rezerve Rezultatul exercitiului Total Total 3.000 2.000 1.500 6.500 Partea ce revine soc G(80%) 3.000*0,8=2.400 2.000*0,8=1.600 1.500*0,8=1.200 5.200 Parte ace revine intereselor care nu controleaza (20%) 3.000*0,2=600 2.000*0,2=400 1.500*0,2=300 1.300

6.500 % 3.000 101 Capital A 2.000 106 Rezerve A 1.500 121 Profit sau pierdere A

= % 6.500 261 Act detinute la entitatile affiliate 2.400(cost achiz) 106 Rezerve consolidate 1.600 (parte G in rezerve) 121 Rezultat consolidate 1.200(parte G in rez ex) 108 Interese care nu controleaza 1.300(total interese care controleaza) Inregistrarea partajului rez soc A la nivelul contului de profit si pierdere:

nu

% = 121 Profit sau pierdere A 1.500 121 Rez ce revine actionarilor soc mama G 1.200(parte G in rez ex) 1081 Rezultat parte ce revine intereselor care nu controleaza 300 (parte interese controleaza in rez ex

care

nu

13. Pe data de 31.12.N-3, societatea G a achiziionat 90% din aciunile societii A la costul de achiziie de 450.000 lei. Societatea G consolideaz societatea A, pentru prima dat, la 31.12.N La 31.12.N, capitalurile proprii ale societii A sunt urmtoarele: capital social 200.000 lei; rezerve 280.000 lei; rezultatul exerciiului 170.000 lei. La 31.12.N nu se cunosc nici capitalurile proprii ale societii A de la data achiziionrii titlurilor i nici valorile juste ale activelor i datoriilor identificabile de la 31.12.N-3. La aceast dat valoarea just a unui teren al societii A este mai mare dect valoarea sa contabil cu 45.000 lei. In acest caz consolidarea se va efectua pe baza valorilor juste ale activelor si datoriilor 31.12.N Determinarea fondului commercial: Costul de achizitie al titlurilor A Capital A in N 200.000 Rezerve A in N 280.000 Plus de valoare aferent terenului 45.000 Total Active nete ale soc A evaluate la val justa in N 525.000 exclusive rezultatul Cota parte din activele nete evaluate la valoarea justa 525.000*0.9=472.500 Fond commercial negativ 450.000 472.500=(22.500) identificabile de la 450.000

472.500 (22.500)

Partajul activului net al soc A in partea ce revine soc G si parte ce revine minoritarilor la 31.12.N Capitaluri proprii Total Parte ce revine soc G(90%) Parte ce revine intereselor (Activul net contabil) care nu controleaza(10%) Capital 200.000 200.000*0,9=180.000 200.000*0,1=20.000 Rezerve 280.000 280.000*0,9=252.000 280.000*0,1=28.000 Rez ex 170.000 170.000*0,9=153.000 170.000*0,1=17.000 Total 650.000 585.000 65.000 695.000 % 200.000 101 Capital A 280.000 106 Rezerve A 170.000 121 Profit sau pierdere A 45.000 2111 Terenuri = % 695.000 261 Act detinute la entitatile afiliate 450.000(cost achiz) 2075 Fond commercial negativ 22.500 121 Rezultat consolidat 153.000(parte G in rez ex) 108 Interese care nu controleaza 69.500 (total interese care nu controleaza)

Inregistrarea partajului rez soc A la nivelul contului de profit si pierdere: % = 121Profit sau pierdere A 170.000 121 Rez ce revine actionarilor soc mama G 153.000(parte G in rez ex) 1081 Rezultat parte ce revine intereselor care nu controleaza 17.000 (parte interese care nu controleaza in rez ex 14. Societatea G deine 40% din capitalul societii A, pe care o controleaz n comun mpreun cu un asociat. Titlurile A au fost achiziionate de G la 31.12.N-3, cnd capitalurile proprii ale lui A au fost: capital subscris i vrsat: 400.000 lei; rezerve: 150.000 lei; rezultat reportat (pierdere): 40.000 lei.

La aceast dat, o construcie a avut valoarea just mai mare dect valoarea contabil cu 60.000 lei; durata rmas de amortizat a cldirii, din momentul achiziiei titlurilor, este de 40 ani. Costul de achiziie al titlurilor A este de 250.000 lei. Fondul comercial pozitiv se amortizeaz pe o durat de 5 ani. La 31.12.N, capitalurile proprii ale societii A au fost: capital subscris i vrsat: 400.000 lei; rezerve: 150.000 lei; rezultat reportat (pierdere): 60.000 lei; rezultatul net al exerciiului (profit): 25.000 lei. Se cere: Conform OMFP 3055 din 2009: (a) Calculai fondul comercial (b) Partajul capitalurilor proprii ale societii A (c) Contabilizai eliminarea titlurilor i nregistrai rezultatul lui A la rezultat consolidat (d) Contabilizai amortizarea plusului de valoare i a fondului commercial In acest caz consolidarea se va efectua pe baza valorilor juste ale activelor si datoriilor identificabile de la 31.12.N-3 Determinarea fondului comercial: Costul de achizitie al titlurilor A 250.000 Capital A in N-3 400.000 Rezerve A in N-3 150.000 Rezultatul reportat(pierdere) in N-3 (40.000) Plus de valoare afferent cladirii 60.000 Total active nete ale soc A evaluate la val justa in N-3 570.000 Cota parte din activele nete eval la val justa 570.000*0,4=228.000 228.000 Fond comercial pozitiv 250.000 228.000 = 22.000 22.000 Partajul capitalurilor proprii ale soc. A la 31.12.N Capitaluri proprii (Activul Net contabil) Total Capital in N 400.000 Rezerve in N 150.000 Rezultatul reportat(pierdere) in N (60.000) Rezultatul net al exercitiului N 25.000 Total 515.000 Parte ce revine soc G (40%) 400.000*0,4=160.000 150.000*0,4=60.000 (60.000)*0,4=(24.000) 25.000*0,4=10.000 206.000

Inregistrarea eliminarii titlurilor A la nivelul bilantului: Rezultat reportat consolidat = Cota parte ce revine soc G din rez reportat al lui A obtinut dupa data achizitiei titlurilor = (60.000 rez reportat la 31.12.N 40.000 rez reportat la 31.12.N-3)*0,4=8.000 Constructii = Cota parte ce revine soc G din plusvaloarea constructiei = 0,4*60.000=24.000 284.000 % = % 284.000 160.000 101 Capital A 263 Interese de participare 250.000 (Parte G in capital) (cost de achiz al titlurilor) 60.000 106 Rezerve A 117 Rez reportat 24.000 (parte G in rezerve) (parte G in rezultat) 10.000 121 Profit sau pierdere A 121 Rez consolidat 10.000 (parte G in rez ex) (parte G in rez ex) 8.000 117 Rez reportat consolidat 22.000 2071 Fond comercial pozitiv 24.000 212 Constructii Inregistrarea rez A la rezultatul consolidat la nivelul contului de profit si pierdere: 121 Rez ce revine actionarilor soc G = 121 Profit sau pierdere A 10.000

Amortizarea diferentei din reevaluarea constructiei: Amortizarea constructiei Exercitiile precedente (N-2 si N-1) Exercitiul curent N Parte ce revine lui G (60.000 plus de valoare/40 ani durata (60.000 plus de valoare/40 ani* ramasa *2 ani)=3.000 1 an)=1.500 La nivelul bilantului : % = 2812 4.500 106 Rezerve consolidate 3.000 ( partea lui G aferenta anilor precedenti) 121 Rezultat consolidat 1.500 (partea lui G aferenta anului curent) La nivelul contului de profit si pierdere: 6811 = 121 1.500 (partea lui G aferenta anului curent) Chelt de expl privind A imob. Rezultat ce revine actionarilor soc.G Amortizarea fondului comercial: Amortizarea fondului comercial Exercitiile precedente (N-2 si Exercitiul curent N N-1) Amortizarea fondului comercial (22.000 fond com/5 ani durata (22.000 fond com/5 ani durata de amortizare*2) = 8.800 de amortizare*1) = 4.400 La nivelul bilantului : % = 2807 13.200 106 Rezerve consolidate 8.800 ( partea lui G aferenta anilor precedenti) 121 Rezultat consolidat 4.400 (partea lui G aferenta anului curent) La nivelul contului de profit si pierdere: 6811 = 121 4.400 (partea lui G aferenta anului curent) Chelt de expl privind A imob. Rezultat ce revine actionarilor soc.G 15. Pe data de 31.12.N-1, societatea G achiziioneaz 20% din aciunile societii A la costul de 50.000 lei. La aceast dat, valorile contabile i valorile juste ale activelor identificabile i datoriilor societii A sunt egale, iar capitalurile proprii au fost: capital subscris i vrsat: 100.000 lei; rezerve din reevaluare 60.000; rezerve: 40.000 lei. La 31.12.N, rezultatul societii A este de 20.000 lei. n urma unei reevaluri, rezervele din reevaluare au crescut cu 15.000 lei. La 31.12.N, societatea G ntocmete situaii financiare consolidate i A este inclus n perimetrul de consolidare. Fondul comercial, rezultat n urma punerii n echivalen se amortizeaz n 5 ani. (a) Determinarea fondului comercial (b) Determinarea cotei-pri ce revine societii G din activul net al societii A de la 31.12.N: (c) nregistrarea punerii n echivalen a societii (d) Amortizarea fondului comercial In acest caz consolidarea se va efectua pe baza valorilor juste ale activelor si datoriilor identificabile de la 31.12.N-1 Costul de achizitie al titlurilor A 50.000 Capital A in N-1 100.000 Rezerve din reevaluare A in N-1 60.000 Rezerve A in N-1 40.000 Total active nete ale soc A evaluate la val justa in N-1 200.000 Cota parte din activele nete evaluate la valoarea justa 200.000*0,2=40.000 40.000 Fond comercial pozitiv 50.000-40.000=10.000 10.000 Determinarea cotei part ice revine soc G din activul net al soc A de la 31.12.N Capitaluri proprii (Activul Net contabil) Total Parte ce revine soc G (20%)

Capital in N 100.000 Rezerve in N 40.000 Rezerve din reevaluare A in N = 60.000+15.000 75.000 = 75.000 Rezultatul net al exercitiului N 20.000 Total 235.000

100.000*0,2=20.000 40.000*0,2=8.000 75.000*0,2=15.000 20.000*0,2=4.000 47.000

Inregistrarea punerii in echivalenta a soc: La nivelul bilantului : Prin punerea in echivalenta la sf ex N titlurile detinute de G la intreprinderea asociata A vor fi evaluate in bilantul consolidate la o valoare egala cu cota parte ce revine soc G din capitalurile proprii ale soc A = 47.000 Rezerve din reevaluare = cota parte ce revine soc G din rezervele lui A obtinute dupa data achizitiei titlurilor = (75.000 rezerve din reevaluare la 31.12.N 60.000 rezerve din reevaluare la 31.12.N-2)*0,2=3.000 57.000 % 47.000 264 Titluri A puse in echivalenta 10.000 2071 Fond comercial pozitiv La nivelul contului de profit si pierdere: 121 Rezultat consolidat = 7XX Prte din rez intreprinderilor asociate 4.000 Amortizarea fondului comercial: 10.000/5 = 2.000 La nivelul bilantului : 121 Profit sau pierdere G = 2807 Amortizarea fondului comercial 2.000 La nivelul contului de profit si pierdere: 6811 = 121 2.000 Chelt de expl privind A imob. Profit sau pierdere G Categoria III- Expertiza 1. Expertize contabile in cazul unor litigii contractuale. Expertizele contabile judiciare sunt dispuse din oficiu sau acceptate, la cererea partilor implicate n procesul judiciar, n toate fazele de desfasurare a acestuia, cu scopul stabilirii adevarului material si justei solutionari a litigiilor sau a cauzelor aflate n faza de cercetare sau de judecata. Expertizele contabile judiciare se afla la punctul de interferenta dintre domeniul contabilitatii si domeniul dreptului, ndeplinind functia de proba stiintifica. Obiectul de cercetare al expertizelor contabile l constituie fenomenele si procesele economice reflectate de documentele cu valoare probatorie indicate de catre fiecare parte aflata n litigiu. Principalele trasaturi caracteristice (particularitati) ale expertizei contabile judiciare sunt: a. este mijloc de proba n justitie si intervine numai atunci cnd organele judiciare o considera necesara pentru elucidarea cauzelor n curs de ancheta sau de judecata; b. este activitatea prin care organele judiciare primesc informatii de natura economico-financiara cu scopul de a stabili adevarul necesar solutionarii temeinice si legale a cauzelor privind faptele cercetate si anchetate sau judecate; c. se limiteaza la cercetarea problemelor cu caracter economic si financiar indicate de organele judiciare; d. are competenta de examinare a documentelor si evidentelor tehnico-operative si contabile necesare pentru lamurirea obiectivelor stabilite de organele judiciare; e. confirma sau infirma constatarile controlului cu privire la pagube, abateri, deficiente, lipsuri, etc.; f. intervine ca proba administrata de organele de urmarire penala si de judecata , n vederea convingerii asupra realitatii si asupra conditiilor aparitiei pagubei, deficientei, abaterii, etc.; g. este o activitate ocazionala care are loc doar cnd se dispune de catre organele judiciare. = % 57.000 263 Interese de participare A 50.000 (cost de achiz.) 105 Rezerve din reevaluare 3.000 121 Rezultat consolidat 4.000

2. Expertize contabile in cazul unor lipsuri si degradari. De cele mai multe ori, metodele contabile se mpletesc n aplicare, cu metodele si tehnicile extracontabile astfel nct, sa existe suficiente instrumente care sa conduca nspre cea mai pertinenta opinie, exprimata strict, n conformitate cu obiectivele dispuse de organele n drept. Exemplificam, cteva dintre metodele si tehnicile cu caracter extracontabil: ntocmirea unor desfasuratoare care sa detalieze intrarile si iesirile de bunuri. Acestea nsotesc Raportul de expertiza contabila sub forma unor anexe si se elaboreaza n general, n cazul litigiilor privind lipsuri n gestiune. Se mai pot utiliza si n cazul n care este necesar sa se constate ritmicitatea aprovizionarilor/livrarilor, sursele de aprovizionare sau locurile de consum ale diferitelor produse/repere, determinarile privind timpul de stocare al diferitelor produse/repere/sorto-tipodimensiuni, calculului perisabilitatilor, ncadrarii n normele de consum specific pe diferite faze de fabricatie. Reconstituirea evidentei cantitative privind unele sortimente de bunuri din gestiunile global-valorice poate viza ntreaga perioada de gestiune sau doar o parte a acesteia, n functie de obiectivele dispuse de organul abilitat. Metoda este utila n cazul lipsurilor n gestiune, sustragerilor, etc., cu conditia ca reconstituirea sa se efectueze pe baza de documente justificative legal ntocmite si reflectate n evidenta contabila ( liste de inventariere, note de receptie si constatare de diferente, monetare, facturi fiscale, etc.). Utilizarea acestei metode permite identificare reperelor pe care se structureaza o potentiala lipsa n gestiune, chiar si n cazul unor evidente global-valorice privind gestiunea, cu conditia ca punctul de plecare al cercetarilor sa-l constituie n mod neconditionat, listele de inventariere initiale si finale. Analiza comparativa sau n dinamica a depunerilor de numerar provenind din vnzari se utilizeaza de asemenea, ca si n cazul precedent, pentru identificarea unor aspecte ce se manifesta n cadrul gestiunilor global-valorice. Analiza comparativa a depunerilor fata de sumele ncasate poate conduce la identificarea cauzelor ce privesc potentiale lipsuri n gestiune. 3.Expertize contabile in cauze fiscale. In expertizele contabile se utilizeaza in general doua tipuri de metode: - metode progresive, care pornesc de la faptul contabil izolat, incepand cu actul care a dat nastere operatiunii, pe care expertii il urmaresc apoi in registrul jurnal, cartea mare si bilant - metode regresive, care pornesc de la situatiile financiare anuale, putand urmari unele operatiuni pe cale inversa, pana la originea lor(document justificativ) Metodele progesive se folosesc indeosebi in expertizele judiciare care se refera la fraude sau alte fapte penale, iar la verificarile din expertizele fiscale se folosesc ambele metode. Din puctul de vedere al extinderii cercetarilor, expertii contabil folosesc metoda verificarii complete sau metoda verificarii prin sondaj. In toate situatiile partile esentiale , care prezinta o importanta deosebita pentru scopul lucrarii, se verifica in intregime. De asemenea , pentru clarificare obiectivelor expertizei, expertii pot folosi metode contabile si metode si tehnici extracontabile. 4. Expertize contabile in litigii de munca. Analiza n dinamica a depunerilor permite emiterea unor opinii legate de ritmicitatea vnzarilor si a modului de esalonare a depunerilor ntr-o anumita perioada de timp. Metoda este frecvent utilizata n combinatie cu alte metode si tehnici si poate servi nu doar cauzelor ce privesc lipsuri n gestiune, ci si n litigiile de munca. Exemplificam: frecventa ncasarilor pe parcursul unei zile sau a unei perioade, poate constitui mijloc de proba doveditor al prezentei la locul de munca a unui salariat angajat pe functie gestionara; accelerarea ncasarilor n preajma operatiunilor de inventariere poate constitui o dovada a faptului ca sumele de bani ncasate nu sunt depuse cu regularitate; diminuarea simtitoare a ncasarilor n preajma unor evenimente familiale constituie un indiciu al nerespectarii disciplinei financiare privind depunerile de numerar si eventuale lipsuri n gestiune; semnaturile din monetar si condica de prezenta pot constitui mijloace de proba corelate cu constatarile acestei metode, n dovedirea persoanelor responsabile cu mnuirea numerarului, ntr-o anumita perioada de timp, etc.

Identificarea unor bunuri eliberate din gestiune fara a fi nregistrate pe baza de documente legale. Metoda actuala are aplicabilitate doar n conditiile n care se pot depista bunurile eliberate din gestiune fara a fi nregistrate. Obiectul acestor cercetari l constituie manoperele frauduloase, cum ar fi: procurarea de bunuri din surse neoficiale sau neautorizate; neefectuarea nregistrarii unor bunuri intrate cu intentia de a se crea plusuri gestionare pe seama unor terte persoane fizice sau juridice; tranzitarea unor bunuri interzise de lege, etc. n cazul litigiilor de munca ce privesc drepturi salariale, principalele documente examinate sunt pontajele, condicile de prezenta, foile colective de prezenta, statele de plata, etc. Pentru extinderea cercetarilor se pot nsa examina si documente ce reflecta productia realizata de catre un salariat (note de predare produse, de exemplu) sau alte documente relevante (facturile ntocmite de catre un salariat, bonurile de consum ntocmite, bonurile de vnzare emise, etc.) 5. Demesul tehnic intr-o misiune de expertiza contabila. Normele de lucru si Normele de raport specifice expertizelor contabile reglementeaza n fapt, succesiunea logica si practica a etapelor ce se parcurg n ndeplinirea misiunii de expertiza contabila n general si contabila judiciara n particular. Categoria IV- Evaluare 1. Evaluarea intreprinderilor in dificultate. Noiunea de ntreprindere n dificultate poate fi analizat n funcie de dou criterii eseniale: criteriu juridic: ntreprinderea face sau nu obiectul unei proceduri judiciare? n funcie de rspunsul afirmativ la aceast ntrebare depind condiiile unei eventuale reluri a activitii, partenerii cu care se negociaz si decizia de a vinde si de a alege un investitor; criteriu economic: ntreprinderea este structural n dificultate sau ea constituie obiectul unui accident de trezorerie ? Pentru un investitor, ideal este ca ntreprinderea s fie n stare bun, cu potenial bun, dar cu dificulti de trezorerie ; aceast dificultate poate fi accidental ( de exemplu , nencasarea unor clieni) sau structural (de exemplu, fonduri proprii insuficiente pentru a continua dezvoltarea). In cazul unei ntreprinderi n dificultate, partenerii pot fi: investitori diveri, acionari vechi, organele judiciare. Investitorii pot fi de trei feluri: profesioniti (acetia preiau ntreprinderea fie pentru a dezvolta un grup mai puternic, fie pentru a realiza un profit, revnznd ntreprinderea dup redresare); diverse grupuri de persoane (din ntreprinderea respectiv, de regul cadre care cumpr pentru salvarea locurilor de munc i pentru a se realiza profesional); diverse ntreprinderi n legtur sau nu cu ntreprinderea n dificultate (concureni, clieni, furnizori care doresc s realizeze o integrare). Motivaiile acestor investitori pot fi ofensive (cucerirea unui segment al pieii, integrare pe vertical, eliminarea unui concurent etc.), sau defensive (evitarea creterii unui concurent, pstrarea debueelor pentru produsele sale, aprarea surselor de aprovizionare etc.). Vechii acionari au un cuvnt de spus, dac nu s-a nceput o procedur judiciar; dac da, ei nu mai au ce s fac. Organele judiciare - sunt parteneri privilegiai ndat ce s-a nceput procedura judiciar. Cazul ntreprinderii n dificultate reprezint o situaie care, din pcate, este frecvent ntlnit. Prelungirea vieii anumitor ntreprinderi presupune schimbarea proprietarului, cumprtorul putnd aduce noi capitaluri sau se dovedete mai bun gestionar dect predecesorul su. n toate aceste cazuri este necesar evaluarea ntreprinderii. Pierderile realizate de ctre o ntreprindere fac dificil utilizarea anumitor formule de evaluare tradiionale; expertul nu se poate sprijini pe rezultatele trecute pentru a calcula anumite raiouri cu valori negative. Prin capitalizarea pierderilor se va da ntreprinderii o valoare negativ. Dar o astfel de evaluare nu este n mod obligatoriu i absurd; este posibil ca un proprietar s plteasc pentru a se debarasa de o activitate n pierdere care l cost scump n fiecare an. n multe cazuri, o ntreprindere cu pierderi conserv o valoare economic pozitiv n sperana unei redresri viitoare a acesteia. n ce privete valoarea patrimonial, sunt rare cazurile cnd aceasta devine negativ; atunci cnd datoriile sunt superioare activului real al ntreprinderii. Aceast situaie semnific faptul c ntreprinderea nu poate s supravieuiasc fr injecia unor capitaluri noi.

n concluzie, metodele de evaluare descrise n capitolele precedente sunt aplicabile i n cazul ntreprinderilor n dificultate, cu condiia ca ele s foloseasc date pozitive despre patrimoniu sau rentabilitate. Metodele cele mai pertinente de evaluare, n situaia ntreprinderilor n dificultate redresabile, sunt cele care se bazeaz pe estimri viitoare i nu pe date istorice. Evaluarea unei astfel de ntreprinderi cu pierderi nu constituie o problem tocmai dificil; un investitor nu se intereseaz de preluarea unei firme deficitare dect dac el conteaz pe faptul c o va face rentabil dup un anumit timp; dac el nu ntrevede c toat activitatea actual va deveni rentabil, el se va asigura s cunoasc acele segmente sau activiti care pot fi profitabile, ntreprinderea n ansamblul ei putnd constitui o baz de plecare pentru noi activiti generatoare de ctiguri. Previziunile stabilite vor face deci s apar, dup un anumit timp, rezultate pozitive. Valoarea unei ntreprinderi n dificultate nu poate fi apreciat dect n urmtoarele dou cazuri: ntreprinderea este neredresabil, dar dispune de un astfel de patrimoniu nct, dup lichidare, rmne un activ net pozitiv. ntreprinderea este redresabil. In cazul ntreprinderilor neredresabile, dar cu activ net pozitiv Evaluatorul poate estima c va rmne o trezorerie disponibil dup lichidare. Evaluarea ntreprinderii se face: calculnd un activ net de lichidare; aplicnd o decotare asupra activului net de lichidare. Activul net de lichidare este egal cu activul net contabil la care se adaug plusvaloarea asupra elementelor de active corporale si incorporale, din care se deduce minusvaloarea elementelor de activ corporale i necorporale pe baz de valori lichidative; din rezultat se deduc costurile de lichi dare (liceniere, costuri de lichidare, costuri de funcionare pe perioada lichidrii), precum i eventualele impozite (sau alte obligaii fiscale). Decolarea aplicat la activul net de lichidare este destinat acoperirii riscurilor legate de: indisponibilitatea fondurilor; nencadrarea n prevederi a operaiilor de lichidare n ce privete evaluarea, costurile i termenul de lichidare. Decolarea este variabil; n practic ea s-a situat ntre 30 si 50% din activul net de lichidare. In cazul ntreprinderilor redresabile Metodologia propus este urmtoarea: aprecierea activului net i a capacitii beneficiare a ntreprinderii considerat ca redresat; calculul unei valori la termen pornind de la activul net si de la capacitatea beneficiar; actualizarea valorii la termen; reducerea injeciei financiare necesare redresrii; aplicarea unei decolri la valoarea astfel obinut. Aceast decolare se aplic pentru a ine cont de: capitalurile proprii care au fost sau ar trebui injectate pentru a realiza redresarea; riscul specific al insuccesului" redresrii sperate. Metoda Schnettler Principiul pe care se bazeaz aceast metod const n faptul c chiar n cazul unei ntreprinderi ale crei criterii de rentabilitate sunt negative, valoarea acesteia poate rmne pozitiv efectund un raionament invers". Se retrateaz valoarea patrimonial a ntreprinderii, reducnd-o la nivelul unui eventual pre de vnzare"; diferena negativ obinut (fa de valoarea patrimonial nainte de retratare) se reflect n capitalurile proprii, n pasiv, care vor fi diminuate, iar contrapartida este aplicat imobilizrilor din activ care, n mod imaginar, ar fi cumprate la preuri inferioare valorilor contabile. Interpretarea n contabilitatea economic este urmtoarea: valoarea contabil a imobilizrilor fiind diminuat de cheltuieli poate readuce contul de rezultate la valori pozitive (beneficii). Se iau n calcul diferite preuri de vnzare" ale ntreprinderii pn cnd se ajunge la acel beneficiu care, prin capitalizare, corespunde preului de vnzare. 2. Evaluarea pentru garantii si ipiteci. Valoarea de garantare a creditului ipotecar este valoarea proprietii determinat de evaluator printr-o estimare ponderat a vandabilitii viitoare a proprietii, prin luarea n considerare a aspectelor mentenabile pe termen lung ale proprietii, a condiiilor normale i locale de pia, a utilizrii

curente i utilizrilor alternative adecvate ale proprietii. La estimarea valorii de garantare a creditului ipotecar nu vor fi luate n considerare elementele speculative. Valoarea de garantare a creditului ipotecar trebuie fundamentat ntr-o manier clar i transparent. Valoarea de garantare a creditului ipotecar este un concept al valorii cu risc, utilizat n mai multe ri europene pentru scopul de creditare. 3. Evaluarea in scopuri fiscale. Pentru determinarea maselor impozabile sau a drepturilor de succesiune, Administraia fiscal reine unele din metodele de evaluare, de regul, metodele cele mai simple din ntreaga panoplie existent 4. Raporatea evaluarii. Etapa final a procesului de evaluare a unei ntreprinderi se concretizeaz n ntocmirea unui raport de evaluare. Raportarea rezultatelor unei evaluri se face de regul n scris, dar poate fi i verbal. Rezultatul unei evaluri se comunic verbal, de regul, n justiie, ca o mrturie de expert evaluator sau ca depoziie; orice raportare verbal trebuie s fie susinut de un dosar de lucru din care nu poate lipsi cel puin un rezumat scris al evalurii. Raportul de evaluare este un document care nregistreaz instruciunile pentru o anumit misiune de evaluare, bazele i scopul evalurii, precum i rezultatele diagnosticului de evaluare care au condus la opinia privind valoarea. n general, tipul, coninutul i mrimea unui raport de evaluare variaz n funcie de destinatar, de cerinele legale (dac e cazul) sau cerine ale organismului profesional de tipul proprietii evaluate i de natura i complexitatea misiunii de evaluare. n cele ce urmeaz se are n vedere modelul de raport de evaluare pentru o ntreprindere. Rolul raportului de evaluare: instrument de prezentare a rezultatelor muncii evaluatorului; instrument de comunicare ctre beneficiarii i utilizatorii evalurii concluziilor asupra valorii i a bazei de evaluare, a scopului i a oricror ipoteze i condiii limitative n efectuarea evalurii; instrument de stabilire a responsabilitilor n legtur cu procesul de evaluare, cu valorile obinute i bazele de evaluare utilizate. Coninutul raportului de evaluare Raportul de evaluare trebuie s permit: identificarea evaluatorului; identificarea entitii evaluate; identificarea bazelor i ipotezele de evaluare utilizate; identificarea datei efecturii evalurii i a datei raportului de evaluare. Orice raport de evaluare trebuie: s prezinte clar i cu acuratee concluziile evalurii, ntr-o manier neechivoc; s specifice baza de evaluare incluznd tipul de valoare i definiia acestuia; s descrie aria misiunii de evaluare; s conin o declaraie prin care l informeaz pe utilizator c raportul este confidenial pentru evaluator i pentru utilizator i c nicio responsabilitate referitoare la raport nu poate fi acceptat de evaluator fa de o ter parte; s conin o declaraie de conformitate care s certifice c evaluarea a fost fcut n concordan cu standardele internaionale sau naionale de evaluare. Structura raportului de evaluare Elementele de baz ale unui raport de evaluare a ntreprinderii, ntr-o structur standard, se prezint astfel: Un capitol intitulat Rezumatul principalelor concluzii i recomandri" cuprinde pe scurt obiectul misiunii de evaluare i rezultatele (valorile) obinute. Un capitol intitulat Prezentarea ntreprinderii"; cuprinde ct mai multe informaii, prezentate succint, despre ntre prindere, obiect de activitate i cifrele caracteristice ale activitii desfurate etc. Un capitol intitulat Prezentarea evaluatorului"; cuprinde informaii cu privire la identitatea evaluatorului, calitatea specific n care particip la lucrrile de evaluare (evaluator, agent

independent sau imparial, consultana ntreprinderii sau mediator), precum i Declaraia de conformitate" care va confirma c: prezentrile faptelor din raport sunt corecte i reflect cele mai pertinente cunotine ale evaluatorului; analizele i concluziile sunt limitate numai la ipotezele i condiiile prezentate n raport; nu a existat (sau dac a existat trebuie specificat) niciun interes al evaluatorului asupra ntreprinderii evaluate; onorariul evaluatorului nu este (sau dac este trebuie specificat) condiionat de niciun aspect al raportului; evaluarea a fost efectuat cu respectarea Codului etic i a standardelor naionale sau internaionale de evaluare; evaluatorul ndeplinete cerinele adecvate de calificare profesional; evaluatorul a efectuat (sau nu a efectuat) cel puin o inspecie personal la ntreprinderea evaluat; nicio persoan, cu excepia celor specificate n raport, nu a acordat asisten profesional evaluatorilor. Un capitol intitulat Diagnosticul de evaluare i analiz fundamental" prezentat pe subcapitole sectoriale, astfel: -diagnosticul juridic - diagnosticul comercial; - diagnosticul tehnic, tehnologic si de exploatare; - diagnosticul de organizare, management i resurse umane; - diagnosticul financiar-contabil, analiza fundamental; - sinteza diagnosticului de evaluare. Un capitol intitulat Bazele lucrrii de evaluare" care prezint pe subcapitole distincte: ipotezele de evaluare: macroeconomice i microeconomice; factorii de risc, prezentai grupat: exogeni i endogeni; expertize i studii (proprii sau nsuite); bibliografia utilizat. Un capitol intitulat Metode de evaluare aplicate"; cuprinde o descriere a metodelor de evaluare aplicate i rezultatele obinute pentru fiecare metod aplicat. Constatrile sunt prezentate grupat pe principalele grupe de metode utilizate: metode patrimoniale, metode bazate pe performanele financiare, metode combinate, metode bazate pe comparaii i alte metode. Un capitol intitulat Gama de valori; valoarea aciunilor"; cuprinde toate valorile determinate n capitolul anterior, prezentate ns n ordinea mrimii att la nivelul ntreprinderii, ct i la nivelul unei aciuni sau titlu emise de ntreprinderea evaluat. Un capitol intitulat Opinii ale evaluatorului"; cuprinde diferite remarci, sublinieri i atenionri n modul de folosire a valorilor determinate n cadrul aciunilor desfurate de evaluator. 5. Verificarea evaluarilor In nelesul Standardelor Internaionale de Practic n Evaluare, printr-o verificare a unei evaluri se nelege o verificare a activitii unui evaluator efectuat de un alt evaluator cu raionament profesional imparial. Verificrile evalurilor se efectueaz din diferite motive: analiza (due-diligence) solicitat pentru raportarea financiar; mrturia de expert judiciar n procedurile i circumstanele legale; determinarea faptului c un raport de evaluare respecta cerinele regulamentare. Scopul verificrii unei evaluri const n asigurarea c acea evaluare a fost efectuat n conformitate cu standardele profesionale, iar obiectivele verificrii difer n funcie de tipul de verificare: verificri administrative (de conformitate), verificri tehnice, verificri de birou i verificri n teren. Verificarea administrativ (de conformitate) este o verificare a evalurii solicitate de un client sau de un utilizator al serviciilor de evaluare n scopuri de analiz (due-diligence). n cazul n care evaluarea trebuie utilizat n scopul lurii de decizii precum garantarea, achiziionarea sau verificarea proprietii, ea este efectuat de un evaluator care joac rol de consultant, asistnd clientul n luarea deciziilor. Verificarea tehnic este o verificare efectuat de un evaluator pentru a-i forma o prere dac analizele, opiniile i concluziile din raportul care este verificat sunt corecte, adevrate, rezonabile i argumentate. Verificarea de birou este o verificare care se limiteaz la datele prezentate n raport, analiza urmrind acurateea calculelor, corectitudinea datelor, caracterul adecvat al metodologiei i respectarea instruciunilor clientului, a cerinelor de reglementare i a standardelor profesionale.

Verificarea n teren este verificarea care presupune inspectarea proprietii. Principala caracteristic comun tuturor tipurilor de verificri ale evalurii este c un evaluator, verificator, i exercit raionamentul imparial. Obligaiile verificate ale evaluatorului sunt: s identifice clientul si utilizatorii vizai ai verificrii evalurii, precum si scopul misiunii; s identifice obiectul evalurii, data raportului verificat i evaluatorul care a elaborat acel raport; s identifice sfera procesului de verificare, ipotezele i condiiile limitative n verificarea evalurii; s formuleze preri cu privire la integralitatea raportului verificat, la adecvarea i relevana aparent a datelor i ale oricror ajustri ale informaiilor, la adecvarea metodelor i tehnicilor folosite; s formuleze o asigurare c analizele, opiniile i concluziile evalurii verificate sunt adecvate, rezonabile i argumentate; s arate motivele pentru aprobarea raportului verificat sau pentru orice dezacord fa de raportul verificat. Evaluatorul verificator nu va lua n considerare evenimentele care au avut loc dup data evalurii ci numai acele informaii care erau disponibile la data evalurii verificate. Cnd evaluatorul verificator nu se afl n posesia tuturor faptelor i informaiilor pe care s-a bazat evaluatorul, el trebuie s prezinte limitrile concluziilor. n raportul de verificare, evaluatorul verificator va include o declaraie de conformitate semnat. Categoria VI Administrarea si lichidarea intreprinderilor 48. Sarcinile directorilor n cadrul societilor pe aciuni. Directorii sunt responsabili de luarea tuturor masurilor aferente conducerii societatii intrucat ei asigura conducere operativa a societatii. Sunt raspunzatori , iar obligatiile sunt reglementate de dispozitiile referitoare la contractul de mandat. Directorii nu pot fi salariati ai societatii , iar daca au un asemenea contract se suspenda. Directorii raspund pentru faptele savarsite de personalul din subordine si sunt solidar raspunzatori cu predecesorii lor directi daca avand cunostiinta de neregulile savarsite de acestia nu le comunica cenzorilor sau, daca exista, auditorilor interni si financiari. Sunt supusi ca si administratorii interdictiei de creditare a societatii si de participare la deliberarile in care acestia ar avea interes contrar societatii 49. Obligaiile administratorilor n cadrul societilor pe aciuni. Art. 1442. - (1) Administratorii sunt rspunztori de ndeplinirea tuturor obligaiilor, potrivit prevederilor art. 72 i 73. (2) Administratorii rspund fa de societate pentru prejudiciile cauzate prin actele ndeplinite de irectori sau de personalul ncadrat, cnd dauna nu s-ar fi produs dac ei ar fi exercitat supravegherea impus de ndatoririle funciei lor. (3) Directorii vor ntiina consiliul de administraie de toate neregulile constatate cu ocazia ndeplinirii atribuiilor lor. (4) Administratorii sunt solidar rspunztori cu predecesorii lor imediai dac, avnd cunotin de neregulile svrite de acetia, nu le comunic cenzorilor sau, dup caz, auditorilor interni i auditorului financiar. (5) n societile care au mai muli administratori rspunderea pentru actele svrite sau pentru omisiuni nu se ntinde i la administratorii care au fcut s se consemneze, n registrul deciziilor consiliului de administraie, mpotrivirea lor i au ncunotinat despre aceasta, n scris, pe cenzori sau auditorii interni i auditorul financiar. Art. 72. - Obligaiile i rspunderea administratorilor sunt reglementate de dispoziiile referitoare la mandat i de cele special prevzute n aceast lege. Art. 73. - (1) Administratorii sunt solidar rspunztori fa de societate pentru: a) realitatea vrsmintelor efectuate de asociai; b) existena real a dividendelor pltite; c) existena registrelor cerute de lege i corecta lor inere;

d) exacta ndeplinire a hotrrilor adunrilor generale; e) stricta ndeplinire a ndatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun. 50. Cine reprezint societatea pe aciuni n raport cu terii i n justiie? Art. 1432. - (1) Consiliul de administraie reprezint societatea n raport cu terii i n justiie. n lipsa unei stipulaii contrare n actul constitutiv, consiliul de administraie reprezint societatea prin preedintele su. (2) Prin actul constitutiv, preedintele i unul sau mai muli administratori pot fi mputernicii s reprezinte societatea, acionnd mpreun sau separat. O astfel de clauz este opozabil terilor. (3) Prin acordul lor unanim, administratorii care reprezint societatea doar acionnd mpreun pot mputernici pe unul dintre ei s ncheie anumite operaiuni sau tipuri de operaiuni. (4) n cazul n care consiliul de administraie deleag directorilor atribuiile de conducere a societii n conformitate cu art. 143, puterea de a reprezenta societatea aparine directorului general. Dispoziiile alin. (2)(4) se aplic directorilor n mod corespunztor. Consiliul de administraie pstreaz ns atribuia de reprezentare a societii n raporturile cu directorii. (5) Consiliul de administraie nregistreaz la registrul comerului numele persoanelor mputernicite s reprezinte societatea, menionnd dac ele acioneaz mpreun sau separat. Acestea depun la registrul comerului specimene de semntur. 51. De ctre cine sunt numii membrii consiliului de supraveghere? Membrii consiliului de supraveghere sunt numiti de catre adunarea generala a actionarilor, cu exceptia primilor membri, care sunt numiti prin actul constitutiv. Candidatii pentru posturile de membru in consiliul de supraveghere sunt nominalizati de catre membrii existenti ai consiliului sau de catre actionari. Numarul membrilor consiliului de supraveghere este stabilit prin actul constitutiv. Acesta nu poate fi mai mic de 3 si nici mai mare de 11. Membrii consiliului de supraveghere pot fi revocati oricand de adunarea generala a actionarilor, cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul voturilor actionarilor prezenti. Consiliul de supraveghere alege dintre membrii sai un presedinte al consiliului 52. Atribuiile principale ale consiliului de supraveghere. a) exercita controlul permanent asupra conducerii societatii de catre directorat; b) numeste si revoca membrii directoratului; c) verifica conformitatea cu legea, cu actul constitutiv si cu hotararile adunarii generale a operatiunilor de conducere a societatii; d) raporteaza cel putin o data pe an adunarii generale a actionarilor cu privire la activitatea de supraveghere desfasurata. In cazuri exceptionale, cand interesul societatii o cere, consiliul de supraveghere poate convoca adunarea generala a actionarilor. Consiliului de supraveghere nu ii pot fi transferate atributii de conducere a societatii. Cu toate acestea, in actul constitutiv se poate prevedea ca anumite tipuri de operatiuni nu pot fi efectuate decat cu acordul consiliului. In cazul in care consiliul nu isi da acordul pentru o astfel de operatiune, directoratul poate cere acordul adunarii generale ordinare. Hotararea adunarii generale cu privire la un asemenea acord este data cu o majoritate de 3 patrimi din numarul voturilor actionarilor prezenti. Actul constitutiv nu poate stabili o alta majoritate si nici stipula alte conditii.