Sunteți pe pagina 1din 2

Complexul Oedip

Sigmund Freud a elaborat ideea complexului Oedip pe la nceputul secolului al XX-lea. El s-a inspirat din propria experienta clinica, din analiza personala si din ciclul de piese de teatru ale lui Sofocle, mai cu seama din Oedip Rege, n care Oedip si ucide tatal si se casatoreste cu mama sa, lucru cu consecinte dezastruoase adica Oedip ncalca tabuul incestului, declansand astfel tragedia. n practica, complexul Oedip presupune ca ntre trei si sase ani, copiii traiesc sentimente intense de dragoste fata de unul din parinti si cauta sa-l posede n exclusivitate, si n acelasi timp au simtaminte negative puternice fata de celalalt parinte. Baietii si iubesc mama si si urasc tatal. Fetele fac si ele acelasi lucru, numai ca si ndreapta ura catre mama si ncearca sa-si posede tatal. La nivel inconstient, simtamintele au caracter sexual fata de parintele dorit si criminal fata de cel de acelasi sex. Daca totul merge bine n dezvoltarea psihica, copilul ajunge sa nteleaga ce beneficii i aduce uniunea parintilor si nvata sa contina sentimentele posesive si ostile. Din rezolvarea complexului Oedip se naste constiinta sau Supraeul. Copiii nvata sa nu actioneze sub imboldul impulsurilor violente si sa se supuna regulilor civilizatiei si conventiilor culturii si societatii, tabuul incestului fiind cel mai esential dintre ele. Simtamintele oedipiene intense reapar n adolescenta, cand tinerii sunt de obicei rebeli, fac experimente cu identitatea lor sexuala si le creeaza parintilor probleme, uneori chiar foarte serioase. Sa ne gandim la chinuitoarea lipsa de comunicare dintre James Dean si tatal lui n filmul Rebel fara cauza (1955) sau la esuarea fara speranta a comunicarii dintre tata si fiica, precum si dintre fiul vecinului si tatal acestuia, din filmul American Beauty (1999). Oamenii care nu-si rezolva cu succes complexul Oedip raman imaturi, incapabili de a merge mai departe, se simt n permanenta legati de unul sau de ambii parinti, si manifesta n comportament dificultatile psihologice n loc sa si le rezolve si/sau stagneaza n cariera si n viata relationala, si controleaza defectuos impulsurile, au probleme cu autoritatea si cad prada tuturor felurilor de neplaceri si buclucuri. Sa ne gandim la viata descurajant de problematica a lui Brick Pollitt (interpretat de Paul Newman) n relatia cu sotia sa (Elizabeth Taylor) si cu batranul sau tata, Big Daddy (Burl Ives), n ecranizarea piesei lui Tennessee Williams, Pisica pe acoperisul fierbinte (1955), difuzata n 1958. Vicisitudinile unui complex oedipian nerezolvat se transmit adesea de la o generatie la alta. Relatia proasta a individului cu unul sau cu ambii parinti face si mai dificil propriul rolul de parinte. Unii sustin si faptul ca vicisitudinile complexului Oedip afecteaza orientarea sexuala. Un atasament prea puternic fata de o mama dominatoare, asociat cu un tata prea slab sau absent, constituie un factor de nsemnatate fundamentala n etiologia homosexualitatii masculine din Suddenly Last Summer (1958), alta piesa a lui Tennessee Williams. Exista persoane care contesta aprig aceasta conexiune.

Sunt probleme importante, pe care Freud le-a prezentat n Disconfort n cultura (1930) si care furnizeaza fundamentele istorice si emotionale ale culturii, legii, civilizatiei si bunei cuviinte. nca o data, care sunt elementele de baza? Mai ntai, este triunghiul oedipian, n care un copil aflat ntre trei si sase ani doreste acces exclusiv fizic, emotional si intelectual la parintele de sex opus si trebuie sa accepte drepturile anterioare ale parintelui de acelasi sex. Copilul se teme de razbunare si ajunge n scurt timp sa simta vinovatie pentru dorinta sa incestuoasa si impulsurile sale criminale. Vinovatia scoate la iveala prezenta Supraeului, pe care Freud l descrie ca mostenire a complexului Oedip. Toata povestea se reia n adolescenta, raportata la sexualitate si autoritate, si poate sa reapara atunci cand moare unul din parinti. Pacientii care nu au traversat cu succes aceste rituri de trecere au problemele oedipiene nerezolvate. Una dintre cele mai mari, care inhiba mplinirea si satisfactia, este teama de a-si depasi parintele, care duce la teama de razbunare pentru asa-numitul triumf oedipian. O alta este riscul de a crede ca poti fi adult fara a te maturiza afectiv, asteptand rezolvari magice sau de basm la problemele vietii.