MAREA IGNORED YOUR FRIEND REQUEST Urca-te-n dreapta.

Coboara geamul si lasa vantul sa-ti fluture pletele precum un steag de lupta. Descaltate si lasa-ti talpile sa plezneasca valul inainte sa-l sparga tarmul. E sase dimineata, spuma marii e o ceasca de capuccino pe care o servim impreuna in cinstea noii zile. Dar anul asta am intarziat vizita. Iar Marea nu e genul de tovaras in fata caruia pot i sa disimulezi prietenia mintindu-l cu un friend request pe Facebook. Marea e prietenul vechi pentru care retelele de socializare au murit inainte de geneza. Apusurile absolute n-o sa le gasesti in jpeg-uri postate pe Instagram. Singurele poze la rezolutie perfecta le poti stoca doar in mintea ta, atunci cand stai inlantuit cu ea, cu fundurile scufundate in nisip si priviti genunea. Nu exista nici macar optiunea "follow@Marea on twitter". N-ai s-o vezi preocupata sa faca update la status: "@Marea: Spumeg. Actualizat acum 30 de minute." Chiar daca Timpul ne-a fugarit sa traim in gasti virtuale, oricat de instrainati vom ajunge unii de altii, Marea va ramane printre putinii prieteni reali. O prietenie bazata pe cuvinte nu inseamna nimic daca ele nu sunt inganate. Marea inca sopteste. Mi-e dor de ora aia tarzie, cand soarele cade-n asfintit de oboseala, baiatul de pe plaja tocmai a terminat de aranjat sezlongurile unul peste altul, si linistea deplina incepe cu soapta unui val.

oamenii vor avea mereu nevoie sa auda si sa spuna: "Te sarut din crestet pana in talpi si raman al tau..."

REGULA DE DOI SIMPLA Al tau, a mea. Imbratisez, oftezi. Sarut, gemi. Plang, mangai. Tip, taci. Nu vorbesc, tipi. Ascult, canti. Ingan, murmuri. Clipesc, tremuri. Doresc, te oferi. Aprind, explodezi. Indiferent, clocotitoare. Zambesc, sclipire in irisi. Rad, sari neastamparata. Dorm, privesti. Visez, pazesti. Miros, plutesti. Sorb, curgi. Pasesc, admiri. Cad in adoratie, te preumbli. Gol in stomac, te insinuezi. Plec, ti-e teama. Zbor, ma astepti.

Mi-e dor, te rascolesti. Revin, ma banuiesti. Te vreau, ma primesti. Patrund, te inalti. Fumez, m-ai iertat. Incep, termini. Alerg, ma potolesti. Stau, ma pornesti. Mi-e lene, imi faci pofta. Uit, imi aduci aminte. Ignor, ma trezesti. Urasc, ma pleznesti. Traiesc, speri. Te vezi prin mine, ma inmultesc prin tine. Simplific, complici. Stric, repari. Distrug, rabzi. Ma framanti, n-ai chef. Ma ingrijorezi, nu existi. Ma dori, ai fost. Ma omori incet, n-ai fost nicicand plecata. Sunt complet, esti jumatate pana la intreg. Te iubesc, stralucesti. Suspin, treci. Ma linistesc, apui. Numar orele, vezi infinitul. Toata viata, dincolo de moarte. Sunt tanar, imbatranesc. Te tin de mana, vrei toata inima. Regret, zambesti. Astept, traiesti. Inchid ochii, ma iubesti. Am trait o viata, abia acum incepe. Am fost doua pareri, acum traim.

Chiar si in upper east side, legile fizicii spun ca tot ce urca trebuie sa si coboare.chiar si atunci cand se simte ca picioarele noastre sunt la un million de mile deaspura pamantului. Dar cand dam cu fundul de pamant speram ca intr-un fel, cumva, norocul ni se va schimba

Eu nu-s decat o frunza Cazuta pe carare, Pe care vantul toamnei O duce in alta zare... Purtat de vanturi Am colindat pamantul, Si din departate zari Imi infrunt destinul...

M-am rupt cu-amaraciune De pe crenguta draga, Si iata-ma ca maine O sa-mi pierd a mea urma... Vin din zari si lumi departate Purtat de furtuni napaste Neputand a ma opune, Sunt nevoit a ma supune... Astfel chinuit am fost, Purtat de vanturi fara rost Calcat in picioare pe poteca, Sa ma pot numi o jertfa? Dar ce-ar putea sa-nsemne O frunza mai putin, Cand tot pamantu-acesta De frunze este plin?

Eu sunt doar o frunza, Cazuta,undeva,pe o carare, Pe care vantul soartei, O duce-n departare. Si ce-ar putea sa-nsemne O frunza mai putin?! Cand tot pamantul este, De-atatea frunze plin! Ca frunza de bradis, Sau de alb mesteacan, Sa ma transform fatis Ca un prunc din leagan. Si de ce eu vreau acum, O alta sa renasca? Ce trebuie sa fac? Sa stau ca floarea-n glastra?

Sa o priveasca toti, Si sa-si dea cu parerea, Dar,nimenea nu stie, Si nu-i simte durerea! Ma rog ca intr-o zi, La bine sa ajung... Si tot ce-i rau din mine Cu-n zambet sa alung. Ca vantul ce m-a dus Pe o carare aparte, Sa-mi fie AZI prielnic... NU cand s-ajung la moarte!