Romnia literar, Nr.

22

Matematica si literatura Tudorel Urian

Ca multi din generatia mea, mi-am construit o cariera atta cta este mai degraba pe baza unei contraoptiuni. Am urmat stiintele umane" nu pentru ca as fi fost irezistibil atras spre acestea, ci pentru ca mintea mea era incapabila sa patrunda, de o maniera convenabila, tainele stiintelor exacte". Paradoxal, literatura era zona n care mi puteam da fru liber imaginatiei si inteligentei n ultima instanta, zona de libertate n vreme ce matematica, fizica si chimia mi-au produs, pe durata ntregii scolarizari sentimentul inconfortabil al ncorsetarii n niste formule imuabile al caror sens nu l ntelegeam, dar pe care eram obligat sa le nvat pe de rost. Poate ca inteligenta mea era incapabila sa priceapa adevarurile stiintei sau poate ca metodele dascalilor mei nu au fost cele mai eficiente, dar este cert ca, din momentul n care l-am luat pe nu pricep" n brate, nu l-am mai lasat pna la sfrsitul anilor de scoala. mi dau seama astazi ca una dintre marile nenorociri ale sistemului de nvatamnt din vremea comunismului a avut drept cauza aceasta logica binara care facea o distinctie neta ntre stiintele umane" si stiintele exacte". Solomon Marcus este un savant al vremii noastre. Discret si modest, departe de ochii vesnic iscoditori ai mass-media, profesorul Marcus are, la cei optzeci de ani ai sai energia si pasiunea de a se interesa de tot ce este nou. Autor al ctorva zeci de carti de analiza matematica, informatica teoretica, lingvistica, semiotica, poetica, aplicatii ale matematicii n stiintele naturii si n stiintele sociale, filozofia si istoria stiintei (vezi scurta fisa bio-bibliografica de la sfrsitul volumului), publicate n tari de pe toate continentele, invitat sa conferentieze n marile institutii stiintifice ale lumii, Doctor Honoris Causa si premiant al mai multor universitati de traditie si prestigiu, Solomon Marcus este, n aceasta lume a specializarilor tot mai restrnse, un carturar de factura renascentista. Opusa traditionalei logici binare care traseaza o imaginara linie de separatie ntre stiintele umaniste" si stiintele umane", viziunea profesorului Solomon Marcus asupra cunoasterii este una de factura sinergica. Potrivit ei, stiinta si arta pot merge mna n mna si fiecare dintre ele se poate mbogati din experienta celeilalte, asa cum marea poezie s-a hranit din teoriile matematicii sau noul roman francez din cele ale fizicii. Pentru a ntelege lumea n care traiesc oamenii trebuie sa se aplece cu egala atentie, fara complexe, asupra tuturor domeniilor cunoasterii, inclusiv asupra stiintei si artei. Marii artisti trebuie sa fie patrunsi de o curiozitate organica si multe dintre secretele universului nu pot fi descifrate dect cu uneltele si metodele stiintei. De aceea, toti marii scriitori, fara a fi oameni de stiinta, au cunoscut si au aplicat n operele lor teorii stiintifice. Spune Solomon Marcus ntr-un interviu acordat lui Mihai Cimpoi: ...Eminescu nu face parte din categoria (...) poetilor-matematicieni, ci dintr-o alta mult mai larga, n care trebuie sa-i includem pe Novalis, pe Paul Valry, pe Lucian Blaga, pe Camil Petrescu, Nichita Stanescu si pe multi altii care, scriitori fiind, au trait cu intensitate nevoia umana de a ntelege lumea, o lume care include stiinta ca o parte esentiala a ei. Curiozitatea intelectuala este o parte organica a personalitatii lor. Eminescu s-a comportat n aceasta privinta cu ntreaga modestie a celui care vrea sa nvete. (...) Eminescu nu a avut nici un moment intentia de a deveni matematician, fizician, chimist sau biolog. El nu a facut dect sa dea curs imensei sale mirari n fata lumii si a facut un efort considerabil de a ntelege macar o particica din tainele universului." (p. 63) Concluzia acestui fragment, care l priveste pe Eminescu, dar, care i se potriveste de minune si lui Solomon Marcus este aceea ca universul imaginar al poeziei" (prin extensie, al ntregii literaturi si, de ce nu, al artei) se hraneste din ntreaga diversitate a umanului, n manifestarile sale multiple, logice si intuitiv-emotionale, empirice si teoretice" (pp. 63-64). Toate demersurile literaro-stiintifice ale lui Solomon Marcus au un singur scop: acela de a-l face pe autorul lor sa nteleaga lumea n care traieste. Daca exista o unitate a lumii, exista si o unitate a cunoasterii umane, care, nsa, se realizeaza prin alaturarea fara complexe si fara prejudecati a tuturor formelor de cunoastere. Nimic din ceea ce poate duce spre cunoastere, spre nvatare, nu este exclus. De aceea, teoriile din matematica, fizica, biologie, chimie se pot aplica n literatura, calculatoarele pot contribui la mbunatatirea relatiei cu cartea, iar ligamentele stiintei pot fi luate uneori din arta. Viziunea lui Solomon Marcus asupra cunoasterii este una cumulativa, benigna, din care nimeni si nimic nu snt a priori exclusi. Autorul judeca totul cu propria sa minte, cntareste cu aceeasi masura binele si raul si le expune ca atare, fara patima si fara idei preconcepute. Din stiinta a nvatat Solomon Marcus felul n care se stabileste masura exacta a lucrurilor si a oamenilor si chiar textele sale cu potential polemic impresioneaza prin impecabila corectitudine a plasarii accentelor. Exemplar n acest sens este capitolul Dan Barbilian Ion Barbu. Cu deplina buna credinta, cu seriozitatea si lipsa de implicare

(u)morala specifice unui om de stiinta, Solomon Marcus analizeaza personalitatea matematicianului poet sub toate aspectele sale. Elogiind fara rezerve opera poetica si activitatea de matematician, analiznd cu pertinenta activitatea de profesor ale lui Dan Barbilian (Ion Barbu), Solomon Marcus nu trece sub tacere nici episoadele mai putin convenabile din viata acestuia. n toamna anului 1940, n urma aparitiei Decretului-lege de purificare a functionarilor publici, profesorul Dan Barbilian a depus la Comisia pentru verificarea cadrelor didactice din nvatamntul superior, mai multe rapoarte privindu-i pe colegii sai de catedra, inclusiv despre marele matematician Simion Stoilow. Tonul acestor delatiuni (sa nu ne ferim de cuvinte) nu mai are nevoie de comentarii: n interesul moralitatii si prestigiului stiintific al corpului didactic universitar, pun la ndemna Comisiei urmatoarele informatii asupra unora din membrii acestui corp, dupa judecata noastra n grav conflict cu etica noului Stat Legionar sau reprezentnd un nivel stiintific foarte cobort". Pentru ca lucrurile sa fie rotunde, profesorul Marcus citeaza si o scrisoare din 1946 expediata de Dan Barbilian aceluiasi Simion Stoilow, omul denuntat n anii de maxima teroare ai miscarii legionare. Fireste, aceasta ncepe cu formula Mult iubite Domnule Stoilow" si contine pasaje precum acesta: Snt las. Mi-e teama ca mine chiar, voiu citi cu spaima n Dreptatea o improvizatie n gustul urmator, facuta sa-mi nnegreasca ntreaga zi: Cutezanta unui profascist notoriu (pentru ntreaga discutie vezi pp. 122-128). Cum spuneam, ntregul capitol despre Dan Barbilian (Ion Barbu) este un exemplu despre cum trebuie tratate astfel de subiecte delicate. ntreaga analiza a lui Solomon Marcus este de mare seriozitate si complet lipsita de patima. La sfrsitul ei Dan Barbilian nu pierde nimic din statura sa de matematician, poetul Ion Barbu ramne unul dintre marii novatori ai limbajului poetic, iar omul Dan Barbilian apare la adevaratele sale dimensiuni, nu ntotdeauna de invidiat. i admiram pe primii doi, l detestam pe al treilea. Este limpede ca doar un asemenea tip de analiza ar putea duce la nchiderea definitiva a altor dosare controversate: Mircea Eliade, Emil Cioran, Mihail Sadoveanu, George Calinescu. ntlnirea extremelor este o carte fundamentala. Ea combina poezia si matematica, fizica si romanul, spatiul si timpul, epistemologia si semiotica, calculatorul si literatura, filozofia si stiinta, identitatea si alteritatea. ntrebarile pe care si le pune Solomon Marcus snt ntrebarile vremii noastre si, de aceea, cartea sa se citeste cu pasiune si entuziasm. Nu stiu si nici nu conteaza daca toate raspunsurile oferite de autor snt definitive. Importante ramn ntrebarile. Nu este n intentia lui Solomon Marcus sa dea sentinte care sa devina indiscutabile. Dimpotriva, prin chiar spiritul sau, cartea invita la dialog si la largirea continua a cadrului discutiei, n sensul teoriei lui Gdel. n ultima instanta, ntlnirea extremelor este un manual pentru ntelegerea lumii postmoderne n care traim si o pledoarie foarte convingatoare mpotriva logicii aristotelice a tertului exclus. Citindu-l pe Solomon Marcus, chiar mi vine sa ma apuc serios de matematica, fizica, biologie, chimie si alte materii care au constituit cosmarul anilor mei de scoala.

<a href="http://www.wta.ro/"><img src="http://hitx.statistics.ro/16832/1/-/-/-/a-x/nojs.gif" width="88" height="31" alt="Statistici web"></a>