Sunteți pe pagina 1din 2

In opinia mea, mesajul creatiei il constituie farmecul naturii in mijlocul careia fiinta poetului aspira la o iubire ideala.

Titlul creatiei este edificator. Pastel fiind, titlul ofera o sugestie despre tema poeziei (visul spre o iubire perfecta), modul de expunere dominant (descrierea de tip tablou impletit cu monologul liric). Eul poetic, adoptand ipostaza meditativcontemplativului, este surprins cugetand la o dragoste ideala, inchipuindu-si intalnirea cu fiinta draga, pe fondul unui dcor autumnal feeric. Atmosfera care se degaja este una de vraja, de visare. Se anticipeaza astfel imaginea idealizata a iubitei, plamadita de indragostitul melancolic. In primul rand, mesajul textului e in deplina concordanta cu titlul creatiei. Lacul este unul din cadrele cele mai intalnite in lirica eminesciana. Elementele ce compun tabloul (trestiile, barca, luna, nuferi) sustin relatia titlu-continut. Apa, element vital al vietii noastre, sugereaza profunzimea trairilor, intensitatea sentimentelor. In al doilea rand, mesajul textului e totusi cel mai bine sustinut de limbajul artistic relalizat cu ajutorul imaginilor artistice si al figurilor de stil. O tesatura de imagini vizuale (Lacul []/Nuferi galbeni il incarca, Sub lumina blandei lune) si auditive (Vantu-n trestii lin fosneasca, Unduioasa apa sune!) sugereazafaptul ca natura este participant activ la zbuciumul eului liric. La baza acestor imagini poetice se formeaza figuri de stil variate. Epitetul cromatic (nuferi galbeni, cercuri albe) contureaza stralucirea noptii, personificarea (Inganati de glas de ape) si inversiunea (blandei lune). Incertitudinea aparitiei iubitei este subliniata prin repetitia parc-ascult si parc-astept. Personificarea Lacul/[] Tresarind in cercuri albe ne duce cu gandul la natura care pare ca preia zbaterea interioara a poetului.

Eventualitatea implinirii visului in al treilea catren este sustinuta prin pronumele personale (eu si ea) care pot sugera unicitatea iubitea, Ea fiind scris cu majuscule. Verbele la modul conjunctiv (sa scrii, sa scap, sa plutim etc.) demonstreaza o iubire ireala, pusa sub semnul incertitudinii. In ultima strofa, din planul ideal, plin de farmec, poetul trece la realitatea trista si singuratica. Punctele de suspensie din versul Dar nu vine subliniaza dezamagirea puternica a poetului. Concluzionand, mesajul textului se naste din semnificatiile profunde ale versurilor si este inglobat in conotatiile titlului.

S-ar putea să vă placă și