Sunteți pe pagina 1din 10

ISLAM I BUD ISM. ASEMNRI I DEOSEBIRI.

Religia este un sistem de credine (dogme) i de practici (rituri) privind sentimentul divinitii i care i unete, n aceeai comunitate spiritual i moral, pe toi cei care ader la acest sistem, precum si totalitatea instituiilor i organizaiilor corespunztoare(DEX). Religia este form a contiinei sociale caracterizat prin credina ntr-o divinitate, ntr-o fiin supranatural, creatoare i guvernatoare a cosmosului i prin oficierea unui cult, este confesiune si credin, este o preocupare a spiritului. Se poate spune c religia st la baza dezvoltrii culturii umane, deci, istoria religiilor este o importanta parte a istoriei universale, a istoriei civilizaiilor. n dimensiunea sa laic, neprtinitoare,istoria religiilor, ca tiin, infieaz fenomenele i procesele care s-au petrecut i care s-au succedat din punct de vedere religios in istoria lumii, este acea ramur a istoriei generale care se ocup cu descrierea i caracterizarea tuturor religiilor, sub toate formele pe care aceasta le-a luat in decursul vremurilor. Din perspectiva teologic, istoria religiilor cerceteaz i descrie manifestrile religioase ale oamenilor i modurile de receptare i simire a credinei de ctre acetia. n pofida unicitii ca fenomen, religia mbrac diferite forme istorice, culturale, sub amprenta evoluiei civilizaiei, in diferite ri si popoare. Referindu-se la naterea sentimentului religios, Mircea Eliade preciza in jurnalul din 1959: Religia este intr-adevr rezultatul cderii, al uitrii, al pierderii strii de perfeciune primordial. In Paradis, Adam nu cunotea nici experiena religioas, nici teologia, adic doctrina asupra lui Dumnezeu. Inainte de pcat nu exista religie.
1

Pornind de la studiul si compararea celor mai vechi religii ale unor popoare preistorice care, aparent, nu deriv din acelai neam i lund n considerare i limbile vorbite de acestea, s-au putut face presupuneri despre conexiunile dintre ele, presupuneri ce au condus la concluzii referitoare la evoluia civilizaiei, implicit a religiei, acoperind astfel perioadele mai puin luminate ale istoriei popoarelor. nca din cele mai vechi timpuri s-a putut constata stransa legatur dintre evenimentele istorice si evoluia religiei, astfel c noi politici duceau la apariia unor noi culte, ori religia influena desfurarea aciunilor sociale. Marea dificultate a adeptilor cultelor, ntampinat de-a lungul timpului, este extrema eterogenitate a documentelor religioase, fiind aproape inacceptabil in studierea i compararea religiilor. Islam (ar.: islam) este numele dat religiei aparute n urma revelaiilor i nvturilor lui Muhammad i este considerat una din marile religii ale lumii, beneficiind de peste un miliard de adepi. Islamul, mesajul lui Dumnezeu revelat prin mijlocirea arhanghelului Gavril, profetului Muhammad, nascut la Mecca in Arabia, la inceputul sec. 7 d.C, fiind ultima dintre religiile monoteiste. Islam este un cuvnt arab, care - printre altele inseamna: pace, salut, ascultare, loialitate, credinta, supunere la voia Creatorului Universului. Musulman (ar.: muslim) este participiu activ, de la verbul - aslama "a se supune", aadar sensul lui fiind "supus", subnelegndu-se, fa de Dumnezeu. Verbul aslama este derivat de la rdcina slm care are sensul de "integritate", "desvrire", "sntate", "pace", "tihn" etc. Asadar, musulmanul este supusul lui Dumnezeu, cel care situeaza puterea si existena acestuia mai presus de orice altceva. Budismul reprezint cea de-a doua micare reformatoare din cadrul hinduismului. A aprut n secolele al VI-lea i al VII-lea .Hr., ca rspuns al societii la promovarea unor moduri de via dominate de sacrificii interminabile, de legi sacerdotale i structuri sociale imuabile. Apariia budismului se leag de naterea lui Buddha, Siddhartha Gautama, pe teritoriul continentului indian, n Lumbini, Nepal, tot atunci ncepnd si etapa indian a budismului, cunoscut sub denumirea de budismul hinayana sau budismul "vehicolului mic", care va dura pan la nceputul erei cretine, continundu-se cu cea de-a doua etap, care ncepe cu primul an al erei cretine i pn la anul 500 d.Hr.. Este una dintre cele mai vechi
2

religii practicate n zilele noastre. Istoria budismului este caracterizat i de apariia a numeroase miscari, schisme, coli, printe care tradiiile Theravda, Mahyna i Vajrayna. n ciuda menionrii alturi de cele mai importante religii din lume(cretinism, islam, iudaism, etc.), nc sunt dubii referitoare la veridicitatea budismului ca i religie, cci, ntr-o viziune strict, budismul a fost evaluat ca "un simplu sistem etic i filosofic ntemeiat pe o teorie pesimist despre via" (Monier-Williams). Cele dou religii, prin prisma elementelor constitutive, se pot supune unei comparaii, care va puncta atat similariti, cat si deosebiri. La prima vedere, budismul si islamul au mai multe diferene decat similariti. Dac islamul este o religie monoteist, care crede ntr-un singur Dumnezeu, i dispune de un profund si de nezdruncinat sens al istoriei sacre, care transcende graniele naionale, definind viziunea unui popor al lui Dumnezeu; budismul respinge noiunea unui Dumnezeu creator, dar mbrieaz i onoreaz creaturile luminate, precum zeitile.

Natura divinitii difer la cele dou religii,in masura in care se poate discuta in cadrul budismului despre o divinitate, deoarece nu extis o autoritate religioas suprem, buditii cred in predica lui Buddha, dar i in mai multe zeiti, dei acestea un rol principal n budism,pentru c unii resping ideea zeitilor, iar alii o accept. n islam, modalitatea de revelare a sacrului se face printr-o divinitate unitar. Musulmanii cred c exist un singur Dumnezeu atotputernic, pe nume Allah, considerat creatorul universului i izvorul binelui i al rului, transcendent i infinit superior omenirii, care i-a revelat nvtura profetului Muhammad, prin intermediul arhanghelului Gavril.

Raportdu-ne la raspndirea i propovduirea cuvantului sacru,ambele religii se bazeaz i astzi pe marturia si exemplul unui nvtor.Buddha, pe numele lui adevrat Siddharta Gautama("Cel care i-a mplinit elul"), s-a nscut la Kapilavastu, ntr-o familie aparinnd castei princiare (ksatrya). Familia sa aparinea clanului Sakya, de unde i numele care i-a fost dat de Sakyamuni, adic neleptul clanului Sakya. Tradiia vorbete despre
3

conceperea sa miraculoas, mama sa, Maya Devi, primindu-l n pntece sub forma unui elefant alb. Acest lucru a fost interpretat n sensul c fiul care se va nate va fi "Cel Iluminat" (Buddha). Naterea s-a petrecut n Parcul Lumbini, n timpul unei plimbri. La venirea pe lume a copilului, mama sa a rmas n picioare, sprijinindu-se de un smochin. Zeii s-au strns n jurul ei pentru a primi pruncul ntr-o plas de aur i a-l adora. Dup ce s-a nscut, pruncul a contemplat cele zece coluri ale universului i, fcnd apte pai peste univers, a strigat cu voce de leu: "Eu sunt stpn n lume! Aceasta este ultima mea natere! De acum nu va mai voi o alt existen!" Dup o lung perioad de ascez si meditaie, Siddharta Gautama, ajunge la iluminare (bodhi), dobndind cunoaterea tuturor existenelor anterioare, cunoaterea morii i a vieii fiinelor, certitudinea de a fi distrus orice dorin care face ca o fiin decedat s revin la via, s renasc ntr-o alt form de via, i certitudinea c a trit pentru ultima dat i c la moarte va intra n starea de linite i fericire absolut care este nirvana. Pentru buditi, viaa pmnteasc a lui Buddha nu are mare importan. Buddha este doar un simbol. n budism, credinciosul nu trebuie s recapituleze viaa lui Buddha, el rmnnd un exemplu suprem, un arhetip al omului desvrit. Propovduitorul cuvntului lui Allah a fost profetul Muhammad("cel demn de laud"), nscut la Mecca in jurul anului 570. Tatl su moare cu puin timp nainte de naterea sa si mama sa cand el avea doar 6 ani. Este crescut de unchiul sau Abu Talib de la varsta de 8 ani. La 12 ani calatoreste in Syrea, unde un preot cretin ii prezice ca el este profetul despre care se vorbeste in Biblie. Se casatorete cu prima lui nevasta, Hadija la vrsta de 25 de ani (ea avea 40); sotia sa va deveni prima musulman. La vrsta de 40 de ani, Muhammad are o revelaie, in timp ce mediteaz intr-o peter, un nger i apare n fata si i spune: "Citeste!". Continu s i fie revelate din ce in ce mai multe capitole din Coran, reuete s atrag tot mai muli adepi ai religiei sale, devenind o ameninare pentru conductorii societii in care tria, motiv pentru care el i cei ce il urmeaz vor fi persecutai. Muhammad prsete Mecca(ar.Hejira-emigrare), in anul 622, marcnd nceputul anului islamic, ajunge la Medina, unde devine i conductor, este atacat, ns reuete s cucereasc si Mecca , fara vrsare de snge.

O mare diferen ntre cele dou religii o constituie existena unei cri sfinte a nvturii revelate. La scurt vreme dup intrarea lui Buddha n nirvana, au aprut o serie de controverse, de altfel inerente oricror nceputuri, dominate de cutarea unei identiti doctrinare clare. n afara exemplului personal i a unor structuri doctrinare cu caracter general, Buddha nu a formulat nici un fel de prescripii rituale, destinate mai ales laicilor, care simeau nevoia unui crez practic. Nu exista nicio Scriptur recunoscut oficial, la care un credincios s-ar putea raporta, ns Buddha expune cele patru nobile adevruri, care constituie baza doctrinei sale.El afirm nti c lumea este doar suferin (primul adevr). Naterea, boala, btrneea, moartea provoac suferin. Durerea omului provine din ataamentul su fa de via i din dorina sa, care nu poate fi niciodat satisfcut, de a avea fericirea (al doilea adevr).Pentru a opri suferina i pentru a ajunge la mpcare, omul trebuie aadar s se elibereze de dorin i s o nimiceasc (al treilea adevr), ducnd o via exemplar.(al patrulea adevr).n acest al patrulea adevr, Buddha dezvluie calea pe care omul trenuie s o mbrieze pentru a face s nceteze suferina i pentru a cunoate nirvana (extincie). Cartea sfnta a musulmanilor este Coranul, miracolul si dovada ca Muhammad este un profet adevarat. Musulmanii spun despre Coran c este cuvantul lui Allah si ca niciun om nu poate inventa un text att de perfect. Coranul are 114 capitole, numite "sura", compuse din versete; versetele sunt numerotate. Aproape toate capitolele incep cu "in numele lui Allah cel Milos si Milostiv! (bism Allah al-Rahman al-Rahim)".

Sura- termenul se refer la mprirea Coranului i corespunde aproximativ cu termenul nostru, "capitol". Coranul cuprinde 114 revelaii, fiecare alctuind o "sura" sau un capitol. Cele mai scurte revelaii apar primele iar cele mai lungi ultimele. n Coran nu exist nici o ordine cronologic a scrierilor. Hadith- aceasta este o alt form de literatur islamic care are de asemenea un rol important. "Hadith" este termenul arbesc pentru "culegere de tradiii. Coranul este considerat a fi ultima carte sfant, facut pentru stadiile cele mai avansate ale societii si valabil pn la sfritul lumii.
5

Ca practici de cinstire a lui Dumnezeu, sau venerare a maestrului, att budismul, ct i islamul ndeplinesc anumite ritualuri, desfoar numeroase activiti. n budismul chinezesc se observ un interes deosebit fa de practicile meditative, budismul japonez va determina contruirea unor serii de temple. Se ntlnesc si elemente noi, cum ar fi arta sau ceremonialul ceaiului, sau artele mariale. ncepnd cu secolul al XIII-lea, budismul zen (ch'an) se va rspndi i n rndurile samurailor. Tradiiile de lupt ale acestora - scrima, tragerea cu arcul, aruncarea suliei, judo, jiu-jitsu etc. - vor deveni mijloace de disciplinare a voinei i spiritului, stimulnd puterea de concentrare i stpnire de sine, inclusiv n faa morii. Astfel Codul rzboinicului (Bushido) devine un cod etic ce contureaz comportamentul i modul de via al adevratului lupttor. Se consider o form de venerare ncercarea de a atinge idealul propus - chipul clugrului ascet, al omului care a izbutit s-i depeasc condiia limitat prin abandonarea oricror lucruri i ruperea legturilor care l fcea robul existenei empirice, a ceea ce este efemer i plin de suferin. Obligaiile rituale ale oricarui musulman sunt definite prin expresiile "pilonii islamului". Nicicnd si niciunde, un musulman nu poate spera la mntuire dac nu ndeplinete aceste obligaii: marturisirea de credin (shahadda), rugaciunea (salat),milostenia (zakat), postul din luna ramadan (sawn) si pelerinajul la Mecca (hajj). Shahada este cu mult mai mult dect o simpl practic, ea este o formul dogmatic, o condiie indispensabil pentru a se putea trece la ndeplinirea celorlalte ndepliniri rituale, reprezint pentru musulmani rememorarea pactului primordial (mithaq) existent din eternitate ntre Dumnezeu si oameni, prin care acetia se angajeaz s-l recunoasc drept stpn atotputernic: ndeplinirea prescripiilor canonice este o garantie a fidelitii fa de acest pact. Salat-ul se refer la cele cinci rugciuni obligatorii care trebuie facute in fiecare zi, fiind o marturie evidenta a credintei in Allah si in islam. Zakat-ul este un fel de justitie interioara institutionalizata, obligatorie, care face ca solidaritatea credinciosilor sa devina efectiv a credinciosilor, adica a celor care stiu sa-si invinga egoismul si lacomia. Aceasta milostenie are menirea de a le reaminti permanent ca orice bogatie, orice lucru agonisit, apartin, in fond, lui Allah si proprietarul lor vremelnic nu
6

poate dispune de ele dupa bunul plac, pentru ca fiecare om este membru al aceleiasi comunitati a lui Allah. Sawn - postul din luna ramadan-tipul de post care constituie obiectul celei de-a patra obligatii rituale islamice este postul din luna ramadan. Aceasta forma de post, cu toate prescriptiile pe care le incumba, nu este intalnita in nici o religie si este caracteristica, prin definitie, islamului. Pelerinajul-Pentru a conferi o mai mare importanta pelerinajului la Mecca, Coranul sustine ca zidirea templului Kaaba de la Mecca ar fi locul unde s-a inchinat insusi Avraam, fondatorul monoteismului primordial. Piatra neagra constituie "giuvaerul" sanctuarului. Considerata de specialisti ca fiind de origine meteorica sau chiar un fragment de lava.

Dintre

lumile coexistente (de obicei trei fundamentale: cerul, pamntul i

subpmntul, adic lumea divin, cea uman i cea demonic), ambele religii au dezvoltat o deosebit credin cu privire la statutul cerului ca centru al divinitii. n tradiia islamic, Cosmosul este identificat cu "Arborele Fericirii" ale crui rdcini se infig in Cerul ultim i ale crui ramuri se ntind deasupra Pmantului. Locul cel mai nalt al pmntului este Kaaba, deoarece steaua polar arat c ea se afl inaintea centrului Cerului, cci la cderea ei , a deschis Poarta Cerului. Tradiia budist prezint o concepie asemntoare: creaia pornete dintr-un vrf, adic dintr-un punct care este totodat central i transcendent.Atingnd vrful cosmic, Buddha devine contemporan al inceputului lumii. n chip magic (prin insui faptul de a se insera in centrul" din care s-a ivit intregul univers), Buddha a suprimat timpul i Creaia i se afl in momentul atemporal care precede cosmogonia. (Mircea Eliade, Tratat de istorie a religiilor,295).

Religia budist susine faptul c omul este captiv unui ciclu infinit moarte-renatere n funcie de karma acumulat n timpul vieii. Aadar, pentru buditi exist mai multe viei, iar moartea nu este dect o etap de trecere ntre ele. Buditii cred n rencarnare, cred c trupul nu constituie dect vasul n care se dezvolt smna sufletului. n filosofia indian ciclul nesfrit via-moarte poart numele "samsara". n buddhism nu exist suflet.

Din dorina de a se afla permanent i spontan intr-un spaiu sacru, budistii consider c atunci cnd perioada de rsplat sau pedeaps s-a ncheiat, fiina reintr n ciclul transmigrrii, avnd loc rencarnarea ei n funcie de valoarea faptelor. Faptele bune sau rele svrite de ei ntr-o via anterioar, constituie karma ce se oglindete n starea material i virtuile vieii actuale. Ultimul nivel de viaa spirituala este Nirvana. Musulmanii consider ca fiecare om va fi ntrebat n mormnt de doi ngeri despre religia si Dumnezeul lui, iar singura religie recunoscut va fi islamul, prin urmare, nonmusulmanii vor sfri n iad i musulmanii in Rai . Acetia cred c moartea vine ca o amoreal ("sakra"), pe care nu o poi nvinge. Odat ce un om este mort i ngropat, perioada pn la nviere i se va prea scurt. Ca i la persani, moartea nseamn o desprire a sufletului de trup. Se spune c atunci cnd un om este pe moarte el l vede pe Azrial, ngerul morii, care i trage sufletul afar din trup, prin gur, fr greutate i fr durere, dat fiind c sufletul bun este pregtit pentru acest fenomen. Azrial va da sufletul omului altor doi ngeri albi, care l vor duce n primul cer, cea mai joas regiune a cerurilor. Sufletul va parcurge succesiv cele apte ceruri, ajungnd apoi alturi de Allah.

n cadrul religiei budiste, mahayana sau Marele Vehicul, pentru a dobndi nelepciunea, trebuie s meditezi ndelung, n fiecare zi, a cele patru adevruri i s urmezi principiile morale formulate de Buddha. Cu prilejul ceremoniilor, clugrii acoper statuia lui Buddha cu stofe, aur i bijuterii. Credincioii aduc ofrande sub form de hran, flori sau tmie.Recit rugciuni i se aeaz la picioarele lui Buddha pentru a medita. Toi buditii celebreaz srbtorile care amintesc de marile evenimente din viaa lui Buddha.Pelerinajele atrag periodic mulimi de credincioi n locuirle n care a trit Buddha: Kapilavastu, oraul natal, Bodhgaya, unde a primit iluminarea; Benares, unde a predicat pentru prima oar, i Kusinara, unde a murit. Acolo, n numeroase temple care au fost construite, pelerinii vin s se roage i s se prosterneze n faa imaginilor lui Buddha. n budismul tibetan, unde Dalai Lama este considerat o rencarnare a lui Buddha, lamaitii practic tot felul de ritualuri pentru a-i invoca divinitile i pentru a alunga pe demoni. Ei folosesc frecvent morile cu rugciuni, care sunt fixate uneori la intrarea n temple. Pentru religia islamic, cel mai important rit este rugciunea care poate fi individual (particular) si ritual ("salat"). Ritul rugciunii comport, intre altele, citiri din Coran si
8

anumite atitudini si gesturi fixate de lege si care trebuie indeplinite intocmai. Pentru a avea siguranta ca nu greesc, musulmanii prefer s-i faca rugaciunile in grup, la moschee. Aici ii las incaltamintea la usa si se aseaza in randuri inapoia imamului, respectand cuvintele si gesturile acestuia . Desi nu fac parte din obligaiile rituale, o serie de comportamente, mai mult sau mai puin reglementate prin legislaia canonic, dobandesc atributele unui ritual; de exemplu, comportamentul legat de anumite evenimente ale vieii care capt caracterul unor rituri de trecere: incetarea alaptarii, intrarea in coala coranica, circumciziunea, admiterea adolescentului la rugaciunile de la moschee, consumarea casatoriei (mai ales pentru femei) etc . Alte rituri musulmane sunt intalnite in diverse imprejurari ale vietii: nastere, casatorie, moarte, unde anumite prescriptii religioase si obiceiuri locale se amesteca. Ritualul legat de inmormantare este destul de simplu. Mortul este spalat, invelit in giulgiu fara cusaturi si ingropta in aceeasi zi sau a doua zi dimineata. Pe drum spre cimitir imamul recita versete din Coran si din cand in cand se opreste, iar credinciosii repeta ultimul verset. in final ii cere sufletului mortului sa-si faca marturisirea de credinta, iar una din rude raspunde pentru mort: "A crezut intr-un singur Dumnezeu si in Muhammad, profetul sau"

Prin religie, indiferent a crui popor, divinitatea se expune credinciosului, adeptului, devine o carte deschisa, de unde fiecare trebuie sa invee, pe care fiecare trebuie sa o cinsteasc, prin care trebuie sa mulumeasc Dumnezeului su, pentru a putea atinge libertatea spirituala, pentru a putea intra in conexiune direct cu acesta. n pofida tuturor similaritilor sau deosebirilor, fiecare religie a lumii se dorete universal, unic,deoarece conform propriilor ideologii, ofer perpective diferite asupra universului, asupra omului.

BIBLIOGRAFIE

1.Eliade,Mircea- Tratat de istorie a religiilor 2. Anghelescu, Nadia- "Introducere in islam", Ed. Enciclopedica, Bucuresti, 1993 3. .Eliade, Mircea- "Istoria credintelor si ideilor religioase", Ed. Univers Enciclopedic Bucureti,

2000

10

S-ar putea să vă placă și